Radio România Internațional

Tag: traditie

  • Vâlcea turistică

    Vâlcea turistică

    În judeţul Vâlcea se pot practica agroturismul,
    turismul religios, de agrement, dar şi curativ. Pe lângă o salină
    impresionantă, veţi găsi staţiuni balneoclimaterice recunoscute, centre de echitaţie,
    şoseaua aflată la cea mai mare altitudine din România, dar şi trasee pentru
    drumeţii pe munte.


    Monica Gheorghiu,
    coordonatorul Centrului de Informare şi Promovare Turistică din judeţul Vâlcea,
    expune câteva dintre motivele pentru care nu ar trebui să ocolim această
    destinaţia atunci când ne planificăm vacanţa. Vâlcea ocupă
    locul întâi în topul destinaţiilor montane, în ceea ce priveşte arealul zonelor
    turistice montane. De asemenea, există staţiuni balneare de interes naţional şi
    internaţional, care au resurse ce le oferă autenticitate. Veţi beneficia de cea
    mai mare varietate de ape minerale, unele unice în lume. De asemenea, există
    parcurile naţionale Cozia, Buila Vânturariţa, cu o
    floră şi faună foarte diversă şi un număr mare de peşteri. Vâlcea ocupă locul
    doi în privinţa numărului de biserici, mănăstiri şi schituri. Putem menţiona Mănăstirea Hurezi, cu ceramica de Hurez, care este în
    patrimonial cultural mondial UNESCO. De asemenea, Centrul de ceramică Olari
    este cel mai important centru de ceramică smălţuită din România. Aş putea
    menţiona Transalpina, una dintre cele mai spectaculoase şosele din ţară şi, nu
    în ultimul rând, pârtia de schi de la Obârşia Lotrului, de la Vidra. Vâlcea
    este o destinaţie pentru toate anotimpurile. În funcţie de preferinţe, se poate
    veni oricând.


    În Parcul Naţional Buila
    Vânturariţa se găsesc peste 500 de hectare de păduri virgine, cele mai
    valoroase din punctul de vedere al biodiversităţii: arbori seculari, luminişuri
    pline cu flori rare şi diverse specii de animale. Vă vor surprinde peisajele uimitoare
    ale pădurilor de mesteacăn, fag şi molid, străbătute de izvoare ce şi-au format
    mici cascade. Veţi vedea creste ascuţite, dar şi culmi domoale, cu pajişti
    înflorite şi stâne de oi. Pe de altă parte, în Parcul Naţional Cozia puteţi
    vedea capra neagră sau râsul. Acesta se întinde pe o suprafaţă de 17.000 de
    hectare şi a mai fost denumit şi parcul florilor. Zonele dimprejurul
    parcurilor naţionale sunt perfecte pentru practicarea turismului rural. Monica
    Gheorghiu, coordonatorul Centrului de Informare şi Promovare Turistică Vâlcea. Aş menţiona zona Vaideeni, care este un important centru etnografic, prin
    modul remarcabil de păstrare a vechilor tradiţii şi meşteşuguri. Reprezintă
    unul dintre cele mai frumoase obiective turistice ale regiunii Oltenia. În
    Vaideeni oieritul este ocupaţia de bază a localnicilor.


    Vaideeni poate fi punctul de
    plecare pentru numeroase trasee montane. Iar dacă nu vă plac drumeţiile, puteţi
    vizita mănăstirile din zonă. Una dintre acestea, la doar puţin peste 30 de km
    depărtare, este Govora. Pictura bisericii este lucrată in frescă, în renumitul
    stil brâncovenesc, fiind executată între anii 1711-1712. În curtea mănăstirii
    veţi remarca şi un vechi clopot de piatră, donat mănăstirii la 1770. Mănăstirea
    are şi o tiparniţă, primele tipărituri datând din anul 1636.


