Radio România Internațional

Tag: statul de drept

  • 10 ani de monitorizare a eficacității sistemelor de justiție

    10 ani de monitorizare a eficacității sistemelor de justiție

    Tabloul de bord privind justiţia în Uniunea Europeană este o imagine de ansamblu consacrată, cu date comparative asupra eficienţei, calităţii şi independenţei sistemelor de justiţie din statele membre.

    La prezentarea rezultatelor celei de-a 10-a ediţii, vicepreşedinta pentru valori şi transparenţă, Vera Jourová, a subliniat că asigurarea protecţiei statului de drept în întreaga Uniune este o prioritate.

    Pandemia de covid-19 a scos în evidenţă necesitatea accelerării reformelor de digitalizare a sistemelor de justiţie pentru a garanta un acces facil şi continuu la justiţie. Mai multe state membre au adoptat noi măsuri pentru a asigura funcționarea normală a instanțelor, dar în altele încă se mai pot aduce îmbunătățiri semnificative.

    Analiza conţine, în premieră, şi date despre accesul la justiţie al persoanelor cu handicap, subliniind faptul că doar jumătate dintre statele membre oferă formate specifice, cum ar fi alfabetul Braille sau limbajul semnelor.

    Tabloul de bord mai arată că aproape toate statele membre au luat măsuri pentru ca întreprinderile să beneficieze de compensaţii financiare pentru pierderile cauzate de decizii administrative sau de lipsa de acțiune a organelor administrative, instanțele putând suspenda executarea deciziilor administrative, la cerere. Aceste măsuri duc la creşterea încrederii investitorilor.

    Informațiile cuprinse în Tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană contribuie la monitorizarea efectuată în cadrul Mecanismului european privind statul de drept, concluziile fiind incluse în ediția din 2022 a raportului anual al Comisiei privind statul de drept. Ediția din acest an a tabloului de bord cuprinde informații comparative suplimentare (cum ar fi un nou indicator privind controalele de securitate națională pentru judecători), a căror utilitate a reieșit în cursul pregătirii raportului privind statul de drept pe anul trecut. Datele din tabloul de bord sunt, de asemenea, utilizate pentru monitorizarea planurilor naționale de redresare și reziliență.


  • Avocatul casei 08.04.2022

    Avocatul casei 08.04.2022

    “Rolul societăţii civile într-un stat de drept. Relaţia stat – societatea civilă” (participă av. Augusta Boiana Berchi)



  • Conferința privind viitorul Europei: scurt istoric şi mod de desfășurare

    Conferința privind viitorul Europei: scurt istoric şi mod de desfășurare

    Conferința privind viitorul Europei aduce în discuție, prin implicarea directă a cetățenilor europeni, temele cele mai importante pentru agenda europeană, precum: rolul Uniunii Europene în lume, politicile de securitate și apărare, politica de vecinătate, digitalizarea, mediul, migrația, reducerea inegalităților, economia socială de piață, valorile europene sau statul de drept.



    Așa cum subliniază Eliza Vaș într-un articol publicat în numărul din mai 2021 al Newsletterului Institutului European din România, Conferința va trebui să ofere soluții concrete până în 2022 și să construiască o perspectivă multisectorială asupra viitorului Uniunii Europene. Propunerile vor fi analizate și dezbătute atât în cadrul sesiunilor plenare, cât și prin intermediul platformei digitale multilingve a Conferinței, care are rolul de facilita schimbul de idei între cetățenii europeni.



    Platforma Conferinței privind viitorul Europei poate fi accesată aici.



    Textul complet al articolului este disponibil aici. (autor: Ionuț-Mircea Marcu, Expert, Serviciul Studii Europene)

  • Eliminarea MCV, o perspectivă tot mai îndepărtată

    Eliminarea MCV, o perspectivă tot mai îndepărtată

    În
    doar câteva săptămâni, optimismului triumfalist al actualului Guvern de
    coaliție de centru-dreapta de la București îi ia locul un pesimism fie și numai
    moderat. Pentru început, un scurt memento! Luna trecută, premierul liberal
    Florin Cîțu se felicita că, după mulți ani de la crearea lui, Mecanismul de
    Cooperare și Verificare, de monitorizare a Justiției românești, ar putea deveni
    istorie, Comisia Europeană – spunea el – susţinând eliminarea acestuia spre
    finalul anului în curs. Acuzându-și adversarii politici social-democrați că, la
    guvernare fiind, s-au făcut, într-un trecut nu foarte îndepărtat, vinovați de
    derapaje ce impuneau menținerea MCV-ului, actualii deținători de centru-dreapta
    ai Puterii consideră că accederea lor în fruntea Statului este o garanție că
    lucrurile sunt pe drumul cel bun.


