Radio România Internațional

Tag: Suceava

  • Cazinoul din Vatra Dornei

    Cazinoul din Vatra Dornei

    Situată într-o depresiune
    intramontană din Carpaţii Orientali, la 116 km vest faţă de municipiul Suceava,
    pe o arteră feroviară şi rutieră care face legătura între Bucovina şi Transilvania, staţiunea Vatra Dornei devine mai atractivă în
    perioada iernii datorită pârtiilor de schi la baza cărora se află zona centrală
    a staţiunii. Pe lângă aceste pârtii, mai există încă o pârtie cu o lungime de 3
    mii de metri şi o diferenţă de nivel de 400 de metri unde sunt organizate
    competiţii oficiale ale sporturilor de iarnă.


    Vatra
    Dornei nu este cunoscută doar ca staţiune unde se poate schia, ci şi ca staţiune
    balneoclimaterică, datorită celor peste 40 de izvoare de ape minerale şi a
    aerului curat. Primele analize ale apelor minerale din zonă au fost făcute la începutul
    secolului al 19-lea, iar în 1845 a fost construit primul stabiliment balnear. La Vatra Dornei a fost
    redeschisă recent clădirea Cazinoului, după 5 ani de lucrări de restaurare pe baza unui proiect finanțat cu 5 milioane de euro din fonduri
    europene. Lăsată în paragină
    timp de foarte mulţi ani, clădirea a
    fost retrocedată Fundației Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei în
    anul 2004, iar lucrările de restaurare au început în 2019. Festivitatea
    reinaugurării a avut loc marți, 28 noiembrie, când
    s-au împlinit 105 ani de la adoptarea de către Congresul General al Bucovinei,
    reunit la Cernăuți, a moţiunii privind Unirea Bucovinei cu
    Regatul României. Slujba de     sfințire a clădirii, a fost urmată de
    citirea de către consilierul eparhial al Sectorului Monumente, Patrimoniu și
    Arhitectură Bisericească al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Vasile
    Demciuc, textului aşa-numitei gramate de sfințire, în care este menţionat şi modul în care
    a apărut această clădire în zona centrală a staţiunii Vatra Dornei

    Clădirea, proprietate a
    Fundației Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost construită
    între anii 1896-1898, proiectul fiind realizat de arhitectul vienez Peter von
    Brang. Fondul bisericesc ortodox român al Bucovinei a cumpărat de la statul austriac
    la data de 27 iunie 1870 pentru suma de 1.450.000 de florini, guldeni, monedă
    austriacă, domeniile camerale Câmpulung și Jucica și, odată cu acestea, parcul
    cu suprafața de 35 de hectare cu Băile Vatra Dornei. Pe acest teren, Fondul
    Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a construit clădirea băilor și cazinoul
    Băilor, care s-a numit dintr-un început Pavilionul Central al băilor sau
    Palatul de cură al stabilimentului balnear. Viziunea primarului din acea vreme,
    Vasile Deac, și investițiile Fondului bisericesc ortodox român al Bucovinei la
    Vatra Dornei au dus la edificarea unei stațiuni balneoclimaterice de nivel
    european, iar Vatra Dornei a fost declarat oraș al Imperiului austro-ungar la
    17 decembrie 1907.


    Cazinoul a fost inaugurat la 10 iulie 1899, în prezența
    împăratului Franz Josef și a moștenitorului tronului, arhiducele Franz Ferdinand.
    În Cazinoul Băilor din Vatra Dornei erau săli de muzică, de lectură, de dans,
    de biliard, precum și o cafenea și, în pofida titulaturii, în interior
    niciodată nu au existat săli pentru jocuri de noroc.


    Redeschiderea Cazinoului Băi din Vatra Dornei este un mare câștig pentru
    Bucovina. Pe lângă faptul că va deveni o mare atracție turistică, această
    bijuterie arhitectonică va găzdui concerte și spectacole, precum și expoziții.
    De altfel, chiar la inaugurare, în sălile Cazinoului erau amenajate deja mai
    multe expoziții, printre care cea intitulată Bucovina 1774 – 1944, de la
    anexare la al doilea război mondial, o expoziție propusă de Muzeul Național al
    Bucovinei, care prezintă reproduceri ale unor documente și ale unor fotografii
    de epocă, însoțite de texte explicative


  • Unwetter und Strompannen am Wochenende in Ostrumänien: AKW Cernavodă wieder voll leistungsfähig

    Unwetter und Strompannen am Wochenende in Ostrumänien: AKW Cernavodă wieder voll leistungsfähig





    Rumänien wurde am Wochenende von schweren Unwettern heimgesucht. Während es in den Gebirgsregionen in der Mitte und im Nordosten des Landes stark schneite und sich eine anschauliche Schneedecke bildete, gab es in den südöstlichen Regionen, vor allem in der Dobrudscha und an der Küste, gemischte Niederschläge mit heftigen Windböen, die zeitweise eine Stärke von bis 100 Stundenkilometern erreichten. Insgesamt waren 52 Ortschaften in 16 Landkreisen von den Unwettern betroffen, teilte der Katastrophenschutz mit. In den Kreisen Neamț, Suceava und Vaslui im Nordosten Rumäniens führten Schnee und Schneesturm zur Sperrung mehrerer Stra‎ßen, und in mehreren Orten kam es zum Stromausfall.



    Am Samstag wurden Block 1 des Kernkraftwerks Cernavodă automatisch vom nationalen Stromnetz getrennt sowie einige Windturbinen abgeschaltet. Das staatliche Unternehmen Nuclearelectrica gab bekannt, dass das AKW aufgrund der Ausfälle um 1 700 MW weniger als unter normalen Bedingungen liefern konnte. Die verringerte Stromproduktion und die durch den Wind verursachten Schäden am Einspeisesystem führten zur Unterbrechungen in der Stromversorgung in Dutzenden von Ortschaften. Am Sonntagnachmittag waren nach Angaben des Versorgungsunternehmens rund 40 000 Verbraucher in 80 Ortschaften der Region Dobrudscha ohne Strom. Inzwischen ist die Stromversorgung für fast 93 % der Betroffenen wiederhergestellt. Gleichzeitig wurde der Block 1 des Kernkraftwerks in Cernavodă ans nationale Energiesystem wiederangeschlossen, und das AKW arbeitet seit Montag mit voller Leistung.



    Ein besonders heftiges Unwetter wurde in Constanța verzeichnet. Rumäniens grö‎ßte Hafenstadt am Schwarzen Meer wurde in der Nacht zum Samstag von einem starken Sturm heimgesucht. Windböen mit einer Stärke von über 100 km/h rissen Dächer ab, lie‎ßen Bäume, Stra‎ßenbeleuchtung und Strommasten umstürzen und beschädigten Dutzende von Autos. Im Touristenhafen Tomis wurden mehrere Boote beschädigt und einige sanken sogar am Kai.



    Nach den Unwettern vom Wochenende sind Rumänien wieder bessere Witterungsverhältnisse beschert. Das Nationale Wetteramt teilte mit, dass die Temperaturen in den meisten Teilen Rumäniens demnächst steigen, insbesondere im Süden und im Südwesten, wo sie die normalen Werte für diese Jahresperiode sogar überschreiten werden. Der Himmel bleibt in der nördlichen Hälfte des Landes meist bewölkt, in den anderen Regionen ist er wechselhaft. Die Meteorologen erwarten Regen in der Maramuresch, vereinzelt in der Moldau und in Siebenbürgen sowie über kleinere Gebiete auch im Kreischgebiet und im Banat. In den Bergen werden gemischte Niederschläge erwartet, und es gibt Bedingungen für die Bildung einer Eisdecke. Der Wind hat zwar generell nachgelassen, doch in den Hochgebirgsregionen der Südkarpaten sowie im östlichen Karpatenbogen werden weiterhin Windböen erwartet, die den in den vergangenen Tagen abgelagerten Schnee verwehen werden. Die Höchsttemperaturen werden in den nächsten Tagen zwischen 2 Grad Celsius im Norden der Moldau und 16–18 Grad Celsius im Süden des Landes liegen.

  • The road that unites

    The road that unites

    Street View is a popular service provided by Google Maps, available in more than 85 countries, including the Arctic and Antarctica. In Street View, people can see 360° images from many places around the world. The service is also available in Google Earth and in the Google Maps app for mobile phones. The Street View service has been available in Romania since 2010, when the first images from the most important cities were published on Google Maps. Nationwide Street View coverage was achieved in 2012, when images were taken from 40,000 km of roads, 39 cities and hundreds of tourist attractions. But if this whole story seems history by now, we can tell you that from this autumn Via Transilvanica, the Romanian El Camino, can also be visited on Street View for a trial period, a road that unites.



    Elisabeta Moraru, a Country Manager of Google Romania, told us the story of choosing this route for exploration: We are here because Street View exists. There are places that you can see here and then go visit: the Bruckenthal National Museum in Sibiu is there, Bran Castle, Alba Iulia Citadel, these are emblematic places for us and for the tourism we hope to generate. Street View also means innovation for us. There are few places in Europe where we have images from the underground, and this year we have had the joy of doing an event in the Turda Saltmine. We attended the launch of the images from the Danube Delta, we had the honor of doing the launch right from Mr. Patzaichin’s location and we were not allowed to enter by car, because it is a Nature Reserve and we innovated, we used the cart, that’s why it’s called ‘Cart View.



