Radio România Internațional

Tag: state membre

  • Evaluarea tehnologiilor medicale în UE

    Evaluarea tehnologiilor medicale în UE

    Comisia Europeană a prezentat pe
    31 ianuarie o propunere de stimulare a cooperării între statele membre ale
    Uniunii Europene în ceea ce priveşte Evaluarea Tehnologiilor Medicale (ETM).
    Aceasta urmăreşte să pună la dispoziţia pacienţilor europeni tehnologii
    inovatoare în domeniul sănătăţii, să utilizeze mai bine resursele disponibile
    şi să îmbunătăţească predictibilitatea întreprinderilor din domeniu. Propunerea
    urmăreşte, de asemenea, să se asigure că, atunci când se efectuează evaluarea
    tehnologiilor medicale, metodologiile şi procedurile aplicate sunt mai
    previzibile în întreaga Uniune şi că evaluările clinice comune nu se repetă la
    nivel naţional, evitând astfel duplicarea şi discrepanţele. Pentru autorităţile naţionale, propunerea semnifică posibilitatea de a
    elabora politici pentru sistemele lor de sănătate pe baza unor dovezi mai
    solide. În plus, producătorii din domeniu nu vor mai fi nevoiţi să se adapteze
    la proceduri naţionale diferite.

    Vicepreşedintele CE, Jyrki Katainen,a dat detalii despre propunere şi avantajele ei: Este vorba de o propunere majoră menită să îmbunătăţescă calitatea
    serviciilor de sănătate şi o încercare de a oferi tuturor cetăţenilor europeni
    acces la serviciile de sănătate mai bune. Propunerea noastră se aplică în
    domeniul farmaceutic şi medical şi permite adoptarea unor măsuri inovatoare,
    mai rapid. Odată ce propunerea va fi adoptată va
    aduce mai multe avantaje, în special pacienţilor care vor avea acces mai rapid
    la noi tehnologii promiţătoare. In al doilea rând statele membre vor avea şi
    ele mai multe de câştigat pentru că vor putea să îşi pună laolaltă experienţa
    în mod eficient şi fără costuri mari. Asta ar permite evitarea suprapunerii şi
    o mai bună utilizare a resurselor. Si în al treilea rând industria are de câştigat. Companiile vor
    beneficia de pe urma regulilor mai clare şi o previzibiltate mai mare.pe piaţa
    unică. Pe lângă aceste avantaje evidente pentru societate, propunerea este
    interesantă şi din perspectiva creşterii economice şi competitivităţii.
    Sectorul sănătăţii reprezintă circa 10% din PIB-ul european, adică 1300 de
    miliarde de euro/an.

    Regulamentul propus de CE privind evaluarea
    tehnologiilor medicale vizează medicamente noi şi anumite dispozitive medicale
    noi, oferind o bază pentru o cooperare permanentă şi sustenabilă la nivelul
    Uniunii în ceea ce priveşte evaluările clinice comune în aceste domenii.
    Statele membre vor putea utiliza în întreaga Uniune instrumente, metodologii şi
    proceduri comune în domeniul ETM, colaborând în patru domenii principale: evaluările clinice comune, consultările ştiinţifice comune, identificarea tehnologiilor medicale emergente, continuareacooperării voluntareîn alte domenii. Propunerea urmează să fie discutată de către Parlamentul European
    şi Consiliul Miniştrilor. Se preconizează că, după ce va fi adoptată şi va
    intra în vigoare, ea va deveni aplicabilă trei ani mai târziu, perioadă necesară statelor membre pentru a se adapta
    noului sistem.


  • Brexit – deciziile Consiliului pentru perioada de tranziţie

    Brexit – deciziile Consiliului pentru perioada de tranziţie

    Cei 27 de membri ai Uniunii Europene au dat un
    nou mandat Comisiei pentru a negocia o perioadă de tranziţie cu Regatul Unit al
    Marii Britanii, după ieşirea acesteia de pe 29 martie 2019, din blocul
    comunitar.


    Conform directivelor de negociere aprobate la
    începutul săptămânii de miniştrii europeni reuniţi în Consiliul Afaceri
    Generale, principiul de bază este ca în această perioadă de tranziţie Marea
    Britanie să aplice toate reglementările europene, ca şi când ar fi în
    continuare stat membru, dar fără să participe la procesul decizional în
    instituţiile europene.


    Marea Britanie va trebui să accepte orice
    eventuale schimbări juridice pe care Uniunea Europeană le face în timpul
    perioadei de tranziţie de 21 de luni după Brexit, a declarat negociatorul-şef
    al Uniunii pentru Brexit, Michel Barnier: Poziţia Uniunii Europene este
    foarte clară: tranziţia va dura 21-a de luni, până la 31 decembrie 2020. În
    această perioadă limitată de timp, întregul aquis comunitar va continua să se
    aplice Marii Britanii. Ca şi cadrul complet a instanţelor de control şi
    sancţionare, de sub jurisdicţia Curţii Europene de Justiţie. Aceasta va include
    noile reguli ale Uniunii Europene care vor intra în vigoare în această
    perioadă. Dintr-un singur motiv simplu: în timpul tranziţiei, Regatul Unit va
    continua să participe la Piaţa Unică, La Uniunea Vamală şi la toate politicile
    Uniunii Europene. Va continua să aibă toate beneficiile economice. Aşadar,
    trebuie să i se aplice şi regulile europene. Piaţa Unică nu poate fi à la
    carte.