    După 13 ani în care România a fost
    subiect al unei monitorizări excepţionale din partea Comisiei Europene, cu
    regrese majore în 2018 şi 2019, am încredere că eforturile noastre
    intensificate în perioada următoare vor duce la o funcţionare normală şi
    predictibilă a statului de drept în România     – afirma și vicepremierul Dan
    Barna, care întărea că încheierea Mecanismului de Cooperare şi Verificare este
    unul din obiectivele majore ale actualului Guvern.


    Reversul a sosit, însă, în
    prima zi a acestei săptămâni, din partea Franţei! Un raport de informare al Comisiei pentru afaceri europene din Senatul
    de la Paris cu privire la statul de drept în Uniunea Europeană arată că
    eliminarea MCV-ului este prematură, atât timp cât obiectivele stabilite nu sunt
    îndeplinite. În cazul României este vorba de garantarea unui proces judiciar
    mai transparent şi mai eficient, mai ales prin consolidarea şi
    responsabilizarea Consiliului Superior al Magistraturii; de înfiinţarea unei
    Agenţii de Integritate capabile să ia decizii imperative, care să ducă la
    sancţiuni de descurajare; de continuarea anchetelor profesioniste şi imparţiale
    asupra acuzaţiilor de corupţie la nivel înalt, precum şi de măsuri suplimentare
    de combatere a corupţiei, în special în administraţia locală.


    Comisia pentru
    afaceri europene din Senatul de la Paris aminteşte și că, în ultimul său raport
    MCV scris, Comisia Europeană atrăgea atenţia că dinamica reformelor din România
    a dispărut în cursul anului 2017 şi că evoluţia din primele luni ale lui 2019 a
    dat motive de îngrijorare. Ulterior – se mai arată – Comisia a salutat dorinţa
    Guvernului de la București de a-şi revizui abordarea, dar progresele nu pot fi
    notate doar pe baza unor angajamente politice.


    În fine, Parisul crede că
    Uniunea Europeană ar trebui să fie exemplară în promovarea și respectarea
    statului de drept, pe care l-ar dori inclus printre prioritățile Președinției
    franceze a Consiliului Uniunii, din prima jumătate a anului viitor.



  • Comisia dă în judecată Polonia pentru încălcarea statului de drept

    Comisia dă în judecată Polonia pentru încălcarea statului de drept

    Comisia Europeană a sesizat, din nou, Curtea de Justiției a Uniunii Europene cu privire la încălcarea statului de drept de către Polonia. De data aceasta este vizată o lege adoptată de Varșovia în 2019 și intrată vigoare în februarie, 2020, care îi împiedică pe judecătorii polonezi să sesizeze instanța europeană și, totodată, stabilește un organism – o așa numită cameră de disciplină în cadrul Curții Supreme – care are puterea de a-i sancționa pe judecători și de a le ridica imunitatea atunci când sunt inculpați. Poziția Comisiei este că, deși decizia de a le acorda judecătorilor imunitate ține de statele membre, odată ce imunitatea respectivă este stabilită prin lege, ea nu poate fi ridicată decât prin respectarea reglementărilor europene.

    Comisarul european pentru justiție, Didier Reynders: Legea împiedică instanțele poloneze să aplice direct legislația UE pentru a proteja independența judiciară, inclusiv prin utilizarea procedurilor disciplinare. De asemenea, împiedică instanțele poloneze să solicite Curții de Justiție hotărâri preliminare cu privire la astfel de dispoziții. În plus, judecătorii polonezi riscă să fie suspendați din funcție și să își vadă imunitatea ridicată pentru a permite proceduri penale împotriva lor sau pentru a-i reține. Astfel de decizii ar urma să fie luate de Camera de disciplină a Curții Supreme. Este la latitudinea statelor membre să decidă dacă vor să aibă un sistem de imunitate judiciară. Dar deciziile de ridicare a imunității judecătorilor ar trebui luate de un organism independent. În Polonia, independența și imparțialitatea camerei de disciplină a Curții Supreme nu este garantată.