    To take the panoramic images on Via Transilvanica, they used a tricycle dedicated to such projects, of the recumbent bike type, equipped with an installation on which the panoramic camera is mounted. The whole shooting process lasted about a month and unfolded between August and September 2023.



    The head of the European Commission’s Representation in Bucharest, Ramona Chiriac, praised the project for the awards it won and not only: Early this summer, we promoted two projects from Romania: Via Transilvanica and Călăuzele apelor (Pathfinders of the Waters). They were included on the list of 30 projects from 91 countries that won the prize for Cultural Heritage. These awards have been granted since 2002, they are a project of the European Union, through Europa Nostra and through which we aim to identify and promote the best practices for the preservation of the cultural heritage. And an even greater piece of news was that Via Transilvanica has recently won the EU Public Choice Award, this means that 27 thousand European citizens voted for this project which was in competition with another 29. Congratulations to the people from Tășuleasa Social, for all these distinctions, for the work and passion they show, as well as for the promotion of this Romanian El Camino.



    Alin Uşeriu, from Tășuleasa Social, told us the following: I’m very glad to be here! I lived in Germany for over ten years and, I hope things have changed in the meantime, but all the time I lived there I did not see any positive article or show about Romania. And I set out to do something about it. This is how Tășuleasa Social was born. 18 years have passed, and I think we have reached the second very important milestone: namely to make a project in Romanian society that is not based on fears, on catastrophes. We had some unforeseen funds and we took andesite milestones and marked the Via Transilvanica and it came like a Tsunami over us and in four and a half years we managed to lay 400 tons of andesite milestones.



    Next, work must be done on preserving and expanding a national infrastructure. Because it is a project offered to Romania, as Alin Uşeriu said, and he invited his brother, Tibi Uşeriu, to express his joy for the growth of the project: I would like to go back in time, say five years ago. I remember very well where we were with this route: we were on a path, we were trying to push the weeds aside and we were wondering if we should take this way or that way. And I see today that there are people talking about this project, also the people from Street View, and this is impressive: its amazing to see things in perspective, where we were five years ago and where we are today! I’m happy about this Google Street View initiative because technology is moving forward and I think it’s a great invitation for those who are not very keen on walking, but know a lot about the technical side, and they can see on Street View how cool it is in the digital world, and then say ‘I would like to go see what it looks like in reality! I think it is an extraordinary invitation and will certainly add value to this project!



    Ana Pădurariu, with the Google team, has given us details about this hike of hikes: What we did beyond communicating about Romania on Google Street View, was to communicate about Romania with all our colleagues from around the world. This summer we began photographing the route, we actually have 900 kilometers of the over 1,400 kilometers of Via Transilvanica, which we put on Street View. Maybe you are wondering how we chose what to photograph and here I will tell you that the people from Tășuleasa Social guided us, so that we could cover the seven regions into which the route is divided: Bucovina, Ţinutul de Sus (Upper Lands), Terra Siculorum (towards Sovata), Terra Saxonia (in Copșa Mică), Terra Dacia, Terra Banatica and Terra Romana.



    The Via Transilvanica route starts from Bucovina, from Putna, crosses Transylvania and ends in Drobeta-Turnu Severin, on the banks of the Danube River, and a first tour of Via Transilvanica can also be made on Google Street View. (LS)

  • Jurnal românesc – 02.08.2023

    Jurnal românesc – 02.08.2023

    Cea de-a treia ediţie a Forumului Studenţilor Români de Pretutindeni se va desfăşura în perioada 16-21 august, la Bucureşti. Potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor, Forumul reprezintă o iniţiativă fără precedentˮ, prin care se doreşte reunirea studenţilor români din ţară şi din străinătate, pentru a dezbate teme de importanţă pentru societatea românească. Anul acesta, Forumul va găzdui şapte comitete de lucru – afaceri europene, educaţie şi tineret, energie şi mediu, justiţie şi drepturile omului, muncă şi economie, sănătate, cultură şi turism. Deschiderea oficială va avea loc la Palatul Victoria, pe 16 august, în prezenţa oficialilor guvernamentali şi a reprezentanţilor de marcă din diverse domenii. Peste 150 de studenţi din străinătate şi din România vor avea ocazia să dezbată probleme relevante cu care se confruntă societatea românească. Soluţiile identificate în urma dezbaterilor vor alcătui un document scris de tip rezoluţie. La finalul proiectului, rezoluţiile adoptate vor fi prezentate şi votate în cadrul Adunării Generale care va avea loc în Aula Magna a Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Ulterior, acestea vor fi promovate în mediul public şi către autorităţile relevante pentru a fi implementate, Pe lângă sesiunile de dezbatere, Forumul va include evenimente sociale şi de networking, oferind, astfel, participanţilor şansa de a dezvolta conexiuni profesionale şi prietenii pe durata evenimentului.



    Ca în fiecare an, la Suceava, luna august este dedicată diasporei, iar Consiliul Judeţean şi instituţiile subordonate au pregătit o serie de activităţi culturale. Manifestările au debutat, marți, cu mai multe expoziţii organizate la Muzeul Satului Bucovinean şi Biblioteca Bucovinei I.G. Sbiera”. La Muzeul Satului Bucovinean, poate fi vizitată o expoziţie de icoane pe sticlă. Icoanele sunt realizate de Ilie Ciprian Zancu, stabilit în Italia. A fost vernisată şi o expoziţie de fotografii intitulată Psihologia portretului”, semnată de Cristina Lauric din Anglia, în timp ce, la sediul Asociaţiei Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina, este deschisă expoziţia de pictură pe pânză Dragă pădure, dragă Românie” a artistei Luminiţa Boghian din Germania. De asemenea, de la 1 august, Biblioteca I.G. Sbiera” găzduiește acţiunea Conferinţele diasporei în Bucovina”, cu tema Diaspora astăziˮ. Pe 3 august, la Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, va avea loc o întâlnire de lucru privind problema copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.



    Misiunile diplomatice și oficiile consulare române din străinătate pot legaliza, la cerere, copii de pe înscrisurile prezentate de către solicitanți sau, după caz, de pe documentele aflate în arhiva consulară, informează Ministerul de Externe. Se eliberează copii legalizate numai de pe înscrisurile originale prezentate de părți, așa cum au fost emise, în starea lor inițială, după confruntarea copiei cu originalul. Copiile legalizate pot fi utilizate de către solicitanți în fața autorităților publice sau ale altor instituții din România, în cadrul procedurilor pentru care se admite prezentarea înscrisurilor în copie legalizată. Dacă se intenționează folosirea pentru autoritățile străine a unor copii legalizate de către consulatele române, este necesară traducerea acestora în limba statului de reședință și, după caz, îndeplinirea formalităților de supralegalizare a semnăturii și sigiliilor consulatelor române aplicate pe copiile legalizate.



    Institutul Cultural Român de la Budapesta, în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal și prin generozitatea colecționarului de artă George Șerban, deschide, vineri, expoziția Artiști români pe mapamond”, la sediul reprezentanței din capitala Ungariei. Potrivit ICR, expoziția, curatoriată de dr. Alexandru Chituță, directorul Muzeului Național Brukenthal, va fi deschisă publicului larg până pe 28 august. Dedicată artei contemporane românești, această expoziție are scopul de a contribui la promovarea valorilor culturale și de a oferi o retrospectivă asupra graficii românești. Sunt prezentate lucrări de pictură, desen, acuarelă și litografie — din colecția av. George Șerban — realizate de peste 50 de artiști români care s-au stabilit în țări din întreaga lume. Potrivit curatorului Alexandru Chituță, expoziția propune o călătorie prin istoria artei contemporane, prin opera grafică a principalilor săi protagoniști și intenționează să ofere o privire alternativă a celor mai emblematice experiențe artistice începând din anii 1970 și până în prezent”.






  • Jurnal românesc – 31.07.2023

    Jurnal românesc – 31.07.2023

    Ziua
    Imnului Naţional al României – ‘Deşteaptă-te române!’, simbol al unităţii
    Revoluţiei Române de la 1848, a fost sărbătorită, și în acest an, pe 29 iulie
    în majoritatea orașelor din țară. Cu acest prilej, preşedintele Klaus Iohannis
    a transmis un mesaj în care a subliniat că este esenţial să luptăm pentru
    respectarea idealurilor şi valorilor care definesc România modernă: libertate,
    democraţie, pluralism, respect faţă de lege. Indiferent unde ne aflăm,
    Deşteaptă-te române inspiră, uneşte şi ne poartă cu gândul acasă,
    la valorile şi idealurile naţionale, a afirmat şi premierul Marcel Ciolacu în
    mesajul său. ”Deşteaptă-te române!’ a fost imboldul care a mobilizat şi unit
    românii în 1989 să lupte pentru libertate. Astăzi, Imnul Naţional face cunoscut
    numele României în lume prin performanţele românilor excepţionali – a apreciat
    Marcel Ciolacu. Deșteaptă-te române! a fost și imnul național al Republicii
    Moldova din 1991 până în 1994. Ziua Imnului Național al României a fost
    celebrată la Chișinău vineri, 28 iulie, printr-un concert care a avut loc la
    Muzeul Național de Istorie.