    Şi, tot în apropiere, se află
    şi staţiunile balneoclimaterice. Dintre acestea, Monica Gheorghiu,
    coordonatorul Centrului de Informare şi Promovare Turistică Vâlcea, ne recomandă Călimăneşti Căciulata, Este o perlă a turismului balnear. Se prezintă foarte bine, cu oferte
    atractive pentru turişti. S-au dezvoltat bazele de tratament, piscinele. De
    asemenea, se dezvoltă un concept nou, turismul de wellness şi SPA. Am observat că
    majoritatea tinerilor merg şi-şi petrec timpul liber într-un mod foarte plăcut. Există obiective în zonă
    pentru toate vârstele. Avem patru mănăstiri de patrimoniu. N-aş putea să nu
    menţionez mănăstirile Cozia, Turnu, Ostrov şi Stânişoara.


    Claudiu Tulugea, directorul
    Muzeului Judeţean Aurelian Sacerdoţeanu Vâlcea, ne recomandă o vizită şi la
    vechile conace boiereşti. Dintre cele 550 de obiective de
    patrimoniu din judeţul Vâlcea, conform listei monumentelor istorice în vigoare,
    în jur de 60 sunt vechi conace, construite de familiile boiereşti sau ale
    aşa-zisei aristrocraţii locale. Ele au fost construite în perioada de la
    sfârşitul secolului al XVII-lea, până aproape de începutul primului război
    mondial. De acestea se leagă dinastii de boieri sau familii de oameni politici
    care au avut un impact deosebit atât asupra istoriei naţionale cât şi asupra
    celei locale. De fapt, sunt nişte fortificaţii în care locuia boierul şi
    familia sa. Se baricadau în acest tip de construcţie şi, când erau înconjuraţi
    de cetele de turci, porniţi de la Dunăre către nordul Olteniei, se închidea
    parterul, se închideau obloanele şi se urca la etaj. Ele au o arhitectură
    brâncovenească, specifică zonei prin arcadă şi piatra traforată de la intrare.
    Restul conacelor au o arhitectură în stil neoromânesc, un amestec interesant de
    elemente bizantine şi motive etnografice şi arhitecturale locale. Pe scurt,
    sunt clădiri cu aspect masiv, cu arcade scurte , cu coloane mici şi groase.

    Ne
    întoarcem însă către reşedinţa de judeţ, Râmnicu Vâlcea, care în luna mai îşi
    sărbătoreşte atestarea documentară de peste şase secole, spune Monica
    Gheorghiu, coordonatorul Centrului de Informare şi Promovare Turistică Vâlcea. La Râmnicu Vâlcea şi
    la Călimăneşti Căciulata se împlinesc 628 de ani de la atestarea documentară,
    iar fiecare oraş vine cu diverse activităţi culturale şi concerte la care ar trebui să participe cât mai multă
    lume. Aş vrea să menţionez că, în curând, la Horezu, va avea loc festivalul
    important şi traţional totodată, Cocoşul de Hurez, în
    perioada 3 – 5 iunie. Este târgul ceramicii populare româneşti. Dacă sunt
    iubitori de cultură şi tradiţii, i-aş invita la Muzeul Satului, un muzeu în aer
    liber, foarte frumos şi bine organizat. De asemenea, dacă le place în aer liber
    şi iubesc plimbările, i-aş invita să vadă piramidele din Valea Stâncioiului.
    Acestea sunt foarte frumoase şi sunt create de pârâul cu acelaşi nume la baza
    unui perete muntos înalt. Se aseamănă cu
    o orgă imensă creată de natură chiar în mijlocul naturii. Am participat la
    Târgul de Turism al Olteniei unde au venit turişti din multe colţuri ale lumii
    şi numeroşi colegi din turism. Au fost fascinaţi de potenţialul turistic al
    judeţului nostru.

    Iată
    aşadar o destinaţie pentru orice anotimp, pentru toate vârstele şi pentru toate
    buzunarele: Vâlcea turistică.

