Radio România Internațional

Tag: Tibor Navracsics

  • Un nou program al UE le permite artiștilor să lucreze peste hotare

    Un nou program al UE le permite artiștilor să lucreze peste hotare

    Comisia Europeană anunță că a testat cu succes un nou program care le permite artiștilor să lucreze sau să participe la stagii de pregătire profesională peste hotare.

    I Portunus este numele proiectului-pilot, lansat pe termen scurt cu scopul de a sprijini mobilitatea celor care lucrează în cultură și audiovizual. A avut un buget de un milion de euro asigurat printr-un program mai amplu al Uniunii, Europa creativă.

    Înscrierile au început în aprilie și s-au încheiat în septembrie, iar din cei peste 3 200 de artiști și profesioniști care și-au depus candidaturile au fost selectați și au primit sprijin financiar 343 de artiști și profesioniști.

    Potrivit paginii oficiale de internet a programului, actrița Cristina Negucioiu din țara noastră a primit sprijin pentru a participa în Cehia la o școală de vară, dedicată teatrului contemporan. Iar coregraful Cosmin Manolescu, pentru un program dedicat dansului contemporan desfășurat în România și Portugalia.




    Sunt mândru că am lansat acest prim program prin care să-i ajutăm pe artiștii și profesioniștii din domeniul culturii să dobândească experiență peste hotare și să clădească noi parteneriate cu alți creatori dincolo de granițe, a afirmat comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics. În opinia sa, programul a fost conuceput ca un element esențial pentru a spori inovarea și competitivitatea industriilor culturale și creative din Europa.

    Iar reacțiile participanților și ale industriilor culturale au fost pozitive. Proiectul i-Portunus a avut ecou mai ales în rândul artiștilor tineri, în curs de afirmare.

    Experiențele lor au fost analizate în urmă cu două săptămâni într-o conferință organizată la Bruxelles și care a reunit profesioniști din muzică, teatru, dans, literatură, dar și din cadrul institutelor culturale naționale și internaționale. Și tot acolo s-a discutat despre modalitățile prin care poate fi îmbunătățit programul.

    Anul viitor, două proiecte similare cu I Portunus urmează să beneficieze de o finanţare de un million şi jumătate de euro. Rezultatele și recomandările de pe urma tuturor acestor proiecte-pilot vor sta la baza unor proiecte permanente care vor avea loc în perioada 2021-2027, adică în cadrul viitorului buget multianual al Uniunii Europene.

  • 09.09.2019 (mise à jour)

    09.09.2019 (mise à jour)

    Education — Le problème le plus sérieux auquel est confronté l’enseignement roumain est celui du sous-financement. A cela s’ajoute l’orientation vers l’éducation théorique, au détriment de celle pratique. C’est ce qu’a déclaré lundi Tibor Navracsics, commissaire européen à l’éducation, à la culture, à la jeunesse et aux sports, qui a participé Satu Mare (nord-ouest de la Roumanie), à l’ouverture de l’année scolaire. Près de trois millions d’élèves, de la maternelle à la terminale, et plus de 215.000 enseignants ont repris les cours. L’année scolaire 2019-2020 comprendra 35 semaines de cours, partagées en deux semestres. Présent à l’ouverture de l’année scolaire à Bucarest, le président Klaus Iohannis a parlé de l’échec des politiques publiques de l’éducation, mais aussi de leur manque de créativité. De son côté, la première ministre Viorica Dăncilă a déclaré, à Hunedoara (sud-ouest), que l’éducation était essentielle pour « sortir de la pauvreté ».



    Politique — Le cabinet de Bucarest s’est réuni lundi pour débattre de plusieurs projets de décision. Parmi eux, le document portant sur le seuil minimal des bourses d’excellence, de mérite, d’étude et d’aide sociale accordées aux élèves de l’enseignement pré-universitaire pour cette nouvelle année scolaire. L’Exécutif a également approuvé les indicateurs technico-économiques de l’objectif d’investissements « Le Centre hospitalier régional d’urgences de Cluj-Napoca » (nord-ouest), un projet cofinancé par l’Union européenne. Autre sujet du jour, le mémorandum concernant la Stratégie de gestion de la dette publique gouvernementale sur les trois années à venir.



    Commissaires — La présidente élue de la Commission européenne, Ursula von der Leyen, a annoncé lundi la liste complète des commissaires, parmi lesquels figure aussi la Roumaine Rovana Plumb. Après son adoption par le Conseil de l’UE, la liste sera publiée dans le Journal officiel de l’Union. Ursula von der Leyen devrait annoncer mardi la répartition des portefeuilles et la manière dont elle entend organiser l’activité de la future Commission européenne. Rovana Plumb est acteullement vice-présidente du groupe socialiste au Parlement européen. Auparavant elle a été titulaire des portefeuilles ministériels de l’Environnement (2012-2014) et de l’Emploi (2014-2015) et ministre délégué aux fonds européens en 2017.



    Musique — Le Festival international « George Enescu » continue à Bucarest. La soprano d’origine américaine Laura Aikin a donné lundi son interprétation des « Sept chansons de Clément Marot » de George Enescu aux côtés de la Staatskapelle de Dresde. Toujours lundi a eu lieu dans la capitale roumaine le concert « From Classical to Jazz » / « Du classique au jazz ». La chanteuse Teodora Enache a livré en première des créations vocales inspirées par les Rapsodies I et II de George Enescu. Avec elle sur scène, se sont produits aussi Călin Grigoriu — guitare, Joca Perpignan (Israël) — percussions, ainsi qu’un invité spécial, Răzvan Suma — violoncelle. Le directeur artistique de cette édition du Festival est le chef d’orchestre russe Vladimir Jurowski. Radio Roumanie est le coproducteur de l’événement depuis sa toute première édition, en 1958, et cette année, la plupart des concerts du Festival peuvent être écoutés en direct sur Radio Roumanie Musique.