    Deputatul
    PNL pentru diaspora, Valentin Făgărăşian, a stabilit priorităţile legislative
    pentru sesiunea parlamentară de toamnă, alături de comunităţile de români din
    afara frontierelor ţării. Timp de zece zile, în perioada 20-30 iulie, el s-a
    întâlnit cu românii din Italia. Potrivit deputatului, toate comunităţile de
    români au sesizat necesitatea îmbunătăţirii serviciilor consulare,
    debirocratizarea relaţiei cu autorităţile de muncă din România şi necesitatea
    creşterii protecţiei copiilor şi familiilor lăsate acasă, în ţară. Valentin
    Făgărăşian le-a dat asigurări românilor că va acţiona pentru ca legea propusă
    de el pentru digitalizarea serviciilor consulare şi eliberarea la distanţă,
    electronic, a documentelor consulare să fie adoptată imediat ce Parlamentul îşi
    reia lucrările, în luna septembrie. Cu această ocazie, el a prezentat românilor
    şi alte proiecte pe care le-a adoptat, deja, sau urmează să fie adoptate
    privind protecţia copiilor care au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în
    străinătate, privind facilităţile temporare pentru cei care vor să se întoarcă
    în ţară ca angajaţi sau antreprenori sau privind măsurile pentru susţinerea
    reintegrării copiilor în sistemul naţional de învăţământ. Totodată, după întâlnirile
    cu românii din Italia, acesta a anunțat că își propune să stabilească parteneriate
    ferme cu Ministerul de Interne pentru a stopa abuzurile asupra românilor din
    afara graniţelor ţării, cu Ministerul Muncii, pentru a ameliora condiţiile
    pentru lucrătorii români din străinătate, cu Ministerul Familiei pentru a
    creşte protecţia minorilor şi cu reprezentanţii Casei Naţionale de Pensii
    Publice, pentru a elimina procedurile birocratice care tergiversează dosarele
    de pensie.


    Poliția
    de Frontieră anunță că vămile ţării sunt tot mai aglomerate, în pofida
    măsurilor suplimentare pentru controlul traficului. Au fost dispuse măsuri de
    suplimentare a personalului poliţiei de frontieră până la capacitatea maximă
    permisă de infrastructura fiecărui punct de trecere, respectiv suplimentarea
    arterelor de control în funcţie de configuraţia punctului şi dinamica valorilor
    de trafic. Totodată, dacă situaţia o impune, vor fi folosite inclusiv staţii
    mobile de control în vederea asigurării controlului de frontieră în parametrii
    optimi – a dat asigurări Alexandru Dincă, purtător de cuvânt al Poliţiei de
    Frontieră Arad. Şi în luna august se
    aşteaptă aglomerație în vămi, iar autorităţile anunţă, în continuare, că se
    adaptează situației, dar recomandă şoferilor să utilizeze toate punctele de
    trecere a frontierei. În luna august, românii din străinătate se întorc acasă
    pentru a-şi petrece vacanţa alături de familie şi prieteni, iar cei din ţară se
    îndreaptă către destinaţii de vacanţă în afara graniţelor.



    În perioada 24-28 iulie, în
    județul Suceava și regiunea Cernăuți s-a desfășurat Congresul Internaţional al
    Dascălilor din România și al Dascălilor de Etnie Română de peste Hotare. Evenimentul
    a fost aliniat la tematica Anului cultural Ciprian Porumbescu, instituit de
    Senatul Românei pentru celebrarea a 170 de ani de la naşterea şi comemorarea a
    140 de ani de la moartea compozitorului. În cadrul suitei de evenimente, a avut
    loc un colocviu internațional de pedagogie culturală și etnodidactică aplicată.
    De asemenea, în cadrul congresului au avut loc excursii de documentare,
    dezbateri și colocvii pentru dascălii din România și de etnie română de peste
    hotare.


  • Le dramaturge Matei Vișniec, Docteur Honoris Causa de l’UNATC

    Le dramaturge Matei Vișniec, Docteur Honoris Causa de l’UNATC

    Le dramaturge Matei Vișniec, l’auteur roumain
    contemporain le plus présent à l’affiche des théâtres de Roumanie, s’est vu
    remettre le titre de Docteur Honoris Causa en marge des festivités marquant le
    73ème anniversaire de l’Université d’Art théâtrale et de
    Cinématographie de Bucarest. En 2018, Vișniec a été nommé par la France Chevalier
    des Arts et des Lettres. Dans son discours lors de la cérémonie de remise du
    titre de Docteur Honoris Causa, Vișniec s’est penché sur le théâtre indépendant
    et ses artistes et sur la nécessité pour l’Etat roumain de mettre en place une
    stratégie nationale pour les soutenir. Il a également rendu hommage au grand
    critique de théâtre George Banu, décédé en janvier dernier, et a mis en
    évidence sa relation avec la Roumanie et la France, les deux pays où il s’est
    formé et a créé.


    Poète, dramaturge, romancier et journaliste, Matei
    Vişniec est né le 29 janvier 1956 à Rădăuţi, dans le nord de la Roumanie. Il a
    fait ses débuts littéraires en 1972, lorsque la revue Luceafarul publie
    plusieurs de ses poèmes. Il figure parmi les fondateurs du Cénacle de lundi
    ayant à sa tête le critique littéraire et professeur des universités, Nicolae
    Manolescu. Sa bibliographie comporte sept recueils de poésie, sept romans dont
    « Syndrome de panique dans la Ville Lumière», « Amours du type
    soulier, amours du type parapluie » ou encore « Monsieur K
    libéré », un recueil de nouvelles et plus de 50 pièces de théâtre. En 1987,
    il quitte la Roumanie, et arrive en France où il demande l’asile politique. Il
    commence à écrire des pièces de théâtre en français et travaille comme
    journaliste pour Radio France internationale. Après la chute du communisme, en
    décembre 1989, il partage son activité entre la France et la Roumanie, entre deux
    cultures et deux langues. Ses pièces de théâtre sont traduites dans une
    trentaine de langues et sont intégrées dans les répertoires des théâtres de
    plus de trente pays. Le nom de Matei Vișniec figure aussi dans « Le
    dictionnaire des étrangers qui ont fait la France ».




    Matei Vișniec : « Ce dictionnaire est très
    intéressant pour montrer l’ouverture et la force culturelle de la France.
    L’ouvrage répertorie quelque quatre milles noms depuis la Révolution française
    jusqu’à aujourd’hui, donc depuis 1793 jusqu’à nos jours. Il présente les
    étrangers venus en France et ayant eu une contribution significative à la
    culture et à la spiritualité française. Parmi eux, les Roumains dont la
    participation fut extrêmement importante. Les Roumains ont commencé à voyager
    en France vers la fin du XIXème siècle et se sont imposés dans des domaines très
    divers. Je voudrais mentionner un des noms que l’on oublie souvent. Celui d’un
    comédien originaire de Iasi qui, après des études de théâtre, est devenu une
    grande star du film muet et des comédies de boulevard. Son nom ou plutôt son
    nom de scène était Eduard de Max. D’autres
    Roumains figurent dans les pages de ce dictionnaire. Parmi eux, le regretté
    critique de théâtre, George Banu. Il est considéré comme un théâtrologue
    français d’origine roumaine, puisque son œuvre n’est pratiquement écrite qu’en
    français, même s’il a pris soin par la suite de la traduire en roumain pour la
    faire publier en dans son pays d’origine aussi. Ce dictionnaire arrive à mettre
    en lumière la forte contribution des Roumains à la culture française et je me
    réjouis d’en faire partie. Surtout que j’ai écrit une trentaine de pièces de
    théâtre en français, dont plusieurs sont parues chez des éditions importantes
    telles Actes Sud. Mes textes ont été joués des centaines de fois par
    différentes compagnies indépendantes françaises et presque chaque année, au
    moins une de mes pièces est entrée en sélection au Festival d’Avignon. J’ai
    toujours essayé de créer des ponts entre la France et la Roumanie, de
    m’inspirer de ce que la France m’offrait pour encourager les Roumains à faire
    de même. Pour moi, la France a représenté une grande ouverture, elle m’a donné
    des ailes, sans me couper mes racines. Parce que moi, je me suis formé en
    Roumanie, j’ai la sensibilité d’une âme d’écrivain roumain et de l’Europe de
    l’Est et la poésie, c’est surtout en roumain qu’elle fait vibrer mon
    cœur ».




    Depuis 2016, le théâtre
    municipal de Suceava, dans le nord-est de la Roumanie, porte le nom du célèbre
    dramaturge Matei Vișniec.
    Ecoutons-le :




    « A ma connaissance, ce théâtre est le dernier de
    Roumanie créé par des fonds publics. Avant son ouverture il y a sept ans, j’avais
    lancé un festival de théâtre à Suceava avec l’appui de la regrettée poétesse Carmen Veronica Steiciuc, les membres du Rotary
    Club, de l’Association Bucovina, bref autant de personnes aux grandes qualités
    humaines et très enthousiastes. Et grâce à ce festival, on est arrivé à faire
    venir dans la salle de spectacles les habitants de la ville pour leur présenter
    des spectacles importants de toute la Roumanie. C’est grâce à cette
    manifestation qu’on a compris que Suceava avait besoin d’un théâtre de
    professionnels, d’un théâtre d’art, avec des comédiens qui prennent le pouls de
    la ville, qui répondent aux besoins culturels des gens et qui deviennent des
    célébrités locales. Heureusement, ce théâtre existe et c’est formidable de voir
    que les dix acteurs qui vivent à Suceava et qui forment la troupe du Théâtre
    Matei Visniec arrivent à produire au moins quatre spectacles par an.
    D’ailleurs, comme je l’ai déjà dit par le passé, ce théâtre a mis en place
    plusieurs projets importants. »




    Fin mars, le Théâtre national
    Ion Luca Caragiale de Bucarest présente en première le spectacle « Le mot
    progrès dans la bouche de ma mère sonnait faux », d’après un texte de
    Matei Visniec. La mise est scène porte la signature de Botond Nagy, qui a déjà réalisé plusieurs spectacles sur
    les textes de Visniec. Parmi eux, « Le retour à la maison » qui présente
    l’absurdité du sacrifice humain en temps de guerre. Production du Théâtre
    Matei Vişniec de Suceava, le spectacle a été sélectionné dans le
    cadre du Festival national de théâtre, édition 2022.