  • Mănăstiri din Gorj

    Mănăstiri din Gorj

    În cursul unei vizite în Gorj, există câteva
    mănăstiri ortodoxe, unele dintre ele ridicate cu sute de ani în urmă, la care
    trebuie să vă opriţi. Mănăstirea Polovragi se află în partea estică a judeţului
    Gorj. Construcţia sa a început în anul 1505 şi a fost desăvârşită în anii
    1699-1700, în timpul domnitorului român Constantin Brâncoveanu. Putem menţiona
    şi mănastirea Tismana, a cărei construcţie a început în secolul al XIV-lea,
    biserica din interior fiind înconjurată de ziduri înalte. Specific acestei
    mănăstiri este culoarea de fundal a pereţilor, despre care nici acum nu se ştie
    cum s-a obţinut, dar care poartă numele de roşu de Tismana. Apoi, mai este şi
    mănăstirea Lainici, situată la intrarea în defileul Jiului. Iată câteva
    lăcaşuri de cult, cu o istorie bogată, ale căror porţi le deschidem azi.


    Mănăstirea Tismana se află la aproximativ 30 de km
    de municipiul Târgu Jiu, într-un loc înconjurat de păduri. A fost construită
    într-un an şi îşi trage numele de la arborii de tisă care acopereau odinioară
    întreaga zonă. Călugărul Nicodim, canonizat datorită meritelor sale, a folosit
    tehnici de construcţie deosebite pentru perioada anilor 1500. Biserica din
    interiorul mănăstirii este înconjurată de ziduri puternice, accesul în interior
    făcându-se printr-o uriaşă poartă de lemn, spune Oana Paloş, purtător de cuvânt
    al Consiliului Judeţean Gorj. Mănăstirea Tismana este o
    bijuterie arhitecturală. Clădirea mănăstirii, dar şi zona de munte în care este
    poziţionată atrage foarte mulţi oameni, mai ales de hramul mănăstirii, de Sf.
    Maria. Atunci vin mii şi mii de pelerini.


    Muzeul Mănăstirii Tismana are o istorie de peste 6
    secole, iar primele pagini au fost scrise de către călugărul Nicodim. Acesta a
    ridicat mănăstirea, însă nu a decorat pereţii interiori ai bisericii,
    limitându-se doar să-i picteze într-o singură culoare, ocru, cu motive florale
    şi geometrice. Prima pictură policromă a mănăstirii a fost făcută în secolul
    16, de Dobromir din Târgovişte, una dintre aşezările care au devenit, de-a
    lungul timpului, capitale domneşti. Dobromir a folosit culori vegetale, între
    care un roşu oriental, numit astăzi roşu de Tismana.


    Arhidiaconul Dioniţă Apostolache, purtător de
    cuvânt al Arhiepiscopiei Craiovei, spune că turiştii vor găsi în Gorj cele mai
    vechi mănăstiri ortodoxe din ţară: Începem cu mănăstirea
    Tismana, ctitorie a Sfântului Nicodim de la Tismana. Acest sfânt aşezământ a
    luat fiinţă în secolul al XIV-lea, Sf. Nicodim fiind considerat în tradiţia
    monahală ortodoxă drept întemeietorul monahismului de tip neoisihast din
    Oltenia. Aşadar, mănăstirea Tismana, aşezată într-un ancadrament pitoresc, cu
    frumuseţi naturale deosebite, vine în întâmpinarea credinciosului care doreşte
    să se roage şi care, în acelaşi timp, doreşte să admire şi frumuseţile naturii.
    Aici, pe lângă sfânta mănăsătire, sunt inedite şi pădurile de tisă şi de castan
    sălbatic. Mai nou, chiar lângă mănăstirea Tismana, a fost întemeiat Muzeul
    Monetăriei Naţionale, aici fiind depozitat tezaurul naţional din perioada
    Primului Război Mondial. Există şi muzee care împodobesc patrimoniul
    mănăstirilor noastre. La Tismana există un muzeu cu obiecte foarte vechi,
    unicat la noi în ţară. De aici, prin dialog cu părinţii de la mănăstire, cu
    maicile care ostenesc acolo, pot fi direcţionaţi către zonele mai puţin
    cunoscute. La Tismana, de exemplu, la 1.000 de metri altitudine, se poate merge
    chiar pe jos şi se ajunge la schiturile Cioclovina de Sus şi Cioclovina de Jos.
    Detaliile despre călătoria spre acestea se pot obţine de la maicile de la
    mănăstirea Tismana.



