Un projet, visant à modifier un Code fiscal dont l’entrée ne vigueur s’est produite il y a moins d’un an, agite les esprits et les rédactions, avant tout parce que personne n’en veut assumer ni la paternité ni la réalité. Il prévoit des majorations importantes – pratiquement du simple au double – des contributions à la sécurité sociale et à lassurance maladie. La presse roumaine dans son ensemble tente, ce jeudi, de comprendre cette surprenante démarche gouvernementale.
Birocraţia moştenită din perioada comunistă
a atras, de nenumarate ori, critici aspre venite atât din interiorul, cât şi dinafara României. Procesul debirocratizării a fost şi
continuă să fie extrem de lent,
cu toate încercarile de a elibera sistemul de inerţia unor mecanisme învechite.
Era, însă, de aşteptat ca un
premier tehnocrat să atace această
problemă preocupantă
pentru societatea românească în ansamblu dar şi pentru cetăţeanul de rând.
O
ordonanţă de urgenţă a guvernului,
adoptată marţi, deschide calea unei debirocratizări mult aşteptate, introducând, pentru prima dată în România,
plata unor taxe prin card bancar,
măsură populară care ar
putea sa elimine cozile umilitoare din faţa ghişeelor. A fost, de asemenea, abrogată taxa de timbru la
procurarea unui document cum ar fi cartea de identitate iar copiile
după acestea vor putea fi trimise prin e-mail. Nu va mai fi nevoie nici de legalizarea
copiilor după actele de identitate şi se va folosi doar procedura conform
cu originalul’. Concomitent,
certificatele de cazier judiciar vor fi cerute şi remise între instituţii, iar cetăţenii nu vor mai fi chemaţi
la ghişee pentru obţinerea acestui
document. Măsurile au fost prezentate într-o
conferinţă de presă de ministrul pentru consultare publică, Violeta Alexandru..
La rândul său, ministrul de
Finanţe, Anca Dragu a precizat că se aplică o scutire de impozit pentru Legea
dării în plată, care a intrat în vigoare. Scutirea va viza un singur credit, nu mai multe. La
rândul său, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a anunţat că Executivul a
decis să nu majoreze, pana la 31 martie 2017, preţul la gazele naturale destinate consumului populaţiei. Din
cadrul aceloraşi masuri de protecţie, mai amintim că acordarea alocaţiei
de care beneficiază familiile cu venituri reduse care au copii în întreţinere
nu va mai fi condiţionată de plata impozitelor şi a taxelor locale pentru
bunurile pe care le deţin în proprietate.
Guvernul va lua inclusiv măsuri care
să permită simplificarea obţinerii codului numeric personal şi a identităţii
cetăţenilor români. Astfel, perioada de înscriere a nou-născutului în
Registrul de Stare Civilă ar urma să fie prelungită de la 15 la 30 de zile.
Pentru copiii care nu au identitate
oficială în acest moment, vor putea fi solicitate certificatele de naştere de
la primării, iar pentru minorii instituţionalizaţi domiciliul oficial va putea
fi stabilit la sediul instituţiei în care se află aceştia.
În sfârşit, amintim
alte două măsuri importante luate de guvern: scutirea, cu 1 august, de impozit pe venit pentru cercetători, în condiţiile în care s-a constatat o scădere drastică a numărului de cercetători din mediul de afaceri şi intabularea gratuită a terenurilor
agricole şi a imobilelor din extravilan.
Decizia guvernului este definitorie
pentru accesarea de către fermieri a fondurilor alocate României în cadrul
Pilonului I al Politicii Agricole Comune.
Guvernul a adoptat ieri un pachet de măsuri destinate simplificării procedurilor și reducerii eforturilor cetățenilor de procurare a unor documente, precum și consolidării procesului de digitalizare la nivelul administrației publice centrale.
Cea mai mare parte a măsurilor incluse în acest pachet răspund sugestiilor primite din partea cetățenilor prin intermediul platformei online de consultare publicămaisimplu.gov.ro, prin intermediul căreia s-au primit peste 3.300 de propuneri și aproximativ 32.000 de persoane care au susținut propunerile deja postate.
Multe dintre solicitări au vizat plata taxelor online pentru cât mai multe categorii de taxe şi impozite, reducerea numărului de taxe şi hârtii, precum și a numărului de copii de pe cartea de identitate, a copiilor legalizate solicitate cetăţeanului în relaţia cu administraţia publică, precum şi recunoaşterea documentelor emise în format electronic cu semnătură electronică.
Măsuri pentru simplificarea procedurilor și reducerea eforturilor cetățenilor de procurare a unor documente aici:
FMI şi Banca Mondială au avertizat, din nou, la
Bucureşti, asupra pericolului reprezentat de continuarea politicilor de
relaxare fiscală, de care economia românească nici nu ar mai avea nevoie, în
opinia lor. Cele două instituţii financiare consideră că există un risc
semnificativ ca România să intre anul viitor în procedură de deficit excesiv.
La o dezbatere pe teme economice, şeful misiunii FMI pentru România, Reza
Baqir, a recomandat din nou autorităţilor de la Bucureşti să anuleze sau să
amâne măsurile de relaxare fiscală prevăzute pentru 2017. Reza Baqir a spus că
acestea ar veni la un moment în care consumul este deja puternic şi ar putea
duce la supraîncălzirea economiei. Este un pericol despre care a vorbit şi
fostul reprezentant al acestei instituţii, Jeffrey Franks. El a precizat că
România trebuie să fie precaută în privinţa politicilor economice, pentru a nu
repeta greşelile trecutului.
