Radio România Internațional

Tag: state membre

  • Comisia Europeană va prezenta o propunere pentru pregătirea unei Uniuni cu peste 30 de state membre

    Comisia Europeană va prezenta o propunere pentru pregătirea unei Uniuni cu peste 30 de state membre

    La ultimul Consiliu European din decembrie 2023, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au adoptat decizia deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. De asemenea, a fost luată decizia lansării negocierilor de aderare și cu Bosnia și Herțegovina, atunci când vor fi îndeplinite criteriile necesare. Georgiei i-a fost oferit statutul de țară candidată, iar liderii europeni au confirmat angajamentul colectiv față de un viitor în care toți cei șase parteneri din Balcanii de Vest să facă parte din Uniunea Europeană.

    În acest context, Comisia Europeană începe procesul de examinare și definire a cadrului de negociere, dar va demara și un proiect privind reformarea internă a Uniunii Europene.

    Vom începe să lucrăm la propriile noastre reforme, astfel încât să ne pregătim pentru o Uniune cu peste 30 de state membre, a spus șefa executivului european, Ursula Von der Leyen, în discursul rostit recent în Plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

    Luna viitoare, Comisia Europeană va prezenta o comunicare în acest sens către Parlamentul European și Consiliu.

    În ceea ce privește sprijinul financiar acordat Ucrainei, preşedinta Comisiei Europene este încrezătoare că se va găsi o soluţie din partea tuturor celor 27 de membri ai UE.

    La reuniunea Consiliului European din decembrie 2023, atunci când liderii țărilor membre au convenit să înceapă discuţiile de aderare cu Ucraina, nu au dat undă verde pachetului financiar în valoare de 50 de miliarde de euro pentru această ţară, din cauza veto-ului Ungariei.

    Ursula Von der Leyen: Ultimul Consiliu European a arătat voinţa politică de a sta alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie, dar trebuie să susţinem această decizie şi cu fondurile necesare. Am propus garantarea unei finanţări stabile şi pentru Ucraina în următorii patru ani, pentru a sprijini funcţionarea zilnică a statului, pentru a stabiliza economia, pentru a o aduce mai aproape de UE şi pentru această nevoie de un buget european actualizat.

    Este de așteptat ca la Consiliul European extraordinar programat pe 1 februarie, cele 27 de state membre ale UE să ajungă la o poziţie comună privind revizuirea bugetului multianual şi cu punerea la dispoziţia Ucrainei a celor 50 de miliarde de euro.


  • Rezoluție în favoarea Republicii Moldova, votată în Parlamentul European

    Rezoluție în favoarea Republicii Moldova, votată în Parlamentul European

    Parlamentul European a adoptat recent o rezoluţie prin care îşi reafirmă
    angajamentul faţă de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi cere
    ca negocierile cu Chişinăul să fie inițiate înainte de sfârşitul acestui an.


    Aderarea Republicii Moldova la UE ar reprezenta o investiţie geostrategică
    într-o Europă unită şi puternică    , sunt de părere eurodeputații.


    Republica Moldova
    a depus cererea de aderare la UE în martie 2022, după începerea conflictului
    din Ucraina, şi i s-a acordat statutul de ţară candidată la UE în iunie acelaşi
    an. PE apreciază că guvernul moldovean şi-a demonstrat hotărârea şi capacitatea
    de a îndeplini cerinţele CE de a începe negocierile de aderare. UE şi statele
    sale membre ar trebui, de asemenea, să îşi mărească asistenţa financiară şi
    tehnică pentru Republica Moldova, pentru a facilita integrarea rapidă şi
    eficientă a acesteia.


    Acest aspect
    include lansarea rapidă a unei noi tranşe de asistenţă macrofinanciară de către
    Comisia Europeană. PE solicită politicienilor moldoveni să ajungă la un consens
    cu privire la reformele cele mai importante şi urgente, în scopul armonizării
    în continuare a legislaţiei ţării cu standardele UE. Înainte de votarea
    rezoluției, în plenul Parlamentului European a avut loc o dezbarere privind
    situația Republicii Moldova, în cadrul căreia eurodeputații și-au arătat
    susținerea față de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.


    Dragoș
    Tudorache, Grupul Renew Europe: Republica Moldova trebuie să
    primească undă verde pentru demararea discuțiilor de aderare la UE. Acesta este
    mesajul pe care Parlamentul European l-a transmis în mod constant în ultimul an
    și este mesajul pe care îl vom transmite, din nou, în această rezoluție.