    Atunci când a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Comisia i-a cerut acesteia și să suspende aplicarea legii poloneze până la momentul la care se va pronunța. Guvernul de la Varșovia respinge afirmațiile Comisiei și susține că reglementările cu privire la chestiunile administrative din justiție țin strict de competențele naționale ale unui stat membru.

    Comisia Europeană are de câțiva ani o dispută cu Polonia, care este condusă de un guvern ultra-conservator, cu privire la respectarea statului de drept. Guvernul polonez a fost criticat pentru că a luat o serie de decizii care afectează libertatea presei și pe cea a sistemului judiciar. De altfel, alături de Ungaria, Polonia este considerat o țară-problemă în ceea ce privește statul de drept. Comisia a deschis patru proceduri de infringement împotriva Poloniei și de fiecare dată, până acum, Curtea de Justiție a UE i-a dat câștig de cauză Comisiei.


  • Igiena informaţională şi reducerea poluării digitale

    Igiena informaţională şi reducerea poluării digitale

    România se
    aliniază tot mai mult standardelor europene, iar suma de aproape 4 miliarde de euro, care ne-a
    fost alocată, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, ne ajută să
    facem față unei tranziții bazată pe cunoaștere și inovare, în condiții de
    transparență și respectarea statului de drept.


    Această
    tranziție presupune atât oameni noi, educați, pregătiți pentru schimbările
    economice în noua societate digitală și verde, cât și măsuri concrete pentru
    igiena informațională și reducerea poluării digitale.

    Propuneri concrete, în
    acest sens, vin de la Andreea Paul – Președinte INACO – Asociația Inițiativa
    pentru Competitivitate:

    Suntem obligați
    să ne propunem creșterea de cel puțin 90 de ori a numărului de absolvenți în
    domeniile high tech. Un al doilea lucru pe care îl propun foarte concret este
    să grăbim adoptarea strategiei naționale pentru digitalizarea educației Smart
    Edu și care prevede construcția de laboratoare educaționale digitale în școli,
    acele smart lab-uri pe care noi INACO le-am pilotat deja în cinci entități publice,
    funcționale și unde am integrat roboți, imprimantele 3D, Internetul Tuturor Lucrurilor,
    scannerele 3D, laserele 3D, creioanele 3D, softuri, aplicații pentru absolut
    toate materiile, plus aceeași strategie pentru digitalizarea educației prevede
    introducerea educației digitale transdisciplinare încă din clasa întâi.

    Un alt
    element pe care nu l-a atins nimeni până acum și îmi propun să contribui la
    dezbaterea publică ține de introducerea temei poluării digitale în ceea ce
    înseamnă tranziția digitală și verde a României și a întregii Uniuni Europene.
    Fac acest lucru pentu că el este total absent în planul inițial și în dialogul ulterior
    interinstituțional public, pentru că această poluare digitală se dublează la
    fiecare patru ani.

    Să vă dau un exemplu foarte concret, Internetul consumă
    astăzi 10%, cel puțin, din resursele energetice globale; sau videostreaming-ul
    la care asistăm și noi în prezent a avut aceeași amprentă de carbon în anul
    2018, echivalent cu întreaga economiei a Spaniei. Și pe lângă poziționarea
    noatră ca potențiali lideri europeni și furnizori globali de soluții de
    securitate cibernetică, cred că România se poate așeza la masa decizională
    europeană și cu proiecte inovatoare în domeniul diminuării poluării digitale.


  • Deputaţii europeni avertizează Comisia să activeze fără întârziere mecanismul statului de drept

    Deputaţii europeni avertizează Comisia să activeze fără întârziere mecanismul statului de drept

    Noul regulament de protecție bugetară este o realizare istorică pentru Uniunea Europeană. Cu acest lucru putem fi de acord cu toții. Pentru prima oară în istoria sa, forul comunitar are la dispoziție un instrument prin care să își protejeze bugetul de nerespectarea principiilor statului de drept, a spus într-o dezbatere în Parlamentul european comisarul pentru buget și administrație, Johannes Hahn.