    Obiectivul acestei etape intermediare este ca
    mediul de afaceri şi cetăţenii să se poată adapta noii situaţii create după
    ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar şi să permită pregătirea unui acord
    de liber schimb ce ar servi ca bază a viitoarelor relaţii între blocul
    comunitar şi Marea Britanie.


    Michel Barnier a reamintit, însă, Londrei că
    încă există aspecte nesoluţionate cu privire la ‘divorţul’ dintre Uniune şi
    Marea Britanie şi a avertizat că în perioada de tranziţie post-Brexit e posibil
    ca britanicii să nu beneficieze de pe urma acordurilor comerciale pe care le
    are blocul comunitar cu alte ţări.


    Marea Britanie consideră că poziţia Uniunii
    este ‘aliniată’ propriului plan de tranziţie post-Brexit, a declarat un
    purtător de cuvânt al premierului britanic Theresa May. Aceasta ceruse o
    tranziţie de doi ani de la data efectivă a Brexitului, pentru ca mediul de
    afaceri să se poată adapta schimbărilor generate de ieşirea din blocul
    comunitar. Ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, a anunţat că Londra
    se aşteaptă ca, după ieşirea ţării sale din Uniunea Europeană în martie anul
    viitor, statele din afara blocului comunitar să dorească o renegociere a
    acordurilor de comerţ liber încheiate de Uniune.


  • Aderarea României la moneda unică europeană

    Aderarea României la moneda unică europeană

    Euro este moneda oficială a 19
    din cele 28 de state membre, utilizată zilnic de peste 338,6 de milioane de
    europeni. Cât de pregătită este România
    să adere la moneda unică europeană, aflăm
    ce spun pensionarii din România.

    Euro este moneda unică adoptată
    până în prezent de 19 țări membre ale UE, Lituania fiind țara care s-a
    alăturat cel mai recent grupului zonei euro la 1 ianuarie 2015. În afară de
    Danemarca, celelalte state din afara eurositemului, inclusiv România, s-au
    angajat să adopte euro în momentul în care vor îndeplini criteriile de
    convergență stabilite prin Tratatul de la Maastricht. România și-a propus să
    adopte moneda euro la 1 ianuarie 2019
    când va prelua în premieră președenția Consiliului Europei.

    Paula Badea, pensionară din comuna Mogoşoaia, județul Ilfov spune că țara noastră nu va fi
    pregătită din punct de vedere economic pentru trecerea de la leu la euro: Nu stiu sigur dacă o să fie
    pregătită în momentul acela pentru că din punct de vedere economic are ceva
    probleme și salariile dacă o să rămână la fel de mici nu știu dacă la un
    salariu atât de mic în euro oamenii vor rezista


    Aceeași părere o împărtășește și
    Elena Vasile, pensionară din comuna Mogoşoaia, județul Ilfov. România stagnează sau chiar
    descrește economic și deci asta o să se reflecte în toată activitatea României
    și economică și nivelul social și de trai al oamenilor. Nu cred că la data
    respectivă vom fi pregătiți.


    Despre avantajele aderării
    României la moneda unică europeană Elena Vasile, pensionară din comuna
    Mogoşoaia, județul Ilfov spune că: Nu știu ce avantaje , poate o
    aliniere cu toate statele din Europa poate ar fi mai ușor, poate ar decurge mai
    ușor, s-ar debloca cumva investițiile străine, ar fi favorizate. Nivelul de
    viață îm România este foarte scăzut, iar trecerea la moneda europeană ar avea
    un impact extraordinar, toată lumea s-ar da peste cap, salariile sunt mici,
    pensiile sunt mici, ar fi un șoc pentru români.


  • Noi reguli pentru înghețarea și confiscarea bunurilor obținute din activități infracționale

    Noi reguli pentru înghețarea și confiscarea bunurilor obținute din activități infracționale

    Noi norme care să echipeze mai bine țările UE pentru înghețarea și confiscarea activelor infractorilor au fost votate de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European. Proiectul vizează îmbunătățirea combaterii finanțării terorismului și a crimei organizate. Astfel, va fi mai ușor pentru un stat membru să solicite înghețarea sau confiscarea bunurilor unui infractor dintr-un alt stat membru, în comparație cu măsurile existente în prezent în Uniunea Europeană. Textul convenit introduce termene mai stricte, precum și un document standard pentru a accelera procedura și lărgește domeniul de aplicare al tipului de active care pot fi confiscate.