Jeffrey Franks: Este reconfortant faptul că
România s-a reîntors la creştere economică. Aceasta nu este la acelaşi nivel
precum cea din anii de dinaintea crizei, dar nici nu ne dorim să fie la
aceleaşi niveluri, pentru că erau clar nesustenabile. Întrebarea este acum dacă
unele dintre măsurile privind impozitarea sau salariile luate în ultimul an şi
ceva contribuie la sustenabilitate sau ne îndepărtează de aceasta.
Guvernul de la Bucureşti încearcă un program
de reducere treptată a deficitului. Ministrul finanţelor, Anca Dragu, a atras atenţia că reducerea CAS
cu cinci puncte procentuale, votată recent de Senat, nu poate fi aplicată de anul viitor.
Oficialul a explicat că impactul acestei măsuri ar fi de aproape opt miliarde
de lei (circa 1,8 miliarde de euro), într-un an în care deja presiunea pe
deficitul bugetar este mare.
Anca Dragu: Din estimarea noastră, pentru anul
viitor, deficitul bugetar va fi undeva la 2,8, poate 2,85% cu măsurile din
Codul Fiscal, desigur fără măsura de reducere a CAS-ului cu cinci puncte
procentuale. Aceasta nu este inclusă în acest deficit bugetar pentru anul
următor.
Şi economistul Băncii Mondiale în România, Cătălin Păuna, a atras
atenţia că România riscă să intre în procedură de deficit excesiv în 2017 şi să
ajungă până la urmă la creşteri de taxe. El a admis, însă, că executivul mai
are timp să aplice măsuri de compensare, precum o mai bună stabilire a
priorităţilor la cheltuielile publice sau îmbunătăţirea colectării impozitelor.
Pe de altă parte, reprezentantul FMI, Alejandro Hajdenberg, apreciază că
majorarea continuă a salariului minim în România descurajează competitivitatea
externă şi investiţiile, iar firmele sunt împinse către economia gri. Oficialul
spune că impactul negativ al creşterii salariului minim devine şi mai negativ
atunci când ajunge să aibă o pondere între 25% şi 45% din salariul mediu, iar
în România este aproape de 45%. Salariul minim din România a fost majorat, în
luna mai, la 1.250 de lei (circa 280 euro).
Nu este o listă a ruşinii. Ci o constrângere benefică, pe de o parte pentru Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, pe de alta pentru contribuabili. Fiscul a decis să facă publice toate persoanele fizice din România cu datorii de peste 1.500 de lei la bugetul de stat, adică echivalentul a circa 330 de euro. Sunt între 180.000 şi 200.000 în această situaţie. Cei mai mulţi români sunt, de regulă, foarte conştiincioşi în privinţa achitării datoriilor către stat — spune preşedintele Fiscului, Dragoş Doroş.
De la începutul anului până acum, ANAF a încasat, cumulat, cu 162 de milioane de euro mai mult ca anul trecut, chiar dacă, la ora actuală, taxele sunt mai mici. Dragoş Doroş lansează, însă, un avertisment la adresa restanţierilor:
‘Taxele sunt unul din puţinele lucruri certe de pe lumea asta. Marea majoritate a contribuabililor sunt persoane corecte şi pentru asta este important ca serviciul principal oferit de ANAF să fie un sfat, un ajutor şi să venim în întâmpinarea tuturor celor care doresc să îşi plătească taxele. Pentru cei care nu-şi doresc un astfel de dialog, avem diviziile noastre specializate şi, tot în ajutorul primei categorii, intenţionăm să-i eliminăm de pe piaţă cât mai din timp.’
Până acum, ANAF a publicat trei liste cu firmele şi instituţiile care au datorii la stat. Contribuabilii mari şi mijlocii au acumulat restanţe de 6,4 miliarde de lei, iar cei mici – peste 77 de miliarde de lei, din care, însă, 81% sunt considerate nerecuperabile.
A venit rândul şi al ultimei liste, cea cu persoanele fizice, care nu a mai fost publicată până acum. În paralel, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pregăteşte simplificarea procedurilor de plată a taxelor şi impozitelor şi lansarea unor formulare mai uşor de completat. Din nou, Dragoş Doroş:
‘ANAF se concentrează, în această perioadă, pe realizarea unor practici unitare care, din păcate, până în acest moment nu au fost chiar punctul nostru forte. Avem mai multe acţiuni pe care le întreprindem, astfel încât aceeaşi administraţie financiară de la Braşov şi de la Constanţa să dea acelaşi răspuns unui contribuabil pe o problemă similară. În sensul acesta ne orientăm pentru redactarea unor ghiduri pentru contribuabilii mici prin care încercăm să simplificăm şi să traducem ceea ce trebuie să facă, pentru a fi clar şi simplu. Încercăm să punem pe site-ul ANAF ghiduri care să centralizeze problemele mari, în aşa fel încât un număr cât mai mare de contribuabili să-şi găsească răspunsurile într-un timp foarte scurt şi încercăm, bineînţeles, să simplificăm formularele.’
