Radio România Internațional

Tag: teatru

  • Marli actoru Ion Caramitru dusi la Aţelu di Analtu

    Marli actoru Ion Caramitru dusi la Aţelu di Analtu


    Actorlu Ion Caramitru dusi la Aţelu di Analtu tu ilikia di 79 di añi dumănică, la Spitalu Elias, di București. Ion Caramitru avea 79 di añi și cumăndusea Teatrulu Național di București.



    Ivan Patzaichin şi Ion Caramitru, cari muriră dumănică, anyiliciră arenili sportivi şi sţenili pi cari alinară, spusi prezidentulu Klaus Iohannis. Astăndză easti ună dzuuă anfărmăcoasă ti văsilia a noastră. Nă dispărţămu cu aeşţa doi ditu nai cama vruţlli români. Ivan Patzaichin şi Ion Caramitru anyiliciră arenili sportivi şi sţenili pi cari alinară. Azvingători şi yilipsitori tru sportu şi teatru, Ivan Patzaichin şi Ion Caramitru, pritu kirearea a loru pi napandica, nă alasă adză ma oarfăñi, ama haristusiţ maş cu aduţearea aminti a giunamillei ţi u deadiră ti România pritu energhia, harea, vrearea şi gaereţli a loru ta s’hibă nai ma buñlli. Puryurii ti familiili a lor şi a aţiloru vruţ tră taxiratea pritu cari trecu, angrăpsi şeflu a statlui pi Facebook.



    “Easti ună dzuuă di jeali ti România. Cara tahina kirumu un mari român ditu lumea-a sportului, ia că ti prăndzu nă vini ună hăbari cari alăxeaşti pănu di mardzină bana culturală. Acă eara pi ilikia ţi u avea, Ion Caramitru nica eara un motor ti atea ţi nsimna evenimentili teatrali”, spusi și Bogdan Gheorghiu, ministurlu a Culturăllei.


    Ion Caramitru s-amintă tu ună familie de armâñi.


    Caramitru bitisi Institutlu di Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale clasa profesor Beate Fredanov, tru 1964, debutândalui cu un an ma ayoñea la Teatrul Bulandra – cu rolu prinţipalu tru Hamlet di William Shakespeare. Ș-dusi ma largu angajamentul la teatrul Bulandra un kiro, iu giucă și tru spectacoli la Teatrul Național București și tru alti lenu turlii di teatri.





    Avu dzăţ di roluri pi sţenili românești și a lumillei, dzăţ di roluri tru filmi, suti di roluri la teatru radiofonic, regizor, profesor di teatru, ministru a culturăllei, prezidentulu UNITER – Ion Caramitru, ună bană ahărdzită tră teatru.


    Ion Caramitru fu ministru a Culturăllei anamisa di añilli 1996 și 2000. Fu aleptu prezidentu UNITER di la thimilliusearea aliştei, tu 15 di şcurtu 1990.


    Tru 2017, fu tiñisitu cu Titlul de cetăţean di tiñie ali Capitală, cum şi cu titlulu di ambasador Shakespeare tru România, ahărdzitu di Consiliulu Britanic, cu furñia a Anlui Shakespeare 400. Tut tru anlu 2017, prezidentulu Klaus Iohannis ălu tiñisi Ion Caramitru cu Ordinlu Naţionalu Steaua a Româniillei tru gradu di Cavaler, cu furñia că agiumsi pi ilikia di 75 d añi.


    Tru dzălili di 21-22 di andreu 1989, s-arădăpsi anamisa di conducătorlli a manifestaţiilor anticomunisti di Bucureşti. La 22 di andreu 1989, tru frămtea a unallei parei di manifestanţă intră tu casa a Televiziunillei Români, hiinda protlu cari hăbărisi pi postul naţionalu di televiziuni curmarea-a dictaturăllei.


    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Marele actor Ion Caramitru a murit

    Marele actor Ion Caramitru a murit

    Actorul Ion Caramitru a încetat din viaţă la vârsta de 79 de ani duminică, la Spitalul Elias, din București. Ion Caramitru avea 79 de ani și conducea Teatrul Național din București.



    Ivan Patzaichin şi Ion Caramitru, care au murit duminică, au luminat arenele sportive şi scenele pe care au urcat, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis. Astăzi este o zi tristă pentru ţara noastră. Ne despărţim de doi dintre cei mai iubiţi români. Ivan Patzaichin şi Ion Caramitru au luminat arenele sportive şi scenele pe care au urcat. Învingători şi strălucitori în sport şi teatru, Ivan Patzaichin şi Ion Caramitru, prin dispariţia lor neaşteptată, ne lasă de azi mai săraci, consolaţi doar de amintirea gloriei pe care au dăruit-o României prin energia, talentul, dăruirea şi eforturile lor de a fi cei mai buni. Condoleanţe familiilor şi celor dragi pentru pierderea suferită!, a scris şeful statului pe Facebook.



    “Este o zi neagră pentru România. Daca dimineață am pierdut un mare român din lumea sportului, iată că amiaza ne aduce o veste care schimbă total viața culturală. Chiar la vârsta pe care o avea Ion Caramitru încă era un motor a ceea ce înseamnă evenimentele treatrale”, a spus și Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii.



    Ion Caramitru s-a născut într-o familie de aromâni.





    Caramitru a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale clasa profesor Beate Fredanov, în 1964, debutând cu un an mai devreme la Teatrul Bulandra – cu rolul principal în Hamlet de William Shakespeare. Și-a continuat angajamentul la teatrul Bulandra un timp, jucând și în spectacole la Teatrul Național București și în diverse alte teatre.





    A avut zeci de roluri pe scenele românești și ale lumii, zeci de roluri în filme, sute de roluri la teatru radiofonic, regizor, profesor de teatru, ministru al culturii, președinte UNITER – Ion Caramitru, o viață dedicată teatrului.



    Ion Caramitru a fost ministru al Culturii între 1996 și 2000. A fost ales preşedinte UNITER de la înfiinţarea acesteia, la 15 februarie 1990.



    În 2017, a fost distins cu Titlul de cetăţean de onoare al Capitalei, precum şi cu titlul de ambasador Shakespeare în România, oferit de Consiliul Britanic, cu ocazia Anului Shakespeare 400. Tot în anul 2017, preşedintele Klaus Iohannis l-a decorat pe Ion Caramitru cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler, cu prilejul împlinirii vârstei de 75 de ani.



    În zilele de 21-22 decembrie 1989, s-a numărat printre conducătorii manifestaţiilor anticomuniste din Bucureşti. La 22 decembrie 1989, în fruntea unei coloane de manifestanţi a pătruns în clădirea Televiziunii Române, fiind primul care a anunţat pe postul naţional de televiziune înlăturarea dictaturii.


  • “Construim speranța împreună”

    “Construim speranța împreună”

    Construim speranța împreună -
    aceasta este tema celei de-a 28-a ediții a Festivalului Internațional de Teatru de la
    Sibiu (FITS). Evenimentul se desfășoară între 20 și 29 august.


    10 zile cu peste 2.000 de artiști din 38 de țări,
    600 de evenimente și 100 de spectacole online, premiere mondiale, teatru, dans,
    circ, operă, muzică, expoziții, lansări de carte, acrobații și parade.


    Despre dimensiunile exacte ale evenimentului
    vorbește la Radio România Internațional actorul Constantin Chriac, manager
    general al Festivalului:


    În acest an special de pandemie, facem
    o dimensiune fizică așa cum au fost în 2019, 2018. Ne desfășurăm în toate
    spațiile de joc, doar că vom avea numai 70 la sută din săli ocupate. Avem și o
    formulă hibrid, prin care multe teatre, instituții de spectacol din lume joacă
    special pentru noi de le ei de-acasă. De la Tokyo Metropolitan la Batsheva
    Dance Company, de la Deutsches Theater la Israel Galvan, care este prezent aici cu
    un spectacol, va lua și o stea pe Aleea Celebrităților. Avem și o dimensiune online: peste 100 de reprezentații
    – câte 12 până la 14 pe zi – vor fi difuzate oriunde veți fi în lume și veți
    avea internet.Toate evenimentele adiționale – Festivalul școlilor de teatru,
    bursa de spectacole, platforma doctorală, Therme Forum sunt prezente în formulă
    hibridă, cu musafiri de peste mări și țări.Folosim din plin această invenție
    extraordinară pe care Teatrul nostru național a făcut-o – scena digitală – în
    așa fel încât să putem aduce miracolul în fiecare casă, în teatre,
    cinematografe și așa mai departe.Credem că este cea mai frumoasă formă de
    solidaritate cu publicul nostru de pretutindeni.