    Parlamentarii europeni doresc ca statele membre care primesc un ordin de înghețare sau confiscare să fie obligate să-l execute în termen de 20 de zile, spre deosebire de cele 60 de zile propuse de Comisie, astfel încât infractorii să nu aibă timp să își mute activele. Cu toate acestea, termenul poate fi amânat, de exemplu, în cazul în care confiscarea ar afecta o anchetă penală în curs. Pe de altă parte, cei păgubiți vor fi primii care urmează să primească despăgubiri la distribuirea bunurilor confiscate.

    Raportorul Nathalie Griesbeck (ALDE) explică: Acest raport completează pachetul de măsuri privind combaterea spălării banilor și a sistemelor financiare necontrolate și sporește foarte concret colaborarea dintre statele membre în privința confiscării bunurilor provenite din infracțiuni sau a înghețării acestora; este, de altfel, în logica dreptului penal să se completeze acest sistem care e acum pus în aplicare pentru a putea recupera o mulțime de bani legați de activități infracționale, precum și de terorism, dar nu numai, iar, o dată recuperați, acești bani vor putea fi folosiți pentru compensarea păgubiților, a familiilor acestora și a companiilor care au suferit din cauza fenomenului criminalității organizate.

    În cazul confiscărilor în valoare de peste 10.000 de euro, banii care rămân după compensaţii vor fi împărțiți între statul membru de proveniență și cel care execută, 70% și, respectiv, 30%. O instanță poate dispune ca banii, casele sau alte bunuri ale unei persoane suspectate că este angrenată în activități criminale să fie înghețate. Astfel, după ce are loc procesul, se poate emite un ordin de confiscare. Înghețarea și confiscarea bunurilor reprezintă o modalitate eficientă de prevenire a atacurilor teroriste, precum și de împiedicare a activităților altor infractori organizați. Cu toate acestea, Europol estimează că doar 1,1% (1,2 miliarde de euro) din toate veniturile încasate dinactivitățile infracționaledin UE sunt confiscate.


  • ​Lansarea Planului de Cooperare Structurată Permanentă

    ​Lansarea Planului de Cooperare Structurată Permanentă

    La 11 decembrie, Consiliul European a lansat oficial Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO), cu mai puțin de o lună după primirea notificării comune din partea a 23 de ţări membre, referitoare la intenția lor de a participa. Acest format de cooperare fără precedent, acum având în componenţă 25 de state membre, vizează stimularea dezvoltării de proiecte militare şi conceperea de echipamente în comun. Dincolo de Marea Britanie, care urmează să părăsească Uniunea în martie anul viitor, doar Danemarca şi Malta nu participă la PESCO.

    De la eşecul înfiinţării unei Comunităţi Europene a Apărării, în urmă cu 60 de ani, europenii nu au reuşit niciodată să avanseze în acest domeniu, majoritatea ţărilor păstrând în propriile mâini ceea ce, în opinia lor, ţinea strict de suveranitatea naţională. Însă, o succesiune de crize apărute după 2014 – anexarea Crimeei de către Rusia şi conflictul din estul Ucrainei, valul de refugiaţi, apoi votul pentru Brexit şi venirea la putere în Statele Unite a lui Donald Trump – au schimbat semnificativ datele problemei.

    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk: Astăzi, acest vis devine realitate. Astăzi, lansăm Cooperarea Structurată Permanentă (aşa-numita PESCO) – o expresie practică a voinţei noastre de a construi o apărare europeană. În dezbaterile de dinaintea deciziei de astăzi, principala dilemă era cum să facem PESCO deopotrivă incluzivă şi ambiţioasă. PESCO, din care fac parte 25 de ţări membre, este categoric incluzivă. Iar dacă toate angajamentele vor fi onorate, atunci PESCO va fi şi ambiţioasă. Timp de mulţi ani, cel mai puternic argument împotriva PESCO a fost teama de a nu vulnerabiliza NATO, însă lucrurile stau tocmai invers. O apărare europeană puternică nu face decât să consolideze NATO, de aceea, PESCO este o veste bună pentru noi, pentru aliaţii noştri, şi una rea, pentru duşmanii noştri.


    Ce se va întâmpla? Alăturându-se PESCO, statele membre se angajează să-şi crească regulat bugetele de apărare şi vor lucra, în grupuri mici, pe 17 proiecte deja agreate.După 2020, urmează să fie alimentat un fond cu 1 miliard şi jumătate de euro pentru stimularea proiectelor de cercetare şi de dezvoltare industrială şi susţinerea companiilor europene mici şi mijlocii din sectorul de apărare. Acest fond ar trebui să vadă lumina zilei în acest an. Iar potrivit şefei diplomaţiei europene, Federica Mogherini, Uniunea Europeană va facilita utilizarea de grupuri tactice, de batalioane destinate să intervină în caz de criză şi care nu au mai fost desfăşurate în mai mult de un deceniu din cauza unei proceduri de decizie politică şi administrativă foarte greoaie.​


  • Orientările Consiliului European pentru Brexit

    Orientările Consiliului European pentru Brexit

    Marea Britanie va fi o țară terță începând cu data de 30 martie 2019. În consecință, Regatul Unit nu va mai fi reprezentat în cadrul instituțiilor, agențiilor, organelor și oficiilor Uniunii. Perioada de tranziție trebuie să fie clar definită și limitată cu precizie în timp, iar Comisia recomandă ca data-limită a acestui regim să fie 31 decembrie 2020.

    Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au decis, în decembrie, că s-au făcut suficiente progrese în clarificarea a trei aspecte esenţiale ale Brexit-ului. Este vorba despre ‘factura divorţului’ dintre Marea Britanie şi Uniune, frontiera între Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord şi drepturile cetăţenilor europeni în Marea Britanie post-Brexit. În consecinţă, acum se poate începe a doua etapă a negocierilor, a explicat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, precizând clar termenii înţelegerii: ​Marea Britanie va continua să respecte integral legislaţia comunitară, toate angajamentele bugetare, să se supună supravegherii judiciare şi obligaţiilor aferente. În mod evident, în perioada de tranziţie, de după părăsirea Uniunii, procesul de luare a deciziilor la nivelul comunitar va continua doar între cele 27 de state membre, fără Marea Britanie​​.


    Cele patru pagini cu noile directive pentru negociatorul şef al Uniunii Europene, Michel Barnier, sunt în conformitate cu liniile stabilite de liderii Uniunii la summitul care a avut loc luna trecută. Potrivit acestora, în perioada de tranziţie Marea Britanie va fi în continuare membru efectiv al instituţiilor europene, va respecta toate hotărârile, inclusiv unele noi, dar nu va avea un cuvânt de spus în luarea deciziilor.

    Pentru a asigura condiții de concurență echitabile bazate pe aceleași norme care se aplică în întreaga piață unică, modificările acquis-ului adoptate de instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii vor trebui să se aplice atât în Regatul Unit, cât și în blocul comunitar. De asemenea, se vor aplica toate instrumentele și structurile existente ale Uniunii de reglementare, bugetare, de supraveghere, judiciare și de asigurare a respectării legii, inclusiv competența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Întrucât pe parcursul tranziției Regatul Unit va participa în continuare la uniunea vamală și la piața unică, acesta va trebui să continue să respecte politica comercială a blocului comunitar.

    Consiliul Afaceri Generale va adopta în această lună directivele de negociere suplimentare privind regimul tranzitoriu.​


  • Creştere economică sănătoasă şi durabilă în UE în 2018

    Creştere economică sănătoasă şi durabilă în UE în 2018

    Uniunea Europeană, în ansamblu, va înregistra, anul acesta o creştere economică de 2,1 la sută, iar în 2019, de 1,9 la sută, după ce anul trecut, economia europeană a cunoscut un avans de 2,3 la sută. Fără îndoială, nici zona euro nu se mai află în pericol, a ieşit definitiv din criză, iar creşterea va continua şi în 2018, după avansul din ultimele luni – potrivit prognozelor Comisiei, anunţate la sfârşitul anului trecut.

    Mai mult, creşterea fragilă din ultimii ani se dovedeşte a fi sănătoasă şi de durată, după cum aprecia recent comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici: Avem o creştere a economiei mondiale, mai importantă decât se anticipa; ar putea ajunge la 4 la sută în următorii ani! Şi apoi, desigur, sunt eforturile făcute de europeni, care au reuşit să-şi reducă deficitele bugetare. La nivelul zonei euro defictul mediu este de 1,1 la sută. Aşa că, pentru cei care cred că 3 la sută deficit este o ţintă, le amintesc că nu, 3 la sută este limita maximă admisă! Să menţionăm şi refromele structurale făcute în Europa, care au întărit sectorul productiv. Şi apoi, este un climat de încredere care s-a reinstalat în economia europeană, investiţiile au revenit şi ele. Şi, în sfârşit, după mai mulţi ani de stagnare, creşterea economică a fost de 2,3 la sută pee ansamblu în Uniunea, 2,2, în zona euro. Iar în legătură cu şomajul avem cele mai bune veşti: a fost în scădere continuă şi va atinge în curând o rată de 8 la sută la nivel european, au fost create sute de mii de locuri de muncă. Este un record, n-am mai avut de mult astfel de cifre la ocuparea forţei de muncă. Dar, să fim prudenţi, să nu cădem într-o stare de euforie, creşterea economică pentru 2018 şi 2019 va fi un pic sub acest an bun 2017. Este sigur, am lăsat criza în spate, ne-am revenit, suntem pe calea cea bună, dar trebuie să continuăm să aplicăm reformele la care ne-am angajat!