Nu în ultimul rând, în vederea combaterii evaziunii fiscale, se doreşte ca toate casele de marcat să fie conectate la un server şi toate facturile care se emit să fie urmărite în timp real.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a afirmat că România şi
Bulgaria respectă criteriile pentru aderarea la Spaţiul Schengen. El a mai spus
că Executivul comunitar susţine intrarea celor doua state în spaţiul de liberă
circulaţie şi că este
elementar să le fie recunoscute drepturile. Declaratiile au fost făcute la Strasbourg, în plenul
Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Prevazută,
iniţial, pentru martie 2011, aderarea României la Spaţiul Schengen a fost
amânată în repetate rânduri, pe fondul rezervelor exprimate de unele state
membre faţă de reformarea justiţiei şi a eficienţei luptei împotriva corupţiei.
La rându-le, în tot acest timp, autorităţile de la Bucureşti au susţinut că
respectă, integral, criteriile tehnice ale aderării.
Ministerul Muncii
lucrează la o ordonanţă de corecţie a diferenţelor de salarizare din domeniul
bugetar. Noul ministru de resort, Dragoş Pîslaru, a declarat că ordonanţa
vizează creşteri pentru angajaţii cu salarii mici şi eliminarea inechităţilor.
El a precizat că a avut, deja, o întâlnire cu marile confederaţii sindicale.
Ordonanţa ar urma să intre în vigoare în august, iar impactul bugetar este
estimat la două miliarde de lei, pentru perioada 2016 – 2017.
Românii îşi pot
achita on-line taxele şi impozitele doar dacă sunt arondaţi la una dintre cele
200 de unităţi conectate la platforma Ghişeul.ro. Anunţul a fost făcut
de ministrul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, Violeta Alexandru, care
i-a încurajat pe primari să reducă birocraţia prin acceptarea plăţilor on-line.
Potrivit acesteia, nu toţi aleşii au luat o astfel de măsură fiindcă există,
încă, baze de date care nu sunt puse la punct. Ea a mai spus că, prin
intermediul plăţilor on-line, primăriile locale ar putea să colecteze bani în
plus, mai ales de la românii plecaţi în străinătate.
Deputaţii din Comisia pentru agricultură au adoptat
proiectul de lege care sprijină comercializarea produselor alimentare
proaspete. Magazinele vor fi obligate să renunţe la taxa de raft şi să vândă mai multe produse autohtone. Excepţie
fac lunile de iarnă, când necesarul de legume şi fructe poate fi completat cu
produse importate. De asemenea, deputaţii au respins propunerea de închidere a
supermarketurilor la sfârşit de săptămână. Raportul Comsiei pentru agricultură
va fi dezbătut în plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional.
Alegătorii care
şi-au stabilit reşedinţa în altă localitate decât cea de domiciliu au
posibilitatea, până pe 21 aprilie, să se înscrie cu noua adresă în Registrul
Electoral. Astfel, ei se vor regăsi pe lista electorală de la secţia de votare
unde adresa lor de reşedinţa este arondată. Precizările au fost făcute de
vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Marian Muhuleţ.
Bursa de Valori
Bucuresti, alături de case de brokeraj, au promovat România ca destinaţie
pentru investitorii globali, reuniţi la conferinţa anuală de la New York.
Aceste eforturi sunt menite să crească nivelul de cunoaştere asupra pieţei de
capital din România şi să atragă noi fluxuri financiare către economia locală.
La conferinţa de la New York au participat 45 de investitori, reprezentând 31
de fonduri de investiţii, care au sub administrare aproximativ 1.100 de
miliarde de dolari. În total, 15 companii listate la Bursa de Valori Bucureşti
au avut întâlniri cu administratorii de fonduri.
‘Zilele de glorie’ ale paradisurilor fiscale au început după al Doilea
Război Mondial. Iniţial, apariţia lor a
pornit de la căutarea unor soluţii pentru plata de taxe şi impozite mai mici.
Că oameni cu bani au preferat aceste offshore-uri nu este ilegal, ci eventual
imoral. Dar şi în acest caz, există
contra-argumente! Ulterior, specialişti financiari au tras semnale de alarmă,
arătând că paradisurile fiscale au devenit mai mult decât o simplă mecanică a
optimizării plăţii taxelor: ele escamotează eventuale probleme în statul de
rezidenţă. Sub protecţia
anonimatului, prin aceste offshore-uri pot circula bani nefiscalizaţi sau
proveniţi din circuite ilegale.
Cel mai recent scandal, al Dosarelor Panama,
relevă că şefi de state, politicieni de rang înalt, miliardari, celebrităţi,
sportivi, instituţii financiare, dar şi reţele criminale s-au folosit de peste 20 de
paradisuri fiscale pentru a-şi ascunde banii. Din 1977 până în
2015, Societatea de consultanţă Mossack Fonseca, a patra la nivel
mondial de avocatură offshore, cu sediul în Panama, a creat sau administrat
peste 214.000 de entităţi offshore pentru clienţi proveniţi din peste 200 de ţări
şi teritorii, inclusiv din România.
Într-un comunicat de
presă, europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu a reamintit că,
potrivit informaţiilor din presa românească, sumele ascunse de afaceriştii
români în paradisurile fiscale sunt echivalente cu bugetul sănătăţii din România
sau superioare celui alocat tinerilor. Cifre concrete a oferit Neculae Plăiaşu,
preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălarii Banilor: În perioada 2003 – 31 martie 2016, în bazele de date ale Oficiului, au
fost înregistrate 286 de persoane fizice şi juridice care au realizat încasări şi
transferuri externe din şi în Panama. Valoric, au intrat 21,7 milioane euro şi
au ieşit 50,5 milioane euro.