    De
    asemenea, vreau să le mulțumesc tuturor colegilor din toate grupurile politice
    pentru că au rămas consecvenți și pe deplin aliniați la acest obiectiv comun.
    Există, desigur, multe reforme pe care Republica Moldova trebuie să le parcurgă
    în continuare, cu privire la economie, justiție și toate ramurile
    administrației sale, dar autoritățile acestei țări au demonstrat, când toate
    șansele erau împotriva lor, și sub o presiune continuă imensă cauzată de starea
    hibridă de război din partea Rusiei lui Putin, că au voința politică și
    rezistența executivă necesară pentru a duce la bun sfârșit reformele asumate.
    Au luat măsuri concrete pentru doborârea oligarhilor și a imperiilor lor, au
    început să-și curețe justița de corupție și incompetență. Acestea sunt
    aspectele pe care Comisia Europeană trebuie să le recunoască în viitorul raport
    și ceea ce șefii de stat trebuie să considere atunci când decizia importantă
    privind aderarea va fi luată, la finalul acestui an.


    Nu în ultimul rând, toate
    instituțiile UE trebuie să se angajeze să-i susțină pe cetățenii Republicii
    Moldova în reformele lor prin angajamentele politice, cu expertiză tehnică și
    know-how, dar și cu asistență financiară pe măsură. Asta înseamnă să fim și să
    jucăm geopolitic. Așa îi transmitem cel mai bine lui Putin că viziunea lui
    tulburată despre imperialism nu va câștiga în Europa.


  • UE consumă ma puţăni gazi naturali

    UE consumă ma puţăni gazi naturali

    Consumlu di gaze naturale tru Uniunea Europeană scădzu cu pisti 20 la sută tru august, yismăciuni, sumedru și brumaru anlu aestu, andicra di media tră idyiulu interval ditu perioada 2017 – 2021, spunu datele publicate di Oficiul european tră Statistică (Eurostat).


    Consumlu di gaze naturale scădzu tru majoritatea a statelor membre, ama diferit. Tru 18 di văsilii, aestu scădzu pisti ţinta di 15%, tru născănti nica cu pisti 40%. Nai kma semnificativ declin s-nregistră tru Finlanda (aproape 53%), Letonia şi Lituania. Luxemburg, Olanda, România şi Estonia raportară scăderi di pisti 30%. Şasi membre UE, acă ş-ñicurară consumlu, nu agiumsiră nica pi ţinta di 15%. Ma multu, consumlu di gaze naturale criscu tru Malta şi Slovacia. Obiectivlu easti ună ñicurari cu 15% a consumlui di gaze tru perioada agustu 2022 – marţu 2023, comparativ cu media idyealui ditu ţinţilli añi ditu soni arada, tra s’curmă dependenţa a bloclui comunitar di combustibilii fosili ditu Rusia și tra s’nu alimenteadză cu păradz industria di polimu a Kremlinului.


    Anamiasa di yinaru şi alunaru 2022, consumlu di gaze naturali tru Uniunea Europeană avea agiumtă anamisa di 1.938 petajouli (PJ) tru yinaru, unu mesu ma araţi, şi 785 PJ tru alunaru, atea ţi spuni per ansamblu ună scădeari tru mesu nica ninti tra s’apufusească ţinta di ñicurari di 15%. August fu meslu cu nai ma scădzu consum: 708 PJ, andicra di 823 PJ media tră perioada 2017-2021.


    Di altă parte, miniştrilli europeni ali Energie agiumsiră pi ună akicăseari, luni, tu ligătură cu plafonarea a păhălui gazilor naturale, după ma multi stămâni di discuţii tu ligătură cu ună pachetă di misuri di urgenţă cari adrară diviziuni tru arada a statilor membre, cu scupolu tra s’da apandisi la criză energetică.


    UIdisitu cu niscănti documenti consultati di Reuters, s-agiumsi pi isapea că plafonarea va s’hibă declanşată tru oara tru cari cotaţiile, la hub-ul di gazi di Amsterdam, agiungu la 180 di euro tră un Megawatt-oră (MWh) kiro di trei dzăli. Tru iydiulu documentu s’cundilleadză că plafonlu poati s’hibă declanşat ahurhinda cu dată di 15 şcurtu 2023 şi, iniţial, nu va s’bagă tru practico tranzacţiili di tip over the counter (nafoara apăzarillei).


    Comisia Europeană ţănu, marţă, ună measă arucutoasă la nivel analtu tru domeniul industrial tră s’ndrupască activitatea tru cadrul a Platformăllei energhetiţi ali UE tru direcţia achiziţionarillei tru comun a gazilor, cari easti programată s’ahurhească tru 2023. Loară parti reprezentanţ ali 33 di companii ditu statele membre şi a părţălor contractante la Comunitatea Energiillei. Obiectivlu a Platformăllei easti tra s’agiută la coordonarea a achiziţiilor di gaze, ufilisinda tu idyiulu kiro putearea di negocieri şi politică a UE tră s’asiguripsească aprovizionarea cu energie di la parteneri di pistusini la păhadz sustenabilli tră cetăţeñilli şi ntreprinderli comunitari.