    Visite — La ministre pour les Roumains du monde, Natalia Intotero effectuera une visite en Italie, du 10 au 18 septembre. Aux côtés des représentants du ministère des Affaires étrangères, du Parlement et de l’Autorité électorale permanente, elle aura des entrevues avec des membres de la communauté roumaine et du milieu associatif roumain de Turin, Milan, Venise, Bologne, Florence, Cagliari, Catane, Cosenza, Bari, Naples et Rome. Les discussions porteront sur les modalités d’exercer le droit de vote aux élections présidentielles de novembre prochain ainsi que sur le trafic d’être humains et sur les problèmes auxquels sont confrontés les Roumains qui vivent dans ce pays. A l’agenda de la visite figureront aussi des entretiens avec les représentants des autorités locales italiennes. La communauté roumaine d’Italie, la plus grande de l’étranger, dénombre près de 1 million 200 mille membres, selon les données rendues publiques en 2019 par l’Institut national de la statistique.



    Météo — Dans le prochain intervalle de 24 heures, il fera beau. Le ciel sera temporairement couvert sur l’ouest, le nord-ouest du territoire et dans les régions de montagne, où l’on attend de faibles pluies. Les températures maximales iront de 23° à 30°.




  • Universităţi pentru Spaţiul european al educaţiei

    Universităţi pentru Spaţiul european al educaţiei

    Comisia Europeană a anunțat instituțiile
    de învățământ superior din întreaga Europă care vor face parte din primele
    alianțe ale universităților europene – un pas important în vederea creării unui Spațiu european al educației
    până în 2025.

    Din cele 54 de cereri primite, au fost
    selectate 17, implicând 114 instituții de învățământ superior din 24 de state
    membre, pe baza unei evaluări realizate de experți externi independenți,
    inclusiv rectori, profesori și cercetători, numiți de Comisie. Fiecare alianță este alcătuită în
    medie din șapte instituții de învățământ superior din toate regiunile Europei,
    conducând la noi parteneriate.

    Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport: La sfârșitul anului 2017, liderii UE au
    aprobat crearea universităților europene ca pilon esențial al spațiului
    educațional european pe care vrem să îl construim împreună până în 2025. Sunt
    încântat că am reușit să lansăm acest prim pilot atât de repede și că acum 85
    de milioane euro sunt disponibile pentru a susține primele alianțe în următorii
    trei ani. Universitățile europene vor stimula mobilitatea și
    cooperarea, permițând studenților, personalului și cercetătorilor să se mute fără
    probleme între instituțiile de învățământ superior. Alianțele vor fi deschise
    tinerilor din toate mediile sociale, oferind programe curriculare comune sau
    module care acoperă diverse discipline, permițând studenților să aleagă ce,
    unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană. Europa are
    nevoie de aceste noi universități care ne vor ajuta să construim o Europă mai
    unită și mai rezistentă, deschisă lumii, promovând valorile noastre comune și
    creând noi oportunități pentru tineri de a învăța și de a dezvolta o identitate
    europeană.

    Universitățile europene selectate cuprind o
    gamă largă de instituții de învățământ superior din întreaga UE, de la
    universități de științe aplicate, universități tehnice și universități de arte
    frumoase, până la universități polivalente și care desfășoară activități
    intense de cercetare.Universitățile europene vor contribui, în acelaşi timp, la
    dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care sunt situate, întrucât studenții
    lor vor colabora îndeaproape cu întreprinderi, autorități municipale, cadre
    universitare și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se
    confruntă regiunile respective.

    Pentru următorul buget pe termen lung al UE din
    perioada 2021-2027, Comisia a propus implementarea integrală a universităților
    europene în cadrul programului Erasmus+, cu un buget majorat în mod
    semnificativ.


  • Jurnal românesc – 27.06.2019

    Jurnal românesc – 27.06.2019

    Noua Lege a pensiilor din sistemul public a fost adoptată de plenul
    Camerei Deputaţilor ca for decizional, după reexaminarea impusă de Curtea
    Constituţională a României. Actul normativ prevede o creştere treptată a
    punctului de pensie, de la 1.265 de lei la 1 septembrie 2019, la 1.775 de lei
    în 2020 şi la 1.875 de lei în 2021. Din 2022, valoarea punctului de referinţă
    se va indexa anual cu inflaţia şi cu 50% din creşterea reală a câştigului mediu
    brut realizat. Totodată, pensia minimă se va calcula raportat la salariul minim
    brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minimum 15 ani vor
    primi 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în
    plus se va adauga câte 1% din salariu, iar cei cu vechime între 10 şi 15 ani,
    aflaţi la pensie la data intrării în vigoare a legii, vor primi 40% din
    salariul minim brut pe ţară, la care se adaugă câte un procent pentru fiecare
    an de vechime în plus.

    De asemenea, potrivit noii Legi, se valorifică toate
    drepturile de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii, precum
    sporuri, acorduri globale, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii
    şi alte bonusuri. Deputaţii USR şi PNL au criticat faptul că nu se rezolvă problema
    pensiilor speciale, pe care le doresc eliminate, şi au catalogat Legea drept un
    demers electoral. Reprezentanţii puterii au afirmat, însă, că documentul este
    încă un pas înspre creşterea standardului de viaţă din România la nivelul
    mediei din Uniunea Europeană.




    Trei instituţii de învăţământ superior din România, Universitatea
    din Bucureşti, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din
    Bucureşti şi Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti, au fost
    incluse de Comisia Europeană în lista reţelelor academice care vor beneficia de
    primul val de finanţări în cadrul iniţiativei Universităţi
    europene. Universitatea din Bucureşti va face parte din CIVIS – Alianţa
    europeană universitară civică, SNSPA, din CIVICA – Universitatea europeană de
    ştiinţe sociale, iar Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, din
    CONEXUS – Universitatea europeană pentru sustenabilitatea zonelor urbane
    costiere. Doar 17 universităţi europene din 54, care şi-au depus candidaturile,
    au fost selectate de un corp de 26 de experţi externi independenţi, numiţi de
    Executivul Comunitar.