    Dintre atâtea evenimente, ne oprim la cel
    tradițional de vineri, 27 august, ora 18.00, desfășurat pe strada Cetății. Mai multe personalități primesc anul acesta o
    stea pe Aleea Celebrităților. Numele lor: Charlotte Rampling, Denis O’Hare, Jan
    Lauwers, Israel Galvan, Akram Khan, Helmut Stürmer, Yoshi Oida.


    Fie că sunteți prezenți la Sibiu fizic, fie că
    apelați la internet, vă este de folos să ascultați îndemnul lui Constantin
    Chriac, managerul general al festivalului Internațional de teatru de la Sibiu:


    Construim împreună speranța. Încercați
    să vă bucurați de miracolul, de emoția și calitatea pe care le aducem la Sibiu,
    dar și pe teritoriul întregii Românii și pretutindeni în lume. Grație
    spectacolelor online, spectacolelor fizice și formulei hibride. Ascultați Radio
    România pentru că vor fi mulți reporteri cu interviuri luate tuturor personalităților
    care sunt de față. Bucurați-vă de tot ce înseamnă dialog creator. Le mulțumim
    tuturor celor au sprijinit eforturile noastre – președintele României,
    comunitatea din Sibiu, primăria locală și toți partenerii pe care îi avem.Ne
    bucurăm că există acest dialog și acest entuziasm în numele frumosului.


    Rămâneți contectați la Radio România și veți avea
    ocazia să aflați ce se petrece la Sibiu, la cel mai important eveniment al
    artelor spectacolului din România.


  • Gala premiilor UNITER – moment de marcă în peisajul cultural românesc

    Gala premiilor UNITER – moment de marcă în peisajul cultural românesc

    Luni, 19 iulie, la Sala Mare a Teatrului Național I.L. Caragiale din București a avut loc ediția cu numărul 29 a Galei Premiilor UNITER. Ceremonia de acordare a premiilor pentru cele mai bune creații teatrale ale anului 2020 este un moment important în peisajul cultural românesc, iar simpla nominalizare înseamnă în primul rând vizibilitate sporită. Oana Cristea Grigorescu, critic de teatru, membră a juriului de preselecție este de părere că și anul acesta Gala premiilor UNITER s-a ridicat la înălțimea așteptărilor. Și explică:



    Am avut o gală foarte vioaie, mult mai condensată și mai consistentă aș spune, din punctul de vedere al speechurilor care au fost foarte dinamic gestionate de regizorul Bobi Pricop, în scenografia Irinei Moscu. Cred că această haină de sărbătoare a fost completată și de publicul extrem de cald. Am simțit în timpul galei, la prezentarea tuturor nominalizaților și mai ales la aplauzele adresate premianților, un flux de energie și de participare emoțională. Cred că oamenii din breasla noastră aveau nevoie de această întâlnire firească ca să-și exprime bucuria de a fi împreună într-o sală de teatru la un eveniment de sărbătoare. A fost o gală frumoasă nu doar ca aspect, ca energie, ci și una consistentă cum spuneam. Pariul de anul trecut a fost onorat nu numai prin nominalizări, ci și prin deciziile juriului final. Noi, cei din juriul de preselecție, am fost mulțumiți că toate premiile acordate sunt binemeritate și am fost încântați de lista laureaților din acest an.



    Energia despre care vorbea invitata și colega noastră de la Teatrul Național Radiofonic poate fi și descărcarea unor frustrări acumulate în 2020. A fost un an cu multe restricții, un an în care teatrele din România s-au închis, s-au redeschis și iar s-au închis. Mulți artiști au avut de suferit și probabil că cel mai afectați au fost cei independenți. Despre independenți și despre rolul lor vorbește în continuare Oana Cristea Grigorescu, critic de teatru:



    Cred că a fost o gală care ne arată că evenimentul își dorește să apațină prezentului, să surprindă specificul teatrului românesc de astăzi, al generațiilor noi care au pătruns în sistem și în afara lui, în teatrele instituționalizate și în cele independente. I-am regăsit și pe aceștia pe lista laureaților, ceea ce mi se pare un lucru important. Am sesizat o tendință de a judeca disjunctiv: ori unii, ori alții. Cred că în ultimii doi ani s-a văzut un fenomen firesc. Activitate de peste un deceniu a artiștilor și a teatrelor independente a ajuns la un punct al maturității și produce spectacole care concurează, de pe picior de egalitate, producțiile teatrelor instituționalizate. Așa încât cred că ne aflăm într-un moment în care teatrul independent și teatrul instituționalizat formează împreună mediul teatral românesc și asigură nu numai spectacolele de public, ci și performanța.



    Ce alte bucurii și performanțe urmează să mai aducă teatrul din România – fie el independent, fie instituționalizat – vom afla din programele următoare.





  • Orientări UE pentru reluarea în siguranță a activităților în sect. culturale și creative

    Orientări UE pentru reluarea în siguranță a activităților în sect. culturale și creative

    Activitățile artistice, de divertisment și recreative au înregistrat, în 2020, la nivelul UE, cea mai mare scădere procentuală în comparație cu anul anterior, în ceea ce privește valoarea adăugată (date Eurostat). Iar potrivit Raportului anual pe 2021 privind piața unică, operatorii de cinematografe din UE au raportat o scădere cu 70% a încasărilor în 2020; organizatorii de evenimente muzicale, la rândul lor, au raportat o scădere cu 76% a prezenței publicului (și cu 64% din venituri); iar muzeele au pierdut venituri până la 75-80% (în regiunile turistice populare).
    Odată cu vara, statele europene au început să permită redeschiderea treptată a spațiilor culturale și reluarea evenimentelor. Cum era de așteptat, există diferențe mari între măsurile luate la nivel național. De aceea, Comisia Europeană a propus măsuri coordonate la nivelul statelor membre pentru redeschiderea în condiții de siguranță a sectoarelor culturale și creative. Și a publicat pe 29 iunie un set de orientări care acoperă două dimensiuni-cheie despre care vorbește Iulia Popovici, secretar de stat în Ministerul Culturii.

    Strategia industrială a UE a identificat sectoarele și industriile culturale și creative ca reprezentând unul dintre cele 14 ecosisteme industriale pentru o redresare durabilă și favorabilă incluziunii și pentru dubla tranziție (verde și digitală) a economiei UE. Conform acestei strategii, redeschiderea mediilor culturale ar trebui să fie însoțită de acțiuni care să asigure redresarea sustenabilă și reziliența întregului sector. În orientările publicate de Comisie se regăsește o listă de astfel de instrumente UE ce pot fi accesate de statele membre. Documentul poate fi descărcat de aici. Alte informații aici


    RadioRomaniaInternational · Podcasting Europe: Europa pentru toti – 03.07.2021

  • Alexandru Bumbaş, un tânăr de succes la Paris

    Alexandru Bumbaş, un tânăr de succes la Paris

    Alexandru
    Bumbaş are 34 de ani, este doctor în studii teatrale al Universităţii Sorbonne
    Nouvelle din Paris, scenarist, director artistic şi fondator al companiei de
    teatru La Citadelle Dystopique. S-a născut la Bucureşti, dar în 2009 a plecat
    în Franţa. În prezent locuieşte la Paris, iar din 2017 este şi cetăţean
    francez. Alexandru spune că încearcă să îmbine cercetarea academică şi creaţia
    teatrală, motivul principal pentru care a înfiinţat compania de teatru fiind
    profesionalizarea tinerilor studenţi înscrişi la facultăţile de teatru:


    Compania noastră a evoluat destul de mult din 2017 până astăzi, mai ales că
    anul trecut am obţinut în Franţa un premiu naţional de dramaturgie Premiul de
    creaţie teatrală ARTCENA, iar acum suntem în plin proces de creaţie cu al
    doilea spectacol care, probabil, va ieşi anul viitor.