    Autoru: Eugen Coroianu


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • UE consumă mai puţine gaze naturale

    UE consumă mai puţine gaze naturale

    Consumul de
    gaze naturale în Uniunea Europeană a scăzut cu peste 20 la sută în august, septembrie, octombrie și noiembrie
    anul acesta, faţă de media pentru acelaşi interval din perioada 2017 – 2021,
    arată datele publicate de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).

    Consumul de gaze naturale a scăzut în majoritatea statelor membre, dar diferit.
    În 18 ţări, acesta a scăzut peste ţinta de 15%, în unele chiar cu peste 40%.
    Cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Finlanda (aproape 53%), Letonia
    şi Lituania. Luxemburg, Olanda, România şi Estonia au raportat scăderi de peste
    30%. Şase membre UE, chiar dacă şi-au redus consumul, nu au atins încă ţinta de
    15%. Mai mult, consumul de gaze naturale a crescut în Malta şi Slovacia.
    Obiectivul este o reducere cu 15% a consumului de gaze în perioada august 2022
    – martie 2023, comparativ cu media similară din ultimii cinci ani consecutivi,
    pentru a stopa dependenţa blocului comunitar de combustibilii fosili din Rusia
    și pentru a nu mai alimenta cu bani industria de război a Kremlinului.

    Între
    ianuarie şi iulie 2022, consumul de gaze naturale în Uniunea Europeană a variat
    între 1.938 petajouli (PJ) în ianuarie, o lună mai rece, şi 785 PJ în iulie,
    ceea ce indică per ansamblu o scădere lunară chiar înainte de a se stabili
    ţinta de reducere de 15%. August a fost luna cu cel mai scăzut consum: 708 PJ,
    faţă de 823 PJ media pentru perioada 2017-2021.

    Pe de altă parte, miniştrii
    europeni ai Energiei au ajuns la un acord, luni, cu privire la plafonarea
    preţului gazelor naturale, după mai multe săptămâni de discuţii cu privire la
    un pachet de măsuri de urgenţă care au creat diviziuni în rândul statelor
    membre, în încercarea de a răspunde la criză energetică.

    Potrivit unor
    documente consultate de Reuters, s-a convenit că plafonarea va fi declanşată în
    momentul în care cotaţiile, la hub-ul de gaze de la Amsterdam, ajung la 180 de
    euro pentru un Megawatt-oră (MWh) timp de trei zile. În acelaşi document se
    precizează că plafonul ar putea fi declanşat începând cu dată de 15 februarie
    2023 şi, iniţial, nu se va aplica tranzacţiilor de tip ‘over the counter’ (în
    afara pieţei).

    Comisia Europeană a ținut, marţi, o masă rotundă la nivel înalt
    în domeniul industrial pentru a sprijini activitatea în cadrul Platformei
    energetice a UE în direcţia achiziţionării în comun a gazelor, care este
    programată să înceapă în 2023. Au participat reprezentanţi ai 33 de companii
    din statele membre şi ai părţilor contractante la Comunitatea Energiei.
    Obiectivul Platformei este de a contribui la coordonarea achiziţiilor de gaze,
    utilizând în acelaşi timp puterea de negociere şi politică a UE pentru a asigura
    aprovizionarea cu energie de la parteneri de încredere la preţuri sustenabile
    pentru cetăţenii şi întreprinderile comunitare.



  • CE confirmă perspectiva de aderare a Ucrainei, Moldovei și Georgiei la Uniunea Europeană

    CE confirmă perspectiva de aderare a Ucrainei, Moldovei și Georgiei la Uniunea Europeană

    Ca răspuns la
    invitația Consiliului European, Comisia Europeană și-a prezentat avizele pozitive
    privind cererile de aderare la Uniunea Europeană, depuse de Ucraina, Georgia și
    Republica Moldova. Avizele se bazează pe evaluarea Comisiei din perspectiva a
    trei seturi de criterii de aderare la UE convenite de Consiliul European:
    politice, economice și capacitatea fiecărei țări de a-și asuma obligațiile care
    decurg din calitatea de membru al UE.