    Dacă se îmbunătăţeşte perspectiva celor care sunt în căutarea unui loc de muncă, nu acleaşi veşti bune îi aşteaptă pe salariaţii europeni, ale căror venituri vor creşte foarte puţin sau deloc în anii ce vin. În continuare, zona euro, în special, este apăsată de povara datoriilor, care se ridică la 87 la sută, în 2018. Cele mai mari datorii le au Grecia, de peste 170 la sută, dar şi Spania, Portugalia şi Italia.


    Pentru prima dată în istoria sa, Comisia Europeană a făcut două proiecţii economice pentru anul acesta şi pentru anul viitor: pentru o Uniune cu 28, dar şi pentru una cu 27 de state membre, întrucât Marea Britanie pleacă în martie 2019.


  • Anul European al Patrimoniului Cultural

    Anul European al Patrimoniului Cultural

    Anul European al Patrimoniului Cultural va aduce în 2018, în prim-plan bogăția culturală a Europei, evidențiind rolul jucat de aceasta pentru încurajarea unui sentiment comun de identitate și pentru construirea viitorului său.

    Comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, sublinia, la ceremonia de lansare, că patrimoniul cultural se află în centrul modului de viață european. El definește cine suntem și creează un sentiment de apartenență. Patrimoniul cultural nu este alcătuit doar din literatură, artă și obiecte, ci și din meșteșugurile pe care le învățăm, poveștile pe care le spunem, hrana pe care o consumăm și filmele pe care le urmărim – a explicat comisarul Navracsics: Avem o viziune îndrăzneaţă asupra viitorului Europei: o Europă cu un potenţial cultural şi educaţional unic, care să contribuie la constituirea de societăţi oneste, inclusive şi rezistente. Cultura şi patrimonial cultural sunt expresiile cu cea mai mare vitalitate ale identităţii şi ale valorilor puternice, commune, europene. Iar ele trebuie să joace un rol crucial în eforturile noastre de a face Uniunea Europeană mai unită, mai puternică şi mai democratică.


    Tibor Navracsics a mai spus că festivitățile din acest an vor constitui o ocazie minunată de a încuraja cetățenii, în special tinerii, să exploreze bogata diversitate culturală a Europei și să reflecteze la locul pe care îl ocupă patrimoniul cultural în viețile noastre. Pentru că ele ne vor permite să ne înțelegem trecutul și să ne construim viitorul.


    De fapt, obiectivul Anului European al Patrimoniului Cultural este de a sensibiliza publicul larg cu privire la importanța socială și economică a patrimoniului cultural. Mii de inițiative și evenimente din întreaga Europă vor oferi posibilitatea de a implica cetățenii din toate categoriile sociale. Scopul este de a avea cel mai larg şi variat public posibil – în special copiii și tinerii, dar și persoanele care vin rareori în contact cu cultura –, pentru a promova un sentiment comun de proprietate.

    Proiectele și inițiativele puse în aplicare în statele membre, municipalitățile și regiunile din Uniunea Europeană vor fi completate de proiecte transnaționale finanțate de către Uniune. De exemplu, Comisia va organiza, împreună cu statele membre, evenimentul emblematic al Anului European al Patrimoniului Cultural intitulat Assises du Patrimoine, pentru a începe să lucreze la un plan de acțiune al Uniunii pe termen lung pentru cultură și patrimoniul cultural.


  • Facilităţi pentru micile întreprinderi pe piaţa unică

    Facilităţi pentru micile întreprinderi pe piaţa unică

    Oficialii europeni au cerut deseori diagnosticarea pieței interne. S-a observat că o piață unică este din ce în ce mai necesară și mai populară, pentru că rolul oamenilor politici este acela de a face tot ce este necesar pentru buna funcționare a pieței unice.



    Michel Barnier, fost comisar European, despre facilități acordate întreprinderilor mici și mijlocii pe piața europeană:




  • Bulgaria preia preşedinţia Consiliului UE

    Bulgaria preia preşedinţia Consiliului UE

    La 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, Bulgaria preia de la 1 ianuarie, pentru prima oară, preşedinţia prin rotaţie a Consiliului. În cele şase luni ale mandatului său, ţara vecină se va concentra pe garantarea securităţii, creşterea competitivităţii economiei comunitare şi pe politica de coeziune.

    Președinția Consiliului Uniunii Europene se asigură prin rotație de către statele membre din 6 în 6 luni. În cursul acestei perioade, președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului. De la 1 ianuarie, acest rol îi revine Bulgariei, care a anunţat deja că priorităţile sale sunt grupate pe trei piloni principali: consens, competitivitate şi coeziune, care transmit mesajul inscripţionat în clădirea parlamentului bulgar: unirea face puterea.