Neculae Plăiaşu a precizat, totodată, că
anul trecut Oficiul pe care îl conduce a transmis 13 sesizări către Parchetul
General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi alte 6 către
Serviciul Român de Informaţii cu privire la activităţi financiare suspecte.
La
rândul său, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Dragoş
Doroş, a subliniat că există suspiciuni la adresa unor cetăţeni sau companii
din România care ar fi desfăşurat activităţi financiare de spălare a banilor
legate de Dosarele Panama. De aceea, Fiscul a iniţiat
demersuri pentru obţinerea tuturor datelor. Dragoş Doroş În
momentul acesta, informaţiile fiscale trebuie foarte bine cântărite. Aceste
tipuri de informaţii nu se pot stabili în câteva zile. Nici un fisc din Europa
nu a anunţat, până acum, câte un rezultat.
Atât preşedintele ANAF, cât şi
cel al Oficiului de Prevenire şi Combatere a Spălarii Banilor au pledat pentru îmbunătăţirea
cadrului legislativ naţional de combatere a evaziunii fiscale.
Institutul Naţional de Statistică a anunţat că România a avut, anul
trecut, o creştere economică de 3,7% comparativ cu anul anterior, Produsul
Intern Brut estimat fiind de peste 710 miliarde de lei, adică 158 miliarde de
euro. La crestere au contribuit toate ramurile economiei, cu exceptia
agriculturii, silviculturii si pescuitului. Potrivit Oficiului European de
Statistică, Eurostat, România a înregistrat a treia cea mai mare creştere
economică din UE în ultimul trimestru al anului trecut.
Într-un interviu pentru
Radio România, analistul economic Constantin Rudniţchi a declarat că evoluţia a fost condiţionată de consum,
şi el cu 15% mai mare în 2015, datorită majorărilor salariale şi scăderilor de
taxe, în special de TVA. Specialistul a apreciat plasarea României pe un loc
fruntaş drept justificată şi aşteptată, dar a avertizat că o astfel de creştere
economică nu este pe deplin sănătoasă, dacă persistă. Constantin Rudniţchi: Economia românească a reuşit să crească, propulsată, în primul rând, de
consum. Sigur, investiţiile nu au avut efecte importante în această perioadă.
Nu este neapărat cel mai sănătos mod de creştere, problema este că acest tip de
creştere nu trebuie să se întindă pe o perioadă foarte mare de timp şi să nu
aibă o amplitudine prea mare. Trebuie atenţie mare vizavi de felul în care sunt
tratate companiile. Dacă avem investitori care contează în economie ar fi bine,
nu să le dăm un tratament privilegiat ci să avem grijă ca ei să poată funcţiona
într-o economie europeană extrem de competitivă.
Investiţiile totale în
economia României au crescut, anul trecut, cu peste 8 procente faţă de 2014 şi
au ajuns la aproximativ 16 miliarde de euro. Peste 40% din investiţii au fost
în comerţ şi servicii, iar cele în agricultură, industrie şi construcţii au
scăzut uşor.
Pe de altă parte, la Bucureşti, deputaţii din comisia pentru muncă
au adoptat un proiect de lege care prevede că indemnizaţia pentru creşterea
copiilor ar putea fi acordată integral până la doi ani, iar plafonul maxim de
3400 de lei (circa 750 euro) pe lună ar putea fi eliminat. Deputaţii susţin că
este nevoie de această lege pentru creşterea natalităţii. Ministrul muncii, Ana
Costea, a precizat că guvernul va elabora normele de aplicare ale viitoarei
legi, dar ar fi dorit un pachet de măsuri stabilit împreună cu Comisia.
Ana
Costea: Nu avem alte propuneri, atât doar că noi limităm puţin din perspectiva
realizării unui echilibru şi din perspectiva evitării fraudelor şi a
majorărilor de salarii care au existat. Asta a fost raţiunea pentru care s-au
pus nişte plafoane. Deci, să nu existe discriminări.
Proiectul de lege
merge în plenul Camerei Deputaţilor pentru votul final, urmând să intre în
vigoare la 1 iulie.
România, Bulgaria, Lituania şi Letonia aveau, în 2014, cele mai reduse poveri fiscale din Uniunea Europeană, în timp ce ponderea în Produsul Intern Brut a veniturilor din taxe şi impozite la nivelul UE a urcat la 40%, conform datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În 2014, ponderea taxelor în PIB s-a situat la 27,7% în România, 27,8% în Bulgaria, 28% în Lituania şi 29,2% în Letonia, la polul opus fiind Danemarca, Belgia şi Franţa, Finlanda, Austria, Italia şi Suedia. De asemenea, Eurostat informează că între 2013 şi 2014 scăderi ale ponderii taxelor în PIB au fost înregistrate în opt state membre, cea mai mare diminuare înregistrându-se în cazul Cehiei şi Marii Britanii. În majoritatea ţărilor UE s-au raportat creşteri ale ponderii taxelor în PIB, cel mai semnificativ avans fiind în Danemarca, Cipru şi Malta. În 2014, veniturile din taxe în UE au rămas relativ egal distribuite între taxe pe producţie şi importuri, contribuţii sociale nete şi taxe pe venituri şi avere.
Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş a anunţat priorităţile fiecărui minister. Consolidarea clădirilor cu risc seismic, introducerea de medicamente gratuite noi sau începerea lucrărilor la o nouă autostradă figurează printre priorităţile Cabinetului de la Bucureşti, publicate pe site-ul acestuia. Între altele, Ministerul Dezvoltării Regionale va aloca sume importante pentru construcţia de locuinţe sociale. Ministerul Educaţiei şi-a propus ca, în 2016, să stabilească ce clădiri şi cămine studenţeşti vor fi reabilitate, dar şi să reformeze programa şcolară. Implementarea sistemului de plată online şi cu cardul a impozitelor, taxelor şi amenzilor de către persoanele fizice este unul dintre principalele obiective la Finanţe. Executivul promite, totodată, o transpareţă cât mai mare şi accesul publicului la documentele şi stenogramele şedinţelor de guvern.
Vânzările Dacia la nivel mondial continuă să crească de la an la an. Cel mai mare constructor de autoturisme din România, marcă detinuta de constructorul francez Renault, a înregistrat, în 2015, un record istoric de vânzări. Aproape 551 de mii de unităţi au fost comercializate la nivel mondial, în creştere cu 7,7% faţă de 2014. In acest an Dacia speră să ajungă la 600 de mii de maşini vândute. Topul celor mai vândute modele Dacia, la nivel global, este condus de Sandero, urmat Duster şi Logan.
Numărul poliţelor active de asigurare obligatorie a locuinţei a crescut anul trecut cu aproape o sută de mii, la circa 1,6 milioane, astfel că, la finalul lunii decembrie, 18,7% dintre cele 8,5 milioane de locuinţe din România aveau asigurare obligatorie, conform statisticilor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale, societatea care emite acest tip de asigurări. Potrivit acesteia, aproape 75% dintre poliţele active la nivel naţional erau încheiate în mediul urban şi 25% în mediul rural. Pe regiuni, cele mai multe poliţe active sunt în Bucureşti şi Muntenia, cu câte 19% din total, Transilvania, cu 18%, iar cele mai puţine – în Maramureş, Bucovina şi Crişana. Poliţele de asigurare obligatorie a locuinţelor costă 20 de euro în cazul locuinţelor tip A (suma maximă asigurată fiind de 20.000 de euro) şi 10 euro în cazul locuinţelor tip B (suma asigurată fiind de 10.000 de euro).
Anul 2016 a început în România cu mai multe reduceri de taxe. De la 1 ianuarie, a scăzut taxa pe valoarea adăugată de la 24% la 20%, iar impozitul pe dividende de la 16% la 5%. Totodata, patronii care au mai mulţi angajaţi vor plăti un impozit pe venit de 1%, iar cei fără salariaţi – 3%. Măsurile vor lăsa un gol bugetar de aproape 2,2 miliarde euro, bani pe care Guvernul speră să-i recupereze, în parte, din creşterea economică din acest an. Pe de alta parte, Executivul a hotărât creşterea salariului minim pe economie, de la 1 mai. Cu un salariu minim actual de 230 de euro pe lună, România este pe penultimul loc în UE, în faţa Bulgariei. Potrivit datelor Eurostat, cel mai mare salariu minim din Europa este în Luxemburg, cu peste 1.900 de euro, urmat de Germania şi Franţa cu peste 1.470 de euro.
Şoferii agresivi ar putea fi sancţionaţi cu 6 până la 8 puncte amendă şi chiar cu suspendarea permisului, potrivit unui nou proiect de Cod Rutier depus la Senat. Printre manevrele incriminate se afla schimbatul succesiv al benzilor pentru depăşirea coloanelor, claxonatul excesiv, condusul pe trotuar. 40 de aleşi din toate partidele au elaborat un proiect al unui nou Cod Rutier prin care propun definirea şi sancţionarea şofatului agresiv, pe care îl consideră sursa principală de accidente din România.
Cei peste 155 de mii de cetăţeni români care şi-au petrecut Revelionul în ţară şi în străinătate au cheltuit aproximativ 36 milioane de euro, potrivit estimărilor Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). 147 de mii de români şi-au petrecut sărbătorile în staţiunile din ţară, în scădere cu 3,5% faţă de 2014.. Destinaţiile preferate au fost şi anul acesta Valea Prahovei, Poiana Braşov, Păltiniş, Rânca, Straja, Călimăneşti, Felix dar şi zonele tradiţionale rurale Bran-Moieciu, Maramureş şi Bucovina. Creşteri ale numărului de turişti au fost în staţiunile balneare, pe litoral şi în Deltă. În străinătate au călătorit pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă circa 8 mii de turişti, în scădere cu 5% faţă de 2014. Aceştia au cheltuit numai pentru servicii turistice, 4,8 milioane de euro. Românii au avut de ales între staţiuni de schi şi sporturi de iarnă, pachete turistice de tip City Break în oraşe europene şi destinaţii exotice îndepărtate.
