Radio România Internațional

Tag: Targu Jiu

  • Târgu Jiu

    Târgu Jiu

    Târgu
    Jiu,
    municipiul de reşedinţă al judeţului
    Gorj, este un reper al multor circuite turistice culturale deoarece aici se
    află operele în aer liber ale lui Constantin Brâncuşi
    (1876-1957), sculptorul român
    cu o mare influenţă
    asupra artei moderne.

    Operele monumentale ale lui Brâncuşi de la Târgu Jiu au fost realizate în
    memoria celor care au căzut
    în
    luptele pentru apărarea
    oraşului,
    în perioada primului război
    mondial. Brâncuşi,
    care se stabilise la Paris, a revenit în ţară în anul
    1937, la solicitarea Ligii Naţionale a Femeilor din Gorj şi, în
    interval de un an, a realizat mai multe lucrări în aer liber, amplasate pe un drum,
    numit astăzi Calea Eroilor. Pe acest drum, denumit
    şi Axa Brâncuşi, se află podul unde, la 14
    octombrie 1916, au fost lupte grele, populaţia oraşului reuşind să oprească trupele germane care
    încercau să avanseze spre sud.

    Lângă pod, pe malul Jiului, este Grădina Publică
    unde se află operele
    cioplite în piatră ale lui Brâncuşi. Chiar la intrare este Poarta Sărutului,
    o operă realizată din piatră poroasă, cu o înălţime de peste 5 metri. Pe cele
    două coloane poate fi văzut simbolul sărutului, două jumătăţi ale unui cerc, un
    simbol caracteristic sculptorului Constantin Brâncuşi.

    În continuare, mergând pe
    aleea din spatele Porţii
    Sărutului,
    spre malul Jiului, pot fi observate, de o parte şi de alta, 30 de scaune pătrate
    din piatră, în formă de
    clepsidră. La
    capătul aleii se află o altă
    operă brâncuşiană -
    Masa Tăcerii – înconjurată
    de douăsprezece
    scaune rotunde din piatră,
    tot în formă de
    clepsidră.


    La celălalt capăt al Axei Brâncuşi, la o distanţă de circa 1,2 km, se
    află Coloana Infinitului. Amplasată într-un parc, în jurul căruia sunt
    clădiri nu foarte înalte, opera brâncuşiană poate fi văzută de la mare
    distanţă. Coloana Infinitului are o înălţime de
    29 de metri şi este alcătuită din
    module din bronz, în
    formă de
    clepsidră, fixate
    pe un ax metalic. Odată cu lăsarea serii, Coloana este pusă în evidenţă de
    lumina reflectoarelor, la fel ca şi
    celelalte opere brâncuşiene de la Târgu Jiu. Atunci când a început să lucreze la operele în
    aer liber de la Târgu Jiu, Constantin Brâncuşi avea 61 de ani şi era un artist binecunoscut
    la nivel mondial. Operele lui Constantin Brâncuşi au fost inaugurate la 27
    octombrie 1938, în cadrul unei festivităţi în care a fost oficiat şi un Tedeum
    pentru pomenirea eroilor căzuţi în primul război mondial.


    Cu doi ani mai devreme, în piaţa istorică a oraşului Târgu Jiu fusese
    inaugurat un alt monument, al sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, căzută în
    luptă în vara anului 1917, la Mărăşeşti, pe frontul din Moldova. Amplasat în
    faţa clădirii Prefecturii Gorj şi a Consiliului Judeţean, pe atunci clădirea
    Primăriei Târgu Jiu, Mausoleul-sarcofag Ecaterina Teodoroiu a fost realizat de
    sculptoriţa Miliţa Petraşcu, elevă a lui Constantin Brâncuşi. Mausoleul are
    peste doi metri înălţime, este realizat din travertin, iar pe cele patru laturi
    sunt reprezentate scene din viaţa şi activitatea militară a Ecaterinei
    Teodoroiu, născută la Târgu Jiu, motiv pentru care a fost supranumită eroina
    de la Jiu.


  • Târgu Jiu, un oraș-muzeu

    Târgu Jiu, un oraș-muzeu


    Ne oprim azi în sud-vestul României, în municipiul Târgu Jiu, din județul Gorj. Acest oraș, străbătut de râul Jiu de la nord la sud, atestat încă din anul 1611, poate fi o destinație perfectă pentru un city break, dar și un punct de pornire către numeroasele atracții din împrejurimi. Există și câteva tururi gratuite ale orașului, astfel încât turiștii să poată vizita cât mai multe obiective într-o zi.



    Adrian Bunăiașu, de la Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare “Constantin Brâncuși”, spune că moștenirea sculptorului Constantin Brâncuși este foarte importantă pentru promovarea orașului. Totuși, la baza dezvoltării orașului Târgu Jiu a stat activitatea intensă a Arethei Tătărăscu, inițiatoarea mișcării Liga Femeilor Gorjene. În 1921, aceasta își propunea să coordoneze activitatea femeilor din Gorj, promovând egalitatea de șanse în muncă, familie, societate, fără discriminări etnice, rasiale sau religioase. Această organizație își propunea, totodată, să promoveze valorile culturale ale județului, tradițiile și spiritualitatea gorjeană.


    “În primul rând, turiștii vin în Târgu Jiu pentru operele lui Brâncuși. Noi le povestim că pe podul de pe râul Jiu, în 16 octombrie 1916, a fost o bătălie în care combatanții erau armata germană pe de o parte și de partea cealaltă erau locuitorii Târgu Jiului, pentru că la vremea respectivă armata română era în Defileul Jiului și lupta cu restul armatei austro-ungare. După Primul Război Mondial, Gheorghe Tătărăscu era prim-ministru și s-a căsătorit cu Arethia Tătărăscu. Aceasta a creat o Ligă a Femeilor Gorjene prin care dădea de muncă femeilor de la vremea respectivă: țeseau covoare, cămăși și le vindeau. Cu banii de la Liga Femeilor Gorjene, a finanțat construcția primului muzeu, a refăcut Casa Memorială a eroinei Ecaterina Teodoroiu și i-a ridicat un mausoleu, dar a făcut și casa memorială a lui Tudor Vladimirescu. Apoi, în 1935, a hotărât să finanțeze și construcția unui ansamblu sau unei statui ridicate în memoria celor care au căzut în lupta de pe Jiu. Și aici a intervenit legătura cu Constantin Brâncuși.”



    Prin Liga Femeilor Gorjene, Arethia Tătărăscu a promovat “mișcarea de redeșteptare a gustului pentru arta și portul românesc”, prin atelierul de țesătorie. Aici s-au realizat covoare apreciate în expoziții din România, Paris, Bruxelles și New York. În urma Târgului de Artizanat din București, din 1934, regale Carol al II-lea i-a conferit ordinul Meritul Cultural cu rang de cavaler. Pe de altă parte, spune Adrian Bunăiașu, după finalizarea lucrărilor, sculptorul Constantin Brâncuși a refuzat plata pentru operele sale, pe care le-a donat orașului Târgu-Jiu.


    “Operele lui Constantin Brâncuși sunt Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului sau Coloana fără Sfârșit. Sunt dispuse de la vest la est, de pe malul Jiului, aproximativ din dreptul podului unde s-a dat bătălia de la Jiu, până la punctul final, Coloana Infinitului. Constantin Brâncuși, când a acceptat invitația Ligii Femeilor Gorjene să construiască, a spus că va face doar un obelisc. A ales cel mai înalt punct al orașului, unde este acum Coloana Infinitului, și voia să mai facă o poartă la intrarea în Parcul Central: Poarta Sărutului. Pe parcursul celor doi ani, când a gândit și a schițat ansamblul, a mutat poarta aproximativ 40 de metri în interiorul parcului și a desenat și Masa Tăcerii și Alea Scaunelor. Pe această axă există și o biserică. Arethia Tătărăscu, prin Liga Femeilor Gorjene, a contribuit la renovarea acesteia, astfel încât și Constantin Brâncuși a considerat că face parte din ansamblu.”



    Adrian Bunăiașu, de la Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare “Constantin Brâncuși”, a lucrat împreună cu colega lui la trei tururi pietonale, care sunt puse gratuit la dispoziția turiștilor.


    “Primul tur, bineînțeles, e cel care implică ansamblul Constantin Brâncuși. Distanța de la Masa Tăcerii până la Coloana Infinitului este de aproximativ 1,25 km. Vizita durează aproximativ 40 de minute. Se pornește cu povestea de la Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului, biserica, parte din ansamblul monumental și finalizăm cu Coloana Infinitului. Tururile ghidate sunt cu programare. Am finalizat la începutul lunii acesteia site-ul, iar ghidajul se face în engleză, franceză, și în italiană. Avem broșuri actualizate cu Târgu Jiu. Avem și o aplicație Târgu Jiu City App pe care o vom lansa curând. Este intuitivă, ușor de folosit și e structurată pe rubrici. De exemplu: “Ce poți să faci în Târgu Jiu?” Apoi, avem o structură separată pentru ansamblul de monumente, o structură pentru cazare, pentru restaurante, pentru activitățile ce pot fi desfășurate în jurul Târgu Jiului și în județul Gorj. O să facem și o agendă a evenimentelor organizate de toate instituțiile din județul Gorj. Informațiile din aplicație sunt în momentul acesta în limbile română, franceză și engleză”




    Al doilea tur gratuit este cel istoric și include și două muzee: Muzeul de Artă și Muzeul de Istorie. Durata este două ore, însă biletele de acces în muzee vor fi plătite de către turiști. Al treilea tur are o durată de o oră și se numește “Ruta Monumentelor”. Practic, veți vedea statuile orașelor și veți afla poveștile acestora.