    Comisarul european Tibor Navracsics a declarat că cele 17
    universităţi vor servi drept model pentru instituţii din întreaga UE, iar
    iniţiativa va stimula excelenţa şi incluziunea. Şi preşedintele
    Klaus Iohannis a salutat anunţul. El a afirmat că, alături de partenerii lor
    europeni, universităţile româneşti vor deveni un vârf de lance al
    integrării europene în domeniul învăţământului superior. Iniţiativa
    Universităţi europene a fost lansată de Comisia Europeană în
    decembrie 2017 cu scopul de a crea, până în 2024, 20 de reţele care să
    promoveze valorile şi identitatea europeană, să ridice calitatea învăţământului
    şi a cercetării şi să contribuie la creşterea competitivităţii globale a
    învăţământului superior european.




    Prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, va efectua o vizită
    oficială la București, pe 2 iulie, transmite Radio Chişinău, care citează un
    comunicat al Guvernului moldovean. Premierul Sandu a discutat telefonic cu președintele
    Klaus Iohannis despre necesitatea avansării implementării proiectelor comune şi
    i-a mulțumit acestuia pentru sprijinul constant acordat de autoritățile române
    cetățenilor din Republica Moldova. În context, Parlamentul României a adoptat,
    cu 270 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 16 abţineri,
    declaraţia privind susţinerea noului Guvern de la Chişinău, constituit conform
    votului de încredere acordat de legislativul moldovean la data de 8 iunie. În
    document se precizează sprijinul permanent al României faţă de aspiraţiile
    europene ale Republicii Moldova şi aşteaptarea părţii române ca Guvernul de la
    Chişinău să se angajeze întru continuarea parcursului european, prin
    implementarea reformelor structurale în conformitate cu Acordul de Asociere şi
    Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător încheiate cu Uniunea
    Europeană. Executivul moldovean a precizat că după vizita de la Bucureşti, premierul
    Maia Sandu se va deplasa, pe 4 iulie, la Bruxelles.

  • Apelul de la Tartu pentru un stil de viață sănătos

    Apelul de la Tartu pentru un stil de viață sănătos

    La doi ani de la lansarea Apelului de la Tartu – oraş din Estonia -, Comisia Europeană constată că s-au făcut progrese importante în îndeplinirea obiectivului de promovare a unui stil de viață sănătos în întreaga Uniune.

    Apelul de la Tartu pentru un stil de viață sănătos a fost lansat în cadrul unui seminar pe această temă, organizat cu ocazia sesiunii de deschidere a Săptămânii Europene a Sportului din 2017, în oraşul din Estonia. Apelul de la Tartu transmitea un avertisment cu privire la pericolele reprezentate de obezitatea infantilă, alimentația nesănătoasă sau lipsa activității fizice. Mai precis, în documentul semnat acum doi ani, Tibor Navracsics – comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Vytenis Andriukaitis – comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, și Phil Hogan – comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală și-au asumat 15 angajamente de promovare a unui stil de viață sănătos prin sport, alimentație, sănătate, inovare și cercetare.

    Primele rezultate arată în mod clar că, de la lansarea Apelului de la Tartu, Comisia utilizează mai multe fonduri, organizează mai multe acțiuni de sensibilizare, adună şi distribuie tot mai multe informaţii pentru a combate alimentația nesănătoasă, obezitatea sau lipsa activității fizice.

    Ziele trecute, cei trei comisari cu competențe în domeniu au fost gazdele unui eveniment organizat la Bruxelles, cu scopul de a face bilanțul rezultatelor și de a explora următoarele etape.

    Comisarul Tibor Navracsics: Avansul tehnologic ne-a adus multe beneficii, dar şi un stil de viaţă sedentar. Societatea modernă este fundamental diferită de ceea ce era odinioară. Activitatea fizică nu mai este parte a rutinei zilnice în cazul multor copii. Iar aceasta este o problemă. Tot mai multe studii arată că activitatea fizică este asociată cu îmbunătăţirea funcţionării creierului şi cu performanţele cognitive atât în copilărie, cât şi în perioada adultă. Copiii care sunt dezvoltaţi armonios din punct de vedere fizic au rezultate mai bune la şcoală. Şi poate că şi mai important este faptul că sportul are un rol esenţial în aducerea laolaltă a oamenilor de toate vârstele, dându-le posibilitatea să se împrietenească şi să formeze comunităţi. Astăzi, mai mult decât oricând, trebuie să profităm la maximum de această putere unică a sportului, care ne ajută să construim societăţi stabile, rezistente şi cu un simţ al apartenenţei.

    La rândul său, comisarul pentru agricultură Phil Hogan a subliniat că mai sunt multe de făcut în numeroase domenii, de la promovarea unei alimentații echilibrate la practicarea constantă a unei activități fizice, în timp ce responsabilul pentru sănătate Vytenis Andriukaitis a evidenţiat că atunci când promovăm sănătatea, facem o investiție în viitorul nostru. Apelul de la Tartu este un bun exemplu al modului în care putem face acest lucru, în cadrul tuturor politicilor, abordând în contextul aceleiași inițiative preocupările legate de sănătate, cercetare și mediu.

    La finalul evenimentului de la Bruxelles, cei trei comisari au transmis următorului Executiv european un mesaj prin care îl invită să continue acţiunile cuprinse în Apelul de la Tartu.