    Un alt reper pentru un circuit cultural-religios
    în judeţul Gorj este mănăstirea ortodoxă Polovragi, care datează din anul 1505,
    situată în apropierea localităţii cu acelaşi nume. Mănăstirea se află chiar la
    intrarea în Cheile Olteţului, care separă Munţii Parângului de Munţii
    Căpăţânii. Tot aici, în Cheile Olteţului, ceva mai sus faţă de mănăstire,
    întâlnim peştera Polovragi, care are o lungime de aproape 11 km, dintre care
    prima porţiune, de 800 de metri, este deschisă pentru turişti. Arhidiacon
    Dioniţă Apostolache, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Craiovei. A doua destinaţie care ar putea fi amintită în acest context este
    mănăstirea Polovragi. Acolo, de asemenea, într-o zonă deosebit de frumoasă,
    pelerinul poate observa frumuseţea stilului brâncovenesc. Mănăstirea Polovragi
    este construită sub influenţa artei brâncoveneşti, pictura fiind unicat în ţara
    noastră. A fost restaurată şi sfinţită de curând.



    O altă mănăstire reprezentativă din judeţul Gorj
    este Lainici, situată la 35 de km de municipiul Târgu Jiu. Şi această mănăstire
    se pare că ar fi fost ctitorită de călugărul Nicodim care a înălţat o
    construcţie din piatră sau din lemn, care a rezistat până în secolul al 18-lea,
    spune Arhidiacon Dioniţă Apostolache, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei
    Craiovei. A treia destinaţie ar fi mănăstirea Lainici, aşezată
    pe defileul Jiului, pe ruta Petroşani, făcând legătura cu partea transilvăneană
    a României. Este o mănăstire cu tradiţie, de călugări. Rolul important al
    acestui aşezământ s-a remarcat în special în perioada interbelică, când
    călugării de la Mănăstirea Lainici au participat activ la susţinerea spiritului
    românesc şi la promovarea valorilor şi tradiţiilor ortodoxe. În prezent,
    mănăstirea Lainici este unul dintre punctele de atracţie din zonă pentru faptul
    că în sfântul aşezământ sunt moaştele Sfântului Irodion de la Lainici. Este
    unul dintre stareţii de seamă ai acestei mănăstiri, canonizat de curând de
    către Biserica Ortodoxă Română. Fiecare mănăstire are pregătit un reprezentant
    care să dea toate detaliile într-o limbă de circulaţie internaţională.



    Iată aşadar un traseu care include cele mai vechi
    şi mai cunoscute mănăstiri din Gorj, cu o istorie bogată, aşezate într-un cadru
    natural de excepţie.

  • Suveniruri de sărbători

    Suveniruri de sărbători

    Fără îndoială, specifice sărbătorilor de iarnă în România sunt creaţiile meşterilor populari — îndeosebi icoanele pictate pe lemn sau pe sticlă. Mai pot fi achiziţionate vase din lut, ştergare, cergi, ii, împletituri din răchită. În România, desigur, nu există nici un muzeu – sau un alt loc care să prezinte interes pentru turişti – de la care să nu poată fi procurat un mic suvenir. Însă, vom da ca exemplu, pentru început, câteva dintre obiectele care pot fi cumpărate din Bucureşti, din magazine situate în centrul oraşului, pe una dintre principalele artere comerciale – Calea Victoriei. În aceste magazine, ouăle încondeiate au preţuri echivalente cu cca. 3 euro, iar icoanele pictate pe lemn au preţuri echivalente cu până la 200 de euro. Ştergarele cu motive populare costă cel mult 60 de euro, iar iile – între 20 şi 300 de euro, în funcţie, desigur, de mărime şi de complexitatea motivelor populare. În standurile cu obiecte de artizanat, pot fi văzute şi numeroase obiecte sculptate în lemn. Astfel, să spunem doar că un set decorativ de tacâmuri costă aproape 6 euro. Pe de altă parte, obiectele din lut – farfurii şi oale – au preţuri în jur de 5 euro. Un alt magazin situat în centrul Bucureştiului, anume ‘Unirea Shopping Center’, dispune de raioane cu obiecte de artizanat. Aici, am văzut chiar ceramică de Horezu sau de Corund, anume farfurii sau ulcele cu desene unicat, la preţul de cca. 7 euro, iar păpuşile îmbrăcate în costume specifice diverselor regiuni folclorice ale României au preţuri cuprinse între 8 şi 13 euro.