  • Dramatiker Matei Vișniec erhält Ehrendoktorwürde der Filmhochschule

    Dramatiker Matei Vișniec erhält Ehrendoktorwürde der Filmhochschule

    Im Jahr 2018 war Matei Vișniec ferner zum Ritter der Künste und der Literatur vom französischen Kultusministerium ernannt worden. In seiner Rede anlässlich der Verleihung des Titels Doctor Honoris Causa sprach Matei Vișniec über die Perspektive unabhängiger Künstler und die Notwendigkeit einer nationalen Strategie für sie – dabei würdigte er den in diesem Jahr verstorbenen Theaterkritiker George Banu. In der gleichen Rede sprach Matei Vișniec auch über seine Beziehung zu den beiden Ländern, in denen er ausgebildet wurde und in denen er schuf, nämlich Rumänien und Frankreich.



    Der Dichter, Dramatiker, Romanautor und Journalist Matei Vișniec wurde am 29. Januar 1956 in Rădăuți, im Norden Rumäniens, geboren. Er debütierte 1972 mit Gedichten in der Zeitschrift Luceafărul und gehörte zu den Gründern des Literaturkreises am Montag, der von dem Kritiker Nicolae Manolescu geleitet wurde. Matei Vișniec ist Autor von sieben Gedichtbänden, sieben Romanen, darunter Das Paniksyndrom in der Stadt der Lichter, Die schuhartige Liebe, die schirmartige Liebe und die Sammlung von Kurzerzählungen Ein Jahrhundert des Nebels, sowie über 50 Theaterstücke. Seit 1987 lebt er in Frankreich, wo er als Journalist für Radio France Internationale arbeitet. Nach dem Fall des Kommunismus im Jahr 1989 hat Matei Vișniec seine Arbeit zwischen Frankreich und Rumänien, zwischen zwei Kulturen und zwei Sprachen, zwischen West und Ost verrichtet. Seine Stücke wurden in mehr als 30 Sprachen übersetzt und in mehr als 30 Ländern aufgeführt. Matei Vișniec ist auch in einem umfangreichen Wörterbuch aufgeführt, dem Dictionnaire des étrangers qui ont fait la France“. Darin geht es um ausländische Kulturpersönlichkeiten in Frankreich, erzählt Vișniec.




    Dieses Wörterbuch ist sehr interessant für das, was Frankreich als Raum der kulturellen Offenheit, als kulturelle Großmacht ausmacht. In diesem Wörterbuch sind rund 4.000 Namen von der Französischen Revolution bis heute, also von 1793 bis heute, aufgeführt. Es handelt sich um Ausländer, die nach Frankreich kamen und einen Beitrag zu seinem kulturellen und geistigen Milieu leisteten. Es liegt auf der Hand, dass die Rumänen einen äußerst wichtigen Anteil an der Schaffung dieses Kulturkonstruktes haben. Die Rumänen kamen Ende des 19. Jahrhunderts nach Frankreich und machten sich in verschiedenen Bereichen einen Namen. Ich möchte einen vergessenen Namen erwähnen. Ein aus Iași stammender Schauspieler, der die Theaterschule besuchte und danach ein großer Star des Stummfilms und des Boulevardtheaters war. Eduard de Max war sein Name, eigentlich sein Bühnenpseudonym. Es gibt viele Rumänen, die in diesem Wörterbuch erwähnt werden, aber ich möchte einen weiteren erwähnen, den verstorbenen Theaterkritiker George Banu. Er gilt als französischer Theaterwissenschaftler rumänischer Herkunft, denn er schrieb seine Werke fast ausschließlich auf Französisch, übersetzte und veröffentlichte sie aber auch in Rumänien.



    Es gibt einen äußerst wichtigen rumänischen Beitrag, der in diesem Wörterbuch hervorgehoben wird, und ich kann sagen, dass es mir eine Freude bereitet, in diesen Band aufgenommen zu werden, denn ich habe wahrscheinlich etwa 30 Theaterstücke in französischer Sprache geschrieben, von denen einige von wichtigen Verlagen wie Actes Sud veröffentlicht wurden. Ich wurde hunderte Male von unabhängigen französischen Ensembles aufgeführt, und in den letzten 30 Jahren wurde fast jedes Jahr mindestens ein Stück aus meiner Feder für das Theaterfestival von Avignon ausgewählt. Und gleichzeitig habe ich versucht, Brücken zu schlagen, Verbindungen zwischen Frankreich und Rumänien herzustellen, mich von dem, was ich in Frankreich sehe, inspirieren zu lassen, um die Rumänen anzuregen, ähnliche Dinge zu tun. Frankreich war für mich eine Öffnung. Frankreich hat mir Flügel verliehen, die sehr wichtig sind, aber ich habe nie meine Wurzeln verloren. Denn ich bin in Rumänien ausgebildet, meine Sensibilität ist die eines rumänischen und osteuropäischen Schriftstellers, und ich fühle die Poesie nur auf Rumänisch.“



    Seit 2016 gibt es in Suceava ein nach dem berühmten Dramatiker benanntes Theater: das Stadttheater Matei Vișniec – berichtet der Autor stolz:



    Ich glaube, es ist das jüngste Theater, das in Rumänien aus lokalen Geldern gegründet wurde. Vor der Gründung dieses Theaters, vor sieben Jahren, gab es ein Theaterfestival, das ich zusammen mit sehr enthusiastischen Leuten aus Suceava ins Leben gerufen habe. Wir haben dieses Festival vor elf Jahren zusammen mit der Dichterin Carmen Veronica Steiciuc, die leider nicht mehr unter uns weilt, mit dem Rotary Club, mit dem Bukowina-Verein, mit sehr guten und begeisterten Leuten ins Leben gerufen. Und durch dieses Festival ist es uns gelungen, das lokale Publikum in den Veranstaltungssaal zu locken. Aus dem ganzen Land kamen kostenlose, wichtige Aufführungen, die einem zahlreichen Publikum präsentiert wurden. Dieses Festival zeigte, dass Suceava ein professionelles Theater brauchte, ein Kunsttheater, ein Theater mit Schauspielern, die den Puls der Stadt und die kulturellen Bedürfnisse der Menschen in Suceava spürten, Schauspieler, die, ich würde sagen, zu lokalen Berühmtheiten wurden. Glücklicherweise gibt es dieses Theater heute, und es ist außergewöhnlich, dass die zehn Schauspieler, die in Suceava leben und dort, am Stadttheater Matei Vișniec, arbeiten, mindestens vier Vorstellungen pro Jahr produzieren. Und im Moment hat das Theater, wie ich schon sagte, mehrere wichtige Projekte gestartet.



    Ende März findet im Nationaltheater I.L.Caragiale in Bukarest die Premiere einer neuen Aufführung statt, die auf einem Text von Matei Vișniec basiert: Das Wort Fortschritt klingt furchtbar falsch wenn es Mama ausspricht. Regie führt Botond Nagy, einer der Regisseure, der bereits mehrere Stücke nach Texten von Matei Vișniec in dem nach ihm benannten Theater inszeniert hat. Eines davon, Heimkehr“, ein Stück über den Krieg und die Absurdität des sinnlosen Opferns von Menschenleben, das vom Stadttheater Matei Vișniec“ in Suceava inszeniert wurde, war auch für das Nationale Theaterfestival 2022 ausgewählt worden.

  • Românii sprijină Ucraina

    Românii sprijină Ucraina

    După ce, în 2014, Rusia a anexat ilegal peninsula Crimeea, pe 24 februarie 2022 a invadat Ucraina. Primul pas pe care statele occidentale l-au făcut în faţa războiului a fost să-şi deschidă frontierele pentru milioanele de refugiaţi. Al doilea pas al Europei a fost să condamne agresiunea Rusiei şi să trimită ajutoare sub toate formele posibile. Comunitatea europeană avea să impună Moscovei pachete de sancţiuni, care să slăbească economia rusească, iar odată cu ea maşinăria de război şi propaganda de la Kremlin. Statele UE şi NATO au făcut front comun în a sprijini Ucraina, care a reuşit să reziste în acest an şi datorită sprijinului occidental, inclusiv militar. SUA, Marea Britanie, state membre UE şi NATO au livrat în ultimul an echipamente şi muniţii în valoare de zeci de miliarde de euro. La scurt timp după declanşarea ostilităţilor pe frontul din Ucraina, Alianţa Nord-Atlantică a activat, pentru prima dată în istoria sa, elemente ale Forţei de Răspuns a NATO, dislocând forţe şi tehnică de luptă pe teritoriul ţărilor aliate de pe flancul estic, inclusiv în România.