    Olivér
    Várhelyi, comisar european pentru vecinătate și extindere: Am
    văzut în aceste vremuri tulburi că trei dintre statele noastre partenere au
    hotărât să ne trimită un mesaj foarte clar. Ucraina, Moldova și Georgia vor să
    adere la Uniunea Europeană. Și-au exprimat foarte clar și răspicat dorința.
    Consideră că statutul de membru al Uniunii Europene este cel mai important și
    de încredere instrument pentru pace, stabilitate și prosperitate pe termen
    lung. Acum e rândul Europei să arate că aceasta e realitatea. E evident că în
    noul context geopolitic, Uniunea Europeană și-a reevaluat și ea propria unitate
    și importanța politicilor de extindere. Am tratat cu foarte multă seriozitate
    aceste candidaturi. Am lucrat din greu și am făcut tot posibilul pentru
    rezultate rapide și pentru a răspunde Consiliului, care ne-a consultat imediat
    după primirea candidaturilor. Am făcut o evaluare consistentă, robustă,
    folosind aceeași metodologie ca în cazurile precedente. Ne bazăm pe criteriile
    care sunt consacrate, așa-numitele criterii de la Copenhaga, completate în
    Madrid, în 1995. În primul rând sunt criterii politice: asigurarea democrației
    în statul candidat, respectarea statului de drept, protecția drepturilor omului
    și a minorităților. Al doilea criteriu este unul economic. Am evaluat dacă
    există o economie de piață funcțională capabilă să reziste presiunilor
    concurențiale în cadrul Uniunii Europene. Al treilea este criteriul aquis,
    adică măsura în care se va aplica legislația noastră în contextul local
    existent.


    Olivér Várhelyi,
    comisar european pentru vecinătate și extindere. În ceea ce privește Moldova,
    Comisia Europeană concluzionează că țara a stabilit o bază solidă pentru
    continuarea alinierii la acquis-ul UE și subliniază domeniile în care trebuie
    înregistrate progrese.

    În cazul Moldovei e foarte clar ceea ce
    trebuie făcut. Reforma administrației publice trebuie să continue și să fie finalizată. Avem nevoie și de un
    sistem de management al fondurilor publice și consolidarea sistemului de
    achiziții publice. Acestea sunt elemente cheie pentru funcționarea oricărei
    administrații publice. Moldova trebuie să-și îmbunătățească și sistemul
    judiciar, pentru a asigura independența, integritatea, eficiența,
    responsabilitatea și transparența sistemului judiciar prin verificarea
    activelor și monitorizare democratică eficientă. Al treilea mare domeniu la
    care statul va lucra este lupa împotriva corupției. Avem nevoie de anchete
    proactive și eficiente, avem nevoie de un bilanț. Al patrulea domeniu privește crima
    organizată. E nevoie de o colaborare mai strânsă cu Uniunea Europeană și cu
    partenerii regionali pentru recuperarea bunurilor mai ales după fraudele
    bancare pe care le-am sesizat. În ultimul rând, cel al drepturilor
    fundamentale, avem nevoie de o implicare mai serioasă a societății civile
    pentru protejarea drepturilor mai ales pentru grupurile vulnerabile și pentru
    lupta împotriva violenței asupra femeilor.



  • Hălati tră avigllearea a membrilor UE

    Hălati tră avigllearea a membrilor UE

    Comisia Europeană pripusi ună hălati pritu cari UE va s’poată s’da apandisi atumţea cându ună v4silie di naf0ara-a bloclui comunitar minueaşti ta s’şantajeadză un stat membru I s’alăxească politiţ ale Uniunii tră sinferurli işiş ică atumtea cându companiile europene sunt tratate incorectu pi păzăr terţi.


    Hălatea nu ari tu scupo maxusu ună văsilie, ama va s’poată s’hibă băgată tu practico putea fi aplicat inclusiv tru cazlu tru cari un stat ca Rusia scade ică dănăseaşti furnizarea di gaze, I tu ună idyea catandisi cu atea pritu cari treaţi tora Lituania, a curi produse sunt blocate di China la sinuru ca represalii la dişcllidearea ţi u spuni Vilnius andicra di Taiwan.



    Easti zborlu ti ună hălati di anticoerciţie, exighisi viţeprezidentulu CE, Valdis Dombrovskis, cari cundille că, Uniunea ma largu andrupaşti un comerţ global liber şi cu thimelliu pi reguli, ahât kiro cătu alti văsilii dinafoara a Uniunii nu aderă la aestă filozofie şi nica li şantajeadză stati membre ta s’aibă avantaje politiţi şi economiţi. UE va s’colaboreadza ase direct cu statlu ţi easti n’cauză tră s’curmă intimidarea economică. Cara aestu nu s’dănăseaşti ună ş’ună, aua hălati va da izini a UE s’reacționeadză ntrăoară și hăirlăticu.