    În Târgu Jiu, puteți vizita și Casa Memorială Iosif Keber, după care vă puteți relaxa în parcul central, situat pe malul Jiului. Dacă astăzi acolo este un loc de promenadă, în vremea primului război mondial, în jurul anului 1916, exact unde ne putem plimba acum cu bicicleta, era linia reală a frontului. Apoi, se poate vizita chiar și Palatul Administrativ, unde funcționează Consiliul Județean Gorj, de altfel, cea mai impozantă clădire a orașului, a cărei arhitectură este foarte apreciată de turiști și de vizitatori. De exemplu, Sala Mare, construită în stil maur este în sine un obiectiv turistic.






  • Târgu Jiu, a city like a museum

    Târgu Jiu, a city like a museum

    Our virtual trip today takes us to south-western Romania, more precisely to Targu Jiu, in Gorj County. The city, crossed by the Jiu River, was first mentioned in documents as early as 1611. It can be the perfect destination for a city break, but also the starting point for visits to lots of tourist attractions around. There are also free tours of the city, which allow visitors to see lots of interesting sites in just one day.



    Adrian Bunăiașu, from the Constantin Brancusi Research and Promotion Centre, says that the legacy of the famous sculptor Constantin Brancusi is very important for the promotion of the city. Still, the foundation for the development of the city of Targu Jiu was actually laid by Arethia Tatarascu, the founder of the League of Gorj Women. In 1921, it was set to coordinate womens activities in Gorj, promoting equal opportunities in work, family, society, without any ethnic, racial or religious discrimination. The organization also aimed to promote the countys cultural values, as well as its traditions and spirituality.



    “First of all, tourists come to Targu Jiu for Brancusis works. We tell them that on October 16, 1916, a battle took place on the bridge across the Jiu River, between German troops and inhabitants of Targu Jiu, because back then the Romanian army was fighting with the rest of the Austrian-Hungarian army in the Jiu Gorges. After WWI, Gheorghe Tatarascu was the prime-minister and he married Arethia. She established the League of Gorj Women, through which she would give women work: they would weave rugs, shirts, and sell them. With the money received this way she funded the building of the first museum, refurbished the memorial house of the heroine Ecaterina Teodoroiu and erected a mausoleum to honor her, and rebuilt the Tudor Vladimirescu memorial house. Then, in 1935, she decided to fund the building of an ensemble in memory of those who had died in the Jiu battle. And this is where Constantin Brancusi came in.



    Through the League of Gorj Women, Arethia Tatarascu promoted the movement for the revival of Romanian art and costumes, through a weaving workshop. Many rugs were woven there, which were admired at exhibitions in Romania, Paris, Brussels and New York. After the Crafts Fair organized in Bucharest in 1934, King Carol II awarded her the Cultural Merit Order. On the other hand, as Adrian Bunaiasu told us, after the works on the ensemble were finished, sculptor Constantin Brancusi refused to be paid and donated his work to the city of Targu Jiu.



    “Constantin Brancusis sculptural ensemble includes the Table of Silence, the Gate of the Kiss, the Alley of Chairs and the Endless Column. When he accepted the invitation extended by the League of Gorj Women to build a monument, he said he would make just an obelisk. He chose the highest point in the city, where the Endless Column is now, and also thought of building a gate at the entrance of the Central Park: the Gate of the Kiss. In the two years that he designed the ensemble, he moved the gate approximately 40 m inside the park and also designed the Table of Silence and the Alley of Chairs. Along this axis there is also a church. Arethia Tatarascu, through her league, contributed to its renovation, so Constantin Brancusi saw it as part of the ensemble.



    Adrian Bunaiasu and his colleagues from the Constantin Brancusi Research and Promotion Centre established three pedestrian tours that are free for the tourists who want to see the city.



    “The first one, of course, includes Constantin Brancusis ensemble. The distance from the Table of Silence to the Endless Column is approximately 1.25 km. The visit lasts 40 minutes. The tours are guided and require booking. Early this month we finalized the website and the tour can be organized in English, French or Italian. We have brochures, we also have a Targu Jiu City App which will be launched soon. Its very user friendly and a visitor can ask, for instance, What to do in Targu Jiu? Then, we have a separate structure for the monumental ensemble, a structure for accommodation, for restaurants, for activities that can be carried out around the city and across the county. We will also draw up an agenda of the events organized by all institutions in Gorj County. Information on the app is currently in Romanian, French and English. The second free tour is the historical one, and includes visits to two museums: the Arts Museum and the History Museum. The third tour, called the Route of Monuments, lasts an hour and includes all the statues in the city and their stories.



    In Targu Jiu one can visit the Iosif Keber Memorial House and then relax in the central park, on the shores of Jiu River. Today there is a promenade along the river, but back in 1916, it was the front line. The Administrative Palace can also be visited, which is home to the Gorj County Council. Its a beautiful construction, whose unique architecture, both inside and outside, is very much appreciated by visitors. (MI)

  • The Heroes’ Endless Column

    The Heroes’ Endless Column

    The most famous work of the great sculptor Constantin Brâncuși is the Endless Column, together with The Gate of the Kiss, The Alley of the Chairs and Table of Silence, which are part of the ensemble located in the city of Târgu Jiu. The impressive 30-meter monument has been given many interpretations. But its strongest significance is that of offering to the fallen heroes of the First World War, between 1916 and 1919. The great artist Brâncuși paid tribute to the sacrifice of those ordinary people through an unparalleled, universal work. Professor Adrian Tudor from the University of Târgu Jiu was one of those who got involved in the restoration and protection of the column in the years 2000.



    He will next underline the direct connection between Brâncușis column and those who died for the ideas of the First World War: All the experts, the art critics consider the Endless Column or the Infinite Column as it is also called, the synthesis of creation, the testament of Brâncuși’s creation. The art critic Ion Pogorilovschi said that, viewed from any angle, the column shows us another work by Brâncuși. If we look at the force of a rhomboid, of a module, we see the chest of the Bird in Space. If we look from a different angle, we see part of Brâncuși’s work The Cock, which is another work that Brâncuși wanted to be exhibited in the open air right in Paris, in front of the current UNESCO headquarters. The column from Târgu Jiu is the only one that rises up to the sky in Brâncușis hometown. Brâncuși himself used to say: quote: this was the will of the good Lord, that I should raise the only column at home, in Târgu Jiu. unquote. He had carved in wood before. Other versions of the column, made of wood in his workshop in Paris, are exhibited at the Pompidou Center. Brâncuși had also erected a column near Paris in the yard of a very good friend, about 9 meters high, which was later taken down by Brâncuși himself and brought back to his workshop. We find it now on display at the Pompidou Center.



    The history of the column began at the end of the 1930s. The commemoration of two decades since the end of the Great War made Romania receive that unique work. Adrian Tudor recalled the heroic episode of the people of Gorj in 1916 who came up with the idea of the monument: Brâncuși was invited to Târgu Jiu to create a work in honor of the heroes of the Battle of Jiu. October 14 was the day that decided the fate of the war. There are two events that mark the day of October 14th, the most important being the Battle of the Jiu Bridge where the city’s civilians, the elderly, the women and the children who remained in the city and the scouts, under the command of Police Commissioner Popilian, defended the bridge. The Jiu River represented, on its course up to the mountain, a line of defense. Even the newspaper Times later writes about the victory of the Romanians who, on October 14, stopped the entry of the German army into Gorj and, further, into Târgu Jiu. Constantin Brâncuși was invited by Mrs. Aretia Tătărăscu, the wife of the Prime Minister Gheorghe Tătărăscu and the president of the Romanian Women’s League, who had been invited to Târgu Jiu to build a monument. Constantin Brâncuși had been recommended to her by another famous Romanian artist, Mrs. Milița Petrașcu. She left us the mausoleum of Ecaterina Teodoroiu, in Târgu Jiu, where the heroine is buried. Brâncuși accepted but on the condition that he was allowed to freely create a monument that he would like, in honor of the heroes.



    And Brâncușis free spirit transforms the idea into matter. Adrian Tudor has more details: In 1937, in the spring, he came to Târgu Jiu together with the engineer Ștefan Georgescu from Gorj county. He visited Târgu Jiu and looked for certain places where the Column could be placed. He chose the current location, which, at that time, was on the outskirts of the city, but later the city developed. It was a place that Brâncuși called the Hay Market. Indeed, a livestock fair was held there, which involved the presence of haystacks. He took a photo of the place and on that photo, he drew the column with a pen. And that gesture was considered the column’s birth certificate. Starting from the idea of the column, the inner pillar was cast in Reșita in 1937. The modules were cast at the factories in Petroșani, the pillar being made of steel and the modules of cast iron. They were brought to Târgu Jiu and the column was assembled in 1937 between October and November.