  • Recomandare UE privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor

    Recomandare UE privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor

    Consiliul Educaţie, reunit cu
    puţin înaintea alegerilor europene şi prezidat de ministrul român al Educaţiei
    Naţionale, Ecaterina Andronescu, a adoptat mai multe documente importante
    pentru crearea Spaţiului European al Educaţiei. Printre acestea, Recomandarea
    privind sistemele de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie. Luana
    Pleşea are detalii:





    Potrivit celui de al 11-lea
    principiu al Pilonului european al drepturilor sociale, toți copiii au dreptul
    la educație și îngrijire timpurie accesibilă din punct de vedere financiar și
    de bună calitate. Atât factorii de decizie, cât și cercetătorii recunosc că
    bazele învățării și capacitatea de a învăța pe tot parcursul vieții se formează
    în primii ani de viață, înainte de a merge la şcoală. Construirea unui
    fundament puternic în această perioadă este o condiție pentru dezvoltarea, mai
    apoi, pentru succesul educațional de la nivelurile superioare, şi este, în
    egală măsură, esențială pentru sănătatea și bunăstarea copiilor. Prin urmare,
    educația și îngrijirea timpurie trebuie considerate drept baza sistemelor de
    educație și de formare și trebuie să facă parte integrantă din procesul de
    educație.


    Specialiştii
    în educaţie vorbesc despre importanţa achiziţiilor la vârste foarte fragede,
    achiziţii pe care le fac copiii noştri în perioada antepreşcolară



    Recomandarea
    cu privire la calitatea înaltă a sistemelor de educaţie şi îngrijire timpurie
    va sprijini statele membre în îmbunătăţirea accesului la sisteme de îngrijire
    de calitate. Sunt de acord cu doamna ministru că fundamentul învăţării şi al
    creării sentimentului de apartenenţă se pune încă de la începutul vieţii. De
    aceea, accesul la educaţie şi îngrijire timpurie de calitate este esenţial
    pentru toţi copiii, aşa cum o demonstrează studiile, chiar şi mai mult pentru
    aceia din medii dezavantajate.



    Au declarat în cadrul conferinţei de
    presă de la finalul Consiliului Educaţie, ministrul român al educaţiei,
    Ecaterina Andronescu, şi comisarul european pentru Educaţie, Tineret, Cultură
    şi Sport, Tibor Navracsics.


    Prin documentul adoptat, Consiliul
    recomandă statelor membre să îmbunătățească accesul la sisteme de înaltă
    calitate de educație și îngrijire timpurie şi să depună eforturi pentru a
    garanta că serviciile de educație și îngrijire timpurie sunt incluzive şi accesibile
    din toate punctele de vedere, inclusiv financiar.


    Să sprijine profesionalizarea
    personalului din sectorul educației și îngrijirii timpurii, inclusiv a
    personalului de conducere. Dar şi să consolideze elaborarea de programe de
    învățământ timpuriu care să urmărească interesele copiilor, să încurajeze
    bunăstarea acestora și să satisfacă nevoile și potențialul fiecărui copil în
    parte, inclusiv în cazul celor cu nevoi speciale sau aflați într-o situație vulnerabilă
    sau defavorizată.


    Datorită acestei Recomandări,
    statele membre vor trebui să fie mai atente la acest domeniu şi să investească
    în el, deoarece doar accesul la servicii de educaţie şi îngrijire timpurie,
    fără calitatea acestor servicii, nu este suficient pentru formarea
    competenţelor necesare în perioada şcolară, dar şi ulterior, în viaţa de adult.




  • UE promovează cooperarea în domeniul educaţiei şi al culturii

    UE promovează cooperarea în domeniul educaţiei şi al culturii

    Cooperarea este una dintre valorile fundamentale pe care s-a clădit Uniunea
    Europeană. În domeniul educaţiei şi al culturii, cu atât mai mult, este nevoie
    ca tinerii de astăzi să perpetueze această dimensiune a societăţii europene.
    Corpul european de solidaritate este noua iniţiativă a Uniunii Europene, care
    le oferă tinerilor şansa de a face voluntariat sau de a se implica în proiecte
    în propria ţară sau în străinătate, pentru a ajuta comunităţi şi oameni din
    toată Europa.

    Corpul european de solidaritate urmăreşte să construiască o
    societate incluzivă, să sprijine persoanele vulnerabile şi să caute soluţii la
    provocările cu care se confruntă comunităţile actuale. În acest sens, reuneşte
    tineri care vor să înveţe, să ajute şi să se dezvolte, la rândul lor. Tibor Navracsics, comisarul european pentru educaţie,
    cultură, tineret şi sport:

    Ţine de noi să le oferim tinerilor din societatea
    europeană oportunităţi de a se implica şi de a construi comunităţi puternice şi
    coezive. Sunt mândru de faptul că, în ultimii ani, am creat oportunităţi noi.
    Corpul european de solidaritate a fost lansat abia de doi ani şi jumătate şi
    este un exemplu excelent pentru acest lucru. Auzim despre impactul pe care
    Corpul european de solidaritate îl are asupra comunităţilor de peste tot din
    Europa. Pentru mine, Corpul European de solidaritate este atât de important
    pentru că, asemenea programului Erasmus, expune faţa umană a integrării
    europene. Oferă experienţe de învăţare şi mult mai mult decât atât,
    permiţându-le tinerilor să îi sprijine pe ceilalţi. Astfel, aceştia contribuie
    la respectiva comunitate. Este o experienţă despre apartenenţă, despre a
    construi ceva mai bun pentru viitor.


    Proiectele de
    solidaritate sunt înfiinţate şi desfăşurate de grupuri formate din cel puţin
    cinci participanţi ai Corpului european de
    solidaritate, în vederea abordării principalelor provocări din comunităţile
    lor. Proiectele pot dura între două şi 12 luni şi trebuie să aibă loc în ţara
    de reşedinţă a participanţilor la proiect. Tinerii care doresc să formeze un
    grup pentru a conduce un proiect de solidaritate trebuie să fie înregistraţi
    prin Portalul Corpului european de solidaritate.
    Nu există o limitare superioară a numărului de participanţi. Un astfel de proiect
    de solidaritate ar trebui să reflecte o preocupare comună pentru problemele din
    cadrul societăţii europene, cum ar fi, de exemplu, integrarea resortisanţilor ţărilor
    terţe, schimbările climatice sau participarea democratică.