    Tru minduita a viţeprezidentului CE, easti un semnu tră partenerlli europeni că Uniunea va s’veaglle car ava hibă fuvirsită. Tru añilli ditu soni, UE şi statele membre fură ţinte ale intimidari economică, dimi atumtea cându ună văsilie mindueaşti s’bagă zori a unlui stat membru tra să-şi alăxească politiţli fuvirsinda ică restricţionânda comerţul ică investiţiile tru atelu cratu, nica spusi Valdis Dombrovskis.


    Cum naua hălati easti ncadrată tru politica di comerţ a Uniunillei, cari ţăni di CE, tră băgarea a lui tu lucru nu va s’hibă ananghi di votlu a statilor membre. Simfunu cu analiștilli, aestu lucru aduţi nivreari tru născănti capitale ca Budapesta, cu ghini cunuscute ligături streasi cu Beijingul, multi ori stipsitu di purtaticu economic şi politic agresiv pi păzarea europeană. Regulamentul pruveade, ti exemplu, că atumţea cându un stat terţu ari un purtaticu agresiv, Comisia poati s’curmă angajamenti financiare suplimentare pritu diverse programe ică fonduri şi poate s’ambudyiusească operaţiuni financiare.


    Tutunăoară, executivul european poate s’nu mata ds asistenţă macrofinanciară a văsiliiloru terţe şi poate s’curmă ică s’elimina iti contribuţie ică acord di garantare cu aţeali entităţi economice i persoane cu ligături cu un stat terţ cari şantajeadză economic Uniunea, ună companie europeană ică un stat membru. Aesta hălati juridic reprezintă ună apandisi la faptul că, tru añilli ditu soni, UE și statele a llei membre agiungu s’hibă ținta a născăntoru presiuni economice deliberate. El anvărtuşeadză mănuclliul di hălăţ al UE și va da izini a Uniunii să s’veaglle ma ghini pi scena mondială. Scupolu easti ta s’talle curayilu astatiloru terțe s’restricționeadză i s’fuvirsească s’restricționeadză comerțul ică investițiile tră s’agiungă la ună alăxeari a politicăllei UE tru domenii cum alăxerli climatiţi, fiscalitatea i siguranța alimentară. Pripunirea va s’hibă zburătă și aprobată di Parlamentul European și di Consiliul UE.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Instrument pentru protejarea membrilor UE

    Instrument pentru protejarea membrilor UE

    Comisia Europeană a propus un instrument prin
    care UE va putea răspunde atunci când o ţară din afara blocului comunitar
    încearcă să şantajeze un stat membru ori să modifice politici ale Uniunii
    pentru propriile interese sau atunci când companiile europene sunt tratate
    incorect pe pieţe terţe.

    Instrumentul nu ţinteşte vreo ţară anume, dar va putea
    fi aplicat inclusiv în cazul în care un stat ca Rusia scade sau întrerupe
    furnizarea de gaze, ori într-o situaţie similară cu cea prin care trece acum
    Lituania, ale cărei produse sunt blocate de China la graniţă ca represalii la
    deschiderea arătată de Vilnius faţă de Taiwan.


    Este vorba despre
    un instrument de anticoerciţie, a explicat vicepreşedintele CE,
    Valdis Dombrovskis, care a insistat că, Uniunea în continuare susţine un comerţ
    global liber şi bazat pe reguli, atât că alte ţări din afara Uniunii nu aderă
    la această filozofie şi chiar şantajează state membre ca să obţină avantaje
    politice şi economice. UE
    va colabora astfel direct cu statul în
    cauză pentru a pune capăt intimidării economice. Dacă aceasta nu se oprește
    imediat, noul instrument va permite UE să reacționeze rapid și eficient.

    În opinia vicepreşedintelui CE, este un semnal pentru
    partenerii europeni că Uniunea se va apăra dacă e ameninţată. În ultimii ani,
    UE şi statele membre au fost ţinte ale intimidării economice, adică atunci când
    o ţară încearcă să forţeze un stat membru să-şi modifice politicile ameninţând
    sau restricţionând comerţul ori investiţiile în acel stat,     a mai spus Valdis
    Dombrovskis.

    Cum noul instrument este încadrat în politica de comerţ
    a Uniunii, care ţine de CE, pentru aplicarea lui nu va fi nevoie de votul
    statelor membre. Conform analiștilor, acest aspect provoacă încruntare în unele
    capitale ca Budapesta, cu bine cunoscute legături strânse cu Beijingul, des
    acuzat de comportament economic şi politic agresiv pe piaţa europeană.
    Regulamentul prevede, de exemplu, că atunci când un stat terţ are un
    comportament agresiv, Comisia poate opri angajamente financiare suplimentare
    prin diverse programe sau fonduri şi poate bloca operaţiuni financiare.