    La reuniunea extraordinară a Formatului Bucureşti 9 (B9) de la Varșovia care avut loc miercuri, preşedintele român Klaus Iohannis a punctat că unitatea şi solidaritatea aliate pentru Ucraina sunt absolut esenţiale şi au reprezentat ‘arma secretă’ a ţărilor NATO. El a reafirmat sprijinul multidimensional al Bucureștiului pentru această ţară. Ca stat membru al UE și al NATO cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, România, a acționat cu toată responsabilitatea în sprijinul acesteia și al cetățenilor ucraineni. Încă din primele zile de la declanșarea crizei din statul vecin, cea mai gravă din Europa ultimelor decenii, România i-a acordat asistenţă umanitară, sprijin politic, diplomatic şi economic. A furnizat adăpost şi ajutor pentru mai mult de 3,5 milioane de refugiaţi ucraineni şi s-a implicat în facilitarea tranzitului dinspre Ucraina spre pieţele internaționale a circa 12 milioane de tone de cereale. Guvernul României a răspuns constant solicitărilor Kievului și a oferit, printre altele, combustibil, medicamente, alimente și ambulanțe. Prin hub-ul internațional umanitar operaționalizat la Suceava în martie 2022, la granița cu Ucraina, România a facilitat peste 50 de transporturi umanitare din state precum Italia, Franța, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia, Germania sau Republica Macedonia de Nord. În iulie 2022


    Executivul român a lansat Planul Național de Măsuri de Integrare a refugiaților ucraineni în România. Pe plan diploamtic, Bucureștiul a condamnat ferm agresiunea Moscovei împotriva Kievului, contribuind la izolarea internațională a Rusiei, prin susținerea rezoluțiilor promovate în Consiliul de Securitate și în Adunarea Generală ONU. Totodată, dialogul bilateral și cooperarea între România și Ucraina s-au intensificat.


  • Muzeul Satului Bucovinean

    Muzeul Satului Bucovinean

    Deschidem azi porțile unuia dintre cele mai tinere muzee
    de artă populară în aer liber din România. Este un muzeu al satului, care se
    concentrează pe arhitectura din lemn, tradițională, dintr-o zonă istorică și
    turistică a României: Bucovina. Constantin Emil Ursu, director general al
    Muzeului Național al Bucovinei, spune că la exterior se poate observa structura
    unui sat tradițional. Pe de altă parte, la interior, organizarea interioarelor
    constituie o expoziție etnografică aparte. Cuptoarele, sobele se regăsesc în
    muzeu într-o varietate de tipuri. Mobilierul tradițional, textilele de
    interior, piesele de port popular completează imaginea civilizației
    tradiționale bucovinene.

    Evident, lemnul a fost un material
    fundamental în construcția satului bucovinean, din care, alături de români, au
    trăit multe alte etnii: germani, polonezi, ucraineni, evrei sau italieni.
    Muzeul nostru încearcă să reconstituie un sat cu tot ce avea acesta în ceea ce
    privește gospodăriile, construcțiile comunitare sau instalațiile tehnice care
    ilustrează o parte dintre meșteșugurile zonei și, bineînțeles, modul de viață
    al bucovinenilor. Fiecare microzonă are un mod propriu de viață. Astfel, în Muzeul
    Satului puteți vizita și un atelier de olărit, dar, în același timp, o crâșmă,
    o biserică funcțională, o școală și așa mai departe.


    Obiectivele nu sunt așezate tematic, continuă Constantin
    Emil Ursu. Ele sunt inserate în teritoriul satului. Există
    diverse gospodării, urmează apoi moara pe malul unui mic pârâu care străbate
    satul, după care se vede biserica din fața școlii și așa mai departe. Am
    încercat să creăm imaginea unui sat tradițional din Bucovina folosindu-ne și de
    interioare, care le creează o impresie foarte bună vizitatorilor noștri. Avem
    de la ștergare și scoarțe până la cuptoare și sobe, care sunt foarte diferite.
    Evident, avem mobilier tradițional și piese de port popular. Aproape tot ce
    există în acest muzeu este funcțional, inclusiv în fierăria satului recreat, de
    exemplu. De asemenea, acordăm o importanță deosebită activităților
    educaționale. Din păcate, meșteșugurile tradiționale dispar încetul cu încetul
    sau devin mai puțin interesante. Noi facem eforturi, atât cât putem, să adunăm
    un număr cât mai mare de copii care vor învăța cât de cât un meșteșug, dar, mai
    important, vor înțelege ce presupune crearea unui obiect tradițional.



    Lumea rurală nu mai e așa de bine reprezentată în zonele
    urbane, spune Constantin Emil Ursu, directorul general al Muzeului Național al
    Bucovinei. Totuși, succesul acestor colecții se înregistrează, deopotrivă, atât
    la turiștii străini cât și la cei români. Există deja
    generații care nu mai au bunici în mediul rural, care au crescut și care au
    urmat școala în străinătate. Acești tineri văd Muzeul Satului Bucovinean ca o
    curiozitate. Evident, muzeul nostru îi farmecă pe turiștii străini. În
    expoziția permanentă, în trei obiective, am încercat să reconstituim riturile
    tradiționale de trecere: botez, nuntă și înmormântare. Revenind la meșteșugari,
    avem un stand al muzeului. Pe de altă parte, în perioada de vară, începând cu
    luna mai, există o serie de meșteri care comercializează obiectele meșteșugite
    de ei în interiorul muzeului.



    Programul de vizitare al muzeului este de miercuri până
    duminică, între orele 9.00 și 17.00. Biletele pot fi achiziționate și online,
    iar un adult va plăti 8,4 lei (1,7 euro), în timp ce elevii și pensionarii
    beneficiază de reducere. În speranța că v-am convins, vă așteptăm și data
    viitoare cu o nouă destinație. Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!


  • January 12, 2023 UPDATE

    January 12, 2023 UPDATE

    SCHENGEN Romania’s Schengen accession is a
    major priority for the country, the Romanian foreign minister Bogdan Aurescu said
    in Bucharest on Thursday. He mentioned the country counted on the support of the
    Swedish presidency of the EU. At a press conference organised by the Swedish
    Embassy to mark the start of the Swedish presidency of the EU Council on
    January 1, Mr. Aurescu also mentioned Romania’s handling of the situation
    entailed by war in Ukraine, describing Romania as a de facto guardian of EU
    security. In turn, Sweden’s Ambassador to Bucharest, Therese Hyden, pointed
    out that the Schengen file will be on the agenda of an official meeting, when
    conditions are favourable, more precisely when Austria has changed its
    position regarding Romania and Netherlands has changed its view on Bulgaria’s
    accession. Foreign minister Bogdan Aurescu also had a telephone conversation on the
    same topic on Wednesday with his Swedish counterpart, Tobias Billstrom. According
    to the Romanian foreign ministry, Tobias Billstrom emphasised that the Swedish
    Presidency was determined to be actively involved and to make all efforts for
    this goal to be met. We remind you that on December 8,
    2022, at the JHA Council, Romania was not accepted into Schengen after Austria
    voted against Romania’s joining the passport-free area, and the Netherlands
    opposed Bulgaria’s accession.


    MINORITIES Romania and Ukraine will
    initiate a consultation process regarding Ukraine’s law on national minorities,
    endorsed recently in Kyiv. The two countries’ foreign ministers, Bogdan Aurescu and
    Dmytro Kuleba, Wednesday had a telephone discussion on the topic, after a
    similar dialogue a week ago between the presidents Klaus Iohannis and Volodymyr
    Zelensky. The law triggered concerns among the Romanian authorities, as
    representatives of the Romanian community in Ukraine have not been consulted in
    drafting the document, which was endorsed without a positive opinion of the Venice
    Commission. Although the law is an improvement from the previous drafts, it
    fails to guarantee, among other things, the Romanian minority’s right to
    education in the mother tongue, the Romanian foreign ministry argues.


    FLU 15 people died from seasonal flu complications this season in
    Romania, the National Public Health Institute announced. During the first week
    of this year almost 40% more respiratory infections than in the previous week
    were reported. Drugstores still face shortages of viral infection and seasonal
    flu medication. Moreover, 7 medicines used by almost half of the cancer
    patients in the country are still not available. The health ministry promises
    Romania is not experiencing a medicine crisis and that storage facilities do
    have the drugs in stock.


    UKRAINE American aid is for the first time to reach Ukraine via the
    Romanian logistics hub in Suceava, the US Embassy in Bucharest announced. The
    shipment comprises 30 trucks with clothing, footwear, blankets, hygiene
    products, diapers and emergency kits, donated as part of a campaign launched
    last March in Utah. So far 40 tonnes of goods worth around USD 1 mln have been
    donated, as well as USD 4 mln in cash.


    TENNIS Romanian
    tennis players found out their opponents in the first round of the Australian
    Open. According to the drawing held on Thursday in Melbourne, Irina Begu will play
    against China’s Saisai Zheng, Sorana Cîrstea will take up the uncomfortable
    Kazakh player Iulia Putinteva, and Ana Bogdan will take on Anna Bondar of
    Hungary. Jaqueline Cristian will have one of the most difficult opponents – the
    American Jessica Pegula, and Patricia Ţig will be up against the Chinese Shuai
    Zhang. Romania has five players at the Australian Open, after Simona Halep was
    provisionally suspended after a positive doping test. (AMP)

  • Letizia Timofte din Belgia

    Letizia Timofte din Belgia

    Letizia Timofte, elevă română din Belgia, co-autoare, împreună cu Ovidiu Gligu, a volumului “Copiii mari devin bizari”.