    But during this time Brâncuși had already made the decision to do something much more grandiose, to make a Path of the Heroes that had to express something even grander: the formation of Greater Romania. It was meant to be a work that started from Jiu, from the Table of Silence, The Alley of the Chairs, The Gate of the Kiss with two side benches, the Church of the Holy Apostles, through the altar of which there passed the imaginary axis of the Hero’s Path which ended at the Column. They all form together a so-called ‘road of trials of one kilometer and 300 meters in between two parks. The Endless Column, whose original name was the Column of Endless Gratitude is the culmination of a generation that set right what it believed was wrong and offered it to posterity. (LS)

  • Séismes consécutifs en Roumanie

    Séismes consécutifs en Roumanie

    Deux séismes se sont produits en deux jours consécutifs dans le sud-ouest de la Roumanie. Le premier d’une magnitude de 5.2 sur l’échelle de Richter a eu lieu lundi et a été suivi de 16 répliques. Le second, plus puissant, d’une magnitude de 5.7 sur l’échelle de Richter s’est produit à une profondeur de 7 kilomètres et a été ressenti dans de nombreuses régions en Roumanie dont la capitale Bucarest. Ces séismes sont survenus alors qu’en Turquie et en Syrie les secours continuent à découvrir de nouvelles victimes des tremblements de terre dévastateurs de la semaine dernière. Le principal foyer sismique de Roumanie se trouve à Vrancea dans le sud-est. C’est pourquoi ces tremblements de terre qui ont secoué l’Olténie, pourtant habituellement peu touchée par ces phénomènes, ont surpris les spécialistes.

    Le directeur général de l’Institut de physique de la Terre, Constantin Ionescu a déclaré : « C’est une zone dans laquelle les séismes sont très rares, et le peu qui sont survenus étaient d’une magnitude faible. Ils avaient une magnitude de 3, 2, 1 – pour nous c’est une surprise que cette zone se soit activée. Elle n’a connu dans le passé que des tremblements de terre d’une magnitude inférieure à 4, autour de 4. D’un point de vue géologique, le mouvement des failles a été vertical. Le mécanisme du séisme le montre pour les deux séismes, donc il s’agit d’un tandem de séismes. Par conséquent, le deuxième n’était pas une réplique », a expliqué Constantin Ionescu.

    Il n’y a pas eu de victime, mais le séisme de mardi notamment a engendré de la panique au sein de la population, panique probablement alimentée par l’émotion suscitée par la tragédie turco-syrienne. Les effets des séismes ont été enregistrés dans trois départements du sud-ouest du pays. Le chef du Département pour les situations d’urgence, Raed Arafat, s’est exprimé : « Des effets ont été enregistrés dans six communes des trois départements de Gorj, Dolj et Mehedinţi, où le 112 a reçu plus de 50 appels urgents. Les appels étaient motivés par des fissures ou la chute d’éléments de construction. On a d’abord parlé d’une éventuelle maison détruite, mais ce fait a été démenti. Des attaques de panique ont été rapportés aussi, tous ces éléments ont été référés au 112, a déclaré Raed Arafat.

    Le département de Gorj a connu des problèmes plus sérieux. Les équipes de maintenance ont dû intervenir sur la route nationale qui traverse le défilé de Jiu en raison de chute de rochers sur la chaussée. A Targu Jiu, le chef-lieu du département de Gorj, la mairie, la préfécture et une église ont été endommagées. Le Complexe Energetique Oltenia a enregistré quelques découplages de l’alimentation du service général qui ont cependant rapidement été rétablis.

    Une zone de retenue d’eau a été également été affectée. Le secrétaire d’Etat Raed Arafat a pointé du doigt le fait que la panique pouvait mener à des erreurs et pouvait même être fatale en cas de tremblement de terre. Il a souligné qu’il fallait que tout le monde se prépare à savoir comment réagir dans le cas de situation d’urgence comme celle-ci. Une application accessible sur le portail du Département pour les situations d’urgence contient des recommadations sur le comportement à adopter avant, pendant et après un séisme. (trad. Clémence Lheureux)

  • “Constantin Brâncuşi, tra Terra e Cielo sul Sentiero delle Anime”, all’Accademia di Romania in Roma

    “Constantin Brâncuşi, tra Terra e Cielo sul Sentiero delle Anime”, all’Accademia di Romania in Roma

    E con la proiezione online del documentario “Constantin Brâncuşi, tra Terra e Cielo sul Sentiero delle Anime” che lAccademia di Romania in Roma, in collaborazione con Trinitas TV, celebra il 19 febbraio la giornata dedicata al grande artista romeno che ha segnato larte universale e ridefinito la nozione di “scultura”. Uno scultore ancora da scoprire, spiega a Radio Romania Internazionale la vicedirettrice dellAccademia di Romania, Oana Boșca-Mălin, aggiungendo che il documentario porta allattenzione del pubblico un Brâncuşi con unidentità locale estremamente forte e allo stesso tempo un artista di notorietà internazionale.



    Prodotto da Trinitas TV e realizzato dalla giornalista Cristina Liberis, il documentario si concentra sul “Sentiero degli Eroi” della città di Târgu Jiu, il più grande complesso monumentale dedicato ai caduti nella Grande Guerra, attraverso le voci di familiari, amici dinfanzia dello scultore, critici darte, personalità culturali romene quali il filosofo Mihai Şora, gli scrittori Eugène Ionesco e Geo Bogza oppure internazionali, come il poeta Ezra Pound, il pittore Reginald Pollack o la famosa collezionista Peggy Guggenheim, aggiunge la vicedirettrice dellAccademia di Romania.



    Il film sottotitolato in italiano verrà trasmesso sulla pagina Facebook dellAccademia di Romania in Roma. “Lartista non è altro che un umile strumento nelle mani del Creatore”, diceva il maestro Constantin Brâncuși.




  • Carnevale di Venezia, Romania porta lo spettacolo “Teatrul Măştilor”

    Carnevale di Venezia, Romania porta lo spettacolo “Teatrul Măştilor”

    Il 17 e il 18 febbraio, Piazza San Marco di Venezia ospiterà lo spettacolo Teatrul Măştilor (Teatro delle Maschere), diretto dal regista Michele Modesto Casarin. Si tratta di una produzione del Teatro Drammatico Elvira Godeanu di Târgu Jiu, capoluogo della provincia di Gorj, nella Romania sud-occidentale, con la partecipazione degli attori Mădălina Ciobanuc, Adrian Serban, Radu Tudosie, Ana-Maria Negrescu, Mihai Rădulea. Assistente alla regia è Andreea Chirițescu, mentre le maschere sono di Stefano Perocco di Meduna.



    L’evento è organizzato dall’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, in collaborazione con la Compagnia Teatrale Pantakin.



    In un collegamento con Radio Romania Internazionale, il regista Michele Modesto Casarin ha spiegato come ha preso vita lo spettacolo Teatrul Măştilor, nato a ottobre 2022, per far conoscere al pubblico di Târgu Jiu la commedia dell’arte, un genere talmente importante per la cultura europea. Una storia nata a Venezia, che passa per la Romania e torna quest’anno nella Serenissima per il Carnevale, a testimoniare ancora una volta l’universalità del linguaggio del teatro, che unisce popoli e culture.




  • Gorjul turistic

    Gorjul turistic

    Aştirnutu tru partea di sud-vest a Româniillei, pi cupañea di mesi a arăului Jiu, giudeţlu Gorj ari multi muşuteţ turistiţi. Lipseaşşti s’ahurhimu cu municipiul Târgu Jiu, iu suntu creaţiille monumentale al Constantin Brâncuşi, sculptor cu ună mari influenţă ti arta modirnă, amintatu apropea, di localitatea Hobiţa. Operele al Brâncuşi suntu arăspândite tru tută lume, nai ma mari colecţie hiinda tru Franţa, văsilia di loari ti suflitu a celebrului sculptor. Aproapea 80 di opere fură alăsate pritu testament a guvernului francez cari îlu naturaliza marli sculptor român, cu noi añi ninte di moartea alutuia, tru 1957. Neise, Constantin Brâncuşi ş’dişcllisi Paris un atelier, adză muzeu. Tru muzeele şi colecţiile particulari ditu SUA ari, tutunăoară, ună mari parte ditu variantele a operelor a lui, cum suntu Domnişoara Pogany ică Măyistra. Şi tru Maria Britanie ică tru Elveţia pot s’hibă vidzuti, tru muzee şi galerii, lucrări simnate di Constantin Brâncuşi.