Analiştii financiari estimează că în 2016 leul îşi va continua tendinţa de stabilitate faţă de euro dar se va deprecia uşor în raport cu dolarul. Conform acestora principalele influenţe asupra cursului de schimb vor veni din plan extern. Expertii în domeniu susţin că activitatea de creditare îşi va continua tendinţa de creştere şi în 2016, impulsionată de reducerile de taxe şi impozite, care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie, dar şi de majorările salariale, toate acestea având un efect de impulsonare a consumului.
Mii de români din ţară şi strainatate s-au mobilizat pe reţelele de socializare pentru a susţine cauza familiei Bodnariu, o familie mixtă româno — norvegiană ai cărei copii au fost luaţi în noiembrie 2015 de Protecţia Copilului din Norvegia, potrivit publicaţiei Adevărul. Cazul este monitorizat de Ministerul de Externe de la Bucureşti. Avocatul Poporului din România s-a autosesizat şi a cerut clarificări, susţinând că în cazul petrecut în Norvegia este posibil să fi existat abuzuri de putere şi de drept, săvârşite de către autorităţile pentru protecţia copilului. De asemenea, mai mulţi parlamentari români au sesizat inclusiv organisme internaţionale. În paralel cu demersurile oficiale au avut loc proteste la ambasadele Norvegiei din Bucureşti, Chişinău şi Madrid, iar in aceasta spatamina sunt autorizate mitinguri pentru susţinerea familiei Bodnariu la Londra, Dublin, Roma, Frankfurt, Bratislava, Praga, Bruxelles, Haga, Varşovia şi Washington. Serviciul de Protecţie a Copilului din Norvegia I-a luat pe cei 5 copii ai familiei, după un denunţ al directoarei de la şcoala la care învaţă fetele cele mai mari, care ar fi mărturisit că sunt disciplinate acasă, inclusiv prin corecţii fizice.
Réuni dans sa dernière séance de 2015, le Gouvernement de Bucarest a approuvé la majoration du salaire minimum national, qui passera, au 1er mai prochain, de 1.050 lei (environ 230 euros) actuellement à 1.250 lei (276 euros). Les partenaires sociaux (syndicats et patronats) ont donné leur accord à cette décision qui avait déjà reçu l’avis favorable du Conseil Economique et Social. L’impact social en sera important, affirment les experts, par l’amélioration du niveau de vie et la diminution des écarts entre les différentes catégories de population. Les statistiques officielles font état de 1,1 millions de bénéficiaires de la majoration du salaire minimum, dont près de 40.000 fonctionnaires.
Cette majoration sera suivie par d’autres mesures qui préviennent les licenciements et des blocages dans l’activité des sociétés commerciales, explique le porte-parole du gouvernement, Dan Suciu : « Ce risque existe ; dès le début, nous nous sommes préoccupés de le réduire, mais nous considérons que, dans les mois qui viennent et dans le nouveau contexte créé par le Code fiscal et les facilités fiscales en vigueur à partir du 1er janvier, les entreprises pourront trouver les ressources nécessaires pour appliquer cette majoration salariale sans subir des dégâts collatéraux significatifs. »
La réduction, au 1er janvier, de la TVA générale, qui passera de 24 à 20% est une autre mesure fiscale importante pour l’année 2016. Une réduction plus importante sera de mise pour des produits spécifiques : 5% pour les salles de cinéma, les musées, les livraisons de livres — manuels — journaux — revues, les événements sportifs et culturels. En 2016, la TVA sur les médicaments, les produits alimentaires, la fourniture d’eau potable et dans l’hôtellerie et restauration est de 9%. Le résultat en sera, du moins en théorie, une baisse des prix dans la première partie de la nouvelle année, d’après le modèle de 2015, lorsque la diminution de la TVA sur les denrées alimentaires a donné une inflation négative.
Les prix des carburants pourraient baisser, eux aussi, mais ce chapitre doit également compter avec l’évolution internationale du prix du brut, sachant que l’Etat roumain a maintenu le niveau de l’accise ainsi que l’accise supplémentaire, celle-ci devant disparaître en 2017. Les taxes sur représentent plus de la moitié du prix des carburants à la pompe en Roumanie.
L’année 2016 amène aussi une énergie électrique de 5-6% moins chère, un impôt sur les dividendes réduit à 5%, mais aussi des majorations de la taxe d’habitation et de la taxe foncière ainsi des assurances « au tiers ». Enfin, à commencer de la nouvelle année, les banques de Roumanie sont obligées à rapporter quotidiennement au Fisc, les noms des personnes physiques et morales qui ouvrent ou ferment un compte en banque, qui louent ou mettent fin à la location d’un coffre-fort. (trad.: Ileana Taroi)
En 2015, la fête de Noël a été la plus tranquille des cinq dernières années, a annoncé le ministère roumain de l’Intérieur. 37000 policiers, gendarmes, pompiers, policiers aux frontières et travailleurs du SMUR ont contribué à assurer les conditions nécessaires à cet effet. Dans tous les services d’urgence, le nombre des patients a connu une hausse de 20% à Noël par rapport à une soirée habituelle, même si les médecins avaient recommandé plus de modération en matière de victuailles et de consommation d’alcool.
Pendant les fêtes de fin d’année, les ventes de certains produits explosent, et vont jusqu’à 200% de plus qu’auparavant. En général, les clients achètent en décembre 35% de plus que les autres mois de l’année. En 2015 aussi, les produits les plus recherchés ont été les denrées alimentaires pour les repas de fête, les sapins, les décorations pour la maison et les jouets.