    2021 a fost declarat de către Patriarhia Română Anul omagial al pastorației românilor din afară României”. Aşa a luat naștere proiectul Credință fără granițe” (versiunea în franceză, Foi sans frontières”), în cadrul căruia grupe de copii şi tineri din România şi din străinătate au desfăşurat activităţi catehetice cu carcater educaţional şi cultural-artistic. Participanţi la proiect au fost şi cei doi co-autori ai cărţii “Copiii mari devin bizari”, apărute la editura românească Sfântul Ierarh Nicolae: Ovidiu Gligu, scriitor şi profesor de religie în Belgia, şi Letizia Timofte, elevă română din Belgia. Volumul se bucură de ilustraţii semnate de elevi din România, inclusiv de un student român din Belgia.


    În timpul pandemiei am făcut un grup pe Whatsapp cu tineri români din Belgia şi din România, să ne descoperim unii pe alţii, şi am făcut mai multe mici proiecte, printre care cel mai mare, cred, a fost să scriem pe viitor poate o carte. Ne-am propus mai mulţi, dar din păcate avem toţi şcoală şi e cam dificil să scriem o carte şi până la urmă am rămas eu. Eu am scris despre un personaj care trăieşte în Belgia, o cheamă Elena, are 12 ani şi creşte, vedem cum avansează în relaţia ei cu părinţii şi cu şcoala. Cea mai importantă ar fi relaţia de prietenie foarte strânsă pe care Elena o are cu o fată din România, Oana, iar cealaltă relaţie foarte importantă este cea cu mama ei, cu care nu prea se înţelege, fapt care o şi răneşte foarte mult. Avem de gând să continuăm “Copiii mari devin bizari” cu un al doilea roman. Copii mari devin bizari pentru că vine adolescenţa şi din copil devenim parcă dintr-odată un fel de adult. Eu sunt destul de convinsă că adulţii până la urmă sunt nişte copii mari.”



    Letizia Timofte are 17 ani, este în clasa a XI-a la liceul Saint-Laurent din Marche-en-Famenne, un oraș francofon în sud-estul Belgiei, în regiunea valonă. Citeşte şi scrie foarte, mult mai ales în jurnalele ei, a ajuns acum la al şaselea. Are şi un mesaj pentru toţi tinerii care îi vor citi cartea:


    Sper să se înţeleagă mereu cu părinţii lor bine, cât se poate, să nu aibă lucruri de ascuns faţă de ei, să li se poată destăinui, pentru că sunt persoanele care ţin la noi cel mai mult. În plus, dacă avem o relaţie bună cu părinţii noştri, e foarte posibil să avem o relaţie bună cu copiii noştri la rândul nostru, dacă vom avea.”



    Tânăra co-autoare română a cărţii “Copiii mari devin bizari” Letizia Timofte, care trăieşte în Belgia, s-a născut în Italia, unde a trăit până la vârsta de 5 ani.


    Eu m-am născut în 2005, părinţii mei locuind atunci în Italia, lângă Massa-Carrara, o regiune renumită pentru marmură, iar la 5 ani am ajuns în România, cu toată familia, pentru că părinţii mei au decis să meargă în România cu noi şi am stat în judeţul Suceava la bunici, în comuna Forăști, până pe la 10 ani. Mama mea a găsit de lucru în Belgia şi am venit apoi cu toată familia în Belgia, aveam atunci spre 11 ani. Eu mă consider româncă 100% în primul rând pentru că am părinţii români şi pentru că nu pot să mă consider italiancă sau belgiancă din niciun motiv, sunt româncă pentru că în România am familia. Mi-e foarte dor de contactul pe care îl aveam cu natura. Aici, în Belgia, totul e aşa de trist parcă, în România putem să redescoperim legătura pe care o avem de fapt cu pământul. Mi-e foarte dor de locul în care au trăit bunicii mei. Am admirat că ei se puteau descurca cu puţin.”



    În România, Letizia Timofte are încă mulţi prieteni dragi. Aceştia se adaugă prietenilor ei români de la alte şcoli din Belgia, cu care comunică prin internet sau se întâlneşte în vizitele sale de la Mănăstirea “Acoperământul Maicii Domului” din Vedrin-Namur.


    Majoritatea pritenilor sunt în România, mai ales verişorii mei din Suceava, care sunt şi cei mai buni prieteni ai mei şi care mereu îmi spun: «Letizia, întoarce-te la noi!».”



    Încă elevă la liceul Saint-Laurent din localitatea belgiană Marche-en-Famenne, Letizia Timofte ne spunea cum se gândeşte la viitor, unde ar vrea să studieze.


    M-am gândit, dar încă nu ştiu. Probabil ceva legat de drept sau economie, chiar dacă sunt cam diferite. La ţară, încă nu m-am gândit, aş vrea mult să fac în România totuşi. Probabil la Iaşi, pentru că e mai aproape de unde locuiesc eu în România, dar şi Sibiul sau Clujul mi-ar plăcea foarte mult. Am o soră mai mare, o soră mai mică şi doi fraţi mai mici. Sora mea mai mare e la Universitatea din Bruxelles şi studiază stomatologia. Toţi vrem să ne întoarcem în România. Dar eu trebuie să îmi termin şcoala aici la anul. România pur şi simplu este ţara cea mai frumoasă pe care pot să o văd. Acolo mă simt chiar ca acasă, mereu când vine vara îmi spun că în sfârşit merg acasă cu «A»”.



  • Oferte la Târgul de Turism al României, ediția de toamnă

    Oferte la Târgul de Turism al României, ediția de toamnă

    Ediția de toamnă
    a Târgului de Turism al României s-a desfășurat la București, în perioada 10-13
    noiembrie. Vizitatorii au găsit cele mai noi și mai interesante oferte
    turistice. Au participat agenții de turism, unități de cazare și de agrement,
    dar și autorități de turism locale, naționale și internaționale. Pe lângă
    promoțiile oferite cu ocazia sărbătorilor de iarnă, pasionații de călătorii au
    putut cumpăra pachete turistice cu reduceri de până la 50%. Evenimentul a fost
    organizat de centrul expozițional Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerț
    și Industrie din România și cu asociația patronală a agențiilor de turism din
    România.


    Amalia
    Dumbravă, biolog în cadrul Administrației Parcului Natural Porțile de Fier, ne
    invită să explorăm o arie protejată de interes național, din sud-vestul
    României, cu o diversitate etnică și biologică deosebită.

    Prezentăm
    un proiect transfrontalier prin care promovăm atât obiective de patrimoniu
    natural, dar și de patrimoniu cultural din România și din Bulgaria. Vor fi
    realizate niște tururi virtuale ca o invitație, ca oamenii să fie conștienți de
    frumusețea locurilor și pentru a-i invita să exploreze arealul parcurilor
    naturale, al ariilor protejate. Proiectul a fost demarat. Obiectivele incluse
    au fost deja scanate în format 3D cu ajutorul tehnologiei specifice și a
    fotogrametriei. Turiștii vor putea simula un zbor deasupra teritoriului nostru.
    Acolo unde îi va interesa ceva se vor putea opri la obiectivele 3D.



    Techirghiol este
    o stațiune balneoclimaterică permanentă pe litoralul românesc al Mării Negre,
    situată la 16 km de municipiul Constanța, pe malul lacului cu același nume.
    Acesta este cunoscut pentru calitățile apei sărate, mineralizate, și a
    nămolului sapropelic, folosit în tratarea mai multor afecțiuni severe sau mai
    ușoare. Melisa Regep, inspector în cadrul departamentului de proiecte al
    Primăriei din Techirghiol.

    Sunt prezentă la Târgul de Turism
    în cadrul unui proiect. Proiectul se numește Creșterea atractivității
    turistice în stațiunea balneară Techirghiol și se desfășoară prin programul
    operațional-regional. Promovăm orașul, care s-a dezvoltat foarte frumos, cu
    faleza și pontonul, cu piste de biciclete, cu ofertele de tratament cu nămolul
    nostru renumit. Suntem stațiunea balneară din România pe primul loc în acest
    moment, cu foarte multe premii. Bazele noastre de tratament sunt deschise
    non-stop. Cel mai renumit este Sanatoriul Techirghiol. Urmează mănăstirea
    Sfânta Maria, care e foarte renumită și care are și ea bază de tratament.



    În cadrul Târgului
    de Turism al României, ediția de toamnă, au fost prezenți și mulți meșteri
    populari. Nicolas Leș este fiul lui Dan Leș, olar, și promovează tradiția
    olăritului, învățată în familie.

    Am preluat meseria de la tata
    și de la bunicul. Lucrăm ceramică. Ne inspirăm din ceramica tradițională din
    Maramureș, pe care o aducem în contemporan, fie prin formă, fie prin culoare.
    În mare parte, ne vizitează turiștii străini din Germania, Belgia, Franța,
    Marea Britanie, Statele Unite ale Americii. Turiștii străini parcă văd mai bine
    potențialul tradițional din zona noastră. Pleacă foarte mulțumiți. Ne recomandă
    și duc cu ei mai departe, dincolo de granițe, povestea noastră, a
    Maramureșului.