    Există şi posibilitatea de a procura suveniruri de pe Internet. Un astfel de magazin on-line propune, spre exemplu, cumpărătorilor diverse obiecte promoţionale din lemn care costă până la câteva zeci de euro, apoi pandantive-unicat din sticlă, cu preţuri de cca. 18 euro, obiecte de artizanat din lemn şi ceramică, având preţuri de până la 25 de euro, suveniruri cu magneţi pentru frigider cu preţuri de cca. 2,5 euro, chiar şi băuturi tradiţionale româneşti precum ţuica şi horinca, în sticle cu forme deosebite, dar şi vinuri de colecţie, fiecare în parte costând cel mult 35 de euro.

  • Târguri de Crăciun în România

    Târguri de Crăciun în România

    Cumpărăturile de Crăciun sunt mare prilej de bucurie, iar sacul Moşului nu se umple niciunde mai bine decât în târgurile de profil. Prin urmare, facem prima oprire chiar în centrul României, la Sibiu. Târgul de Crăciun din Sibiu este un proiect cultural iniţiat de Biroul Ataşatului Social al Ambasadei Austriei în România, dr. h. c. Barbara Schöfnagel, în parteneriat cu municipalitatea sibiană. Expozanţii au venit din peste 20 de judeţe ale ţării. Veţi găsi diverse obiecte de artizanat sau decoraţiuni de Crăciun. Nu lipsesc nici dulciurile cu forme de fructe pralinate, castanele coapte, prăjiturile şi torturile de casă, specialităţile din gastronomia românească şi ungurească şi, bineînţeles, vinul fiert. Andrei Drăgan Răduleţ, managerul evenimentului spune că a primit multe fotografii din partea vizitatorilor, aprecieri şi comparaţii cu multe dintre târgurile de acelaşi fel din Europa. La deschidere, Piaţa Mare s-a dovedit cam mică şi neîncăpătoare. Mulţi oameni vin pentru că se aşteaptă în fiecare an la ceva mai interesant decât în anul precedent. Avem şi responsabilitatea de a nu ne dezamăgi vizitatorii. Până acum am reuşit să nu dezamăgim. Iluminatul festiv a fost pe măsura aşteptărilor. Căsuţele şi modul în care au fost amplasate le-au răpit vizitatorilor multe ore din programul lor. Există spectacole care sunt concentrate pe sfârşitul de săptămână. Chiar pe site-ul evenimentului, targuldecraciun.ro, cu versiunile în limbile română, engleză, franceză şi germană, se poate vedea ce spectacole sunt programate. În restul timpului, între 10.00 şi 21.00, toate căsuţele sunt deschise.”