    În septembrie 2020, Alexandru a avut
    o idee: să creeze o platformă artistică-academică online destinată tinerilor
    care au nevoie de un spaţiu de afirmare, de un loc unde îşi pot publica un prim
    articol sau o primă lucrare de cercetare. Aşa a luat fiinţă platforma online
    InVivo Arts, lansată anul acesta, la finele lunii mai, în limbile franceză şi
    engleză.

    Este practic un spaţiu de reflecţii
    pluridisciplinare. Conduc o echipă de zece oameni, care au specializări
    diferite, cercetători, sau curatori, critici de film, de teatru, specialişti în
    istorie. Deci o echipă de zece oameni de naţionalităţi diferite, printre care
    sunt şi români, care au studia sau studiază la universităţi de peste tot. Ceea
    ce are cu adevărat inovator această platformă este faptul că teatrul şi filmul,
    adică artele spectacolului, sunt analizate şi interogate din perspective
    disciplinare care le sunt exterioare, cum ar fi istoria, gender studies,
    cultural studies şi aşa mai departe, tocmai pentru a deschide cât mai mult
    paleta de contribuţii, de articole, pentru că am pornit şi de la ideea că, la
    ora actuală, artele spectacolului ocupă un rol foarte important în societăţile
    contemporane. Şi atunci, din ce în ce mai mulţi specialişti care nu sunt
    specialişti în teatru sau în film interoghează artele spectacolului dintr-o
    perspectivă care le este specifică: istorici care se interesează de dramaturgi
    care folosesc arhive, spre exemplu, cum sunt utilizate arhivele istorice în
    procesul de creaţie, filozofi care chestionează procesul de performance, ce
    înseamnă performance, legăturile cu realitatea, gender studies, care interoghează
    evident artele spectacolului dintr-o perspectivă LGBT şi aşa mai departe.


    Platforma InVivo este rodul muncii
    unei echipe pluridisciplinare şi multietntice coordonate de Alexandru Bumbaş.
    Cei interesaţi o pot accesa la adresa invivoarts.fr. În prezent, acolo este
    deschisă o primă sesiune de depunere contribuţii (articole, interviuri, eseuri)
    al cărei termen final este 31 iulie:

    Am pornit un prim apel la contribuţii pe o tematică foarte la modă, dacă
    pot să spun aşa, şi anume crize. Există trei axe prin care încercăm să
    înţelegem fenomenul crizelor: cum reprezintă artele spectacolului o criză, cum
    provoacă artele spectacolului o criză, pentru că suntem în nişte societăţi în
    care există foarte multe creaţii aşa-zis controversate, şi în egală măsură cum
    suportă rtele spectacolului crizele, iar ceea ce s-a întâmplat în ultimii doi
    ani este evident absolut reprezentativ şi trebuie incestigat, explorat pentru a
    înţelege cât mai clar cum anume au foat afectate artele spectacolului de criza
    pandemică. Apelul la contribuţii se termină pe 31 iulie, dar dacă este nevoie
    îl vom putea prelungi. În funcţie de ce vom primi, probabil ne vom lărgi ca
    sferă disciplinară şi ca număr de responsabili de cluster, ideea fiind ca după
    unul, două numere să puteam să adăugăm şi o versiune în limba spaniolă.


    Alexandru Bumbaş a predat atât la
    Universitatea Sorbonne Nouvelle cât şi la Şcoala Superioară de Artă Dramatică
    din Paris şi acum îşi doreşte să înceapă un nou doctorat în studii iudaice la
    Institutul Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale din capitala Franţei.
    Spune că, înainte de a părăsi România, a avut mai multe tentative de a construi
    ceva în ţară, mai ales în domeniul teatrului, dar a eşuat. Spune că Franţa i-a
    oferit libertatea de a gândi, acces neîngrădit şi gratuit la informaţii şi
    sprijin în iniţiativele sale. În aceste condiţii, o reîntoarcere definitivă în
    România este puţin probabilă:

    În clusterul InVivo sunt şi
    români. Prim urmare, legăturile mele cu România sunt acolo într-o oarecare
    măsură, dar profesional, în viitorul apropiat, nu cred că România intră, ca să
    spun aşa, în planurile mele pentru simplul motiv că am aici deja ceva
    construit. N-aş vrea să intru în detaliile oarecum dureroase despre încercările
    mele de a face ceva în România, dar au fost multe şi eşuate, ceea ce
    alimentează încă o dată nevoia mea de a rămâne aici unde am construit ceva în
    aceşti 12 ani. Evident, am o companie de teatru. Oricând vin cu mare plăcere în
    România să jucăm, dacă suntem invitaţi, dar momentan aici se construieşte viaţa
    mea.


  • Noi măsuri de relaxare

    Noi măsuri de relaxare

    În România,
    incidenţa cazurilor de infectare cu Covid-19 scade de la o zi la alta, ceea ce a
    permis autorităţilor să adopte noi măsuri de relaxare a restricţiilor începând
    cu 1 iunie, aşa cum promiseseră.


    Astfel, de luna viitoare, va creşte de la 500 la
    1.000 numărul participanţilor la activităţile culturale, artistice, de
    divertisment desfăşurate în spaţii deschise, dacă fac dovada că s-au vaccinat
    ori au trecut prin boală ori s-au testat. Noua limită poate fi depăşită dacă
    toţi participanţii sunt vaccinaţi şi este răspunderea organizatorului să se
    asigure de acest lucru.


    Vor putea fi organizate evenimente private, nunţi,
    botezuri, cu 50 de persoane în spaţii închise şi 70 de persoane în spaţii
    deschise. Şi în acest caz, numărul persoanelor participante poate fi mai mare
    dacă toate sunt vaccinate.

    Activităţile sportive se pot desfăşura, atât la
    interior, cât şi la exterior, cu participarea spectatorilor până la 25% din
    capacitatea spaţiului. Se va putea depăşi această limită dacă persoanele sunt
    vaccinate anti-COVID sau prezintă test negativ sau se vaccinează înainte de
    intrarea la eveniment.


    A fost crescut şi numărul celor care pot participa la
    activităţi culturale, ştiinţifice, artistice sau de divertisment la interior de
    la 50% la 70% din capacitatea spaţiului şi creată posibilitatea desfăşurării la
    capacitate maximă, dacă participă doar persoane imunizate.


    Se va permite
    desfăşurarea conferinţelor cu cel mult 100 de persoane şi a fost creată
    posibilitatea desfăşurării acestora la capacitate maximă a spaţiului, dacă la
    activitate participă doar persoane vaccinate.


    Se redeschid locurile de joacă
    din spaţiile închise, cu participarea publicului până la 50% din capacitate, cu
    condiţia ca însoţitorii copiilor să facă dovada vaccinării sau a trecerii prin
    boală.


    A fost crescut numărul persoanelor care pot intra în sălile de sport sau
    fitness, de la 50% la 70% din capacitatea spaţiului, iar numărul
    participanţilor poate fi mai mare dacă toţi sunt vaccinaţi.


    S-au redeschis
    piscinele interioare, cu participarea publicului până la 70% din capacitatea
    maximă.


    A fost crescut şi gradul de ocupare a meselor din restaurantele de
    interior de la 50% la 70% din capacitate. Iarăşi, numărul clienţilor poate fi
    mai mare dacă toţi sunt vaccinaţi anti-COVID. Nu în ultimul rând, mai ales că
    sezonul este deschis, va fi permisă creşterea gradului de ocupare a spaţiilor
    de cazare de la 70% la 85% de pe litoral. S-au redeschis barurile, cluburile,
    discotecile şi sălile de jocuri în intervalul orar 5,00 – 24,00, cu
    participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, doar
    pentru persoanele vaccinate.