    Operele monumentale al Brâncuşi di la Târgu Jiu fură adrati tru memoria aţiloru cari cădzură curbani tru alumtele tră apărarea a căsăbălui, tru perioada a primului război mondial. Brâncuşi, cari avea kindurită Paris, s’turnă tu văsilie tru anul 1937, la insistenţele cu căftarea a “Ligii Naţionale a Mullerloru ditu Gorj”, şi, tru un kiro di un an, adră nai ma multe lucrări tru aer liber, arădăpsiti pi ună cali, cu numa “Calea Eroilor”. Pi aestă cali, număsită şi “Axa Brâncuşi”, easti apuntea, iu la 14 sumedru 1916, s’diadiră alumti greale, populaţia căsăbălui aprăftăsinda s’pingă ataca a askeriloru germane. Ningă apunti, pi mealu a Jiului, easti Gărdina Publică iu suntu operele piliksiti tu keatră al Brâncuşi. Tamam la intrari easti “Poarta a Băşearillei”, loc tru cari, tru ună turlie tradiţională, iesu tu cadhuru atelli ţi s’ncurună. Ma largu, pe aleea di dinăpoia a tu spatele Poarta a Băşearillei easti, di ună parte şi di alanta, 30 di scamnuri pătrate ditu keatră, tru formă di clepsidră, iara tu caplu a llei, ună altă operă brâncuşiană – Measa a Tăţearillei – anvărligată di dauăsprădzaţi scamnuri arucutoasi ditu keatră, tut tru formă di clepsidră. La alantu capu a axăllei, easti “Coloana infinitului”, realizată ditu moduli di brondzu, tru formă di clepsidră.



    Căsăbălu Târgu Jiu easti locul di di nkisită ta s’vidimu alti muşuteţ turistiţi a giudiţluui Gorj. Tră aţelli cari au miraki ti turismul ecumenic, mănăstirurli ortodoxe Tismana, Polovragi şi Lainici reprezintă distinaţii aleapti. Nai ma cunuscutu easti mănăstirlu Tismana, unu di nai ma veclli monumente istoriţi și di arhitectură feudală românească, construită cu pisti 6 secole ninti.



    Turiştii cari va s’veadă giudiţlu Gorj va s’aibă curundilea s’llia ma multi hăbări ti muşuteţle a locurloru, după cum nviţămu di la Ovidiu Popescu, prezidintulu Asociaţiillei “Acasă la Brâncuşi”, ună asociaţie cari ari scupolu ti s’promoveadza şi dizvolta turismul ditu giudiţlu Gorj “Himu pi cali s’ndridzemu unu ghid digital, cari s’da căbilea a turiştilor s’află singuri distinaţiile şi obiectivele turistiţi ditu giudiţlu Gorj. Minduescu ca lu bitisimu ti implementat tru meslu apriliu. Easti ună aplicaţie tră telefoanele mobile, cari dialihea suntu ună hălati ti tuţ, ună aplicaţie pe cari iţi insu, nu maş turiştii cari yin tru Gorj, iţi insu cari u discarcă poate s’află, di ună parte, tut ţi ari Gorjul ma ofertant ditu vidiala turistic. Va s’află ună bază di date tru ţi mutreaşti oportunităţile di cazari, ună bază di date a restaurantelor, barurilor, instituţiilor di spectacole, până tu soni tută informaţia anănghisită ti unu turistu, dati di contact tră instituţiile publice, tră furnizorlli di servicii.”



    Instituţiile publiţi, autorităţile locale şi instituţiile di cultură ditu giudiţlu Gorj, ntreprinzătorlli ditu turism ndreapsiră un avutu calendar di eveniment tră aest an. Prezidintulu Asociaţiei “Acasă la Brâncuşi”, Ovidiu Popescu, ari nădie că aesti evenimente s’aducă turişti emu ditu văsilie, emu di tu xeani: “Tru cirişaru, di 24 di cirişaru, când easti Ziua internaţională a Iei, cămeaşa tradiţională românească, la Peştişani s’ndreadzi un festival cari s’clleama ahătu muşeatu “România autentică”, dimi Festivalul Iei la Peştişani, tru unu dicor superb. Dialihea, organizator prinţipalu hiinda primăria şi consiliul local di la Peştişani, ama ndrupatu di tuti aesti instituţii di tute instituţiile di cultură ditu Gorj şi di Asociaţia “Acasă la Brâncuşi”.”



    Zona montană ditu partea nordică a giudiţluui Gorj, cu lacuri glaciari, spilei, nascanti di eali diclarate monumente a fisillei şi cllei strimti, săpate tru munte di ape iruşi easti ună distinaţie cât s’poate di uidisită tră aţelli ti au miraki ti turismul di aventură. Ama cum s-ndzimineadză turismul di aventură cu muzica şi cu gastronomia locală. Nviţămu, dialihea, di la Ovidiu Popescu, prezidintulu Asociaţiei “Acasă la Brâncuşi” : “Tru alunaru, după ună pauză di doi ani, easti ediţia a 5-a a Festivalului rock di la Rânca, Transaplina. Ti loc ma muşeatu tră un festival di rock andicra di kipita a muntelui, tru aer kiskinu, tru un peisaj senzaţional şi cu oameni ţi aşteaptă cu vreari ! Nu mat ava să spunu ţi nsimneadză arta culinară ditu zona montană tră aţea că tută lumea, dialihea că tută lumea ştie ţi nsimneadză un tocan di oaie ghini adratu ică un bulz cu caşu ndreptu di la stani şi proaspitu, aţea oară adratu. Aesta va s’hibă tru 29 – 30 di alunaru. Easti aţelu ditu soni weekend ditu alunaru. Şi cu un line-up di trupe, nu aş vrea să dau nume ta s’nu kicusească vărnu, ama vă spun că suntu nai ma bune trupe rock a momentului ditu România şi ndauă surprize, oaspiţ di tu xeani.”



    Rânca easti una ditu staţiunile di schi nău alănciti pi harta turistică a României. Ti Transalpina lipseaşti să spunemu că easti calea aştirnută pi nai ma mari anălţimi ditu România. Altitudituea maximă easti tru Pasul Urdile, la 2145 di metri. Easti unu di pţănili călliuri ditu văsilie ţi ma s’li treţ poţ s’agiundză până la niori nica şi pisupra a loru. Transalpina faţi ligătura anamisa di Transilvania şi partea sudică a Carpaţlor Meridionali.



    Autoru: Stefan Baciu


    Armânipsearia: Taşcu Lala















  • Gorjul turistic

    Gorjul turistic


    Situat în partea de sud-vest a României, pe cursul mijlociu al râului Jiu, județul Gorj are multe atracții turistice. Trebuie să începem cu municipiul Târgu Jiu, unde se află creaţiille monumentale ale lui Constantin Brâncuşi, sculptor cu o mare influenţă asupra artei moderne, născut în apropiere, în localitatea Hobiţa. Operele lui Brâncuşi sunt răspândite în întreaga lume, cea mai mare colecţie fiind în Franţa, ţara de adopţie a celebrului sculptor. Circa 80 de opere au fost lăsate prin testament guvernului francez care îl naturaliza pe marele sculptor român, cu câţiva ani înainte de moartea acestuia, în 1957. De altfel, Constantin Brâncuşi şi-a deschis la Paris un atelier, astăzi muzeu. În muzeele şi colecţiile particulare din SUA se află, de asemenea, o mare parte din variantele operelor sale, cum ar fi Domnişoara Pogany sau Măiastra. Şi în Marea Britanie ori în Elveţia pot fi întâlnite, în muzee şi galerii, lucrări semnate de Constantin Brâncuşi.



    Operele monumentale ale lui Brâncuşi de la Târgu Jiu au fost realizate în memoria celor care au căzut în luptele pentru apărarea oraşului, în perioada primului război mondial. Brâncuşi, care se stabilise la Paris, a revenit în ţară în anul 1937, la insistenţele solicitării “Ligii Naţionale a Femeilor din Gorj”, şi, în interval de un an, a realizat mai multe lucrări în aer liber, aliniate pe un drum, numit astăzi “Calea Eroilor”. Pe acest drum, denumit şi “Axa Brâncuşi”, se află podul unde, la 14 octombrie 1916, au fost lupte grele, populaţia oraşului reuşind să respingă atacul trupelor germane. Lângă pod, pe malul Jiului, este Grădina Publică unde se află operele cioplite în piatră ale lui Brâncuşi. Chiar la intrare este “Poarta Sărutului”, loc în care, în mod tradiţional, se fotografiază cei care se căsătoresc. În continuare, pe aleea din spatele Porţii Sărutului se află, de o parte şi de alta, 30 de scaune pătrate din piatră, în formă de clepsidră, iar la capătul ei, o altă operă brâncuşiană – Masa Tăcerii – înconjurată de douăsprezece scaune rotunde din piatră, tot în formă de clepsidră. La celălalt capăt al axei, este “Coloana infinitului”, realizată din module de bronz, în formă de clepsidră.



    Oraşul Târgu Jiu este locul de plecare pentru descoperirea altor atracţii turistice ale judeţului Gorj. Pentru cei care preferă turismul ecumenic, mănăstirile ortodoxe Tismana, Polovragi şi Lainici reprezintă destinaţii deosebite. Cea mai cunoscută este mănăstirea Tismana, unul dintre cele mai vechi monumente istorice și de arhitectură feudală românească, construită cu peste 6 secole in urmă.