    Ministrul pentru pregătirea preşedinţiei Bulgariei la Consiliul Uniunii Europene, Liliana Pavlova, a prezentat aceste priorităţi în Parlamentul European: Ne bazăm pe cei trei piloni, cei trei C să le spunem aşa. Aceştia sunt consens, competitivitate, coeziune. Avem nevoie de consens în politica privind migraţia, avem nevoie de consens pentru a lua o decizie în cazul ţărilor din Balcanii de Vest care vor să adere şi ele la Uniunea Europeană. O altă prioritate pentru care România şi Bulgaria au depus împreună eforturi şi au căutat întotdeauna consensul este dezvoltarea Regiunii Dunării. Vom încerca să mai mişcăm lucrurile inclusiv în Regiunea Mării Negre în domenii precum dezvoltarea infrastructurii, protejarea apelor, turism. Al doilea pilon – competitivitatea – se impune ca o prioritate globală, iar aici vom acorda o atenţie specială pieţei digitale. O altă prioritate este domeniul financiar şi uniunea monetară. Vine apoi securitatea energetică. Al treilea pilon, cel al unei Europe a Coeziunii va avea în centru învăţământul universitar, a cărui situaţie va fi supusă unor analize aprofundate. În altă ordine de idei vom pregăti terenul pentru alcătuirea noului buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, unul care va fi mai mic cu 15 miliarde de euro pentru că va dispărea un contributor – Marea Britanie, care părăseşte Uniunea.


    O preşedinţie încununată de succes presupune consens politic, dialog şi înţelegere, a mai spus Liliana Pavlova în faţa parlamentarilor europeni. Păstrarea unităţii şi stabilităţii Uniunii sunt provocări majore pentru Sofia, dar există pe lângă acestea şi alte priorităţi, cum ar fi mai ales viitorul oamenilor tineri, educaţia şi realizarea profesională – în directă legătură cu Brexit şi cadrul de finanţare a Uniunii începând din 2020.

    Ca priorități secundare, Bulgaria va pune accentul pe realizarea unei Uniuni Energetice eficiente și implementarea unei politici climatice.

    Programul de priorităţi anunţat acum de Bulgaria se încadrează în agenda comună stabilită pentru 18 luni. Statele membre care deţin preşedinţia rotativă lucrează împreună în grupuri de trei, numite triouri. Bulgaria este a doua ţară din trioul actual. Ea a fost precedată de Estonia şi va fi urmată de Austria.

    Următorul trio este compus din România, care va prelua preşedinţia Consiliului la 1 ianuarie 2019, Finlanda şi Croaţia.


  • Portalul digital unic european

    Portalul digital unic european

    Portalul digital unic este un ghișeu unic pentru cetățenii și întreprinderile din Uniunea Europeană. Acesta va integra mai multe rețele și servicii care au fost înființate la nivel național și la nivelul uniunii pentru a ajuta cetățenii și întreprinderile în activitățile lor transfrontaliere.


    Simplificarea accesului la acest portal digital unic care va furniza informații, proceduri, servicii de asistență și de soluționare a problemelor cetățenilor și întreprinderilor a fost una dintre priorităţile preşedinţiei Estoniene a Consiliului Uniunii Europene, care se încheie la sfârşitul acestui an. Ministrul afacerilor economice și al infrastructurii din Estonia, Kadri Simson, speră ca negocierile cu Parlamentul European să se termine până iarna următoare: Portalul digital unic va ușura tuturor, cetățeni și întreprinderi, accesul la informațiile de care au nevoie, oriunde în UE aceștia ar locui, munci, sau desfășura activități economice. De asemenea subliniez importanţa finalizării negocierilor cu Parlamentul European asupra geo-blocării nejustificate şi a înlăturării barierelor din comerţul electronic. Sperăm ca până anul viitor de Crăciun, cetăţenii Uniunii Europene să se poată deja bucura de o gamă mult mai largă de bunuri şi servicii online. Crearea unui ghișeu unic online reprezintă un nou pas înainte către digitalizarea serviciilor publice în situații transfrontaliere și o măsură suplimentară pentru a asigura că Europa digitală va deveni o realitate.


    Interfața pentru utilizatori va fi ușor de folosit și va fi disponibilă în toate limbile Uniunii Europene. Aceasta va asigura accesul centralizat la toate informațiile necesare pentru cetățeni și întreprinderi pentru ca aceștia să își poată exercita dreptul la mobilitate și să aibă acces deplin la procedurile online în mod nediscriminatoriu.

    Un principiu de bază al portalului este acela că în cazul în care o procedură este disponibilă pentru un cetățean din unul dintre statele membre, aceasta ar trebui să fie accesibilă și pentru utilizatori din alte state membre. Cu toate acestea, paisprezece proceduri administrative esențiale trebuie puse la dispoziție online tuturor, care acoperă situații care sunt relevante pentru înființarea unei întreprinderi sau pentru desfășurarea de activități economice, pentru a lucra, a studia sau a se muta dintr-un loc în altul. Între aceste proceduri speciale se numără, de exemplu, înregistrarea unui angajator sau a unui angajat pentru sistemele obligatorii de pensii și de asigurare, solicitarea de granturi sau împrumuturi de studiu, obținerea cardului european de asigurări sociale de sănătate și înregistrarea unui autovehicul.