    Claudiu Dobrican,
    consilier principal la Consiliul Județean Maramureș, spune că Maramureșul în
    sine este un brand.

    Este recunoscut datorită oamenilor noștri
    simpli, care-și deschid sufletul în fața oaspeților. Când veniți la noi, o să
    vă pună cea mai bună mâncare și cea mai bună pălincă pe masă. Pe lângă asta,
    avem multe atracții turistice. La Borșa, avem cea mai modernă pârtie de schi
    din Maramureș, care s-a deschis anul trecut. Are 3,6 km. Avem vârfurile semețe
    tot din regiunea Borșa. Maramureșul e împărțit în patru regiuni: Țara
    Lăpușului, Țara Chioarului, Țara Codrului și Țara Maramureșului Istoric. În
    Maramureșul Istoric puteți vedea o sumedenie de porți tradiționale maramureșene,
    mănăstiri. Avem cea mai înaltă biserică din lemn din Europa, monument UNESCO.
    De asemenea, și mănăstirea Bârsana e recunoscută pentru frumusețea ei. La
    Săpânța, atracția e Cimitirul Vesel. Avem oferte de Crăciun și de Revelion.
    Cele de Revelion s-au cam epuizat, dar mai avem câteva locuri libere de
    Crăciun. În acea perioadă, veți putea vedea o sumedenie de tradiții, puteți
    auzi colinde autentice. Vă așteptăm cu drag în Maramureș, un loc mirific.



    Georgiana
    Ungureanu, din partea Complexului Muzeal Curtea Domnească Târgoviște, a
    prezentat la târg județul Dâmbovița, care dispune de o gamă largă de atracții
    turistice.

    Avem o zonă montană frumoasă, unde găsim Peștera
    Ialomiței – Bucegi, dar și un oraș deosebit, Târgoviște, cu Turnul Chindiei,
    iar, în apropierea Bucureștiului, la doar 30 de km, găsim Palatul Brâncovenesc
    de la Potlogi. I-aș invita pe turiști să vadă zona montană din Munții Bucegi.
    Pe lângă Peștera Ialomiței, ei pot vedea Lacul Bolboci. Pe de altă parte, în
    interiorul Peșterii Ialomița, turiștii vor descoperi o cascadă superbă și un
    traseu amenajat la standarde europene, cu platforme și podețe. În perioada
    asta, de iarnă, ei vor vedea stalagmite și stalactite din gheață.



    Niculai Barbă,
    vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, a declarat în premieră pentru
    Radio România Internațional că anul 2023 va fi Anul Ciprian Porumbescu în
    Bucovina. Astfel, vor fi organizate numeroase evenimente dedicate renumitului
    compozitor român ale cărui piese au fost alese imnul României, dar și imnul
    Albaniei.

    În acest an, deși Bucovina înseamnă tradiție, am
    venit și cu lucruri noi. Este pentru prima dată când Consiliul Județean și
    Centrul Național de Informare și Promovare Turistică când venim cu alte
    instituții implicate în turism. Este vorba de o serie de primării care vor face
    parte din viitoare organizație a Managementului de Turism Bucovina. Va avea
    anvergură regională și va fi, practic, prima organizație de acest tip,
    înființată la nivel național. La acest târg, pe lângă promovarea turistică a
    județului Suceava, găsiți și meșteșugari, gastronomia locală, cu referire în
    special la sărbătorile de iarnă. Toate acestea sunt completate de spectacole
    ale ansamblului artistic profesionist Ciprian Porumbescu. Este modul nostru
    consacrat de promovare a Bucovinei. La târg, ne axăm în special pe promovarea
    sărbătorii Crăciunului. În acest an, le transmit celor care ne ascultă, că
    sărbătoarea Crăciunului în Bucovina va însemna Crăciun în familie. Suntem
    pregătiți astfel încât să primim oaspeții cu întreaga lor familie.


    Tot în cadrul târgului de turism, Ministerul
    Antreprenorialului și Turismului a lansat Ruta Cultural-Turistică Meșteri
    populari și meșteșuguri tradiționale din România.


  • Un nou punct de trecere a frontierei între România și Ucraina

    Un nou punct de trecere a frontierei între România și Ucraina

    România a inaugurat
    joi, un nou punct de trecere rutieră a frontierei cu Ucraina, la Vicovu de Sus,
    în județul Suceava. În prezent,
    mai sunt funcționale, în nordul țării, alte trei puncte de frontieră: Siret,
    Sighetul Marmației și Halmeu.     Deschiderea unui
    nou punct de trecere a frontierei cu Ucraina atestă relaţiile şi solidaritatea
    dintre cele două ţări    , a afirmat premierul român Nicolae Ciucă, care a participat, alături de omologul său ucrainean Denîs Smîhal, la acest
    eveniment. Noul punct de trecere a frontierei de la Vicovu de Sus – Krasnoilsk
    este primul care se deschide din 1999 şi va facilita, spunea Nicolae Ciucă,
    tranzitul de persoane şi mărfuri dintre Ucraina şi România, dar şi spre ţările
    Uniunii Europene. El a precizat că Ucraina are nevoie mai mult ca oricând de
    solidaritatea comunităţii europene, o comunitate care crede în libertate şi în
    dreptul suveran al fiecărui stat de a-şi decide viitorul.

    Nicolae Ciucă: Mobilitatea persoanelor şi bunurilor în acest moment pentru
    Ucraina capătă relevanţă vitală. Putem spune în acest moment că prin
    infrastructura din România, cea feroviară, rutieră, prin porturile de la
    Constanţa şi Galaţi, au fost exportate peste 6,5 milioane tone de grâne din
    Ucraina. Există în continuare planuri viitoare pentru a putea să facilităm
    deschiderea mai multor treceri de frontieră şi există de asemenea planuri la
    nivelul Uniunii Europene care integrează şi în interiorul cărora trebuie să
    aliniem astfel încât să avem o dezvoltare coerentă a acestor facilităţi.


    La rândul sau, premierul ucrainean a mulţumit României pentru ajutorul pe care
    îl acordă ţării sale şi a subliniat importanţa deschiderii noului punct de
    trecere a frontierei. El a precizat că inaugurarea acestuia era prevăzută
    încă din 2012, prin acord interguvernamental, şi se urmăreşte în continuare
    deschiderea altor şapte puncte de frontieră între România şi Ucraina.

    Denîs
    Smîhal: Întrevederea noastră de astăzi, deschiderea acestui
    punct de trecere reprezintă o apropiere dintre statele noastre şi confirmă
    drumul nostru spre integrare europeană. Ne-am întâlnit într-o perioadă foarte
    dificilă pentru Ucraina, perioadă când agresorul distruge toată infrastructura
    critică a Ucrainei, mai ales că se apropie iarna. Suntem recunoscători părţii
    române pentru susţinerea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei.    .

    Deschiderea
    punctului de frontieră de la Vicovu de Sus vine în contextul intensificării bombardamentelor
    rusești și al avertismentelor privind o posibilă evacuare a capitalei ucrainene
    Kiev.     Tranzitul prin punctele de trecere a frontierei dintre Ucraina
    înspre România a fost unul greoi încă de la începutul invaziei ruse,
    în 24 februarie. Atunci, refugiații au așteptat chiar și câte trei zile
    pentru a trece granița în România, pe la vama Siret.


  • October 25, 2022

    October 25, 2022

    REFUGEES According to the Romanian Foreign Ministry, since the
    beginning of the war in Ukraine, over 2.6 million Ukrainians have transited
    Romania and over 86,500 have chosen to stay here. 8 months on from the beginning
    of the conflict on February 24th, Bucharest recalls its active
    involvement in easing the transport and transit of Ukrainian grain towards
    international markets. At the same time, the humanitarian hub in Suceava,
    north-eastern Romania, has contributed to 56 humanitarian shipments from
    countries like Italy, France or Germany.








    ECLIPSE A partial solar eclipse is visible in
    Romania today. According to the Astronomic Observatory in Bucharest, the sun is
    covered 30-40% and the eclipse, which lasts for two hours and a half, can also
    be seen in capital Bucharest.








    DAY The Romanian Army Day is being celebrated
    today through a series of events staged all over Romania and in other regions
    around the world where Romanian troops are stationed now. Wreath laying
    ceremonies are taking place at heroes’ monuments around Romania and abroad in
    countries like Austria, Bosnia and Herzegovina, Bulgaria, the Czech Republic,
    the Russian Federation, Poland the Republic of Moldova and Hungary. According
    to the Romanian Defence Ministry, the WWII efforts involved the deployment of
    roughly 540 thousand servicemen. Out of all who did the fighting, 90 thousand were
    KIA, 60 thousand MIA and over 330 thousand were wounded. After the liberation
    of the Romanian territories on October 25th 1944, the Romanian army continued
    to fight in Hungary, Czechoslovakia and Austria alongside the allied troops
    contributing to the big victory on May 9th 1945, which marked the
    end of WWII in Europe.