    Turiştii care vor vizita judeţul Gorj vor avea, în curând, posibilitatea să obţină mult mai multe informaţii despre atracţiile zonei, după cum am aflat de la Ovidiu Popescu, preşedintele Asociaţiei “Acasă la Brâncuşi”, o asociaţie care are scopul de a promova şi dezvolta turismul din judeţul Gorj “Suntem în curs de realizare a unui ghid digital, care să dea posibilitatea turiştilor să descopere singuri destinaţiile şi obiectivele turistice din judeţul Gorj. Cred că o să-l terminăm de implementat în luna aprilie. Este o aplicaţie pentru telefoanele mobile, care evident sunt un instrument la îndemâna tuturor, o aplicaţie pe care oricine, nu numai turiştii care vin în Gorj, oricine care o descarcă poate să găsească, pe de o parte, tot ce are Gorjul mai ofertant din punct de vedere turistic. Va găsi o bază de date în ceea ce priveşte oportunităţile de cazare, o bază de date a restaurantelor, barurilor, instituţiilor de spectacole, până la urmă toată informaţia necesară unui turist, date de contact pentru instituţiile publice, pentru furnizorii de servicii.”



    Instituţiile publice, autorităţile locale şi instituţiile de cultură din judeţul Gorj, întreprinzătorii din turism au pregătit un bogat calendar de eveniment pentru acest an. Preşedintele Asociaţiei “Acasă la Brâncuşi”, Ovidiu Popescu, speră ca aceste evenimente să atragă turişti atât din ţară, cât şi din străinătate: “În iunie, de 24 iunie, când este Ziua internaţională a Iei, cămaşa tradiţională românească, la Peştişani se organizează un festival care se cheamă atât de frumos “România autentică”, deci Festivalul Iei la Peştişani, într-un decor superb. Evident, organizator principal fiind primăria şi consiliul local de la Peştişani, dar susţinut de toate aceste instituţii de toate instituţiile de cultură din Gorj şi de Asociaţia “Acasă la Brâncuşi”.”



    Zona montană din partea nordică a judeţului Gorj, cu lacuri glaciare, peşteri, unele dintre ele declarate monumente ale naturii şi chei înguste, săpate în munte de ape repezi este o destinaţie cât se poate de potrivită pentru cei cărora le place turismul de aventură. Dar cum s-ar combina turismul de aventură cu muzica şi cu gastronomia locală. Aflăm, desigur, de la Ovidiu Popescu, preşedintele Asociaţiei “Acasă la Brâncuşi” : “În iulie, după o pauză de doi ani, este ediţia a 5-a a Festivalului rock de la Rânca, Transaplina. Ce loc mai frumos pentru un festival de rock decât în vârful muntelui, în aer curat, într-un peisaj senzaţional şi cu oameni primitori ! Nu mai spun cum de ce înseamnă arta culinară din zina montană pentru că toată lumea, sigur că toată lumea ştie ce înseamnă un tocan de oaie bine făcut sau un bulz cu brânză direct de la stână şi proaspătă, făcută atunci. Asta ar fi pe 29 – 30 iulie. Este ultimul weekend din iulie. Şi cu un line-up de trupe, nu aş vrea să dau nume ca să nu supăr pe cineva, însă vă spun că sunt cele mai bune trupe rock ale momentului din România şi câteva surprize, invitaţi din străinătate.”



    Rânca este una dintre staţiunile de schi nou apărute pe harta turistică a României. Despre Transalpina trebuie să menţionăm că este şoseaua situată la cea mai mare altitudine din România. Altitudinea maximă este în Pasul Urdele, la 2145 de metri. Este unul dintre puţinele drumuri din ţară pe care străbătându-l puteţi ajunge până la nori şi chiar deasupra lor. Transalpina face legătura dintre Transilvania şi partea sudică a Carpaţilor Meridionali.


  • Artă Plastică Contemporană din România, ediția a III-a

    Artă Plastică Contemporană din România, ediția a III-a

    La Muzeul Județean Gorj “Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu a avut loc a doua expoziție din ediția a III-a a proiectului Artă Plastică Contemporană din România.



    Expoziția a fost organizată de Asociația Culturală HXA Art Gallery și Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu”, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România.



    Proiectul cultural ,,Artă Plastică Contemporană din România”, inițiat şi curatoriat de artistul plastic Ami Vasilescu prin HXA Art Gallery, promovează arta contemporană și artiștii români, ajungând deja la a III-a ediție. În cadrul primelor două ediții au fost organizate 13 expoziții itinerante, găzduite pe simezele unor muzee și galerii de artă renumite.



    În cadrul ediției a III-a artiștii au fost reuniți sub tema Genezei. În stiluri și maniere de lucru variate, de la figurativul interpretat la abstract și expresionism, artiștii au conceput tema Genezei în funcție de raportarea la structuri vizuale arhetipale, relaționate cu zone culturale și istorice.



    Expoziția a cuprins peste 60 lucrări de arte vizuale: pictură, grafică, sculptură, acuarelă, artă textilă și instalație.

  • Anul Tudor Vladimirescu

    Anul Tudor Vladimirescu

    Din punct de
    vedere istoric, anul 2021 marchează pentru noi, românii, împlinirea a 200 de
    ani de la un moment de mare însemnătate pentru trecutul nostru ca popor. Un
    eveniment, care, aşa cum ne spun istoricii, a declanşat procesul de renaştere
    naţională, pe fondul unei profunde nemulţumiri sociale: Revoluţia de la 1821.
    Şi pentru că în aprilie 2021, Parlamentul României a instituit prin lege Anul
    2021 ca anul Tudor Vladimirescu şi i-a declarat pe Tudor Vladimirescu şi
    Ecaterina Teodoroiu drept eroi ai naţiunii române, am vorbit mai în detaliu
    despre evenimentele organizate la Gorj, locul de baştină a celor doi eroi, cu Oana
    Paloş, purtător de cuvânt la
    Consiliul judeţean Gorj.


    Oana Paloş ne-a subliniat în primul rând
    importanţa Revoluţiei de la 1821: Vorbim de o revoltă cunoscută
    sub denumirea de Revoluţia de la 1821, pornită chiar de aici, din Gorj, de
    oameni simpli, cărora li se spunea panduri şi care s-au coalizat în jurul lui
    Tudor Vladimirescu, o căpetenie născută tot în Gorj, într-o familie de ţărani
    liberi. Cu toate că a cuprins Oltenia şi a ajuns până în Bucureşti, Revoluţia a
    fost de scurtă durată, de doar câteva luni, pentru că Tudor Vladimirescu a fost
    asasinat, aşa cum de altfel s-a întâmplat şi cu mulţi alţi conducători români,
    în diferite etape ale istoriei. Însă pentru modul asumat în care s-a luptat
    pentru cauza românească, Revoluţia de la 1821 a intrat în istorie, iar Tudor
    Vladimirescu şi-a câştigat locul de erou, fiind asimilat în mentalul comun ca
    domn, Domnul Tudor. Facem un exerciţiu de imaginaţie, 1821, 1921, 2021. Un arc
    peste timp. Şi iată că acum marcăm 200 de ani de la acele evenimente. Vă invit
    să ne gândim la luna iunie a anului 1921, când iată, în urmă cu un secol,
    centenarul Tudor Vladimirescu a fost evidenţiat şi prin reînhumarea la Târgu
    Jiu a osemintelor primei femei ofiţer din armata română, care a luptat în
    Primul Război Mondial, este vorba despre Ecaterina Teodoroiu, tânăra născută
    tot pe meleaguri gorjene, care a spart tiparele vremii, devenind un simbol al
    curajului şi al sacrificiului.



    Am aflat de la Oana Paloş că la nivel local a fost
    conceput un program anual dedicat
    bicentenarului Tudor Vladimirescu, care cuprinde manifestări cultural-artistice
    evocatoare, astfel că în fiecare lună, în limita condiţiilor determinate de
    pandemie, au avut loc expoziţii, spectacole, ceremoniale religioase sau
    militare.


    Oana Paloş vine cu câteva exemple: Atât pe 27 mai, cât şi pe 9 iunie,
    evenimentele organizate s-au desfăşurat sub egida bicentenarului. În comuna
    natală a lui Tudor Vladimirescu, comuna Vladimir, chiar la casa părintească au
    fost aduse onoruri militare, prin organizarea unui ceremonial, urmat de depuneri
    de coroane de flori şi de de o scurtă dar semnificativă reconstituire
    istorico-militară, a unui moment de luptă de la 1821, cu prezentarea uniformelor
    specifice epocii, boieri, arnăuţi, panduri. În aceeaşi notă evocatoare, de data
    aceasta pe 9 iunie, în centrul municipiului Târgu Jiu, acolo unde îşi află
    somnul de veci Eroina de la Jiu, la Mausoleumul ridicat în cinstea ei, a avut
    loc un amplu complex de manifestări, urmat de un eveniment tradiţional: o horă
    de pomană, eveniment care a avut o dublă semnificaţie, 200 de ani de la
    Revoluţia lui Tudor Vladimirescu şi împlinirea a 100 de ani de la reînhumarea
    osemintelor ecaterinei la Târgu Jiu.

    Ce ar fi de remarcat aici este că slujba
    de pomenire oficiată de un sobor de 100 de preoţi, număr deloc întâmplător,
    ales în onoarea Ecaterinei Teodoroiu, a fost urmată de acest obicei vechi,
    specific gorjenilor, hora de pomană, care se joacă întru pomenirea celor
    trecuţi la cele veşnice. Se păstrează şi astăzi acest obicei. Totodată, în
    premieră, a fost pus în scenă spectacolul Cazul Tudor Vladimirescu, un
    specatcol de excepţie, în primul rând prin concept, vorbim despre o operă-rock
    , o combinaţie între baladă, rock şi muzică tradiţională, care a adus în
    atenţia publicului secvenţe unice din viaţa lui Tudor Vladimirescu, din timpul
    luptelor conduse de acesta, însă viziunea este una modernă, abstractă.
    Spectacolul ni-l dorim a fi şi un element de atracţie turistică, va fi toată
    vara la Târgu Jiu.



