România, între creştere economică şi sărăcie
România a înregistrat, alături de Suedia, Cehia şi Slovacia, a treia cea
mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în ultimul trimestru al
anului trecut, după cum arată Oficiul European pentru Statistică, Eurostat. Analiştiii economici
spun că fenomenul a fost condiţionat de consum – cu 15% mai mare în 2015,
datorită majorărilor salariale şi scăderilor de taxe, în special la TVA. România se află, de ani
buni, în topul creşterii economice la
nivel european. Prezenţa ţării şi într-un
top al sărăciei demonstrează, însă, că modelul de creştere nu este în
beneficiul oamenilor – avertizează Comisia Europeană în raportul său de ţară.
Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Filote, a precizat: « Asta mie îmi spune că modelul de creştere economică
actual din România nu lucrează în interesul cetăţeanului, pentru că, deşi ţara
creşte, cetăţeanul rămâne la fel de sărac.Or, ăsta nu
este un model de creştere pe care noi să-l încurajăm ca un model sustenabil,
durabil şi care duce la acea aspiraţie pe care o au toţi cetăţenii de a trăi
mai bine.» Comisia Europeană recomandă autorităţilor să se
concentreze pe trei domenii prioritare : relansarea investiţiilor,
continuarea reformelor structurale şi adoptarea de politici bugetare
responsabile.
Curtea Constituţională şi SRI
Consiliul Suprem de
Apărare a Ţării a fost convocat vineri, în şedinţă extraordinară, pentru a
analiza urmările deciziei Curţii Constituţionale. Aceasta a decis că este
neconstituţional ca Serviciul Român de Informaţii să facă interceptări de
convorbiri telefonice în cazuri penale. Preşedintele Curţii Constituţionale,
Augustin Zegrean, a spus, însă, că autorităţile afectate de decizia CCR trebuie
doar să reglementeze situaţia şi că niciunul dintre cei care au făcut fapte
penale nu va scăpa de pedeapsă : Ştiţi că în Anglia nu se
pot folosi interceptările ca probă în proces? Nimeni nu a fost condamnat doar
pe baza unei înregistrări. Dacă înregistrarea nu este susţinută de probe, nu
poate nimeni să fie condamnat. Cum, la ora actuală, după decizia CCR,
anchetele în mii de dosare inclusiv de corupţie ar fi puse în pericol,
parchetele din România au cerut suplimentarea bugetelor cu zeci de milioane de
euro, dar şi detaşarea a sute de ofiţeri de poliţie judiciară care să se ocupe
de interceptări. La rândul său, ministrul justiţiei, Raluca Prună, a anunţat că
Executivul a găsit o rezolvare care să pună capăt acestei bulversări a sistemului
: Soluţia pe care o propune Guvernul este, evident,
folosirea infrastructurii, care este a SRI, dar cu eliminarea oricărei intervenţii
umane din partea celor de la SRI, şi cu implicarea exclusivă a procurorului şi
a Poliţiei Judiciare, adică a acelor organe care sunt de cercetare penală
şi pe care Curtea Constituţională a reţinut că sunt singurele care pot să pună în
executare astfel de măsuri de supraveghere. Organizaţii pentru apărarea
drepturilor omului cred că decizia judecătorilor constituţionali este binevenită
şi că impactul asupra dosarelor penale va fi temporar, iar problemele vor putea
fi depăşite.
Premierul Cioloş la Bruxelles şi în Olanda
După participarea,
luni, la summitul UE-Turcia consacrat crizei refugiaţilor, premierul român,
Dacian Cioloş, s-a întâlnit, tot la Bruxelles, cu secretarul general al NATO,
Jens Stoltenberg, căruia i-a transmis că Bucureştiul speră ca Aliaţii să îşi întărească
prezenţa pe flancul estic şi în zona Mării Negre. România va avea iniţiativa de
a întări cooperarea cu ţările din regiune membre ale NATO – Bulgaria şi Turcia,
sperând ca această colaborare zonală să se transforme într-una internaţională,
concretizată prin prezenţa şi a altor membri ai Alianţei Nord-Atlantice, prin
rotaţie. În plus, premierul Cioloş a exprimat intenţia fermă a Guvernului român
de a aloca, de anul viitor, 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare. După Bruxelles, primul-ministru a
făcut o vizită în Olanda, care deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene. A avut întrevederi cu oficiali, dar şi
cu reprezentanţi ai comunităţii românilor din Regatul Ţărilor de Jos. Societatea
românească este capabilă să îşi asume, fără să fie monitorizată din exterior,
lupta împotriva corupţiei şi independenţa justiţiei – a declarat premierul
Cioloş, în convorbirile de la Haga cu omologul Mark Rutte. Prevazută, iniţial, pentru martie 2011, aderarea României la spaţiul
Schengen de liberă circulaţie a fost amânată din cauza opoziţiei unora dintre
statele membre, inclusiv a Olandei, care şi-au exprimat rezervele faţă de
eficienţa sistemului juridic autohton.
Preşedintele
României, în Israel şi Palestina
Şeful statului român, Klaus Iohannis, s-a aflat, săptămâna aceasta,
în Israel şi Palestina. La Ierusalim, el i-a spus omologului Reuven Rivlin că
România acordă o importanţă specială relaţiilor cu Israelul, iar vizita lui e
menită să onoreze tradiţia celor 68 de ani de raporturi diplomatice
neîntrerupte şi, mai ales, să proiecteze viitorul cooperării bilaterale. Cele
două state au un dialog foarte bun pe teme legate de actualitatea
internaţională, a adăugat el, spunând că, pentru asigurarea securităţii
Israelului, nu pot exista compromisuri. Joi, la Ramallah, la întrevederea cu
preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, Klaus Iohannis a
subliniat că în zonele afectate de crize şi conflicte este nevoie de soluţii
politice şi eforturi conjugate pentru a oferi mai multă speranţă populaţiei. Klaus Iohannis:
Credem
că cea mai importantă chestiune care trebuie abordată la acest moment este
edificarea unor căi de refacere a încrederii dintre părţi. Aspiraţiile legitime
ale poporului palestinian, de a trăi în siguranţă şi prosperitate într-un stat
propriu, se pot concretiza numai printr-un proces paşnic, prin soluţii care să
fie acceptate şi asumate de ambele părţi.
La rândul său, liderul palestinian s-a pronunţat pentru soluţia unei păci
construite pe ceea ce a numit dreptate şi adevăr şi a menţionat că este
împotriva violenţei şi a extremismului, oricare ar fi motivaţiile acestora.