    Târgul de Crăciun din Sibiu împreună cu Asociaţia We Help sunt şi anul acesta parteneri ai programului ShoeBox”. Prin acest program, oricine poate dărui un cadou de Crăciun copiilor cu o situaţie materială dificilă. Conceptul presupune ca donatorul să ofere unul sau mai multe cadouri cu un volum rezonabil, care să încapă într-o cutie de pantofi, de aici şi denumirea ShoeBox”. Cutiile trebuie să fie frumos ambalate şi prezentate la centrul de colectare nesigilate, pentru a fi sortate în funcţie de viitorul destinatar. Aici sunt repartizate pe categorii: băiat sau fată, cu vârsta cuprinsă între 2 — 18 ani. Andrei Drăgan Răduleţ, managerul târgului de Crăciun din Sibiu, ne-a vorbit însă şi despre un alt proiect, demarat în urmă cu trei ani, ajuns acum la o formulă extinsă. E un pachet de city break care pleacă de la 45 de euro de persoană pentru două nopţi, de vineri până duminică. Se poate alege dintre 12 unităţi de cazare din centrul oraşului, de la pensiune de trei stele până la hotel de patru stele plus. Pe lângă cazare, sunt incluse şi transferurile de la aeroport sau gară şi un tur ghidat în centrul Sibiului. Acesta se termină în Târgul de Crăciun şi include o urcare în cunoscutul Turn al Sfatului. Am inclus o şedinţă de relaxare la un bazin istoric, Baia Populară. Turiştii au parte şi de o degustare de vin fiert şi de un voucher cadou, cu care-şi pot achiziţiona un suvenir din cadrul târgului. Este un pachet complet pe care l-au achiziţionat în fiecare an peste 500 de turişti. Ei au ocazia să viziteze unele dintre cele mai tinere târguri de Crăciun, comparabile cu celelalte, la nivel european. Nu se vor plictisi în Sibiu, vor fi şi bine primiţi, atât în târg cât şi în oraş. Suntem obişnuiţi cu turiştii şi ne dorim mult să le facem o şedere plăcută. Astfel, cei mici, cei mari, vor avea toţi parte de o vizită reuşită şi cred că, în această parte a anului, Sibiul e o destinaţie cu care nu se poate da greş.”



    Anul acesta, chiar în centrul Bucureştiului, în două zone simbol ale capitalei, Parcul Cişmigiu şi Piaţa Universităţii, în perioada 29 noiembrie — 28 decembrie, are loc târgul oficial de Crăciun al Bucureştiului, numit Bucharest Christmas Market. Evenimentul se înscrie în reţeaua celor mai importante târguri de Crâciun din Europa şi este dedicat tuturor categoriilor de public, intrarea fiind liberă. În colţul de decoraţiuni veţi găsi globuri, coroniţe, ghirlande. Dulceţurile, siropurile, mierea, magiunul se găsesc în zona Fabricat în România”. Nu lipsesc nici preparatele tradiţionale. Iar în zona Dulce de Crăciun” vă puteţi delecta cu turtă dulce, plăcinte aburinde, covrigi rotofei şi cozonaci dolofani. Iar asta nu e nicidecum tot, spune Ema Stoica, unul dintre coordonatorii proiectului. Avem o zonă dedicată copiilor. În preajma bradului este amplasată Căsuţa lui Moş Crăciun, unde cei mici se pot întâlni cu Moşul şi cu spiriduşii acestuia. Tot acolo se găseşte un carusel şi, la fel ca la ediţiile precedente, în cadrul târgului se desfăşoară campania umanitară Dăruieşte, fii mai bun, şi tu poţi fi Moş Crăciun”, organizată de Primăria Municipiului Bucureşti, prin Creart, în parteneriat cu SOS Satele Copiilor România. Prin această campanie ne propunem să adoptăm o atitudine proactivă pentru rezolvarea problemelor cu caracter social. Se poate achiziţiona o cărticică, a cărei lansare a avut loc de curând. Se numeşte Vrajă, Vis, Valentina şi-un dichis”. Se pot dona jucării şi cărţi, iar tot acolo există şi un brăduţ al dorinţelor, unde prin donaţii, visele copiilor se pot împlini. Tot la Bucharest Christmas Market aveţi posibilitatea de a asculta artişti de renume, din toate genurile muzicale, pe o scenă amplasată în Piaţa Universităţii. Ne bucurăm şi vă îndemnăm să fiţi alături de noi, să alegeţi Bucureştiul ca destinaţie de Crăciun şi, evident, să vizitaţi Bucharest Christmas Market.”