    De la Oana Paloş am aflat şi despre alte proiecte: Ce mai pregătim în Anul Tudor? Bineînţeles
    proiecte, pe care ni le dorim de impact cât mai mare. Vorbim de expoziţii
    foto-documentare, cu documente din arhivele muzeale şi colecţiile pe care le
    deţinem referitoare la viaţa şi activitatea lui Tudor Vladimirescu, lansări de
    albume foto şi grafice, spectacole stradale, festivaluri de teatru şi film. De
    exemplu, în luna august, tot pe tematica bicentenarului, vom organiza o
    expoziţie stradală în care vor fi amplasate 50 de panouri metalice în centrul
    oraşului, cu imagini istorice referitoare la Revoluţie, vor avea loc proiecţii
    pe importantele clădiri moument-istoric din municipiu, va avea loc şi un
    festival naţional de teatru şi film istoric, festivalul Vatra.


    Iar ca să înlesnească participarea tuturor
    doritorilor la aceste manifestări, organizatorii ne asigură că suntem doar la
    un click distanţă, astfel încât orice căutare cu Gorj, Târgu Jiu, Tudor
    Vladimirescu ne poate permite să urmărim live toate evenimentele de aici.


  • Tourisme au département de Gorj

    Tourisme au département de Gorj

    Les sommets des Monts Parâng, avec des cadres naturels exceptionnels, des lacs glaciaires, des versants abrupts et des grottes déclarées monuments de la nature se trouvent dans la partie nord du département. Dautre part, à Târgu Jiu, chef-lieu du département, vous pouvez admirer les œuvres réalisées par Constantin Brâncuşi dans les années 1937-1938 et exposées en plein air. Oana Maria Paloș, porte-parole du Conseil départemental de Gorj, explique :



    « Comme tout endroit du monde a une histoire, nous avons aussi la nôtre. Une histoire écrite à un endroit dune rare beauté, parsemé de paysages à couper le souffle, à travers ses légendes mémorables, à travers la beauté des paysages, mais non dernièrement à travers les gens qui ont laissé leur marque à la fois dans lhistoire roumaine et la culture, dans lart, changeant la vision du monde sur lart. Arrivé dans ce coin de Roumanie, un touriste doit savoir que lunicité des attractions à potentiel touristique, cest lélément culturel même. Cest à Gorj, plus précisément dans le village de Hobiţa, qua vu le jour le plus grand sculpteur de tous les temps, Constantin Brâncuşi. Il a créé à Târgu Jiu un ensemble monumental, la « Voie des Héros », le seul projet monumental en plein air au monde, que Brâncuşi a dédié aux héros inconnus tombés au champ dhonneur pendant la Première Guerre mondiale. En outre, le département de Gorj senorgueillit de la beauté de sa partie montagneuse, avec ses traditions ancestrales, maintenues aussi fidèlement que possible dans le monde rural daujourdhui, mais aussi avec ses légendes historiques. »



    Nous commençons notre voyage à Târgu Jiu, une ville dont les origines remontent à plus de 600 ans. Oana Maria Paloş précise :



    « Cest une ville de batailles livrées pour lindépendance, une ville des héros, de lart et des traditions. Bien que ce ne soit pas une grande ville, Târgu Jiu se distingue par un air coquet et provincial que Constantin Brâncuşi, reconnu comme le père de lart moderne, a marqué de son empreinte. Lartiste a réalisé La Voie des Héros de 1937 à 1938, lensemble monumental comprenant la Table du silence, la Porte du baiser, lAllée des chaises et la Colonne sans fin. Les œuvres ont été conçues pour être disposées sur un axe qui traverse la ville en ligne droite sur une distance de 1 500 mètres. Ainsi, le visiteur arrive de la Colonne sans fin, passe devant léglise des Saints Pierre et Paul, atteint la Porte du baiser, puis parcourt lAllée des chaises jusquà la rivière Jiu, devant laquelle la Table du silence invite à la méditation et au recueillement. »



    Il y a dautres destinations, quil sagisse de bâtiments patrimoniaux, de véritables joyaux darchitecture ou de lieux en plein air, chacun ayant une histoire fascinante, poursuit Oana Maria Paloș, porte-parole du Conseil départemental de Gorj :



    « Vous pouvez passer quelques jours tranquilles à visiter, par exemple, la Maison musée Iosif Keber, un peintre renommé du siècle dernier, le Musée dhistoire et dart « Alexandru Ştefănescu », le parc central, situé au bord du Jiu. Si aujourdhui cest un lieu de promenade, pendant la guerre, vers 1916, exactement là où nous pouvons maintenant faire du vélo, cétait la ligne du front. Ensuite, vous pouvez visiter même le Palais administratif, qui accueille le Conseil départemental de Gorj, dailleurs le bâtiment le plus imposant de la ville, dont larchitecture est très appréciée par les touristes et les visiteurs. Par exemple, la Grande Salle en style mauresque est par elle-même un lieu touristique. »



    Le comté de Gorj nimpose pas par sa taille. Ainsi, de Târgu Jiu, en 15-20 minutes, par exemple, on peut se rendre en voiture dans les Gorges du Sohodol, dit Oana Maria Paloş :



    « En venant de Bucarest, la porte dentrée dans notre département, cest la commune de Polovragi. Ensuite, on peut monter sur la route la plus haute de Roumanie, Transalpina. Nous continuons par une autre chaîne de montagnes, les Monts Vulcan, où nous avons le Défilé du Jiu. Et aussi la vallée de la Cerna, dans les Gorges de Padiș. En plus du tourisme daventure, actif, nous avons le tourisme monastique. Chaque gorge, chaque col de montagne recèle un monastère. De bout en bout du comté, en termes de tourisme monastique, la foi ancienne est préservée. Dans tout le département, nous avons 13 établissements monastiques. Parmi ceux-ci, je mentionnerais le monastère de Tismana, le plus ancien de Valachie, celui de Lainici, situé au cœur des montagnes, et le monastère de Polovragi, dans les Gorges de lOlteţ. Là où vous vous y attendez le moins, vous pouvez apercevoir de petites églises en bois vieilles de 300 ans. Dailleurs, le département de Gorj possède le plus grand nombre déglises qui témoignent de la civilisation du bois. Les secrets de cette civilisation ont été très soigneusement conservés dans les communautés locales. »



    En plus du folklore, à Gorj, les métiers traditionnels ont été transmis de génération en génération. La broderie des blouses roumaines, le tissage des tapis, la poterie, le travail du bois sont soigneusement préservés par des gens qui aiment leur lieu dorigine, qui choisissent de vivre leur vie là où ils sont nés, au pied ou au cœur de la montagne. Pour promouvoir les traditions et lartisanat, il existe plusieurs événements culturels, annuels et renommés.


    Dans le même temps, le comté de Gorj est la destination préférée des amateurs de montagne, poursuit Oana Maria Paloș, porte-parole du Conseil départemental de Gorj :



    « Nous avons 25 itinéraires touristiques qui peuvent être explorés. Beaucoup dentre eux se trouvent dans des aires protégées, dans les deux parcs nationaux existants sur le territoire de Gorj : le Parc national Defileul Jiului (du Défilé de la rivière Jiu) et le Parc national Domogled Valea Cernei (Vallée de la Cerna). Pour les sports extrêmes et les parcours en 4×4, la demande est en augmentation. Beaucoup de personnes qui aiment ce type de tourisme se retrouvent dans les Gorges du Sohodol, où il y a aussi un championnat hors-piste. Il en va de même dans les Gorges Galbenului, à Baia de Fier, et dans les Gorges de lOlteţ, à Polovragi. Ce sont des zones idéales pour les amateurs descalade. Un autre détail moins connu sur le comté de Gorj, cest le fait que lon retrouve ici un sixième de la zone spéléologique de la Roumanie, cest-à-dire plus de 2 000 grottes et cavernes. Les amateurs de spéléologie doivent connaître notre offre et, sils viennent dans le département de Gorj, ils peuvent contacter le service de sauvetage en montagne, qui est à leur disposition avec des équipements de protection, mais aussi avec beaucoup dinformations à cet effet. »



    Au cours de la période à venir, le Conseil départemental de Gorj fera la promotion de la Grotte Cioarei, de la commune de Peștișani. À la suite des fouilles archéologiques entamées en 1955, des traces de lexistence humaine dil y a 50 000 ans ont été découvertes. Cest lune des plus anciennes implantations humaines dEurope. Raison de plus pour visiter le département de Gorj !


    (Trad.: Ligia)

  • Tru giudețlu Gorj

    Tru giudețlu Gorj



    Giudeţlu Gorj vă așteaptă tru iţi sezon cu turismu di aventură, ruralu, relighiosu și culturalu. Tru partea nordică a giudețlui suntuu chipitli a munțăloru Parângu, cu cadri ditu fisi multu muşeati, cu lacuri glaţiari, cu versanți abrupți și cu pspilei declarati monumenti a fisillei. Di altă parte, Târgu Jiu, puteț s’videţ operili tru aeru libiru adrati di Constantin Brâncuși tru añilli 1937-1938.