    De la 1 iunie, se va putea renunţa la mască şi în
    interior, dar numai în birourile unde sunt cel mult 5 angajaţi şi toţi sunt
    vaccinaţi. Purtatea măşii rămâne obligatorie în spaţiile comune.


  • Concursul „Cea mai bună piesă românească a anului”

    Concursul „Cea mai bună piesă românească a anului”

    Dramaturgia
    românească de astăzi începe să joace un rol tot mai semnificativ în viața
    noastră    , afirmă Aura Corbeanu,
    vicepreședinte UNITER (Uniunea Teatrală din România), un manager de proiecte
    teatrale cu experiență și profesionalism dovedit, în contextul în care
    concursul Cea mai bună piesă românească a anului 2020 este în plină
    desfăşurare. Ediţia cu numărul 29 a concursului
    de dramaturgie primește doar texte noi, care nu au fost publicate sau
    interpretate până acum. Nu se primesc dramatizări. Piesa românească a anului
    este și trebuie să rămână un proiect-reper al vieții teatrale, chiar şi în
    pandemie, spune Aura Corbeanu. Piesa câştigătoare va fi premiată pe scena Galei
    Premiilor UNITER 2021, unde urcă – an de an – cei mai buni reprezentanți
    ai artelor spectacolului.

    Radio România Internațional a vorbit pe larg despre
    Gala Premiilor UNITER și despre schimbările care au marcat evenimentul, în
    2020. Spuneam atunci că toți cei prezenți – în număr restrâns și în aer liber,
    în condiţii de pandemie – au fost de acord că schimbările din această perioadă au
    marcat un punct important în evoluția vieții culturale din România.


    Schimbări
    și actualizări au existat în ultimii ani și înainte de pandemie. De exemplu, în
    România au apărut două masterate de scriere dramatică: unul la Universitatea de
    Arte Teatrale din orașul transilvan Târgu Mureș, altul la Universitatea de Arte
    Teatrale și Cinematografice de la București. Prin urmare, așteptările sunt
    mari, în ciuda restricțiilor. Publicarea printr-o editură specializată a
    textelor selectate în cadrul concursului de dramaturgie a intrat de-acum în
    tradiție. Rămâne ca directorii de teatre – de stat sau particulare – regizorii
    și echipele artistice în general să se aplece cu atenție asupra textelor noi.
    Și să transforme textul câștigător al concursului într-un spectacol. Trebuie
    spus că, în ultimii ani, Teatrul Național din București (TNB) a fost cel care
    și-a asumat acest rol. Ion Caramitru este managerul general al TNB și
    președinte UNITER – deci, este cumva de așteptat să îl găsim în fruntea celor
    care promovează constant dramaturgia națională.


    În
    context, să notăm că în aceste zile la București și în alte orașe, unde
    decidenții locali au profitat de momentul scăderii relative a numărului de
    persoane infectate cu noul coronavirus, mai multe teatre și-au redeschis
    sălile, cu respectarea tuturor normelor sanitare stabilite de autorități. Biletele
    s-au vândut foarte repede. De ce? Un răspuns bine argumentat vine de la
    Aura Corbeanu, vicepreședinte UNITER:

    A fost perioada asta de
    liniște, de stop joc în tot ce înseamnă instituție sau loc de spectacol…și
    avem nevoie cu toții de teatru, de texte bune, de joc. Am trecut împreună
    printr-o perioadă de griji, spaime și dorințe greu de împlinit. Ne-am
    transformat și ne-am adaptat. 2020 a fost un an complicat, în care a fost
    nevoie de eforturi duble pentru orice proiect. Fiecare creator, fiecare
    instituție de proiecte culturale s-au văzut obligați să le gândească în mai
    multe variante: format online, format cu 30% public în sală, format cu 50% public
    în sală. Pentru că toți au înțeles un lucru – nu avem cum să revenim prea
    curând la ceea ce aveam înainte de pandemie. Nu pot decât să-mi exprim
    admirația pentru toți cei care reprezintă artele spectacolului – în zona
    publică și în cea independentă. Pentru că au încercat să fie alături de noi
    toți în această perioadă grea, apelând la formule noi. După liniștea din lunile
    martie, aprilie, mai 2020, am văzut cu toții rezultatele remarcabile ale
    dorinței de a descoperi căi și formule ingenioase de a comunica cu publicul
    iubitor de teatru.


  • Jurnal românesc – 08.02.2021

    Jurnal românesc – 08.02.2021

    ***Toate persoanele care călătoresc în Austria, începând din 10 februarie, trebuie să prezinte rezultatul negativ al unui test de tip PCR sau antigen pentru infecţia cu SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore anterior sosirii, transmite Ministerul român al Afacerilor Externe. În cazul în care oamenii nu pot prezenta un astfel de document, trebuie să se testeze în cel mult 24 de ore de la data intrării. Măsurile luate de Viena sunt valabile până la data de 28 februarie.

    MAE precizează că restricţiile adoptate deja rămân în vigoare, respectiv obligativitatea înregistrării online, anterior intrării pe teritoriul austriac, prin completarea unui document numit Pre-Travel-Clearance, şi efectuarea unei perioade de carantină de 10 zile. Aceasta poate fi suspendată după prezentarea rezultatului negativ al unui test pentru COVID-19, efectuat nu mai devreme de a 5-a zi de la intrarea în Austria.

    Bucureştiul atrage atenţia că tranzitul este permis fără oprire, fără aplicarea măsurii de carantină, izolare sau testare, dacă deplasarea spre statul de destinaţie este justificată credibil. În acest sens, autorităţile pot solicita prezentarea unor documente care să asigure intrarea în statul de destinaţie, precum acte de domiciliu, drept de şedere, contract de muncă, adeverinţă de studii sau orice altă dovadă a necesităţii intrării. Românii pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei la Viena +43 1503 24 65 şi +43 1505 23 81. Pentru situaţii de urgenţă există linia telefonică specială a misiunii diplomatice +43 6991 172 60 27.

    ***Oamenii care se deplasează din România în Bulgaria şi care nu se încadrează în excepţiile de la măsura obligatorie a prezentării testului tip PCR cu rezultat negativ pentru infecţia cu SARS-CoV-2 pot intra doar prin punctele de trecere a frontierei Giurgiu-Ruse, Calafat-Vidin şi Vama Veche-Durankulak. MAE precizează că persoanele care se încadrează în excepţiile de la măsura prezentării testului molecular cu rezultat negativ pot intra pe teritoriul bulgar dinspre România prin toate punctele de trecere a frontierei. Exceptaţi de la măsura obligatorie a prezentării testului sunt cei care tranzitează Bulgaria, transportatorii internaţionali de pasageri şi mărfuri, membrii echipajelor navale, aeriene şi personalul tehnic asimilat, lucrătorii transfrontalieri. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei ţării noastre la Sofia +35 929 71 28 58 şi +35 929 73 35 10. Cei aflaţi în situaţii cu caracter de urgenţă au la dispoziţie linia telefonică dedicată +35 9879 44 07 58.

    ***Persoanele care sosesc în Cehia din state incluse pe listele portocalie, roşie şi roşu închis, România fiind inclusă pe lista roşie, trebuie să prezinte la frontieră rezultatul negativ al unui test PCR nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen, efectuat cu cel mult 24 ore anterior sosirii, informează Ministerul de Externe de la Bucureşti. Instituţia arată că măsura a intrat în vigoare la 5 februarie.

    Totodată, MAE român precizează că accesul pe teritoriul Cehiei în scop turistic este interzis. Sunt permise doar călătoriile pentru motive întemeiate, respectiv întoarcerea la reşedinţă, deplasarea în scop de muncă, studii sau din motive familiale. MAE reaminteşte că toate persoanele care călătoresc în Cehia trebuie să completeze, în prealabil, Formularul electronic de localizare, disponibil online, şi că toate celelalte restricţii anunţate anterior rămân în vigoare. Conaţionalii pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei la Praga +42 0257 53 20 90, +42 0257 53 39 65 şi +42 0257 53 04 26. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice +42 0607 07 85 01.