  • Tinerii şi viitorul muncii

    Tinerii şi viitorul muncii

    Comisia Europeană doreşte să investească mai mult în tineri şi să le ofere oportunităţi mai multe şi mai bune pentru viitor. De aceea, Consiliul a adoptat o serie de concluzii privind tinerii şi viitorul muncii.

    Strategia Uniunii Europene pentru tineret pentru perioada 2019-2027 recunoaște faptul că tinerii sunt arhitecți ai propriei vieți, contribuie la schimbarea pozitivă a societății și îmbogățesc ambițiile Uniunii, precum și faptul că politica de tineret poate contribui la crearea unui spațiu în care tinerii pot beneficia de oportunități și pot adera la valorile europene. Având în vedere peisajul în continuă schimbare al ocupării forței de muncă, Uniunea Europeană ar trebui să sprijine dezvoltarea personală și creșterea către autonomie a tinerilor, să consolideze reziliența acestora și să îi înzestreze cu resursele necesare pentru a participa în societate, contribuind astfel la eradicarea sărăciei în rândul tinerilor și a tuturor formelor de discriminare, precum și la promovarea incluziunii sociale.

    Locuri de muncă de calitate pentru toată lumea este unul dintre dezideratele formulate de tinerii din toată Europa, spunea comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics:

    Viitorul muncii este un termen generic care descrie evoluția locurilor de muncă aşa cum este afectată de anumite tendințe, a explicat ministrul român al tineretului şi sportului, Bogdan Matei, care a prezidat Consiliul Tineret în care s-au adoptat concluziile referitoare la acest subiect:

    Viitorul muncii se referă la evoluţia locurilor de muncă pe termen mediu şi lung, influenţate de schimbări demografice, utilizarea sporită a tehnologiei digitale în economie, cererea de noi competenţe, schimbările aduse în economie de schimbările climatice sau de apariţia unor noi forme de muncă, introduse de exemplu de economia platformelor online. În acest context, avem nevoie de sisteme adaptabile de protecţie socială, sisteme de educaţie care susţin învăţarea pe tot parcursul vieţii şi în general de suport pentru ca tinerii să poată accesa toate oportunităţile pe care le oferă Uniunea Europeană.

    Consiliul a adoptat o serie de concluzii care se concentrează asupra problemelor specifice cu care se confruntă tinerii în ceea ce privește mediul de muncă și a propus o serie de măsuri.

    Au fost subliniate insecuritatea, lipsa protecției sociale și condițiile de muncă precare ca fiind principalele probleme cu care tinerii se confruntă pe piața actuală și viitoare a forței de muncă.

    Pentru gestionarea acestor probleme, în concluzii sunt identificate o serie de măsuri: sisteme de securitate socială, de educație și de formare adaptabile și reactive, promovarea învățării pe tot parcursul vieții, asigurarea unei tranziții fără probleme de la școală la încadrarea în muncă și de la un loc de muncă la altul, precum și accesul egal la locuri de muncă de calitate pentru toți tinerii.


  • Suplimentarea programului “DiscoverEU”

    Suplimentarea programului “DiscoverEU”

    Comisia Europeană a lansat, în urmă cu o săptămână, o
    nouă cerere de candidaturi pentru permisele de călătorie DiscoverEU. Până la 16
    mai 2019, toate persoanele cu vârsta de 18 ani din UE își pot depune
    candidatura pentru obținerea unui permis de călătorie care le oferă
    posibilitatea de a descoperi Europa. Condiția este ca tinerii care își depun
    candidatura să se fi născut între 2 iulie 2000 (inclusiv) și 1 iulie 2001
    (inclusiv) și să fie pregătiți să călătorească între 1 august 2019 și 31
    ianuarie 2020 pentru o perioadă maximă de 30 de zile. Cererile trebuie depuse
    prin intermediul Portalului european pentru tineret.

    Un comitet de evaluare va
    analiza cererile și va selecta câștigătorii, candidații urmând să fie informați
    cu privire la rezultatele selecției în luna iunie 2019. Cei care obțin permisul
    vor putea călători individual sau într-un grup de până la cinci persoane.
    Regula generală este ca tinerii să călătorească cu trenul, însă, pentru a se
    asigura un acces larg pe tot continentul, aceștia vor putea utiliza și alte
    mijloace de transport, cum ar fi autobuzul sau feribotul, sau, în mod
    excepțional, avionul. Acest lucru va garanta că tinerii care locuiesc pe insule
    sau în regiuni izolate ale UE vor avea și ei șansa de a participa la această
    inițiativă. Programul Discover EU are rolul de a oferi tinerilor o experiență
    de călătorie, inclusiv celor proveniți din medii defavorizate, astfel încât
    acest voiaj european să fie o ocazie de a dobândi cunoștințe.

    Comisarul pentru
    educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, la o întâlnire cu tineri
    din Europa, a declarat: DiscoverEU creează
    tinerilor ocazia de a învăța despre bogăția noastră culturală europeană și
    despre valorile noastre căătorind. Noi am dezvoltat această inițiativă și
    lansăm o nouă rundă în această săptămână. Douăzeci de mii de tichete vor fi disponibile
    în prima rundă de aplicare din 2019, şi alte 20 de mii înainte de sfârșitul
    acestui an. Oportunitatea pe care am deschis-o pentru voi la nivelul Uniunii
    Europene mă fac mândru. Dar putem și trebuie să facem mai mult. a conchis
    comisarul european referindu-se la suplimentarea fondurilor în următorul buget multianual al Uniunii.