    În vestul României, în Timişoara, târgul de Crăciun a ajuns la cea de-a opta ediţie. Iar anul acesta avem parte de o ediţie specială. De ce? Aflăm de la Dan Diaconu, viceprimarul municipiului. Este un târg cu tradiţie, care, din punctul nostru de vedere, poate fi una dintre atracţiile turistice ale Timişoarei în această perioadă de sărbători. Este un târg cu un iluminat artistic de excepţie, în Piaţa Victoriei, în centrul Timişoarei, într-o ambianţă feerică. Pe lângă oferta bogată de produse, turiştii se vor putea bucura şi de un program artistic de excepţie. N-am să vă ascund că, pe de altă parte, într-un mod fericit, anul acesta, târgul de Crăciun se suprapune şi peste manifestările dedicate aniversării a 25 de ani de libertate în Timişoara, oraşul de unde a pornit revoluţia română din 1989. În Piaţa Victoriei vom avea un număr important de manifestări care cred că vor aduna foarte multă lume, fie că vorbim de concerte, fie că vorbim de alte manifestări artistice.”


    Până data viitoare, când vă aşteptăm cu noi destinaţii, drum bun şi vreme frumoasă!

  • Turism de aventura în Carpaţi

    Turism de aventura în Carpaţi


    Dedicăm această ediţie iubitorilor de adrenalină, inedit şi mişcare în aer liber şi începem călătoria de astăzi în judeţul Alba. Acolo l-am întâlnit pe Constantin Cheşculescu, proprietarul unei pensiuni cu profil de echitaţie. Totul a pornit de la dragostea pentru cai, pentru aventură şi pentru tradiţie. Urmează o invitaţie la călărie peste munţi şi văi, în aerul curat al înălţimilor, prin sate parcă încremenite în timp. Aveţi de ales între două programe, unul de trei zile Aventura Carpatica” şi unul de opt zile Sate româneşti”.




    În cazul programului de opt zile, am aflat de la Constantin Cheşculescu că în primele zile are loc împrietenirea dintre turist şi cal. Apoi, în a treia zi… Se porneşte într-o expediţie în Munţii Cindrel. Plecăm din satul Răhău, din vecinătatea oraşului Sebeş, şi ne îndreptăm spre Jina, un sat învecinat cu Poiana Sibiului, ambele cunoscute pentru păstorit. Acolo ne aşteaptă o cină tradiţională, după care pornim spre o localitate numită Crinţ, din munţii Cindrel. Ne concentrăm pe satele din Mărginimea Sibiului pentru că fiecare loc are un pitoresc aparte şi câte ceva special de oferit: o pâine la vatră, un caş proaspăt din gospodăria proprie, în cazul satului Jina un excelent muzeu al păstoritului.”




    Traseul de întoarcere este tot prin Munţii Cindrel, însă pe o altă rută, la fel de pitorească. Pe tot parcursul călătoriei, toate activităţile sunt interactive. Turiştii participă la gătit sau la grătar. De asemenea, în cazul în care într-una din zilele de expediţie caii vor avea nevoie de odihnă, se fac excursii cu maşinile de teren în Sibiu. Constantin Cheşculescu ne-a spus cât costă această aventură călare în Carpaţii româneşti: Echitaţia este un serviciu all inclusive. Turistul nu mai plăteşte nimic după ce rezervă o astfel de vacanţă. În linii mari, o zi călare costă 120 de euro all inclusive. În pachetul de şapte zile sunt şi două zile în care nu se călăreşte şi atunci preţul scade la 55-60 de euro, în funcţie de locul de cazare şi de meniu. Reînnodăm tradiţia cavalerească a României dinainte de al doilea război mondial şi mă bucur că sunt atât de multe familii care vor să educe copiii în acest mod. Lucrul cu calul este foarte educativ, îţi educă răbdarea, te apropie de natură, de animale şi te îndepărtează de calculator şi de telefon.”