    ***15 teatre din România și unul din Republica Moldova s-au alăturat programului mondial de lecturi Belarus Worldwide Reading Project, ce are la bază piesa Insultați Belarus, scrisă de dramaturgul Andrei Kureicik şi inspirată de protestele din Belarus. Zilnic, în perioada 7 – 22 februarie, la inițiativa traducătoarei în limba română a piesei Raluca Rădulescu, într-unul dintre teatrele partenere va avea loc un spectacol-lectură difuzat online sau jucat live în semn de solidaritate cu mișcarea teatrală și cu cetăţenii din Belarus, care manifestează de șase luni pentru libertate și dreptul de a organiza alegeri libere.

    Campania din România a fost deschisă de Teatrul Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi, urmat de Teatrul Naţional Mihai Eminescu din Chişinău. În proiect mai sunt incluse Teatrul de Nord din Satu Mare, Teatrul Naţional Radu Stanca din Sibiu, Teatrul Municipal Bacovia din Bacău, Teatrul Clasic Ioan Slavici din Arad, Teatrul Tony Bulandra din Târgovişte, Teatrul Regina Maria din Oradea, Teatrul Andrei Mureşanu din Sfântu Gheorghe, Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, unteatru din Bucureşti, Teatrul de Stat din Constanţa, Teatrul Dramatic Fani Tardini din Galaţi, Teatrul Municipal Matei Vişniec din Suceava, Teatrul pentru Copii şi Tineret Colibri din Craiova şi Teatrul Naţional Târgu Mureş. La Belarus Worldwide Reading Project participă companii teatrale din 25 de ţări, iar piesa Insultați Belarus este jucată în 20 de limbi.

  • Răspunsul teatrului românesc la provocările pandemiei

    Răspunsul teatrului românesc la provocările pandemiei

    Profund afectat
    de restricţiile din perioada pandemiei, teatrul românesc a trebuit să găsească
    alte modalităţi prin care să ajungă sub privirile spectatorilor. Dacă
    spectacolele nu s-au mai putut desfăşura în aer liber, atunci mediul online a
    fost suportul prin care actorii au putut fi urmăriţi de iubitorii
    teatrului.


    21 septembrie 2020, ora 22.30 în România,
    a fost un alt punct de marcă în viața teatrală din țara noastră. Vorbim despre momentul,
    amânat din primăvară până la solstițiul de toamnă, al Galei Uniter, ediția cu
    nr XXVIII (28). Evenimentul a avut loc la Craiova, marcând 170 de ani de la
    înființarea teatrului Marin Sorescu, și s-a desfășurat în aer liber, la
    Teatrul de Vară din Parcul Nicolae Romanescu. Radio România Cultural a
    transmis Gala în direct, odată cu transmisiunile online – pe www.tvr.ro și www.uniter.ro


    UNITER – organizator principal și
    inițiator al Galei – este o organizație profesională, apolitică,
    neguvernamentală și nonprofit, constituită prin asocierea liberă a creatorilor
    din domeniul teatrului românesc. A fost înființată în februarie 1990 și, deci,
    a împlinit 30 de ani de activitate în 2020. Din 10 septembrie, UNITER a lansat
    campania de promovare video a artiștilor nominalizați la premii. Firește, au
    existat mai multe nominalizări (toate pentru realizări din anul anterior,
    conform regulamentului) și – din 14 septembrie – toți doritorii și-au putut
    susține favoriții, votând pe www.uniter.ro


    Poate locul, poate anul cu toate
    restricțiile lui sau, altfel spus, triumful creativității asupra spaimei, i-au
    conferit Galei din 2020 o putere aparte. Oana Cristea Grigorescu, critic de
    teatru și membră UNITER, își amintește: Galele Uniter au
    reușit să schimbe ceva, să disloce un tip de conservatorism în organizarea din
    ultimii 20 de ani. Toată lumea a sesizat în primul rând o împrospătare a
    formatului, care nu s-a datorat doar organizării evenimentului într-un spațiu
    deschis, la Craiova. Cred că s-a datorat mai ales încrederii pe care
    organizatorii le-au acordat-o celor doi realizatori ai Galei: regizorul Bobi
    Pricop și scenografa Irina Moscu. Au avut în spatele lor o întreagă echipă și
    toată lumea a simțit un suflu viu la acest eveniment…Și ne-am alimentat cu o doză de optimism din felul în
    care s-a desfășurat Gala – concis și curat.

    Mai e ceva, poate cel mai important
    aspect. Unele discursuri ale celor premiați au vizat direct o problematică
    importantă. Există în cultura română – cel puțin formal, dar mai ales
    organizatoric – o schismă între artiștii independenți și artiștii din
    instituțiile subvenționate. Este o falsă ruptură, iar discursurile de la GALA
    UNITER exact aici s-au concentrat: pe ideea că a sosit momentul să găsim
    soluții administrative de susținere a artiștilor independenți cu rezultate. În
    așa fel încât să recunoaștem contribuția lor la diversitatea scenei teatrale.
    Faptul că, la finalul Galei, Ion Caramitru
    – președinte al UNITER și manager al Teatrului Național din București -
    și-a asumat găsirea unor soluții care să sprijine teatrul independent este un
    punct de importanță strategică. Un tip de politică culturală pe care UNITER
    și-o asumă de-aici încolo.


    Ediția ca 30-a (22-29 noiembrie 2020) a Festivalului
    Național de teatru de la București a fost și ea o premieră. Am urmărit-o
    online, pe fnt.ro. Intenția celor trei personalități care au semnat
    regia artistică și selecția programului a fost clară: realizarea unui dialog
    între esteticile creatorilor de ieri și căutările artistice actuale. Radio
    România se numără printre partenerii de tradiție ai evenimentului, de aici și
    secțiunea specială numită FNT ON AIR. Maria Zărnescu, conferențiar universitar
    la Universitateateatrală şi cinematografică din București a fost
    una dintre cele trei forțe organizatoare. Vorbind despre site-ul fnt.ro, ea
    preciza la Radio România Internațional, pe 23 noiembrie 2020:

    Fiecare difuzare va fi acolo 48 de ore, cine își dorește poate să revină
    asupra unora dintre ele. Este, să zicem, aglomerat pentru că ne-am dorit să
    revizităm puțin și trecutul festivalului – cei 30 de ani. Și am descoperit, câteodată, recitaluri actoricești remarcabile. În
    strânsă legătură cu tripticul actor – regizor – dramaturg. Atunci când aceste
    descoperiri au o durată mai scurtă, le-am pus împreună într-o secțiune specială
    Arta Actorului mare.Ea pune accent
    pe actori foarte cunoscuți publicului român, dar toți creatorii implicați în
    actul artistic sunt la fel de importanți.


    Au fost, firește, și spectacole
    internaționale de marcă invitate în festivalul teatral bucureștean. Plus
    producțiile de pandemie, cum ar fi ZOOM BIRTHDAY PARTY, pe un text semnat de
    Saviana Stănescu, în regia lui Beth Milles (SUA) sau POOL (NO WATER) de Mark
    Ravenhill, un proiect de Radu Nica, Andu Dumitrescu și Vlaicu Golcea.


    În concluzie, există soluții prin care
    artiștii de teatru din România încearcă să analizeze prezentul și situația lor,
    într-o formă care să-i țină legați de societate, de problemele ei. Și să
    propună soluții mai simple sau mai complexe. Unele dintre ele își dovedesc deja
    viabilitatea și vor rămâne, poate, noi puncte de reper în artele spectacolului
    din țara noastră.

  • Teatrul pentru Copii și Tineret Gong din Sibiu a reluat spectacolele cu public

    Teatrul pentru Copii și Tineret Gong din Sibiu a reluat spectacolele cu public

    După o pauză de aproape 3 luni,
    cauzată de pandemia de coronavirus, actorii de la Teatrul pentru Copii și
    Tineret Gong din Sibiu revin pe scena teatrului. Spectacolul Hermann visează
    în regia Elizei Păuna, după o adaptare de Daniel Chirilă, a fost prima
    producție prezentată publicului. Despre această premieră am vorbit cu Adrian
    Tibu, directorul Teatrului Gong, și cu actrița Eliza Păuna, care a pus în scenă
    spectacolul.