  • Comisia recomandă trecerea la faza a doua a negocierilor pentru Brexit

    Comisia recomandă trecerea la faza a doua a negocierilor pentru Brexit

    Executivul
    comunitar, care conduce negocierile pentru Brexit în numele celor 27 de state
    membre ale Uniunii Europene, consideră că au fost înregistrate progrese
    suficiente cu privire la termenii divorţului şi a recomandat Consiliului
    European să treacă la faza a doua a discuţiilor referitoare la viitorul
    relaţiei dintre Londra şi Bruxelles.


    Sunt mulţumit de acordul corect la care
    am ajuns. Dacă cele 27 de state membre acceptă evaluarea noastră, noi – Comisia
    Europeană şi negociatorul şef Michel Barnier – suntem pregătiţi să începem
    imediat lucrările fazei a doua a negocierilor    , a declarat, într-o conferinţă
    de presă comună cu premierul britanic Theresa May, preşedintele Comisiei
    Europene, Jean-Claude Juncker: Negociatorii
    Comisiei s-au asigurat că alegerile făcute de cetăţenii europeni care trăiesc
    în Marea Britanie vor fi protejate. Ne-am asigurat că drepturile lor vor rămâne aceleași după ce Marea Britanie
    va părăsi Uniunea. Este vorba despre dreptul de a trăi, dreptul de a lucra sau
    de a studia, dreptul cetăţenilor Uniunii la reîntregirea familiei, protecția
    drepturilor copiilor cetățenilor din UE, precum și dreptul la asistență
    medicală, pensii și alte prestații de securitate socială.

    În acelaşi timp,
    şi cetăţenii britanici îşi vor păstra drepturile în UE-27 după părăsirea
    blocului comunitar de către Regatul Unit. Progresele cerute de Bruxelles au vizat
    trei dosare prioritare: drepturile cetăţenilor expatriaţi, frontiera între
    Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, resprectiv
    reglementarea financiară a separării. Problema
    frontierei cu Irlanda de Nord a fost tranşată cu greutate. La capătul
    discuţiilor, premierul britanic Theresa May a anunţat că nu va exista o
    frontieră fizică, cu puncte de control şi controale vamale, şi că va fi
    respectat Acordul din Vinerea Mare, referitor la procesul de pace din irlanda
    de Nord.

    În ceea ce priveşte factura pentru Brexit, estimările sunt undeva în
    jurul a 40-45 de miliarde de euro – sumă mai mică decât cea cerută, în octombrie,
    de Bruxelles, circa 50-60 de miliarde de euro, dar mai mare decât dublul
    propunerii iniţiale pe care a formulat-o guvernul britanic, care se situa în
    jurul a 20 de miliarde de euro. Din punct de vedere
    financiar, desprinderea nu va fi făcută brusc în martie 2019, ci va exista o
    perioadă de tranziţie. În ceea ce priveşte bugetul Uniunii pentru 2014-2020,
    Marea Britanie va contibui la bugetele anuale din 2019 şi 2020, ca şi cum ar
    rămâne membru, a precizat şi Michael Barnier, negociatorul UE pentru Brexit.


  • Dezbatere privind votul electronic în UE

    Dezbatere privind votul electronic în UE

    În ultimii ani, în mai
    multe state din blocul comunitar se vorbeşte din ce în mai des despre votul
    electronic, ca o variantă complementară votului tradiţional.

    Pe tema votului electronic, eurodeputatul Cătălin Ivan a
    organizat o dezbatere la Parlamentul European, la care au participat inclusiv
    dezvoltatori de software şi tehnologie. Europarlamentarul susţine că votul electronic nu reprezintă doar
    o soluţie alternativă, ci o necesitate. Cătălin Ivan enumeră
    avantajele pe care le are, în opinia sa, votul electronic: Din
    punctul meu de vedere, în ziua de astăzi, cu tehnologiile noi de comunicare,
    s-au dezvoltat atât de mult ştiinţa şi tehnologia comunicării, încât există, în
    acest moment, tehnologii care pot asigura şi trasparenţa votului, a actului în
    sine de a vota, şi siguranţa lui. De exemplu, tehnologia Blockchain, despre
    care noi am discutat la Bruxelles, este o tehnologie care nu lasă nimănui nicio
    posibilitate să intervină asupra votului, doar a celui care votează. Nu există
    nicio variantă prin care votul să poată fi fraudat. Dar putem avea un vot mult
    mai rapid, mult mai comod, pentru că nu trebuie să te deplasezi până la secţia
    de vot, mult mai sigur şi mai ieftin    .

    În plus, crede Cătălin Ivan, prin
    intermediul votului electronic, cetăţenii europeni aflaţi în alte ţări din
    blocul comunitar vor putea să-şi exprime facil opţiunile politice la alegeri.
    Lucru valabil, în principal, pentru ţările membre din Europa Centrală şi de
    Est, care, în genere, au comunităţi numeroase în statele mai dezvoltate din
    vestul ori nordul continentului.