    Discover EU a fost landat de Comisia Europeană în anul 2018, cu un buget inițial
    de 12 milioane euro, iar pentru acest an
    bugetul este de 16 milioane de euro. Până în prezent, această iniţiativă a
    oferit unui număr de aproximativ 30 000 de tineri posibilitatea de a călători
    în întreaga Europă, de a explora bogatul patrimoniu cultural al continentului
    şi de a lua contact cu alți oameni, de a învăța de la alte culturi și de a
    simți ce anume unește Europa. Participanți care nu se cunoșteau dinainte au
    intrat în contact pe platformele de comunicare socială, au format grupuri
    pentru a călători dintr-un oraș în altul sau au stat acasă la alți
    participanți. Comisia Europeană intenționează să lanseze o a patra rundă de
    candidaturi înainte de sfârșitul acestui an.


  • Săptămâna europeană a tineretului 2019

    Săptămâna europeană a tineretului 2019

    Săptămâna Europeană a Tineretului are loc o dată la doi ani, sărbătorind și promovând activități destinate tinerilor prin intermediul unor evenimente organizate în toate țările participante la programul Erasmus +. Cea de a noua ediţie, cu tema Eu şi democraţia tocmai s-a încheiat.

    În perspectiva apropiatelor alegeri pentru Parlamentul European, Săptămâna Europeană a Tineretului a fost marcată de dezbateri care s-au concentrat în special asupra modului în care tinerii pot fi activi în cadrul comunităților în care trăiesc și pot influența deciziile democratice.

    Comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a găzduit un dialog cu cetățenii, la care au fost invitați tineri, precum și o mare dezbatere la Parlamentul European din Bruxelles. Peste 800 de tineri au discutat despre participarea democratică și despre impactul Corpului European de Solidaritate asupra tinerilor, al ONG-urilor și al comunităților locale.Comisarul Navracsics a ţinut să felicite această generație de tineri europeni activi, dedicați și pregătiți să îi sprijine pe ceilalți:

    Corpul European de Solidaritate este foarte important pentru că, la fel ca şi programul Erasmus, arată faţa umană a integrării europene. E adevărat, el oferă o experienţă educaţională, dar face mai mult decât atât: le oferă tinerilor oportunitatea de a-i sprijini pe cailalţi, să dezvolte comunităţi. Este o experienţă a apartenenţei, a construirii unui viitor mai bun. Participanţii la Corpul European de Solidaritate şi cei care îi găzduiesc au muncit mult pentru a-i ajuta pe ceilalţi: copii, refugiaţi ori persoane cu dizabilităţi. Ei au ajutat comunităţile să-şi reclădească viaţa după dezastre naturale, au salvat animale sau au contribuit la conservarea patrimoniului cultural. De la lansarea Corpului European de Solidaritate, în 2016, aproximativ 125.000 de tineri s-au alăturat şi aproape 15.000 au luat parte la acţiuni în teren.

    Cel mai recent Eurobarometru privind tineretul arată că trei din patru tineri s-au implicat într-un fel sau altul în activități civice, fie că este vorba de participarea la vot, la o activitate de voluntariat , de aderarea la o mișcare ori de semnarea unei petiții online. Sondajul mai arată că peste două treimi dintre tineri (67%) consideră că prioritatea numărul unu a Uniunii Europene în următorii zece ani trebuie să fie protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice. A doua și a treia prioritate ar fi îmbunătățirea educației și a formării, inclusiv libera circulație a studenților, a ucenicilor sau a elevilor (56%) și – cu celaşi procent – combaterea sărăciei, a inegalităților economice și sociale.

    În plus, 72% dintre tinerii intervievați afirmă că, din momentul în care au dobândit capacitatea de a vota și până în prezent, au participat la alegeri locale, naționale sau europene.


  • Comisia Europeana a decis să suplimenteze fondurile alocate programului Erasmus

    Comisia Europeana a decis să suplimenteze fondurile alocate programului Erasmus

    Bugetul
    de anul acesta, de 3 miliarde de euro, va fi completat cu încă 251 de milioane
    de euro.


    Erasmus este programul prin care Uniunea Europeană sprijină educația, formarea, tineretul și sportul în Europa.

    Studiile în străinătate reprezintă una dintre principalele componente ale programului.

    Erasmus presupune în principal ca tinerii, elevi sau studenți, să meargă să studieze un timp la școli și universități din alte țări.

    Așa s-a întâmplat la școala 52 din Capitală ai cărei elevi au avut timp de o săptămâna colegi din Grecia, Croația, Turcia, Bulgaria și Slovacia.


  • DiscoverEU: tot mai mulţi tineri explorează Europa

    DiscoverEU: tot mai mulţi tineri explorează Europa

    Peste 14.500 de tineri cu vârsta de 18 ani au fost selectați în urma a aproape 80.000 de cereri pentru a primi un permis de călătorie DiscoverEU. Anul acesta, participanții vor avea posibilitatea de a călători între 15 aprilie și 31 octombrie, pe o perioadă de până la 30 de zile.

    DiscoverEU este o experiență de călătorie simplă şi accesibilă destinată tinerilor în mod individual sau în grupuri mici, inclusiv celor care provin din medii defavorizate. Programul le oferă tinerilor de 18 ani șansa de a afla mai multe despre patrimoniul cultural și diversitatea culturală a Europei, de a se conecta cu alți tineri și de explora identitatea europeană. Inițiativa a fost lansată în iunie anul trecut, în urma unei propuneri a Parlamentului European privind o acțiune pregătitoare cu un buget de 12 milioane de euro. Prima rundă de cereri a oferit unui număr de aproximativ 15.000 de tineri posibilitatea de a călători în Europa.

    Pentru acest an, Parlamentul European a aprobat suma de 16 milioane de euro. Astfel că cea de-a doua rundă a inițiativei a atras cereri de la aproape 80.000 de tineri din toate statele membre ale Uniunii Europene pe parcursul unei perioade de două săptămâni care s-a încheiat în 11 decembrie. 14.536 de tineri europeni au fost selectați pe baza criteriilor de atribuire și ținând seama de cota stabilită pentru fiecare stat membru al Uniunii.

    Comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, s-a declarat încântat să vadă cum tinerii europeni utilizează DiscoverEU pentru a-și cunoaște continentul. În total, aproape 180.000 de tineri din întreaga Europă au depus cereri în timpul celor două runde de anul trecut. Graţie acestei inițiative, aproximativ 30.000 de tineri au avut șansa de a explora culturile și tradițiile Europei și de a se conecta cu alți călători, precum și cu comunitățile pe care le-au vizitat – a explicat comisarul.

    Nathalie Vandystadt, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a precizat că, la acestă a doua rundă, o atenţie deosebit a fost acordată şi asigurării de facilităţi pentru tinerii cu dizbilităţi: DiscoverEU este un program deschis pentru toată lumea. De această dată am promovat mult mai bine asociaţiile care reprezintă persoanele cu dizabilităţi şi sunt bucuroasă să vă împărtăşesc aceste detalii. Câștigătorii celei de-a doua runde vor fi contactați pentru a-şi putea rezerva călătoriile. Ei pot călători, singuri sau în grupuri de maximum cinci persoane, între 15 aprilie și 31 octombrie, până la 30 de zile. Majoritatea vor călători cu trenul, utilizând moduri de transport alternative în cazuri excepționale.

    Odată cu permisul de călătorie, tinerii vor fi informați cu privire la posibilitățile speciale de care dispun; de exemplu, reduceri de prețuri la biletele de intrare pentru muzee și obiective culturale, precum și participarea la activități de învățare sau la evenimente de bun venit organizate de localnici în orașele pe care le vor vizita.


  • Solidaritatea prin sport în Uniunea Europeană

    Solidaritatea prin sport în Uniunea Europeană

    S-a spus că sportul
    este un mijloc prin care oamenii se confruntă dar se și cunosc și se susțin.
    Uniunea Europeană are pe agenda sa strategii prin care țările, regiunile,
    comunitățile, indivizii se pot apropia prin sport, pot trece peste traume
    istorice și se pot dezvolta economic. După Apelul de la Tartu la un stil de
    viață sănătos prin promovarea sportului, educației și stilului alimentar lansat
    pe 22 septembrie 2017, a urmat înființarea premiului BeInclusive EU Sport.

    Tibor
    Navracsics,     comisar european pentru educație, cultură, tineret și sport, a
    subliniat rolul important pe care îl are sportul în construirea unei
    solidarități europene: Sportul are unicul potențial de a ne
    ajuta în abordarea marilor provocări cu care se confruntă societățile noastre
    și a încuraja dezvoltarea orașelor și a regiunilor. Pentru a profita din plin
    de acest potențial, trebuie să găsim căi de a fixa sportul în acțiunile noastre
    de la un capăt al altul în politicile noastre. În particular, trebuie-l să
    includem și mai mult în strategiile locale și regionale, construind forța
    individuală și ambițiile regiunilor și a orașelor. Comisia Europeană dă cele
    mai bune exemple în acest sens. Anul trecut, împreună cu colegul meu, comisarul
    responsabil pentru agricultură și sănătate, am lansat apelul de la Tartu pentru
    o viață sănătoasă. Acesta implică sportul dar merge mult mai departe trasând o
    foaie de parcurs pentru acțiune care implică un spectru de politici mai larg
    incluzând sportul, hrana, inovația, cercetarea și transportul, doar pentru a
    aminti câteva. Am realizat un bun progres și rezultatele se vor vedea curând.
    Sportul poate aduce dezvoltare în regiuni și orașe în câteva feluri. De
    exemplu, poate face o comunitate mai coerentă și mai rezistentă în sensul unei
    conștiințe a apartenenței, care este crucială pentru regiuni și orașe mărind
    diversitatea și competiția pentru cele mai bune minți. Pentru a promova
    aceasta, am lansat anul trecut premiile BeInclusive EU Sport. Se decernează
    organizațiilor care folosesc puterea sportului pentru a susține indivizii din
    grupuri dezavantajate în a-și găsi locul în societate. Am anunțat deja cei trei
    câștigători din acest an. Dar sportul are efect pozitiv asupra economiei,
    contribuind la strategia noastră pentru o creștere sustenabilă, inteligentă și
    incluzivă. Cifre recente arată că peste 5,5 milioane de locuri de muncă depind
    de sport. Aceasta este echivalentul a 2,72% din totalul angajaților din Uniunea
    Europeană. Contribuția puternică a sportului la Uniunea Europeană ca imagine
    economică nu s-a dezvoltat din nimic. Uniunea Europeană a avut o abordare
    activă în elaborarea programelor cum ar fi fondurile structurale, crearea
    ecosistemelor necesare sportului pentru a impulsiona economiile regionale și,
    astfel, creșterile locale.


    Câștigătorii
    premiului BeInclusive EU Sport pe 2018 sunt: organizația Fit4Life din Finlanda,
    clubul de judo pentru persoane cu dizabilități Fuji din Croația și Sport
    &Refugees din Germania.


  • Comisia sprijină predarea și învățarea digitală în școli

    Comisia sprijină predarea și învățarea digitală în școli

    În UE, SELFIE (Self-reflection
    on Effective Learning by Fostering the use of Innovative Educational
    Technologies) va fi pus la dispoziția a peste 76 de milioane de elevi și
    cadre didactice în 250 de mii de școli pe bază de voluntariat. Instrumentul
    este lansat în 24 de limbi ale UE și alte versiuni lingvistice vor urma. Orice
    școală interesată (din învățământul primar, secundar și profesional) poate să
    se înscrie pe platforma SELFIE și să utilizeze instrumentul în cadrul
    școlii. Obiectivul Comisiei este de a implica 1 milion de elevi, cadre
    didactice și directori de școli până la sfârșitul anului 2019.

    Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, a precizat: SELFIE
    este un sistem online de autoevaluare adresat tuturor celor din domeniul
    educaţiei. Într-o primă etapă, el poate fi un exerciţiu util de organizare pentru a
    putea cunoaşte mai bine stadiul în care se află o anumită şcoală, regiune,
    chiar un anumit stat-membru. Acest sistem ar putea fi un foarte bun şi eficient
    punct de pornire comun pentru dezvoltarea ulterioară, pentru un viitor răspuns
    la unison la provocările revoluţiei digitale. Pentru că noi trăim în plină revoluţie digitală,
    după anumite studii se pare că aproximativ 40% din locurile de muncă actuale
    vor dispărea în circa 10 ani, probabil, şi întreaga noastră concepţie despre
    piaţa muncii, despre locurile de muncă, despre forţa de muncă sau despre
    formele flexibile de muncă se va schimba radical. Trebuie, deci, să fim
    pregătiţi pentru toate. Şi trebuie să începem din şcoli, cu profesorii şi
    elevii, şi să creăm un cadru solid pentru a-i putea sprijini pe toţi cei
    implicaţi, decidenţi şi cetăţeni din ţările membre.

    SELFIE constituie una dintre cele 11
    inițiative ale Planului de
    acțiune pentru educația digitală prezentat de Comisie în ianuarie anul
    acesta. Planul vizează stimularea competențelor digitale în Europa și
    promovarea utilizării inovatoare a tehnologiilor digitale în procesele de predare și învățare    . Odată ce o unitate de
    învățământ decide să utilizeze SELFIE, elevii, directorii școlii și
    cadrele didactice reflectă asupra unei serii de afirmații scurte pentru a
    evalua dacă tehnologiile sunt utilizate în procesele de predare și învățare.
    Instrumentul este modular, iar școlile pot alege dintr-o
    serie de afirmații opționale și adăuga întrebări individualizate pentru a se
    adapta necesităților și priorităților lor respective. În continuare, școala primește un raport individualizat
    conținând rezultatele. Raportul școlar SELFIE poate fi apoi utilizat pentru un
    dialog cu comunitatea școlară, în vederea definirii măsurilor de ameliorare a
    utilizării tehnologiilor digitale pentru ameliorarea procesului de învățare.
    Acesta ar putea include, de exemplu, formarea specifică a cadrelor didactice sau acordarea de sprijin
    pentru elevi închestiuni precum siguranța online. Toate
    răspunsurile sunt anonime și nu se colectează date personale. Datele nu
    vor fi utilizate pentru clasificarea școlilor sau a sistemelor de învățământ.
    Instrumentul SELFIE este deja disponibil în școlile din Serbia și, de la
    începutul anului viitor, el va fi pus la dispoziție în toate țările din
    regiunea Balcanilor de Vest.


  • Corpul European de Solidaritate

    Corpul European de Solidaritate

    Parlamentul European a dezbătut ieri un raport referitor
    la activitatea Corpului Solidarităţii Europene şi a aprobat un regulament
    pentru mai buna funcţionare a acestui program. Corpul Solidarităţii Europene
    reuneşte tineri voluntari între 18 şi 30 de ani care contribuie la proiecte
    comunitare în întreaga Europă. Corpul European de Solidaritate a fost lansat în
    decembrie 2016. De atunci s-au înscris mai mult de 75.000 de tineri, din care
    peste 8.000 sunt implicați în activități de solidaritate.


    În urma votului de ieri din Parlamentul
    European, tinerii europeni au posibilitatea de a face voluntariat sau de lucra
    în diverse proiecte private bazate pe principiul solidarităţii    .Deoarece companiile private
    pot accesa fondurile acestui program, membrii Parlamentului European au votat
    pentru o distincţie clară între activităţile de voluntariat şi angajare, pentru
    a evita ca organizaţiile private să folosească tinerii în activităţi de
    voluntariat neplătite atunci când există disponibile locuri de muncă. Pentru
    perioada 2018 – 2021 a fost aprobat un buget total de 375,6 milioane de euro
    dar Comisia Europeană a propus suplimentarea bugetului.

    Comisarul pentru Educaţie, cultură, tineret şi sport,
    Tibor Navracsics: Noul regulament cu bugetul aferent va oferi oportunităţi
    de exprimare a solidarităţii pentru 100.000 de tineri până în 2020. Dar, noul
    regulament are o limită temporală, se opreşte la 2020. Trimiţând un semnal
    puternic către tinerii Europei, Comisia a propus să acorde puteri sporite
    Corpului European de Solidaritate şi să extindă termenul de funcţionare şi în
    exerciţiul bugetar multianual următor, adică pentru perioada 2021- 2027. Vrem
    să dezvoltăm ceea ce am reuşim deja să realizăm şi să construim mai departe adăugând
    o noutate: dorim să susţinem
    voluntariatul în activităţi de ajutor umanitar. Acesta ar putea fi startul în
    crearea unei comunităţi globale de voluntariat. Corpul European de Solidaritate
    este un proiect ce vizează voluntariatul în rândul tinerilor, motiv pentru care
    are am propus creşterea bugetului alocat la 1,26 miliarde de euro pentru o
    perioadă de 6 ani. Acestă măsură ne oferă posibilitatea de a oferi 350 de mii
    de posturi de voluntariat


    Termenul-limită de depunere a propunerilor este 16 octombrie 2018,
    cu excepția proiectelor propuse de echipele de voluntariat, care
    vor avea timp să aplice până la 18 februarie 2019. Condițiile detaliate ale cererii de propuneri, inclusiv
    prioritățile și instrucțiunile de depunere a candidaturilor pentru fiecare
    proiect, pot fi consultate în Ghidul Corpului European de Solidaritate.