    Adrian Tibu: Sperăm să fie un an mai blând pentru toată lumea. Ne bucură foarte tare
    că am început să jucăm cu public în sală, suntem foarte entuziasmați, iar
    bucuria revederii a fost cu atât mai mare cu cât vorbim de o premieră. Cei mici
    au avut ocazia să se întâlnească din nou cu teatrul de animație, dar,
    bineînțeles, respectând restricțiile și măsurile de prevenție. Reacțiile au
    fost la superlativ. Hermann visează este un spectacol muzical, Charlie Fălămaș
    este deopotrivă actor și compozitor în această producție care se constituie ca
    o declarație urbană de dragoste adusă orașului nostru, Sibiul. O declarație de
    dragoste care marchează cu gingășie farmecul orașului prin casele cu ochi,
    Piața Mare, Palatul Brukenthal sau desenele artistului Dan Perjovschi.

    Pentru
    noi este vital să jucăm cu public, asta este rațiunea noastră de a exista ca
    teatru al unei comunități, ne dorim să fim o cronică vie a ceea ce se întâmplă
    în jurul nostru. Cele două spectacole prezentate publicului, Hermann visează și
    Cel mai mare Gulliver, o adaptare de Leta Popescu, dupa textul omonim al lui
    Gellu Naum, au putut fi prezentate pentru că anul trecut ne-am refăcut
    programul, l-am adaptat contextului. Iar Herman visează e un spectacol micuț,
    cu trei actori pe scenă, ca atare am putut să păstrăm distanța în timpul
    repetițiilor, actorii au purtat mască, am respectat toate măsurile de
    distanțare ca toată lumea să fie în siguranță.


    Hermann, protagonistul spectacolului
    Hermann visează este un băiețel de 8 ani, care are toate grijile specifice
    unui copil la vârsta lui: școala e prea grea, timpul nu-i mai ajunge pentru
    joacă și este dojenit permanent de părinți și profesori fiindcă toți vor să-l
    schimbe, dar el vrea să rămână același copil visător și jucăuș. Imaginația este
    una dintre super-calitățile lui Hermann, astfel că un drum banal spre școală
    devine o aventură în care Hermann joacă rolul salvatorului pentru părinți,
    profesori și chiar întregul oraș.

    Actrița Eliza Păuna, regizoarea
    spectacolului: Aveam de mult ideea acestui spectacol. Hermann este un copil
    care se joacă pe drumul spre școală și își imaginează tot felul de lucruri, că
    este altcineva, că semafoarele și casele cu ochi vorbesc cu el, este un băiețel
    cu multă imaginație. A fost amuzant să lucrez cu Daniel Chirilă la spectacol,
    dar fiind vorba de doar 55 de minute a trebuit să renunțăm la o parte din
    lucrurile pe care ni le-am propus.

    Pe de altă parte, am ținut să integrăm și
    desenele lui Dan Perjovschi în spectacol, cu toate că publicul nostru, la copii
    mă refer, nu știu cine este Dan Perjovschi, nu știu că este unul dintre cei mai
    importanți desenatori și artiști români. Dar în felul acesta spectacolul
    provoacă și multe întrebări. Iar după spectacol, în foaier, pe copii îi
    așteaptă un zid pe care să-și exprime și ei gândurile. Și n-am fost deloc
    uimiți să vedem că mulți dintre ei au scris mesaje legate de școală, profesori,
    timp liber, teme care există și în spectacol. Mă bucur că datorită acestui
    scenariu adaptat orașului Sibiu, pe care-l iubesc foarte tare, am ajuns la
    Teatrul Gong. Mai mult, acum sunt si actriță a Teatrului Gong, și dacă
    lucrurile merg bine, o să mă vedeți în curând interpretând rolul Vulpea din
    spectacolul Micul Prinț după Antoine de Saint-Exupéry, pus în scenă de
    regizorul Bobi Pricop.


    Raluca
    Răduca, Adrian Prohaska și Lucia Barbu dau viață personajelor din Hermann
    visează, iar scenografia este semnată de Romulus Boicu.

  • Proiectul „Cultură’n Şură”

    Proiectul „Cultură’n Şură”

    Pornit de la o idee a regizorului clujean Victor Olăhuț, proiectul Cultură’n Șură aduce teatrul în gospodăriile sătești. ”Este o investiție în viitorul satului” spune echipa — și mare adevăr grăiește. Iar cei dornici și deciși să ducă la capăt investiția nu sunt nici din lumea afacerilor, nici din cea a politicii ; combustibilul care-i impulsionează pare să fie entuziasmul.



    Opt ani de când au început aventura — regizorul Victor Olăhuț, actrița Florentina Năstase și dramaturgul Flavius Lucăcel. Și aproape 100 de spectacole în mediul rural. În jurul ideii s-a format în acest timp un nucleu de actori, artiști plastici, bibliotecari, parteneri, colaboratori, susținători financiari. Bucuria de a face și a te bucura de teatru s-a extins, în 2016 de exemplu, la 5 județe. Curți pline de oameni, așezați pe bănci, pe baloți de paie. O pătură întinsă în fața scenei, pentru copii.



    Cum s-au adaptat în acest context, ne explică Victor Olăhuț, inițiator și manager al proiectului : “Vara aceasta însă a trebuit să avem un număr fix de locuri și să avem grijă să fie respectate măsurile de distanțare. Așa că n-am mai putut invita tot satul la teatru, în rest experiența a fost la fel de grozavă ca în anii trecuți. Ne-am bucurat de întâlnirea cu publicul, iar publicul s-a bucurat de teatru de calitate. Având în vedere condițiile în care s-au putut organiza evenimente culturale în 2020, suntem foarte mulțumiți. Am vegetat, într-adevăr, din martie până în mai, dar atunci când ne-am pornit, am făcut-o în trombă. Am întregistrat și o premieră în activitatea noastră : am realizat un film cu un grup interetnic de copii, din comuna Someș-Odorhei (județul Sălaj). Copiii au participat, timp de două luni, la ateliere de actorie, sunt minunați, iar titlul filmului este foarte sugestiv — PANDELIA. În paralel, am reușit să ajungem cu spectacolul ”Experimentul” în 12 sate, așa că pentru noi să zicem că s-au aliniat planetele. Cu aproape 100 de reprezentații în mediul rural este clar că oamenii apreciază ceee ce facem. Altfel, probabil că am fi renunțat. Știți, și pentru gazdă este un efort deosebit să primească atâția oameni în curte sau să-și transforme șura în scenă. Și totuși, la despărțire, plănuim spectacolul din anul următor. Așa că ceea ce ne motivează cel mai mult este entuaziasmul oamenilor.”



    E nevoie de motivație reală ca să poți închega frumos o echipă în care, după cum spunea invitatul nostru, apar oameni de neînlocuit. Un motiv de mare satisfacție. Și aici Victor Olăhuț ne-a vorbit despre Iulian Gliță și Marin Grigore, doi actori care-și petrec o bună parte a verii aducând teatrul între semenii lor de la sat. Ce înseamnă exact să îți petreci vara pe altarul teatrului ?… Nu e atât de romantic precum sună, ci mai curând practic cât cuprinde. Până la jocul pe scena în aer liber, fiecare membru al echipei trece testul multidisciplinarității. Este când șofer, când cabinier, când mașinist, când luminist sau sunetist, când recuziter, sau redactează comunicate de presă și face afișe, montează câte o bancă pentru spectatori și tot așa.