    Oana Maria Paloș, purtătoru di zboru Consiliului Judițean Gorj. “Ași cum iţi loc ditu lume ari ună pirmituseari, avem și noi pirmitusearea-a noastră, unu pirmithu cari easti ngrăpsitu tru un loc di ună muşuteaţă ahoryea, pispiliti cu peisaji cari ţă talle adilleaticlu, pritu leghendile a llei memorabile, pritu muşuteaţa-a fisillei, ama, nu dip utu soni, pritu oamiñilli cari ș-alăsară toru emu tu istoria ali Românie, emu și tru cultură, tru artă, di u alăxescu viziunea-a lumillei tru artă. Un turistu, cându agiundzi tru aestu kiuşe ali Românie, lipseaşti să ştibă că uniţitatea-a muşuteţloru cu potențial turistic easti reprezentată tamamu di elementul cultural. Gorj, cama di tamamu tru hoara Hobița, s-amintă nai cama marli sculptoru di tuti timpurli, Constantin Brâncuși. Aestu thimilliusi Târgu Jiu un ansamblu monumental, “Calea eroilor”, singurlu proiect monumental tru aer libiru ditu lumi, pi cari Brâncuși alu ahărdzi tră eroillli nicunuscuț, ţi s’feaţiră curbani tru Primlu Polimu Mondial. Ma multu, Gorjulu s’completeadză ună turlie simfunizantă cu muşuteaţa a locurloru di munti, cu adetli anţestrale, ţănuti tru ună turlie cătu cama spăstriti și tru lumea a hoarăllei di adză, ama și cu leghendili istoriţi.”



    Ncisimu priimnarea ditu căsăbălu Târgu Jiu, ună nicukirată multu veaclle, cu orighini di 600 di ani ş’cama. Oana Maria Paloș. “Easti un căsăbă a alumtiloru purtati tră independență, a eroilor, a artăllei și a adeţloru. Acă nu easti ună nicukirată urbană mari, vahi ma ñică andicra di altili ditu sud-vestul ali Românie, Târgu Jiu iasi tu migdani pritu unu aeru cochetu, provinţial, pisti cari ş’alăsă toru nai ma marli sculptor a di tuti timpurli, Constantin Brâncuși, pricunuscutu ca părinti a artăllei modernă. Artistul adră tru kirolu 1937-1938 ansamblulu monumentalu Calea Eroilor, ţi adună Masa-a Tăţearillei, Poarta-a Băşearillei, Aleea a Stoaliloru și Coloana fără diBitisită. Operili brâncușiene suntu minduiti di marli artistu s’hibă arădăpsiti pi unu axu cari treaţi pritu căsăbă tru linie dreaptă, pi ună distanță di 1500 di meatri. Aşi, vizitatorlu agiundzi di la Coloana fără di Bitisită, treaţi pi ningă Băsearica Sămţălli Petru și Pavlu, agiundzi la Poarta-a Băşearillei, ş’deapoa, pi Aleea-a Stoaliloru cătă arâulu Jiu, dinintea a curi, Masa-a Tăţearillei căliseaşti la meditație și arigeai.”



    Ari și alti distinații, i casi di patrimoniu, cadealihea giuvaericadz di arhitectură ili locuri tru aeru libiru, cafi unu di eali avânda ună pirmituseari fascinantă, nă spuni ma largu Oana Maria Paloș, purtătoru di zboru a Consiliului Giudețeanu Gorj. “Putemu s’triţemu ndauă dzăli tu isihie cu videari, ti paradigmă, Casa Memorială Iosif Keber, un pictoru cu anami ditu secolu tricut, Muzeulu di Istorie și Artă “Alexandru Ștefănescu”, poati s’hibă vizitatu parcul ţentralu, ţi easti, pi mealu a Jiului. Cara ază aclo easti un loc di priimnari, tru kirolu a Polimlui di Independenuță, anvărliga di anlu 1916, tamamu iu putemu s’nă priimnămu cu biţicleta, eara linia reală a frontului. Deapoa, s-poati s’hibă vidzută nica şi Pălatea Administrativă, iu ş’ari scamnulu Consiliul Judițean Gorj, ea hiinda, nai cama marea casă a ăsăbălui, a curi arhitectură easti multu alăvdată di turiști și di vizitatori. Ti exemplu, Sala Mari, adrată tru stil maur easti neise un obiectiv turistic.”



    Giudețlu Gorj nu easti un giudeţu mari. Aşi, ditu Târgu Jiu, ti 15-20 di minuti, ti exemplu, putemu s’agiundzemu cu aftukina tru Clleili a Sohodorului, spuni Oana Maria Paloș. “Ma s’yinimu di cătă București, poarta di intrari easti localitatea Polovragi. Deapoa, puyemu s’alinămu pi nai ma analtă cali ditu România, Transalpina. Nidzemu ninti cu altu şingiru di munţă, Munțălli Vulcan, uu avem Defileulu a Jiului. Tutunăoară, Valea-a Cernăllei, tru Clleili Padeș. Pi ningă turismul di aventură, activ, avem turism monahalu. Cathi unu defileu, cathi ună hopă di munti ari câti unu mănăstiru. Ditu unu capu tu alantu a giudeţlui, ditu videala-a turismului monahal, ari seamni a pistillei veaclle. Tru tut giudeţlu, avem un numiru di 13 di locări monahale. Ditu aeastea, va s’cundilledzu mănăstirlu Tismana, nai ma veclliulu mănăstiru ditu Țara Românească, mănăstirlu Lainici, aştirnutu tu inima-a munțălor, și mănăstirlu Polovragi, pi Clleili a Oltețlui. Aclo iu nu ti aștepți, ditu cuşiia a aftukinatăllei ică di pi un traseu di biţicletă, poț ta s’vedz ñiţ băseriţ ditu lemnu, veclli di 300 di ani. Neise, giudeţlu Gorj easti pirifanu cu nai ma marli numiru di băseriţ-mărtirie ditu ţivilizaţia a lemnului. Mistiryiurli a aiştei ţivilizaţie fură ţănuti kiskinu tu comunitățili locali.”



    Pi ningă folclor, tru Gorj, fură ţănuti isnăhili populari. Mpilitearea-a iilor, țăsearea-a mudatiloru, olăritlu, măsturlăchea a lemnului suntu ţănuti cu ngătanu di oamiñi cari ș-li voru locărli iu s’amintară, cari aleg ta s’băneadză tu locărli iu s’amintară, la poali ică tu inimă di munti. Ti promovari adeţli și isnăhili, ari ndauă manifestări culturale, cafi anu şi multu anămusiti.



    Tru idyiulu kiro, giudeţlu Gorj easti destinația aleaptă și ti atelli ti au miraki trâ munti, spuni ma lrgu Oana Maria Paloș, purtătoru di zboru a Consiliului Giudițean Gorj. “Avem 25 di trasee turistiţi cari potu s’hibă căftati şi alăgati. Multi di astea suntu tu arii aviglleati, tru ateali dauă parcuri naționali di pi teritoriul a Gorjului: Parcul Național Defileul Jiului și Parcul Național Domogled Valea Cernăllei. Tră sporturli extremi și tră offroad, căftarea easti tutu ma mari. Mulţă ahtări turiști agiungu pi Clleili a Sohodorului, iu ari și un campionat di offroad. Tutunăoară, Clleili a Galbenului, la Baia di Heru, și pi Clleili a Oltețlui, cătă Polovragi. Suntu locări ti anami ti atelli ţi au mirakea ti alpinismu. Un altu lucru ma pțănu cunuscut ti giudețlu Gorj easti că aoa easti a șasea parti ditu arealul speologic ali Românie, dimi, cama di 2.000 di spilei, grote și caverni. Amatorlli di speologhie lipseaşti s’nă cunoască oferta, ş’deapoa, car ava s’yină tru giudeţlu Gorj, pot s’llia ligătura cu Serviciul Salvamont, cari lă agiută cu echipamente di protecție, ama și cu multi dati tru aestă noimă.”



    Tru kirolu ţi yini, Consiliul Judițean Gorj va u promoveadză Spileia Cioarii, ditu comuna Peștișani. Dupu săpăturli arheologhiţi ahurhiti tru 1955, fură aflati toară a existențăllei umineşti di aoa şi 50.000 di ani. Easti una ditu nai ma vecllili nicukirati umineşti ditu Europa.




    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearia: Taşcu Lala


  • În județul Gorj

    În județul Gorj

    Județul Gorj vă așteaptă
    în orice sezon cu turism de aventură, rural, religios și cultural. În partea nordică a județului se
    află culmile munților Parâng, cu cadre naturale deosebite, cu lacuri glaciare,
    cu versanți abrupți și cu peșteri declarate monumente ale naturii. Pe de altă
    parte, în Târgu Jiu, puteți admira operele în aer liber realizate de Constantin
    Brâncuși în anii 1937-1938.