    Dorit de mai multă vreme de legislativul comunitar și de câteva state membre, precum Olanda, mecanismul a fost în cele din urmă pus la punct anul trecut. A fost rodul unui compromis între propunerile Comisiei, planurile statelor membre și ideile Parlamentului European.

    Până în ultima clipă însă, Ungaria și Polonia au fost nemulțumite de ideea ca banii europeni să fie acordați doar dacă sunt respectate principiile statului de drept. Au amenințat chiar că vor bloca prin veto adoptarea planului de relansare economică în urma crizei provocate de pandemia de Covid 19 și a bugetului comunitar pentru următorii 7 ani.

    Soluția găsită a fost ca mecanismul să nu fie folosit efectiv de Comisie până când Curtea de Justiție a Uniunii nu se va pronunța asupra eventualelor plângeri.

    Depuse ,între timp, de cele două state pe motiv că astfel de condiții nu au niciun temei juridic în tratatele comunitare, interferează cu competențele statelor membre și încalcă legislația Uniunii, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului polonez.

    70 de zile, cam atât a trecut de când mecanismul este teoretic în vigoare. În tot acest timp, în Ungaria, cel mai mare post de radio independent a încetat să mai emită. Aceste 70 de zile au fost folosite de Polonia pentru a continua să submineze independența judecătorilor, a atras atenția la dezbaterea din legislativul comunitar europarlamentara olandeză Lara Wolters.

    Comisia face prea puțin pentru a se impune, iar acest lucru mă îngrijorează, a mai spus ea.

    Polonia şi Ungaria au fost criticate însă în mod frecvent de Bruxelles pentru încălcarea statului de drept, iar la adresa lor au fost lansate numeroase proceduri de încălcare a tratatelor comunitare.

    În aşteptarea unei decizii din partea Curții de Justiție, Parlamentul european cere Comisiei să găsească totuşi mijloace de aplicare imediată și efectivă a mecanismului.

    Un proiect de rezoluție pe această temă urmează să fie supus votului în legislativ săptămâna viitoare.


  • Criza în relațiile UE – Rusia

    Criza în relațiile UE – Rusia

    Moscova a afirmat că diplomații – din Germania, Polonia și Suedia – au participat la manifestații ilegale, la Moscova și Sankt Petersburg, organizate pentru susținerea opozantului Alexei Navalnîi pe 23 ianuarie. Navalnîi a fost reținut pe 17 ianuarie, când a revenit în Rusia după ce a stat mai multe luni în Germania, unde a fost spitalizat în urma unei tentative de asasinat; potrivit unei investigații pe care opozantul a publicat-o, în spatele otrăvirii sale s-ar fi aflat serviciile secrete rusești. Practic, Navalnîi a ajuns la închisoare pentru faptul că a fost transportat în afara țării pentru a i se salva viața. În tot acest context legat de Navalnîi, Josep Borrell s-a deplasat la Moscova în ciuda faptului că au existat suficiente voci care au considerat vizita sa ca fiind inoportună.

    Șeful diplomației europene a explicat însă în timpul unei conferințe de presă comune cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, că UE este cel mai important partener comercial și, totodată, investitor străin al Rusiei, care este cel mai mare dintre vecinii săi. Aceste fapte – și altele – determină Bruxellesul să acorde o importanță specială relației cu Moscova, a mai spus Borrell, care a admis că relația este una dificilă și departe de ce s-a sperat că va deveni în anii ’90, după prăbușirea Uniunii Sovietice. A fost menționat direct cazul lui Alexei Navalnîi și, în treacăt, s-a vorbit despre chestiuni pe care UE le consideră esențiale pentru o relație viitoare – statul de drept, drepturile omului, societatea civilă și libertățile politice. Borrell a insistat însă pe zonele în care se poate coopera, de la lupta împotriva pandemiei de COVID-19 la eforturile pentru combaterea schimbărilor climatice.

    A fost, practic, o mână întinsă Moscovei, în ciuda tensiunilor existente între cele două părți. Moscova a răspuns însă prin expulzarea celor trei diplomați europeni, un gest care poate fi privit ca o provocare directă adresată UE. Șeful diplomației europene a fost imediat ținta criticilor, unele dintre cele mai virulente venind din partea grupului Renew din Parlamentul European, al cărui lider, Dacian Cioloș, a scris că Josep Borrell trebuie să vină cu explicați în fața Parlamentului European pentru «palma pe obrazul Europei ».