    De
    asemenea, executivul european poate să nu mai acorde asistenţă macrofinanciară
    ţărilor terţe şi poate suspenda sau elimina orice contribuţie sau acord de
    garantare cu acele entităţi economice sau persoane cu legături cu un stat terţ
    care şantajează economic Uniunea, o companie europeană sau un stat membru.     Acest
    instrument juridic reprezintă un răspuns la faptul că, în ultimii ani, UE și
    statele sale membre devin ținta unor presiuni economice deliberate. El
    consolidează setul de instrumente al UE și va permite Uniunii să se apere mai
    bine pe scena mondială. Scopul este de a descuraja țările terțe să
    restricționeze sau să amenințe să restricționeze comerțul sau investițiile
    pentru a determina o schimbare a politicii UE în domenii precum schimbările
    climatice, fiscalitatea sau siguranța alimentară. Propunerea urmează sa fie
    discutată și aprobată de Parlamentul European și de Consiliul UE.


  • Comisia Europeană, favorabilă continuării transferului de date personale către Marea Britanie

    Comisia Europeană, favorabilă continuării transferului de date personale către Marea Britanie

    Executivul Uniunii Europene a evaluat cu atenţie legislaţia şi practicile Regatului Unit în materie de protecţie a datelor personale şi a ajuns la concluzia că această ţară asigură un nivel de protecţie practic echivalent celui garantat în statele blocului comunitar – precizează Comisia, într-un comunicat. Decizia, care a fost salutată de Londra, mai trebuie să primească avizul consultativ al Comitetului european pentru protecţia datelor şi să obţină undă verde din partea ţărilor membre pentru adoptare definitivă. Ea prevede că, la finalul perioadei de tranziţie, care se încheie la sfârşitul lunii iunie, conform acordului post-Brexit, transferurile de date personale vor putea continua către Regatul Unit ca şi când ar fi vorba de transferuri intracomunitare, fără a fi necesare autorizări sau garanţii suplimentare.

    Potrivit Verei Jourova, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi responsabilă cu valorile şi transparenţa, au fost prevăzute mecanisme pentru a putea supraveghea, reexamina, suspenda sau retrage această decizie în cazul în care, de partea britanică, evoluţia ar deveni problematică.

    Dreptul fundamental al cetăţenilor Uniunii Europene la protecţia datelor nu trebuie să fie niciodată compromis când date personale trec Canalul Mânecii – a subliniat, la rândul său, comisarul european pentru Justiţie Didier Reynders, arătând că mecanismul prevăzut permite acest lucru.

    Decizia va fi valabilă pentru o durată iniţială de patru ani şi va face obiectul unei examinări înainte de a fi prelungită.

    Salut publicarea acestui proiect de decizie care reflectă în mod corect angajamentul Regatului Unit faţă de standardele înalte de protecţie a datelor şi deschide drumul către aprobarea sa oficială – a transmis Oliver Dowden, secretarul de stat pentru digitalizare al Marii Britanii.

    Deşi progresul Uniunii Europene în acest domeniu a fost mai lent decât am fi dorit, sunt bucuros că am atins acum această bornă semnificativă – a mai spus responsabilul britanic, citat de Reuters.


  • Comisia vrea crearea unei Uniuni a Sănătății

    Comisia vrea crearea unei Uniuni a Sănătății

    Ultimul an ne-a învăţat că sănătatea este crucială pentru fiecare dintre noi. Ne-a arătat cât de fragile sunt societăţile noastre şi cât de repede se poate da totul peste cap. Este afirmația făcută de comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, la prezentarea propunerilor prin care executivul comunitar vrea crearea unei Uniuni Europene a Sănătății.

    Potrivit Stellei Kiriakides, în faţa urgenţelor sanitare este important ca toate statele membre să reacționeze rapid și coordonat. De aceea, spune ea, este nevoie de înființarea unei noi agenții, Autoritatea pentru răspuns în situații de urgență sanitară, pe scurt HERA de la denumirea din limba engleză.

    Oficial, bazele noii instituții europene vor fi puse anul viitor, astfel încât agenția să devină funcțională în 2023. Totodată, actualele agenții ale Uniunii Europene, cea a Medicamentului și Centrul de Prevenire și Control al Bolilor, ar urma să joace un rol sporit.

    Prima dintre ele ar urma să monitorize rezervele de produse sanitare din statele membre și să acționeze rapid, in caz de urgenta, astfel încât să nu se ajungă la o lipsă de medicamente și de dispozitive medicale. În același timp ar urma să acorde consiliere științifică privind tratamentele eficiente în cazul unor afectiuni cu potențial de a declanșa crize sanitare.

    Iar Centrul de prevenire a Bolilor ar urma să aibă capacitatea de a mobiliza și de a desfășura în teren grupuri operative de asistență medicală pentru a sprijini acțiunile statelor membre.