Sur fond de relance de la consommation, de la baisse des taux d’intérêt et des mesures d’allègement fiscal adoptées par le gouvernement, même le marché du crédit a avancé cette année. Le premier ministre Dacian Cioloş a déclaré que le déficit pour l’année prochaine se situerait autour du chiffre prévu — de moins de 3% – mais que le gouvernement doit être très prudent pour mettre le pays à l’abri d’une déstabilisation économique sur le long terme. Il a précisé que 2016 ne serait pas une année d’austérité, mais a évoqué la nécessité de mettre en place des réformes dans certaines institutions de l’exécutif telles l’administration, les transports, la santé et l’éducation. Cette année les salariés de la santé ont touché des majorations de 25%, comme les personnels enseignants.
Pour ce qui est de la monnaie nationale, le leu, elle a été relativement stable, même s’il y a eu aussi quelques épisodes de dépassement du seuil de 4,5 lei pour un euro. Les analystes sont d’avis que les variations plus importantes ont été déterminées principalement par des influences de certains facteurs étrangers. Pourtant, les fluctuations du leu ont été bien plus faibles que celles des autres devises des pays de la région, tels la Hongrie ou la Pologne.
A partir du 1er janvier 2016, trois taxes importantes se réduisent : la TVA, l’impôt sur les dividendes et celui pour les petites affaires. Le premier jour de la nouvelle année apporte une TVA réduite à 20%, donc tous les produits devraient coûter moins cher, et les Roumains devraient avoir plus d’argent dans leurs poches. L’impôt sur les dividendes baissera de 16 à 5%. Il y a de bonnes nouvelles aussi pour les petits patrons. Ceux qui ont plusieurs salariés paieront un impôt sur le revenu de 1%, et ceux qui n’en ont pas — 3%. Toutes ces mesures laisseront un manque à gagner de près de 10 milliards de lei, soit 2,2 milliards d’euros, dans le budget de l’Etat, que le gouvernement espère combler en partie par la croissance économique de l’année prochaine. (trad.: Ligia Mihăiescu)
Potrivit unui act normativ al Guvernului de la Bucureşti, cuantumul mijloacelor de întreţinere pe care un cetăţean străin care are nevoie de viză pentru România trebuie să îl dovedească în momentul obţinerii vizei de scurtă şedere este de cel puţin 50 de euro pentru fiecare zi pe care intenţionează să o petreacă în România. Suma pe care o deţine nu trebuie să fie, însă, mai mică de 500 de euro sau echivalentul în altă valută convertibilă. Amintim, însă, că atât prevederea anterioară, cât şi ceea ce vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor Statelor Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European. De altfel, lista completă a statelor ai căror cetăţeni pot călători în România fără viză, în funcţie şi de natura paşaportului – simplu, diplomatic, de servciu sau oficial – dar şi cea a statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pot fi consultate pe site-ul Internet al Ministerului român de Externe, la adresa www.mae.ro , site editat în engleză, franceză şi română. Potrivit legislaţiei româneşti, viza este acordată de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, cu aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe.
De curând, este diponibil portalul “e-VIZA”, destinat facilitării obţinerii vizelor de către cetăţenii străini care doresc să viziteze România. Portalul editat în engleză şi română, este accesibil din pagina principală a Ministerului român de Externe, www.mae.ro. Introducând un set minim de informaţii: nume, cetăţenie, scopul călătoriei, cetăţenii străini vor afla dacă au sau nu nevoie de viză. În cazul în care au nevoie, solicitanţii primesc un răspuns detaliat şi vor putea încărca pe portal documentele necesare obţinerii vizei. După aprobarea dosarului, solicitanţii vor putea să-şi aleagă data şi intervalul orar pentru a se prezenta la consulat în vederea depunerii documentelor în original. Astfel, la formularul de cerere completat şi semnat corespunzător trebuie anexat un document de călătorie valabil şi acceptat de statul român, pe care să poată fi aplicată viza, precum şi documentele prevăzute de lege pentru dovedirea scopului călătoriei, a duratei şederii, a mijloacelor de întreţinere pe durata şederii şi a posibilităţii reîntoarcerii în ţara de origine sau a continuării călătoriei în altă ţară, după terminarea şederii în România. Conform unui recent regulament al Uniunii Europene, pentru resortisanţii ţărilor terţe, cu şederi preconizate pe teritoriul statelor membre pentru o perioadă de cel mult 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile documentul de călătorie valabil care permite trecerea frontierei trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să fie valabil pentru o perioadă de cel puţin trei luni de la data preconizată a plecării de pe teritoriul statelor membre şi să fi fost eliberat în ultimii 10 ani. Vizele de lungă şedere dau dreptul la călătorii de 90 de zile, cu posibilitatea prelungirii în România a sejurului, vizele de scurtă şedere sunt valabile 90 de zile fără posibilitatea prelungirii în România a valabilităţii acestora, iar vizele de tranzit dau dreptul unei şederi de 5 zile. Vizele de scurtă şedere şi cele de tranzit pot fi acordate, cu titlu de excepţie, şi de către organele Poliţiei de Frontieră, în punctele de trecere a frontierei de stat. Taxa este de 60 de euro, atât pentru viza de tranzit cât şi pentru cea de scurtă şedere, iar taxa pentru viza de lungă şedere este de 120 de euro.