    Un comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă arată că Josep Borrell a condamnat ferm expulzarea celor trei diplomați și adaugă că, în opinia acestuia, canalele diplomatice trebuie să rămână deschise, mai ales atunci când relațiile sunt departe de-a fi satisfăcătoare.


  • GDS acordă Premiul pe anul 2020 preşedintei Republicii Moldova Maia Sandu

    GDS acordă Premiul pe anul 2020 preşedintei Republicii Moldova Maia Sandu

    Premiul GDS se decernează anual unei personalităţi
    care s-a remarcat în promovarea valorilor societății
    civile și statului de drept.

    Potrivit GDS, ceremonia de prezentare a
    diplomei şi intervenţia doamnei Maia Sandu vor avea
    loc online miercuri 27 ianuarie, ora 13:00.

    Transmisia live de la Bucureşti şi Chişinău va fi pe
    canalul Privesc.eu (https://www.privesc.eu/Arhiva/93533)
    şi reluată pe paginile de Facebook ale GDS şi Revistei 22, informează Grupul pentru Dialog Social (GDS).

    Comunicat Grupul pentru Dialog Social (GDS)

  • Primul Raport al Comisie Europene privind situația statului de drept în Uniunea Europeană

    Primul Raport al Comisie Europene privind situația statului de drept în Uniunea Europeană




    Întărirea statului de drept în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene
    rămâne o prioritate, conform Raportului privind situația statului de drept în
    UE, subliniază Bogdan Mureșan într-un articol publicat în numărul din noiembrie
    2020 al Newsletterului Institutului European din România.

    Raportul Comisiei
    Europene, ce vizează patru piloni principali (sistemul judiciar, cadrul
    anticorupție, pluralismul media și dimensiunea instituțională a sistemului de
    control și echilibru), subliniază că pandemia cu noul coronavirus a reprezentat
    un test pentru statul de drept în toate state membre UE. În privința României,
    Raportul evidențiază că țara noastră are un cadru strategic anticorupție, dar
    și că rolul societății civile este important în apărarea statului de drept.


    Textul articolului este disponibil la adresa:

    http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2020/12/Newsletter_Nov_2020_RO_Final.pdf.




    (Ionuț Mircea
    Marcu, expert Institutul
    European din România)



  • Comisia își reînnoiește angajamentul de a consolida drepturile fundamentale în UE

    Comisia își reînnoiește angajamentul de a consolida drepturile fundamentale în UE

    Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona – la 1 decembrie 2009 – Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a devenit obligatorie din punct de vedere juridic.

    Lansată recent de Comisie, noua Strategie de consolidare a aplicării prevederilor Cartei reprezintă un angajament reînnoit al executivului comunitar de a asigura aplicarea dispozițiilor acestui document în deplinătatea lor.

    Strategia vine în completarea Planului de acțiune pentru democrația europeană și a Raportului privind statul de drept, care ilustrează abordarea Comisiei în ceea ce privește promovarea și protejarea drepturilor fundamentale și a valorilor Uniunii Europene.

    Strategia se axează pe patru direcții de acțiune, care stabilesc modalitățile de aplicare a prevederilor Cartei în următorii 10 ani:

    – punerea în aplicare efectivă de către statele membre: dispozițiile cartei sunt obligatorii pentru statele membre, iar Comisia le va sprijini în aplicarea eficace a legislației Uniunii și respectarea deplină a dispozițiilor cartei. Statele membre vor trebui să desemneze un punct focal al cartei, pentru a facilita coordonarea și schimbul de informații. De anul viitor, Comisia va prezenta un raport anual cu privire la cartă, analizând mai amănunțit punerea acesteia în aplicare pe domenii specifice. Spre exemplu, Raportul din 2021 va aborda drepturile fundamentale în era digitală.