    Nu în ultimul rând, Comisia vrea elaborarea a unor planuri și recomandări pentru situații de criză pentru întreaga Uniune, de care să țină cont statele membre in stabilirea propriilor strategii nationale.

    Ar urma de asemenea să fie creat un sistem de supraveghere la nivel comunitar și să fie îmbunătățită raportarea datelor, legate, de exemplu, de numărul de paturi disponibile în spitale sau de capacitatea de tratament specializat și de terapie intensivă.

    Planurile prevăd de asemenea posibilitatea declarării unei situații de urgență sanitară în întreaga Uniune în coordonare cu Organizația Mondială a Sănătății.

    În momentul de față, domeniul sănătății ține de competențele fiecărui stat membru în parte, de aceea, crede Bruxelles-ul, a apărut și lipsa de coordonare din primul val al pandemiei de COVID 19.

    Sunt investiții în viitorul nostru, a ținut să precizeze Stella Kiriakides, care a pus accentul pe bugetul de cel puțin 100 de milioane de euro pe an, de care ar urma să beneficieze măsurile propuse. Pentru a fi puse în practică este nevoie de aprobare din partea Parlamentului european și a statelor membre.


  • Cum a evoluat politica UE cu privire la migrație?

    Cum a evoluat politica UE cu privire la migrație?

    Creșterea fluxurilor migratorii către Europa, mai ales în ultimii ani, a reprezentat o adevărată provocare în ajungerea la un consens între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește politica UE în domeniul migrației. Iar reacțiile europenilor au fost, de asemenea, diferite. Dar migrația este departe de a fi un fenomen nou. Comunitatea Europeană, Uniunea Europeană s-au confruntat de la începuturi cu diverse forme de migrație.

    De când datează primele politici cu privire la migrație ale Uniunii Europene? Răspunde Ovidiu Oltean, cercetător la Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, afiliat Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.


  • Salariul minim european

    Salariul minim european

    Comisia Europeană a lansat consultările pentru a putea introduce salarii minime echitabile la nivelul statelor UE. România are al doilea cel mai mic salariu minim din spațiul comunitar, după Bulgaria.


    Discutăm această temă cu Victor Negrescu, președintele-coordonator al PES activists România, și Anton Hadar, președintele Federației Sindicale Alma Mater.




  • Istoria UE – ep 10: Extinderea (partea a II-a – Impactul)

    Istoria UE – ep 10: Extinderea (partea a II-a – Impactul)

    Extinderea este în ADN-ul Europei. Este o politică-cheie a UE. Este cel mai puternic instrument de transformare – pentru că servește ca un stimulent puternic pentru reforme. Extinderea este, de asemenea, cel mai eficient și mai puternic instrument pe care-l avem pentru întărirea securității.

    Așa își începea discursul comisarul european pentru extindere Štefan Füle, la a zecea aniversare a marii extinderi din 2004. La 1 mai 2004, nu mai puțin de 10 state aderau la UE. Dar cum a gestionat Uniunea Europeană acest val atât de mare de noi membre? Comentează prof. univ. dr. Iordan-Gheorghe Bărbulescu.

    În discursul său de la aniversarea a 10 ani de la extinderea din 2004, același comisar pentru extindere, cehul Štefan Füle, a ținut să sublinieze că, de pe urma aderării la UE a 10 noi state, au beneficiat atât statele nou intrate, cât și statele deja membre ale Uniunii. Iată câteva date care susțin această concluzie: dinamismul economic al noilor membre a generat, în doar 6 ani, 3 milioane de noi locuri de muncă; exporturile germane către cele 12 state care au aderat în 2004 și în 2007 (deci inclusiv România și Bulgaria) s-au dublat; exporturile Marii Britanii au crescut cu aproape 50 la sută; pentru Olanda, extinderea a generat un venit suplimentar de 11 miliarde de euro; iar PIB-ul anual al Austriei a crescut cu 0,4 la sută datorită extinderii din 2004. Sunt date corespunzătoare momentului mai 2014.


  • Istoria UE – ep 9: Extinderea (partea I – Unificarea)

    Istoria UE – ep 9: Extinderea (partea I – Unificarea)

    Structura politică a Europei s-a schimbat dramatic odată cu căderea Zidului Berlinului în 1989. Evenimentul a condus la reunificarea Germaniei în octombrie 1990 și la democratizarea țărilor Europei Centrale și de Est, în ritmuri diferite, prin strategii diferite. Uniunea Sovietică a încetat să existe în decembrie 1991. La acel moment, Uniunea Europeană era formată din 12 state. Iar de la 1 ianuarie 1995, avea să acopere aproape toată Europa de Vest, prin aderarea Austriei, Finlandei și Suediei. Urma declanșarea procesului de unificare a Estului cu Vestul. Comentează prof. univ. dr. Iordan Gheorghe Bărbulescu.