Renvoyé au Parlement en juillet pour réexamen et adopté la semaine dernière par le Législatif, le nouveau Code fiscal a reçu finalement le feu vert du chef de l’Etat. A cette occasion, celui-ci a tenu à préciser les raisons qui l’ont poussé à rejeter, dans un premier temps, le dit document. Klaus Iohannis: “Aucun débat en marge du code n’avait eu lieu. La société civile l’avait insuffisamment débattu avant le premier vote du Parlement. Or, un débat plus ample s’imposait, ce qui m’a poussé à renvoyer le document sur la table du Parlement. Du coup, les débats survenus ont répondu aux attentes”.
Le nouveau Code fiscal prévoit tous les amendements convenus la semaine dernière par les leaders des partis politiques. S’y ajoute une série de propositions de nature technique avancées par plusieurs institutions. Sur l’ensemble des amendements, les plus importants concernent la diminution graduelle de la TVA, actuellement à 24%, qui sera ramenée à 20% au 1er janvier 2016 et à 19% au début de l’année 2017, quand on prévoit aussi l’élimination de la surtaxe sur les carburants et de la taxe sur les constructions spéciales.
Par ailleurs, le nouveau code accordera aux conseils départementaux la possibilité de frapper d’un impôt cinq fois plus grand les propriétaires des terrains intra muros mal entretenus. Une telle décision sera adoptée au niveau local. Par ailleurs, le nouveau code prévoit la hausse des taxes pour les maisons propriétés personnelles qui se verront désormais classifiées en fonction de leur destination: résidentielle ou pas.
En échange, les entreprises qui embauchent du personnel issu des couches vulnérables de la société seront exemptes d’impôts sur les bâtiments et les terrains utilisés. La taxe sur les constructions spéciales sera supprimée à partir de l’année prochaine, mais seulement pour des investissements dans l’agriculture. Par ailleurs, le nouveau code reporte à 2017 la diminution de l’impôt sur les dividendes de 16 à 5%.
Selon l’expert financier Ionel Blanculescu, conseiller honoraire du premier ministre, Victor Ponta, la baisse de la TVA diminuera l’évasion fiscale et encouragera la consommation, apprend-on dans une déclaration sur Radio Romania. Par contre, de l’avis du conseiller fiscal Adrian Benta, la nouvelle législation causera des inconvénients aux petits entrepreneurs qui seront assujettis d’un impôt 20 fois plus grand sur tout local déclaré siège social de leur entreprise. En plus, le nouveau code fiscal prévoit des cotisations supplémentaires de retraite. (trad.: Ioana Stăncescu)
Retrimis în iulie în Parlament de preşedintele Klaus
Iohannis şi trecut din nou de legislativ săptămâna trecută, noul Cod Fiscal a
fost promulgat de şeful statului, care şi-a motivat şi decizia din vară: O dezbatere nu avusese loc. În societatea
civilă, s-a dezbătut înainte de prima aprobare foarte puţin Codul Fiscal. Am
considerat că aşa nu este bine şi este nevoie de o dezbatere mai amplă. Acest
lucru, după retrimitere, s-a şi întâmplat şi pot să spun că dezbaterea care a
avut loc după retrimitere a fost pe măsura aşteptărilor.
Noua formă a
Codului Fiscal prevede toate amendamentele convenite săptămâna trecută de
liderii partidelor politice, dar şi o serie de propuneri de natură tehnică
avansate de mai multe instituţii. Reducerea TVA la 20% de la începutul anului
viitor şi la 19 procente de la 1 ianuarie 2017, dată la care vor fi eliminate
şi taxa pe stâlp şi supraacciza la carburanţi – sunt cele mai cunoscute măsuri
ale noului Cod Fiscal.
Despre altele s-a vorbit mai puţin, dar nici impactul
acestora nu este de neglijat. Este vorba despre posibilitatea acordată
consiliilor locale de a aplica impozite de cinci ori mai mari pentru clădirile
şi terenurile neîngrijite situate în intravilan. Încadrarea în această
categorie, precum şi procedurile de aplicare se adoptă prin hotărâri la nivel
local.
De asemenea, cresc taxele pentru casele proprietate personală şi se
modifică subiectul impozitării, clasificarea fiind făcută în funcţie de
destinaţie, rezidenţială sau nu. În schimb, a fost adoptată scutirea de la
plata impozitului pe clădirile şi terenurile utilizate în cadrul
întreprinderilor care asigură încadrarea în muncă a persoanelor din categorii
vulnerabile. Taxa pe construcţiile speciale se elimină de la începutul anului
viitor, însă doar pentru investiţiile în agricultură.
Prin noul cod fiscal se
amână, pe de altă parte, pentru 2017 reducerea impozitului pe dividende, de la
16 la 5%. Analistul economic Ionel Blănculescu, consilier onorific al
premierului Victor Ponta, a declarat, la Radio România, că scăderea TVA va
contribui la reducerea evaziunii fiscale şi la încurajarea consumului.
Consultantul fiscal Adrian Benţa consideră, însă, că noua legislaţie are
tendinţa să transfere impozitarea de la persoanele juridice către persoanele
fizice şi aduce dezavantaje micilor întreprinzători, precum plata unor impozite
de peste 20 de ori mai mari pentru locuinţele folosite ca sediu de firmă. O
altă creştere ţine de introducerea de plăţi suplimentare la pensii.