    Oana Maria Paloș,
    purtător de cuvânt al Consiliului Județean Gorj. Așa cum orice loc din
    lume are o poveste, avem și noi povestea noastră, o poveste care e scrisă
    într-un loc de o rară frumusețe, presărat cu peisaje care-ți taie răsuflarea,
    prin legendele sale memorabile, prin frumusețea peisajelor, dar, nu în ultimul
    rând, prin oamenii care și-au lăsat amprenta atât în istoria României, cât și
    în cultură, în artă, schimbând viziunea lumii asupra artei. Un turist, când
    ajunge în acest colț al României, trebuie să știe că unicitatea atracțiilor cu
    potențial turistic este reprezentată chiar de elementul cultural. În Gorj, mai
    exact în satul Hobița, s-a născut cel mai mare sculptor al tuturor timpurilor,
    Constantin Brâncuși. Acesta a creat la Târgu Jiu un ansamblu monumental, Calea
    eroilor, singurul proiect monumental în aer liber din lume, pe care Brâncuși
    l-a dedicat eroilor necunoscuți, căzuți în Primul Război Mondial. În plus,
    Gorjul se completează în mod armonios cu frumusețea zonei montane, cu
    tradițiile ancestrale, păstrate în mod cât mai fidel și în lumea satului de
    azi, dar și cu legendele istorice.


    Ne începem
    călătoria din orașul Târgu Jiu, o așezare foarte veche, cu origini de peste 600
    de ani. Oana Maria Paloș. Este un oraș al bătăliilor purtate pentru
    independență, al eroilor, al artei și al tradiției. Deși nu e o așezare urbană
    mare, poate chiar mică față de altele din sud-vestul României, Târgu Jiu se
    evidențiază printr-un aer cochet, provincial, peste care și-a pus amprenta cel
    mai mare sculptor al tuturor timpurilor, Constantin Brâncuși, recunoscut ca
    părinte al artei moderne. Artistul a realizat în perioada 1937-1938 ansamblul
    monumental Calea Eroilor, compus din Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Aleea
    Scaunelor și Coloana fără Sfârșit. Operele brâncușiene sunt gândite de marele
    artist să fie dispuse pe un ax care străbate orașul în linie dreaptă, pe o distanță de 1500 de metri.
    Astfel, vizitatorul ajunge de la Coloana fără Sfârșit, trece pe lângă Biserica
    Sfinții Petru și Pavel, ajunge la Poarta Sărutului, iar apoi, pe Aleea Scaunelor
    către râul Jiul, în fața căruia, Masa Tăcerii invită la meditație și
    reculegere.


    Mai există și
    alte destinații, fie clădiri de patrimoniu, adevărate bijuterii arhitecturale fie
    locuri în aer liber, fiecare dintre ele având o poveste fascinantă, continuă Oana
    Maria Paloș, purtător de cuvânt al Consiliului Județean Gorj. Se pot petrece câteva zile liniștite vizitând, de exemplu, Casa
    Memorială Iosif Keber, un pictor renumit al secolului trecut, Muzeul de Istorie
    și Artă Alexandru Ștefănescu, se poate vizita parcul central, situat pe malul
    Jiului. Dacă astăzi acolo este un loc de promenadă, în vremea Războiului de
    Independență, în jurul anului 1916, exact unde ne putem plimba cu bicicleta,
    era linia reală a frontului. Apoi, se poate vizita chiar și Palatul
    Administrativ, unde funcționează Consiliul Județean Gorj, de altfel, cea mai
    impozantă clădire a orașului, a cărei arhitectură este foarte apreciată de turiști
    și de vizitatori. De exemplu, Sala Mare, construită în stil maur este în sine
    un obiectiv turistic.


    Județul Gorj nu
    este un județ mare. Astfel, din Târgu Jiu, în 15-20 de minute, de exemplu, se
    poate ajunge cu mașina în Cheile Sohodorului, spune Oana Maria Paloș. Dacă venim dinspre București, poarta de intrare este localitatea
    Polovragi. Apoi, se poate urca pe cea mai înaltă șosea din România,
    Transalpina. Continuăm cu alt lanț muntos, Munții Vulcan, unde avem Defileul
    Jiului. De asemenea, Valea Cernei, în
    Cheile Padiș. Pe lângă turismul de aventură, activ, avem turism monahal.
    Fiecare defileu, fiecare pas de munte are câte o mănăstire. De la un capăt la
    altul al județului, din punct de vedere al turismului monahal, păstrăm semne
    ale credinței vechi. În tot județul, avem un număr de 13 așezări monahale.
    Dintre acestea, aș menționa mănăstirea Tismana, cea mai veche mănăstire din
    Țara Românească, mănăstirea Lainici, situată în inima munților, și mănăstirea
    Polovragi, pe Cheile Oltețului. Acolo unde nu te aștepți, din goana mașinii sau
    de pe un traseu de bicicletă, poți zări mici biserici din lemn, vechi de 300 de
    ani. De altfel, județul Gorj se mândrește cu cel mai mare număr de
    biserici-mărturie a civilizației lemnului. Tainele acestei civilizații au fost
    păstrate cu mare grijă în comunitățile locale.


    Pe lângă folclor,
    în Gorj, s-au păstrat meșteșugurile populare. Brodatul iilor, țesutul
    covoarelor, olăritul, meșteșugul lemnului sunt păstrate cu grijă de oameni
    care-și iubesc locurile natale, care aleg să-și trăiască viața în locul
    nașterii, la poale sau în inimă de munte. Pentru a promova tradițiile și
    meșteșugurile, există câteva manifestări culturale, anuale, renumite.


    În același timp,
    județul Gorj este destinația preferată și a iubitorilor de munte, continuă Oana
    Maria Paloș, purtător de cuvânt al Consiliului Județean Gorj. Avem 25 de trasee turistice care pot fi explorate. Multe dintre
    acestea se află în arii protejate, în cele două parcuri naționale de pe
    teritoriul Gorjului: Parcul Național Defileul Jiului și Parcul Național
    Domogled Valea Cernei. Pentru sporturile extreme și pentru offroad, cererea
    este tot mai mare. Numeroși astfel de turiști ajung pe Cheile Sohodorului, unde
    există și un campionat de offroad. De asemenea, Cheile Galbenului, la Baia de
    Fier, și pe Cheile Oltețului, la Polovragi. Sunt zone ideale pentru amatorii de
    alpinism. Un alt amănunt mai puțin cunoscut despre județul Gorj este faptul că
    aici se găsește a șasea parte din arealul speologic al României, adică, peste
    2.000 de peșteri, grote și caverne. Amatorii de speologie trebuie să ne
    cunoască oferta, iar, dacă vin în județul Gorj, pot contacta Serviciul
    Salvamont, care le stă la dispoziție cu echipamente de protecție, dar și cu
    foarte multe date în acest sens.


    În perioada următoare, Consiliul Județean Gorj va promova Peștera Cioarei,
    din comuna Peștișani. În urma săpăturilor arheologice începute în 1955, au fost
    descoperite urme ale existenței umane de acum 50.000 de ani. Este una dintre
    cele mai vechi așezări umane din Europa.




  • Fluidizarea traficului rutier din municipiul Târgu Jiu

    Fluidizarea traficului rutier din municipiul Târgu Jiu

    Nouăzeci de mii de
    locuitori ai municipiului Tg Jiu și treizeci de mii din localitățile învecinate, care vor face parte din
    viitoarea zonă metropolitană, vor beneficia de un transport în comun modern, la
    standarde europene.


    Despre
    modernizarea în totalitate a mijloacelor și căilor de transport în comun ne
    vorbește dl Marcel Romanescu, primarul municipiului Tg Jiu:


    Este un program
    Infotrafic, în valoare de 8 milioane de Euro, care presupune monitorizarea
    traficului din municipiul Tg Jiu și o semaforizare inteligentă, vorbim despre
    un proiect în valoare de 12 milioane de Euro care presupune dotarea
    transportului din Tg Jiu cu 20 de noi trolee, din care 11 conectate permanent
    în rețea și 9 cu autonomie și cel de-al treilea proiect care se derulează prin
    POR, de 23 milioane de Euro, care presupune dotarea cu încă 15 trolee noi și
    modernizarea în totalitate a rețelelor de transport. Mai mult decât atât, acest
    ultim proiect presupune și modernizarea integrală a bazei de transport și a
    sediilor companiei publice. Vorbim de încercarea noastră, ca autoritate
    publică, de a fluidiza și decongestiona traficul din Tg Jiu.


    Încercăm să le
    oferim cetățenilor din Tg Jiu un sistem de transport ultramodern care ar după
    2023, anul în care se vor finaliza aceste proiecte, ar trebui să ducă la un
    număr redus de autoturisme proprietate privată în trafic pe raza municpiului.
    Vom avea un transport ultramodern în municipiul reședință de județ.


    Am mers pe două
    tipuri de trolee, troleele care folosesc în acest moment rețelele de contact și
    un număr de trolee care vor fi folosite în localitățile periferice ale
    orașului, unde nu avem rețele de transport în funcțiune, dar viitoarele trolee
    se vor alimenta din rețeaua de contact după care au o autonomie de 50 de km
    pentru a putea fi folosite în regim de autobuz. Preiau cetățenii care doresc să folosească mijloacele de transport în comun
    și se reîntorc în rețeaua de contact.