    La 1 mai 2004, aderă la UE 10 noi state: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Urmate, la 1 ianuarie 2007, de alte două: Bulgaria și România. Cea mai recent intrată în Uniune este Croația, la 1 iulie 2013.



  • Istoria UE – ep 8: “Încă din anii ’50 s-a încercat crearea unei armate europene”

    Istoria UE – ep 8: “Încă din anii ’50 s-a încercat crearea unei armate europene”

    Trei sferturi dintre europeni sunt în favoarea unei politici comune a UE în domeniul apărării și securității și peste jumătate s-au declarat în favoarea creării unei armate europene. Asta arată un sondaj Eurobarometru special în domeniul securității și apărării, din 2017. Mai recent, într-un sondaj Eurobarometru din 2018, aproape 70% dintre europeni au spus că ar dori ca Uniunea să facă mai multe în domeniul apărării.

    Cel mai puternic sprijin pentru creșterea implicării UE în securitate și apărare este înregistrat în Cipru (92%), urmat de România (80%).

    Ideea aceasta, a unei armate europene, nu s-a născut în contextul politic internațional al ultimilor ani, ci datează încă de la începutul anilor 50, spune prof univ dr Iordan Gheorghe Bărbulescu.

    La Summit-ul NATO din 2014, țările UE membre NATO s-au angajat să cheltuiască, până în 2024, 2% din PIB în domeniul apărării. Estimări NATO de anul trecut arată că doar șase țări cheltuiesc 2% din PIB pentru apărare: Grecia, Estonia, Regatul Unit, Letonia, Polonia și România.

    Statele membre ale UE reprezintă împreună al doilea mare investitor în apărare din lume după SUA. Însă Europa va trebui să pună în comun și să integreze cele mai bune capabilități, potrivit Parlamentului European. Deoarece se estimează că, până în 2025, China va deveni al doilea cel mai mare investitor în apărare din lume după SUA.

  • Brexit devine oficial la miezul nopții, ora Bruxelles-ului

    Brexit devine oficial la miezul nopții, ora Bruxelles-ului

    Cred că noi cei din Marea Britanie avem un rol major de jucat în crearea acestei Comunități și a noilor sale instituții, sunt cuvintele rostite în 1972 de premierul de la acea vreme al Regatului Unit, Edward Heath, în favoarea aderării țării sale la Comunitatea economică europeană. Vedea în această organizație o garanție a păcii și prosperității după ororile petrecute în cel de-al doilea război mondial. Pe 1 ianuarie 1973, Londra s-a alăturat construcției europene, iar doi ani mai târziu calitatea de stat membru a fost validată prin referendum de britanici.

    Căsătoria dintre Londra și Bruxelles, așa cum au descris mulți relațiile dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, a fost de-a lungul timpului destul de tumuloasă. Marea Britanie nu a adoptat moneda unică europeană, introdusă în 1999, și nici nu a făcut parte din spațiul Schengen, de liberă circulație. Nu a vrut nici să se alăture Pactului Bugetar, decis la sfârșitul anului 2011 cu scopul de a preveni o nouă criză economică ca cea izbucnită în 2008. A fost însă un contributor net la bugetul Uniunii Europene.

    Vom organiza pentru poporul britanic un referendum. Vor avea de ales dacă rămânem sau ieșim din Uniunea Europeană. Este o declarație a unui alt premier britanic, David Cameron, făcută în 2013 în plin avânt al euroscepticilor. Referendumul a avut loc în iunie 2016. Britanicii au ales de data această să iasă din Uniune.

    Negocierile au început în martie 2017 și au fost marcate de multe probleme. Cea mai importantă a fost legată de modul cum va arăta frontiera dintre Irlanda, membră a Uniunii Europene, și Irlanda de Nord, parte a Regatului Unit. Acordul de retragere a trecut cu greu de Parlamentul de la Londra, iar divorțul a fost amânat de trei ori.

    Vom realiza Brexitul pe 31 ianuarie, fără doar și poate. Vom ieși din Uniunea Europeană și vom recâștiga controlul asupra legilor și frontierelor noastre, asupra banilor, comerțului și sistemului nostru de imigrație, a spus în decembrie actualul șef al executivului de la Londra, Boris Johnson.

    Ce urmează după ziua de astăzi? Urmează o perioadă de tranziție până la sfârșitul anului, timp în care Londra va continua să aplice regulile comunitare, dar nu va mai lua parte la luarea deciziilor. Vor începe de asemenea negocieri pentru stabilirea viitoarelor relații comerciale.