    Ce a învățat echipa de la Cultură’n Șură din experiența acestui an ? O lecție care sună cât se poate de uman, în armonie cu misiunea pe care și-au asumat-o. Mai multe ne spune tot Victor Olăhuț :


    “Am învățat că trebuie să fim mai flexibili decât am fost. Noi, de exemplu, am găsit o formă de educație prin cultură. Când muncești mult pentru a dezvolta un proiect, de la punct încolo lucrurile încep să meargă de la sine. Și există riscul să te oprești din căutare și să cazi într-un soi de suficiență. Iar atunci când vine o pandemie peste tine și nu mai poți face lucrul acela la care te pricepeai foarte bine, ce faci ?Este greu să pui ceva nou pe masă, dacă ai intrat într-o stare de comoditate. Așa că trebuie să fim creativi și să încercăm să aducem ceva nou în relația cu publicul, nu doar atunci când ne obligă contextul.”



    Și ceva nou prinde formă , iar premiera se vede în zare. Un proiect co-finanțat de AFCN (Administraţia Fondului Cultural Naţional), în parteneriat cu Teatrul Național ”Radu Stanca” de la Sibiu. Repetițiile sunt în plină desfășurare, cu actorii Marin Grigore și Vlad Robaș. Muzica viitorului spectacol este live, iar tema este una general umană : ce putem cunoaște astăzi, în ce mai putem crede. Pe 15 octombrie, chiar pe scena Naționalului sibian, are loc premiera. După care, urmează un mic turneu prin țară. Sunteți chemați la teatru. Nu așteptați bătaia gongului. In condițiile date, și noi trebuie să fim flexibili.



  • FITS 2020 #online

    FITS 2020 #online

    FITS 2020 #online, primul mare festival de artele spectacolului
    din Europa Centrală și de Est care are loc, în acest an, exclusiv în mediul
    digital, a inceput vineri 12 iunie și se încheie pe 21 iunie- exact
    conform programării inițiale.


    Spectatorii din toate colțurile lumii sunt așteptați în cea
    mai mare sală de spectacole pe care Festivalul Internațional de Teatru de la
    Sibiu a pregătit-o până acum:mediul online.


    Teatru, dans, muzică, circ contemporan, conferințe, dezbateri,
    spectacole lectură sunt difuzate gratuit, din 12 pânăpe 21 iunie, pe site-ul oficial
    FITS, www.sibfest.ro, pe pagina de
    Facebook și pe canalul YouTube.


    Odată
    cu pandemia, am redescoperit cât de elastic și relativ este timpul. Un lucru
    pe care fizicienii ni-l explică de mult timp, cu updatările de rigoare aduse de
    fizica cuantică. Creatorii din lumea întreagă au ideea înglobată cumva în
    sinele lor. Dacă ne concentrăm doar pe artă, orice artist întruchipează,
    într-un fel sau altul – nemurirea. Pe care, în adâncul sufletului și-o doresc
    mulți, foarte mulți oameni. Chiar dacă nu au ajuns neapărat să pună această
    năzuinţă în cuvinte, imagini, sunete, culori…


    Pe 27 martie (2020), de Ziua Mondială a teatrului, echipa
    Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) plănuia să înceapă punerea în vânzare
    a biletelor. Pe 28 mai fusese programată Conferința de presă de la București,
    care îi urma celei de la Sibiu. Conform tradiției. Cum s-au schimbat lucrurile, din mers, explică actorul
    Constantin Chiriac, manager al Teatrului Național Radu Stanca și al
    festivalului :


    Încercăm, în toată anormalitatea care a
    cuprins viața noastră, să aducem o notă de normalitate.Și să păstrăm ce am
    promis. Noi am considerat că este important ca festivalul de la Sibiu să
    continue, în cu totul altă formă. Puterea
    de a crede -tema evenimentului din 2020 – parcă ne-a dat energie să putem
    organiza totul, într-un timp scurt. În primul rând, am căutat oamenii – marile personalități ale lumii (multe dintre ele își regăsesc numele pe
    Aleea Celebrităților de la Sibiu), marii producători, marii prieteni ai
    festivalului, coorganizatori și susținători. Și iată, acum, avem certitudinea
    că, vreme de 10 zile, avem 138 de evenimente online din 30 de țări ale lumii,
    de pe 5 continente. 16 sezoane – 7.200 de minute de spectacol în timpul zilei
    și tot atâtea în timpul nopții. Pentru publicul de pe alte continente.


    Cine stă în spatele acestui efort ? Ca de obicei, evenimentul se desfășoară sub
    înaltul patronaj al președintelui României. Și este organizat de Teatrul
    Național Radu Stanca, de primăria municipiului Sibiu și de consiliul local. Cu sprijinul
    Ministerului Culturii, al Ministerului Educației și Cercetării.


    Este important să menționam – cum o facem an de an – că cei
    doi co-producători ai FITS sunt Societatea Română de Radio și Societatea Română
    de Televiziune. ; iar co-organizator este Institutul Cultural Român. Se
    adaugă partenerii strategici, constând din ambasade ale unor țări care
    participă an de an la festival, din institute culturale și consulate. Plus
    sponsorii, impresionanți ca număr. FITS are un vin al festivaluluiși o
    mașinăoficială a festivalului. De preferat, să nu fie folosite împreună – nici
    măcar când asiști la eveniment de la o oarecare distanță.


    Îndemnul lui Constantin Chiriac, manager general al FITS,
    către oaspeții și jurnaliștii prezenți la conferința de presă online, sună
    simplu și la obiect :


    Am aici un dosar consistent, care este
    real.Puteți să fiți părtași la tot ce înseamnă programul pe care l-amdezvoltat
    și l-am pus la punct.Tot ceea ce primiți electronic, va fi apoi tipărit. Grație
    echipei pe care o avem aici în festival, alături de noi, și cooperării cu Școala
    de teatru și management cultural din Universitatea
    Lucian Blaga, facultatea de Litere și Arte.Este o mare bucurie gândul că putem
    trece cândva, de la online, la realitatea și normalitatea pe care le visăm.


    Cât privește acoperirea media a evenimentului de la
    Sibiu, rămâne să constatați singuri cât este de extinsă. Mai ales dacă rămâneți alături de RRI.


  • UPDATE: Gala Premiilor Radio România Cultural, de la Teatrul Odeon, a fost anulată

    UPDATE: Gala Premiilor Radio România Cultural, de la Teatrul Odeon, a fost anulată

    UPDATE:

    Spectacolul dedicat celei de-a XX-a ediţii a Galei Premiilor Radio România Cultural, care fusese programat să aibă loc pe 30 martie, la Teatrul Odeon din Bucureşti, a fost anulat. Decizia se subscrie măsurilor anunţate deja de autorităţi pentru evitarea răspândirii coronavirusului în România.

    Premiile Galei Radio România Cultural vor fi acordate în cadrul unor emisiuni speciale care vor fi difuzate la Radio România Cultural.

    Radio România Cultural regretă anularea spectacolului şi le mulţumeşte tuturor celor ce s-au implicat până acum în organizarea lui.

    * * *

    Gala Premiilor Radio România Cultural, ajunsă la cea de-a XX-a ediție, va avea loc luni, 30 martie 2020, de la ora 19.00, pe scena Teatrului Odeon.

    În cadrul ediției aniversare vor fi recompensate cele mai importante reuşite ale culturii româneşti din anul 2019.

    Nominalizările la categoria PROZĂ sunt: Lavinia Braniște, pentru cartea Sonia ridică mâna”, editura Polirom; Ioana Nicolaie, pentru Cartea Reghinei, editura Humanitas; Diana Bădica, pentru volumul Părinți”, apărut la editura Polirom.

    La categoria POEZIE: Angela Marcovici, pentru volumul: Jurnal scris în a treia parte a zilei & Soldat. Umbre ale trecutului pe câmpul de luptă, editura frACTalia; Dan Sociu, pentru cartea Uau, apărută la Editura Polirom; Emilian Galaicu-Păun, pentru volumul A(II) Rh+eu / Apa.3D, editura Cartier.