    – a doua direcţie este responsabilizarea societății civile: Comisia va monitoriza măsurile statelor naționale care afectează activitățile societății civile și care contravin legislației Uniunii și va lua măsuri împotriva acestora. Statele care nu dispun încă de instituții naționale pe deplin funcționale în domeniul drepturilor omului sunt invitate să înființeze astfel de instituții și să se asigure că acestea dispun de mijloacele necesare pentru a funcţiona în deplină independență. Vor exista activități de formare pentru judecători şi alţi practicieni în domeniul justiției și drepturilor omului.

    – a treia direcţie: carta va fi un punct de reper pentru instituțiile europene. Comisia își va consolida capacitatea internă în ceea ce privește respectarea cartei, inclusiv prin e-learning, orientări pentru personal și planuri de formare.

    – a patra direcţie: va fi mărit gradul de sensibilizare a cetățenilor. Potrivit unui sondaj Eurobarometru recent, șase din zece respondenți doresc să ştie mai multe despre drepturile lor și organismele la care pot apela. De aceea, Comisia va lansa o campanie de informare cu privire la cartă și va utiliza programul Erasmus+ pentru a crește gradul de sensibilizare al tinerilor. Statele membre sunt încurajate să își dezvolte de asemenea propriile inițiative de sensibilizare a cetățenilor.


  • Polonia și Ungaria amenință cu blocarea bugetului UE

    Polonia și Ungaria amenință cu blocarea bugetului UE

    Polonia şi Ungaria nu își doresc condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept și ar putea bloca aprobarea bugetului comunitar pentru perioada 2021-2027. Cele două state se pot opune prin veto bugetului UE pe termen lung şi, astfel, să împiedice ca orice stat membru să obţină finanţare din partea UE.



    Viktor Orban compară UE cu fosta URSS



    Prim-ministrul maghiar, Viktor Orban, și a comparat Uniunea Europeană cu fosta Uniune Sovietică în cadrul unei discuții cu cancelarul german Angela Merkel: A trebuit să îi spun că dacă această reglementare elaborată de Parlamentul European şi preşedinţia germană (a Consiliului UE) urmează să fie acceptată – este nevoie de o majoritate de două treimi aşa că nu o putem bloca – atunci înseamnă că am transformat UE în Uniunea Sovietică”, a declarat liderul de la Budapesta, joi, pentru postul public de radio maghiar.



    Premierul polonez Mateusz Morawiecki a urmat exemplul premierului maghiar și a trimis o scrisoare instituţiilor preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, şi preşedinţiei germane a UE prin care ameninţă că va bloca prin veto bugetul multianual al UE dacă accesul la fondurile europene va fi condiţionat de respectarea statului de drept.



    Morawiecki : Polonia nu va ratifica bugetul fără garanții



    Fără garanţii suficiente că drepturile rezultate din tratatele statelor membre vor fi respectate, nu vedem posibilitatea ratificării bugetului în parlamentul polonez”, le-a transmis șeful Executivului de la Varșovia oficialilor europeni, potrivit unui oficial, informează Agerpres.



    Probleme legate de independența justiției, subminarea libertății mas-media și acțiunile împotriva organizațiilor non-guvernamentale au adus Polonia și Ungaria în fața declanșării Articolului 7 al Tratatului UE, cea mai radicală sancţiune existentă împotriva unui stat membru, care ar putea duce la suspendarea dreptului de vot al Ungariei.



    Astfel, prin condiţionarea alocării de fonduri de respectarea statului de drept, ambele state riscă să piardă miliarde de euro din finanţarea UE.



    Bugetul multianual urmează să fie votat în PE



    Parlamentul European şi Consiliul UE au ajuns deja la un acord prin care fondurile din bugetul multianual al UE şi cele din planul de redresare vor putea fi suspendate în cazul unui stat membru atunci când Comisia Europeană consideră că acesta nu respectă independenţa justiţiei sau libertatea presei şi decizia este validată prin majoritate calificată în Consiliul UE.



    De altfel, instituirea unui mecanism de condiționare a fondurilor este una dintre condiţiile asupra cărora insistă forul legislativ european pentru a aproba bugetul multianual al UE pentru, a cărui întârziere afectează şi planul de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro.


  • UE – acord pe condiționarea fondurilor de respectarea statului de drept

    UE – acord pe condiționarea fondurilor de respectarea statului de drept

    Este un acord istoric, a scris pe Twitter unul dintre membrii Parlamentului European. Dar de ce este așa de important? Pentru că deschide calea către adoptarea viitorului buget multianual al Uniunii, valabil de la 1 ianuarie pentru următorii 7 ani, și a planului de relansare economică în urma crizei provocate de pandemia de Covid 19.