    În schimb, numeroşi experţi
    IT consideră că votul electronic poate fi fraudat uşor. Tot la capitolul
    dezavantaje intră şi riscul crescut ca votul să nu rămână anonim.

    În
    Uniunea Europeană, Estonia este singura ţară care a implementat integral votul
    electronic. În 2007, doar 5% din populaţia micuţului stat baltic a optat pentru
    votul electronic, pentru ca la scrutinul parlamentar din 2015 procentul
    alegătorilor e-voting să crească la peste 30%. Alte ţări din Uniune, cum sunt
    Italia şi Marea Britanie, l-au folosit în programe pilot sau, cazul Franţei,
    doar în anumite zone geografice.


  • Ediţia 2017 a Monitorului educaţiei şi formării

    Ediţia 2017 a Monitorului educaţiei şi formării

    Ţările din Europa au înregistrat progrese în vederea atingerii obiectivelor-cheie ale Uniunii în privinţa reformei învăţământului şi modernizarea acestuia.


    Cu toate acestea, ediţia din acest an al monitorului educaţiei şi formării al Comisiei Europene arată că sunt necesare mai multe eforturi pentru a se ajunge la echitate în acest domeniu.



    Executivul comunitar ajută statele membre să garanteze că sistemele lor de învățământ produc rezultate, iar datele publicate în acest raport reprezintă o componentă importantă a acestui efort.


  • Preşedintele Iohannis la ONU

    Preşedintele Iohannis la ONU

    Este nevoie de întărirea
    şi creşterea eficienţei Organizaţiei Naţiunilor Unite, care să se adapteze
    provocărilor actuale     – a afirmat preşedintele României, Klaus Iohannis, la New
    York, de la tribuna Adunării Generale a ONU. Oamenii de pe glob suferă de pe urma
    efectelor brutale ale războiului, sărăciei, inegalităţii şi injustiţiei. Chiar
    în societăţi tradiţional deschise şi tolerante, există tensiuni legate de
    identitatea culturală sau de credinţa religioasă. Atacurile teroriste adâncesc
    sentimentul de insecuritate, iar dezastrele naturale cauzează distrugeri tot
    mai mari cu fiecare anotimp    , a spus liderul de la Bucureşti. În aceste
    condiţii, apreciază el, pacea şi un trai decent pentru toţi, pe o planetă
    sustenabilă, trebuie să fie în centrul atenţiei tuturor liderilor responsabili
    de pe Planetă.

    Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, realizarea şi susţinerea
    păcii solicită din partea şefilor de state şi de guverne de pe tot globul nu
    numai reacţii rapide şi adecvate la crize, dar şi înţelegerea rădăcinilor, a
    cauzelor conflictelor şi insecurităţii, care arareori provin dintr-o singură
    sursă. România – a spus el – salută reforma mecanismelor ONU de luptă împotriva
    terorismului şi demersurile sale de a face din combaterea terorismului un
    element-cheie al agendei sale de prevenţie. Cum nicio ţară nu poate lupta
    singură împotriva acestui teribil flagel, România, a precizat şeful statului,
    îşi menţine angajamentul faţă de iniţiativa comună cu Spania pentru posibila
    înfiinţare a unei Curţi Internaţionale împotriva terorismului.

    Referindu-se la
    conflictele prelungite din vecinătatea apropiată a României, care pun în
    pericol securitatea regiunii Mării Negre, preşedintele Iohannis a evidenţiat
    importanţa cooperării regionale şi a măsurilor de creştere a încrederii. Apoi,
    Bucureştiul aşteaptă o contribuţie crescută a Naţiunilor Unite la eforturile
    globale în domeniul migraţiei internaţionale.

    În egală măsură, în viziunea
    preşedintelui Klaus Iohannis, concentrându-se asupra educaţiei, asigurând
    prosperitatea popoarelor lor, liderii din întreaga lume pot preveni
    instabilitatea şi crizele. Chiar dacă sunt unele percepţii conform cărora
    Naţiunile Unite nu au administrat bine multitudinea de noi crize în
    complexitatea lor, este limpede ca nicio altă cale nu serveşte mai bine găsirii
    de soluţii viabile pentru provocările mondiale curente decât abordarea
    multilaterală. Or, pe de o parte, ONU trebuie să dispună de instrumente
    esenţiale pentru a fi eficientă, iar, pe de altă parte, statele membre trebuie
    să îşi sporească angajamentul faţă de organizaţie. În acest sens, preşedintele
    Klaus Iohannis a exprimat dorinţa României de a contribui substanţial la
    activitatea Consiliului de Securitate al ONU, prin deţinerea unui nou mandat de
    membru nepermanent al acestui organism în perioada 2020-2021, în cazul
    finalizării cu succes a campaniei de promovare a candidaturii.