    DECREE Romanian president Klaus
    Iohannis has signed a decree acknowledging the resignation of Defence Minister
    Vasile Dincu at the same time designating Prime Minister Ciuca as the country’s
    interim defence minister. We recall that Social-Democrat Ciuca stepped down on
    Monday saying that he cannot cooperate with the country’s president. Dincu’s resignation
    comes two weeks after he made a series of controversial statements concerning
    the situation in Ukraine. The Social Democratic Party (PSD) has called for an
    emergency meeting of the ruling coalition for a decision on Dincu’s successor.








    WEATHER The weather continues to be very warm
    for this time of the year, particularly in the country’s south and south-east. The
    sky is overcast and showers have been reported in the northern regions and in
    the mountains. The highs of the day range between 17 and 27 degrees Celsius.








    COAL Romania has increased its coal production
    to cope with the energy crisis. According to the National Institute for
    Statistics, the quantities extracted have grown by 1.7% in the first 8 months
    of the year while coal imports have risen by 13.5%. The National Committee of
    Strategy and Forecast estimates for this year a coal production 10% bigger than
    in 2021 and imports 2.8% higher. Coal production is expected to grow by 8% next
    year.








    REPORT On October 26,
    European Commission experts and their counterparts from member states are to
    present in Brussels their report and conclusions of the Schengen assessment mission,
    which went on in Romania and Bulgaria in mid-October. The Council will next
    have to take the necessary steps for Romania, Bulgaria and Croatia to join the free-movement
    zone of Schengen, Anitta Hipper, the European Commission on Home Affairs,
    Migration and Internal Security has told the Romanian news agency AGERPRES. With
    a large majority, the European Parliament has endorsed a non-legislative
    resolution calling on the Council to take all the necessary measures for Romania and Bulgaria’s accession to Schengen
    by the end of the year. In the Netherlands, a country, which opposed Romania
    and Bulgaria’s entry on reasons of justice and the rule of law, Parliament has
    recently endorsed a resolution calling on the government in the Hague to carry
    out additional investigations on border surveillance by Romania and Bulgaria
    and until then to refrain from making irreversible decisions. The issue of
    accession might be high on the agenda of the Justice and Home Affairs Council
    over December 8-9 and the enlargement process needs unanimous voting.






    (bill)

  • Sergiu Senciuc din Portugalia

    Sergiu Senciuc din Portugalia

    Suceveanul Sergiu Senciuc, student la Relaţii Internaţionale în Lisabona, reprezentant al Comunităţii de Elevi şi Studenți Români din Portugalia, cel mai tânăr român ales consilier local în sectorul Penha de França – Municipiul Lisabona


    Sergiu Senciuc are în curând (pe 2 noiembrie 2022) 21 de ani, de 15 trăieşte în Portugalia și îi place politica. Pe care a început să o urmărească la numai 13 ani, în 2014, an electoral pentru UE (când aveau loc alegeri europarlamentare) și pentru România (când aveau loc alegeri prezidențiale). Recent, el a fost ales consilier local în Penha de França — Lisabona, este secretar adjunct al organizaţiei pentru tineret a Partidului Popular din Lisabona şi preşedinte al PNL Portugalia. Anul acesta a beneficiat şi de un internship guvernamental de două luni la Ministerul Culturii, în România. Timp de un an a fost chiar consilier onorific la Camera Deputaţilor, în Parlamentul Romaniei, unde a urmat şi un stagiu. De ce se simte bine în politică, domeniu care i se potriveşte şi în care vrea să şi rămână?


    M-am simţit bine de la început, înainte să activez, am simţit că e ceva care mă atrage, care îmi plăcea, orice, de la protocol până la a scrie un discurs sau a citi câteva legi. Consider că aş putea veni cu ceva nou, cu o manieră mai relaxată de a face politică, cel puţin fiind aici, în Portugalia, văzând cum activează factorii politici de aici, fiind şi tânăr şi «neavând cadastru», dacă doriţi, cred că e bine să dăm oportunităţi şi tinerilor curaţi, care doresc să facă ceva constructiv şi frumos.”



    Sergiu Senciuc s-a născut în judeţul Suceava, comuna Grăniceşti, în minunatul sat Dumbrava.


    E un sat foarte, foarte frumos, cu oameni gospodari, se vede acest lucrur chiar în ograda lor, e un sat micuţ, nu foarte populat, dar e un sat în care eu, fiind de acolo, mă simt foarte, foarte bine de fiecare dată când revin şi, cum plec, deja mă ia dorul de el.”


    În ultimul timp, Sergiu Senciuc a revenit tot mai des acasă, în România natală, de care se simte foarte legat.


    De felul meu sunt aşa, mai patriot, ţin foarte mult la ţara mea, îmi iubesc patria şi mereu m-am gândit că, dacă a fost lăsat de sus să mă nasc în România, înseamnă că acolo trebuie să fiu, aşa gândesc eu, şi aşa simt eu, că trebuie să mă întorc într-o bună zi.”



    În 2007 pleca în Portugalia Sergiu Senciuc, împreună cu o soră mai mică şi cu mama lui.


    Mi-amintesc că am mers cu autocarul la vremea respectivă, aproape trei zile şi trei nopţi. Foarte multe nu-mi amintesc, dar ştiu că a fost ca pe autocar, n-a fost chiar cel mai confortabil. Tata era deja plecat în Portugalia, unde aveam rude, bunicii, mătuşile, unchii, verişori, care au considerat la un moment dat că Portugalia le oferă mai multe decât le poate oferi România şi treptat au mers în Portugalia, dacă nu mă înşel a fost undeva prin anii `90-2000. Atunci se trecea mai greu graniţa, că nu eram în Uniunea Europeană, erau probleme cu actele, cu documentele. La un moment dat a plecat şi tatăl meu, după care a considerat că pentru noi şi pentru creşterea, educaţia copiilor ar fi mai bine să ne mutăm, eu mai am trei surori şi un frăţior, suntem cinci fraţi în total. Acum, vorbind la prezent, în 2022, doar noi am mai rămas din familie, aproape toţi s-au reîntors înapoi în România.”



    În Portugalia, Sergiu Senciuc s-a integrat foarte bine şi rapid. Ce îi place în această ţară?


    Îmi plac foarte mult oamenii, sunt foarte deschişi, calzi, blânzi, primitori, îmi place şi gastronomia, îmi place şi clima lor, îmi plac şi peisajele, pot spune că iubesc Portugalia, chiar e o ţară frumoasă şi sunt bucuros că m-a adoptat.”


    În ţara adoptivă, Sergiu Senciuc este şi colaborator al publicaţiei online Rovestea.ro sau fondator al Comunităţii de Elevi şi Studenţi Români din Portugalia.


    Undeva prin 2015 mi-a venit spontan ideea de a crea Comunitatea de Elevi şi Studenţi Români din Portugalia ca un grup informal, compus din elevi şi studenţi români care fie s-au născut, au crescut şi au urmat aici o instituţie de învăţământ, fie sunt pe o perioadă scurtă aici, mă refer la cei cu Erasmus. Momentan suntem câţiva membri şi tot vin tineri, unii pleacă, alţii vin şi colaborăm, mai vorbim, ne mai întâlnim, mai avem anumite discuţii, când întâmpinăm vreo problemă sau cineva are nevoie de ajutor, intervenim cu ce putem şi noi, chestiuni asemănătoare.”



    Student în ultimul an la Relaţii Internaţionale la Universitatea din Lisabona, Sergiu Senciuc plănuieşte să se întoarcă în România natală în 2023. Bucureştiul sau Dumbrava natală se află pe lista opţiunilor sale la revenirea în ţară.


    Am de gând să mă reîntorc în ţară şi să încep să lucrez în administraţie publică sau chiar în politică, dar întâi aş prefera să ajung acolo şi să văd ce oferte am. Fie rămân în Portugalia, fie mă întorc în ţară, însă aş dori să continui în această sferă a politicii sau chiar şi în a diplomaţiei. Cel mai bine pentru a creşte politic ar fi în Capitală, în Bucureşti. Dar ştiu că sunt şanse şi e posibil să am această creştere şi în judeţul Suceava, de ce nu chiar în comuna natală, în satul Dumbrava, comuna Grăniceşti, poate ar fi o provocare.”



    Sergiu Senciuc, azi consilier local in Penha de França — Lisabona, secretar adjunct al organizatiei pentru tineret a Partidului Popular din Lisabona şi preşedinte al PNL Portugalia, ne vorbea inclusiv despre susţinerea de care se bucură din partea părinţilor sau chiar de ţelurile sale în politică.


    Părinţii mei au acceptat ideea şi simt că acum mă susţin. Cred şi simt că sunt bucuroşi pentru mine, dar bineînţeles că îmi dau şi sfaturi să nu alunec în politică, pentru că e o ocupaţie foarte alunecoasă, să-mi păstrez coloana vertebrală, să fiu un băiat înţelept mereu, care să nu mă las pe tânjeală, să merg înainte şi să las mereu în urma mea un loc de bună ziua. Eu aş dori să mă reîntorc în România şi să activez în România. Mi-aş dori să ajung cât mai sus, sincer să vă spun acum, nu ştiu, unde va vrea şi bunul Dumnezeu să mă propulseze, dar nici nu vreau să îmi creez iluzii, că nu e bine, mai ales în politică. Dar ţintesc cât se poate de sus, eventual ministru, premier, sau cine ştie, poate şi preşedinte, dar prefer să nu-mi creez iluzii, chiar evit acest lucru şi cu paşi corecţi, fără să sar etape, cred că ar fi cel mai adecvat şi corect .”