    Pentru categoria TEATRU: regizoarea Gianina Cărbunariu – pentru un proiect managerial vizionar și pentru Frontal, primul spectacol montat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț; actorul Marius Manole – pentru rolul Richard din spectacolul Richard al III-lea” de William Shakespeare, în regia lui Andrei Șerban, la Teatrul Bulandra din București și pentru rolul Andrei Prozorov, în spectacolul Trei surori. Un scenariu (ne)firesc de liber după Cehov, în regia lui Radu Afrim, la Teatrul Național din București; Eugen Jebeleanu și echipa spectacolului Itinerarii. Într-o zi, lumea se va schimba”, o coproducție ARCUB – Compagnie des Ogres, în cadrul Sezonului România-Franța.

    La categoria FILM au fost nominalizațe producțiile: Timebox de Nora Agapi; Touch Me Not de Adina Pintilie; Călătoria fantastică a Maronei de Anca Damian.

    Nominalizările categoriei ARTE VIZUALE sunt: artista Marilena Preda Sânc pentru expoziția ”Subjective (De)constructions”; sculptorul Cătălin Bădărău pentru expoziția personală See, I have engraved you on the palms of my hands, your walls are ever before me”; curatoarele Alina Șerban și Ștefania Ferchedău, cercetătoare la Institutul Prezentului, pentru expoziția ”24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969-1971”.

    La categoria ȘTIINȚĂ nominalizările sunt: Ciprian Ciuclea – artist multimedia, pentru lucrările Singularitatea aproximativă, Remote proximity și Focar de incendiu ca rezultat al cercetării la limita între artă și știință; Dr. Cristian Presură, cercetător la Philips Research în Eindhoven, Olanda, pentru cel mai vizionat canal Youtube dedicat științei; Claudiu Tănăselia – pentru blogul www.parsec.ro, dedicat informațiilor despre activitatea de explorare a spațiului cosmic.

    La categoria MUZICĂ: Elena Mândru, pentru albumul Folkloric moods; Robin and The Backstabbers, pentru lansarea albumului alternativ, Vladivostock , a treia parte a trilogiei, Bucovina overdrive; Filarmonica de Stat din Sibiu, pentru activitatea artistică foarte consistentă din 2019.

    La categoria EDUCAȚIE nominalizările sunt: Asociaţia ROI din județul Prahova pentru lansarea hărții şcolilor care au început transformarea educaţiei în România – scolile Zburd; Proiectul EDUPOL – O cercetare națională și dezbateri publice despre utilizarea noilor tehnologii în școli; Asociația Telefonul Copilului – pentru organizarea primului Forum Național Anti-Bullying.

  • Din pasiune pentru scenă şi sunet

    Din pasiune pentru scenă şi sunet

    Alina Tofan are
    25 de ani şi este absolventă a Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică,
    Facultatea de Actorie, şi masterandă în cadrul aceleiaşi universităţi, în Terapie
    prin Teatru şi Artele Spectacolului. Aşa cum declară ea însăşi, scopul său este
    acela de a reuşi să îşi dezvolte cât mai multe mijloace artistice de exprimare
    şi să folosească arta ca formă de terapie, prin creaţiile mele. Alina Tofan are
    multe domenii de interes în sfera artelor audiovizuale. Cum se identifică,
    însă, cel mai mult? În primul rând, ca performer, pentru că mi
    se pare modalitatea prin care învăţ cele mai multe lucruri şi locul în care pot
    să îmi folosesc şi pasiunea pentru jurnalism, în care pot să îmi folosesc vocea
    foarte mult şi din care pot să iau frânturi din viaţă şi să le expun cumva, din
    punctul meu de vedere. Mi se pare arta care mă îmbogăţeşte cel mai mult, care
    îmi dă pulsul real al vieţii şi din care, apoi, pot să migrez către actorie, jurnalism
    şi să ofer foarte mult.


    Pentru Alina
    Tofan, teatrul de astăzi nu mai satisface nevoile psiho-afective ale societăţii
    în care trăim. Eu sunt destul de supărată pe teatru, aşa
    cum este în forma actuală. De multe ori, merg la teatru şi nu mai găsesc
    motivele pentru care eu mi-am ales această profesie. Uneori, mi se pare depăşit
    şi că ne face să trăim într-o comoditate falsă. Dar teatrul adevărat, cel spre
    care tind eu, este cel care într-adevăr ne aduce împreună şi ne face să trăim
    aceeaşi experienţă, care ne îmbogăţeşte şi aduce o emoţie reală. Cum ar
    revoluţiona scena Alina Tofan? Prin cât mai multe spectacole, care să
    aibă decoruri cât mai reale şi în care să se pună cât mai mult accentul pe
    umanitatea personajelor, pe ceea ce trăieşte personajul şi pe faptul că binele
    are foarte multe valenţe, la fel şi răul. Un om nu poate fi doar rău.
    Situaţiile determină foarte mult comportamentul. De fapt, de asta mergem la
    teatru. Să ne înţelegem pe noi mai bine şi să îi înţelegem şi pe ceilalţi. De
    multe ori, lucrul ăsta simt că se pierde.


    Colaborarea în
    proiecte internaţionale este deosebit de importantă pentru Alina Tofan. Astfel,
    crede ea, un artist îşi poate îmbogăţi propria creaţie. Am colaborat cu
    Claudia Bosse, când eram mai mică, în anul 2 de facultate, şi am participat la
    un atelier foarte interesant, în care s-a pus accentul pe impactul clădirilor
    asupra noastră. Cum comunică arhitectura cu noi şi cum ne face să ne mişcăm. A
    fost un proiect deosebit. Dumneaei este director la un teatru din Austria şi a
    venit cu metoda aceasta, care la momentul respectiv părea foarte departe de tot
    ceea ce se întâmpla în România. Făceam performance pe stradă, în mall-uri, în
    spaţii publice.


    Iar experienţa de
    jurnalist de radio i-a adus Alinei Tofan satisfacţia de a descoperi cât de
    importantă este vocea în transmiterea emoţiilor reale, prin interacţiunea la
    distanţă. Pentru ea, radioul este o artă. Cred că vocea este mijlocul de exprimare
    cel mai sincer şi cel mai autentic. De multe ori, fac exerciţiul acesta, când
    merg să văd un spectacol de teatru; las privirea în jos, ca să aud doar vocea.
    Cred că, prin voce, poţi descoperi cu adevărat omul, emoţiile pe care le
    transmite. Radioul este un mijloc superb de exprimare şi îl consider o artă.
    Este calea prin care cuvântul poate deveni imagine, pentru ascultători.


    Cum percepe Alina
    Tofan generaţia din care face parte? Eu spun de fiecare dată că mă consider
    norocoasă că trăiesc vremurile acestea de schimbare. Sunt mândră că fac parte
    din generaţia aceasta. Trăiesc cu sentimentul că pot face orice, la fel ca toţi
    tinerii din generaţia mea. Simţim că suntem liberi, că decidem noi pentru noi.
    Observ însă şi o problemă în generaţia mea. Cei care nu au pasiuni cu adevărat
    vocaţionale şi care nu ştiu exact ce vor de la ei înşişi se cam pierd în paleta
    aceasta mare de meserii pentru care nu suntem, de fapt, pregătiţi.


    Am întrebat-o pe Alina
    Tofan ce sfat ar oferi unui tânăr care şi-a propus să urmeze o carieră în
    domeniul artelor scenice. Să fie foarte sincer cu el şi conştient că
    lumea în care urmează să pătrundă ca artist este una care nu are nevoie de el.
    Trebuie să îşi facă singur un loc şi să demonstreze că locul lui este acolo.
    Şi, dacă nu îşi doreşte până peste măsură, se va pierde, pentru că este o
    meserie dură şi rezistă doar cei care îşi doresc cu tot sufletul să fie
    performeri. Dacă are o minimă îndoială, nu l-aş sfătui să facă asta.



    Printre realizările în plan artistic ale Alinei Tofan,
    se regăseşte un proiect de teatru legislativ, cu care a făcut primul spectacol
    de teatru bazat pe această metodă, având ca temă violenţa domestică, un video
    performance intitulat Singuri Acasă, în regia lui Jean-Lorin Sterian, dar şi
    alte proiecte performative la care lucrează în prezent.