    În joc sunt nu mai puțin o mie 800 de miliarde de euro, bani conveniți în iulie la un summit al șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană. Tot atunci, liderii statelor membre au stabilit că trebuie să existe o legătură între acordarea fondurile comunitare și respectarea principiilor statului de drept.

    Parlamentul European s-a declarat nemulțumit de înțelegerea șefilor de stat și de guvern, considerand ca referirile la statul de drept sunt mult prea ambigue, și a avertizat că va bloca aprobarea pachetului.

    In consecință, Germania, aflată de la 1 iulie la cârma Uniunii, a început negocieri intense pentru a armoniza poziția Ungariei și Poloniei, cele mai nemulțumite de condițiile puse pentru accesul la banii europeni, cu intransigența legislativului comunitar.

    Compromisul a fost obținut în cele din urma și a fost stabilită o listă cu încălcări ale statului de drept care pot fi sancționate de Uniune. Este vorba de amenințări la adresa independenței justiției, de fraudarea bugetului comunitar, de corupție legată de fondurile europene, dar și de nerespectarea valorilor fundamentale precum libertate, democrație și respectarea drepturilor omului – inclusiv ale minorităților.

    Cum va funcționa însă mecanismul? Comisia stabileşte existenţa unei nereguli și propune sancționarea prin oprirea unor fonduri. Din acest moment, Consiliul Uniunii, din care fac parte reprezentanții statelor membre, are o lună la dispoziție sau 3 luni, in cazuri excepționale, pentru a adopta măsurile prin majoritate calificată (adică de cel puțin 55% ).

    Executivul comunitar poate declanșa procedura împotriva unui stat membru și dacă o încălcare a statului de drept nu a produs încă efecte, ci doar există riscul de a afecta bugetul european.

    Ca să se asigure că beneficiarii finali ai fondurilor – fermieri, companii, studenți sau ONG-uri – nu au de suferit în urma acțiunilor întreprinse de guvernul din țările lor, Parlamentul European a introdus o prevedere care le permite să depună o cerere, iar Comisia este obligată să se asigure că primesc în continuare fondurile care li se cuvin.
    Înțelegerea, la fel ca bugetul multianual și planul de relansare, trebuie să treacă acum de Parlamentul European. Este nevoie apoi de girul statelor membre. Polonia și Ungaria spun însă în continuare că nu sunt de acord cu mecanismul și amenință că vor bloca prin veto adoptarea întregului pachet financiar.


  • !!! Campanie electorala Raportul privind respectarea statului de drept

    !!! Campanie electorala Raportul privind respectarea statului de drept

    Raportul privind statul de drept al Comisiei Europene, publicat la finele
    lunii septembrie, critică Ungaria și Polonia, pentru derapajele privind respectarea
    statului de drept. Ingerințele asupra independenței justiției, subminarea
    libertății presei și corupția sunt principalele constatări referitoare la
    situația statului de drept în statele membre.


    Și România a fost criticată în raportul UE din cauza măsurilor cu impact
    negativ asupra justiției, în timp Parlamentul European a aprobat o rezoluție
    împotriva Bulgariei, din cauza corupției endemice din statul vecin. Eugen
    Tomac, eurodeputat din grupul popularilor, explică îngrijorările exprimate de
    la Bruxelles:


    Uniunea Europeană este clădită
    tocmai pentru a apăra aceste valori: democrație, pace, stat de drept. Atunci
    când unul din pilonii de bază ai Uniunii Europene sunt puși sub semnul
    întrebării de către un stat membru sau altul, Uniunea are instrumente prin care
    reacționează, iar acest raport arată foarte clar că sunt principii pe care
    nimeni nu are dreptul să le pună în discuție. Faptul că statul încearcă să dea un alt sens setului de principii
    care stă la baza Uniunii în Ungaria și în Polonia, ridică foarte multe
    îngrijorări și bineînțeles că aceste chestiuni sunt reflectate și negociate
    intens între Uniunea Europeană și statele membre.