    Tot departe de calculator şi de telefon ne invită şi Valentin Gheorghe, managerul unei firme specializate pe turism de aventură. De doi ani, Valentin s-a axat pe zona Carpaţilor de curbură: Penteleu, Siriu, munţii din judeţele Buzău şi Vrancea, în special datorită sălbăticiei acestor locuri. Iată şi oferta: Turiştii străini preferă lucrurile ieşite puţin din comun. Prin urmare, oferta cea mai indicată ar fi cea care presupune anumite scenarii de supravieţuire. Participanţii sunt duşi cu maşini de teren sau cu alte mijloace într-o zonă sălbatică, iar de acolo, împreună cu instructorii, trebuie să ajungă înapoi la civilizaţie. În afară de însuşirea unor tehnici de supravieţuire, care se folosesc în pregătirea militară, ei practică, fără să-şi dea seama că totul a fost gândit în prealabil pentru ei, tot felul de sporturi. De exemplu, ca să ajungă dintr-un punct în altul n-o pot face decât traversând râul, iar undeva vor găsi nişte canoe. Practic, cu ocazia asta, traversează o distanţă destul de mare în doar o oră. Apoi, ajung la o prăpastie, găsesc o instalaţie de tiroliană. În decurs de două, trei zile ajung din nou la civilizaţie.”




    L-am întrebat pe Valentin Gheorghe, care promovează acest program de aventură, dacă avem nevoie de echipament special: Turiştii noştri nu vin cu niciun fel de echipament. Practic, toate echipamentele sportive, de protecţie, maşinile de teren sunt asigurate de noi. Vin îmbrăcaţi normal, ca şi cum ar vrea să iasă la munte, pentru o drumeţie. Am avut destui turişti străini, însă veniţi de obicei individual, din Germania, Franţa, Ungaria. Grupuri organizate am avut momentan doar din Polonia. Avem acolo o firmă cu acelaşi profil, cu care colaborăm de câţiva ani. Începând din acest an sperăm să intrăm cu succes pe pieţe noi: Israel, Spania şi, cred că în premieră, cu Emiratele Arabe.”




    La sfârşitul lunii mai puteţi încerca oferta românească de turism de aventură participând la Adventure Fest. Este un festival de trei zile, unde turiştii pot practica aproape toate activităţile, la nivel de începători.




    Ne încheiem călătoria în Munţii Apuseni, unde pe o suprafaţă de 55 de kilometri pătraţi avem aproape 2.000 de peşteri. Turismul speologic sau speoturismul este fascinant, ne-a spus Cristi Vârciu, de la Apuseni Adventure: “Am lucrat vreo patru ani ca ghid pentru francezi, primăvara lucrez cu turiştii din Israel, iar toamna cu cehii şi polonezii. Acestea sunt cele trei mari categorii de turişti pe care le îndrum prin Apuseni. Cel mai mare succes îl are speoturismul. Am un pachet preferat de şapte zile, care presupune să plecăm pe jos la majoritatea obiectivelor turistice din zonă, bagajele transportându-le cu maşinile de teren. Dimineaţa, cu un sigur rucsac, un simplu pacheţel şi apă, plecăm şi vedem o salbă de monumente, atât naturale cât şi etnografice. Seara dormim în pensiunea în care ne aşteaptă bagajele. Dimineaţa o luăm de la capăt şi tot aşa. Ne urcăm pe ATV-uri, trecem prin chei, mergem cu căruţa. Acest pachet de şapte zile ne-a adus mare succes şi la expoziţiile turistice la care l-am prezentat. În câteva cuvinte, cu mine poţi merge oriunde în Apuseni, chiar şi în timp. Pot să te duc din perioada omului primitiv, în Gheţarul de Foc, cea mai veche peşteră locuită de om, până în zilele noastre, când putem vedea Apusenii din parapantă.”




    Până şi meniul pe care-l veţi găsi aici e inedit: plăcintă pe lespede, lespedea fiind o piatră încinsă şi o altă invenţie proprie, mâncarea în peşteră: pui la butoi. Puii se prepară pe butoi ca la rotisor.




    Iată aşadar câteva oferte greu de refuzat, care vă vor asigura o vacanţă de neuitat în România. În speranţa că vă vom vedea pe crestele Carpaţilor, vă dăm întâlnire data viitoare cu o nouă destinaţie.