    De altfel, aceste
    semnale vor fi parte și din dezbaterea
    Parlamentului European în ceea ce privește alocarea de finanțări pe viitor,
    condiționate de respectarea statului de drept. Statul de drept înseamnă să ai o
    justiție independentă, să ai instituții depolitizate și eficiente care servesc
    cetățeanul și nu politicieni ahtiați după putere care utilizează instituțiile în
    scopuri politice, încercând să pună sub semnul întrebării principiile
    fundamentale care definesc statul de drept. Din acest punct de vedere, este
    esențial ca toată lumea să înțeleagă că sunt principii de la cer nimeni nu
    abdică și tocmai de aceea societățile care fac parte din Uniunea Europeană sun
    diferite de restul lumii.





    Ungaria și Polonia se opun condiționării fondurilor europene de respectarea
    statului de drept și amenință că vor boicota votul din Parlamentul European.
    Eugen Tomac, însă, este ferm convins că rezoluția va trece de votul forului
    legislativ, indiferent de poziția celor două state:






    Orice stat care crede că poate
    confunda persoana cu instituția și se așează deasupra acestor principii
    esențiale și vitale pentru un stat funcțional unde cetățenii trebuie să fie
    apărați de instituții, nu politicienii, sunt absolut sigur că această rezoluție
    va avea suportul necesar în Parlamentul European pentru că sunt chestiuni care
    trebuie tratate cu maximă seriozitate, nu cu superficialitate sau cu încercări
    brutale ale unor politicieni de a substitui unor instituții.


  • Incertitudinile privind bugetul UE continuă

    Incertitudinile privind bugetul UE continuă

    Cu doar două luni până la finele anului, Parlamentul European încă poartă negocieri pentru a putea aproba bugetul multianual și planul de redresare post-pandemie. Principalele grupuri din forul legislativ european militează, încă din 2016, pentru un mecanism să prevadă condiţionarea accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept în statele UE, însă eurodeputații nu au reușit să ajungă la un acord cu statele membre, astfel că adoptarea bugetului pentru perioada 2021-2027 dar și a planului de relansare economică mai are de așteptat.



    Nu am reuşit să ajungem astăzi la un compromis. Totul rămâne deschis”, a afirmat joi, printr-o postare pe Twitter, negociatorul şef al Parlamentului, Petri Sarvamaa, la sfârşitul unei şedinţei de negocieri cu guvernele celor 27 state membre şi Comisia Europeană.



    Parlamentul European cere înăsprirea condițiilor



    Germania, ţară care deţine preşedinţia rotativă a UE, continuă să rămână optimistă, relatează Agerpres, care citează agenția AFP: Discuţiile sunt foarte constructive şi productive şi ne ţinem degetele încrucişate înainte de reluarea negocierilor săptămâna viitoare”, a comentat un purtător de cuvânt.



    De altfel, de la Berlin a pornit propunerea, adoptată de statele membre la finele lunii septembrie, pentru introducerea unui dispozitiv care să permită reducerea sau suspendarea acordării de fonduri, în cazul în care încălcările principiilor statului de stat de către una dintre cele 27 de țări ar afecta în mod suficient de direct” bugetul european.



    Mecanismul se află în prezent pe masa negocierilor dintre Parlamentul European şi Executivul european, pentru a fi integrat în viitorul buget multianual. Parlamentul European consideră că actuala formă cuprinde o listă prea scurtă de încălcări ce pot fi amendate şi dă posibilitatea ca mai multe state membre să blocheze posibilele sancţiuni adoptate de majoritatea țărilor din blocul comunitar. Astfel, eurodeputaţii solicită înăsprirea textului pentru a putea să aprobe viitorul bugetul UE.



    Ungaria și Polonia nu dau înapoi



    Primele state UE vizate de o eventuală condiționare a fondurilor de respectarea statului de drept sunt Ungaria şi Polonia. În ultimii ani cele două state au fost vizate de mai multe proceduri de infringement din partea instituțiilor europene care au activat și articolul 7 din tratatul UE împotriva acestora care ar putea duce la pierderea dreptului de vot în Consiliul UE.



    Acum, guvernele de la Budapesta și Varșovia refuză să îşi dea acordul, care este indispensabil, pentru o decizie care să permită UE să se îndatoreze şi să îşi majoreze resursele pentru a finanţa planul de relansare.