Tag: Traian Basescu

  • 16 di ani de la aderarea ali Românie la UE

    16 di ani de la aderarea ali Românie la UE

    Ditu 22 di andreu 1989 până tru 1 di yinaru 2007 ţănu tranziţia ali Românie di la una ditu nai ma serti dictaturi comuniste di pi continent, aţea al Nicolae Ceauşescu, la statutul di membru ali Uniunii Europene. Preţedată di admiterea tru NATO, tru 2004, aderarea a văsiliillei la structurile comunitare fu lugursită unu ditu succesele majore ale clasă politică di Bucureşti, dominată, tru epocă, di prezidentulu Traian Băsescu şi de premierlu Călin Popescu-Tăriceanu. Ama tuti partidele importante andrupara acstu obiectiv, rezonânda, ase, la aştiptărli a societatillei româneşti. Arhivele atestă că, tru toamna a anlui 2005, neise, pistipsearea-a românilor tru Uniunea Europeană eara nai ma mare ditu tute statele membre ică pi calea di adearare. După admitere, România agiumsi a șaptea țară ditu Uniune ca numir di bănători, iar după Brexit a şasea. Limba română agiumsi una ditu limbile oficiale ale Uniunii şi iţi cetățean poati s’adreseadză a instituțiilor comunitare tru româneşte. Işiş numa di Uniune Europeană, tru limba română, lo statut oficial. Eurodeputaţii români ş-loară locurile tru Legislativul comunitar. Ca şi alăntoru state membre, ali Românie ălli si cadi un post de comisar european tru Executivul Uniunii.



    Anaparti di amintatiţli di turlie politică, avantajele aderării s-vidzură tu bana di cafi dzuuă a românilor, agiumţă cetăţeni europeni. Elli pot s’urdină şi pot s’kndurească iuţido tru spaţiul comunitar şi pot s’concureadz pi păzarea a lucurlui ditu ţări tru cari salariile suntu mult ma mari andicra di aţeali di acasă. Comerţul exterior al României easti dominat net de alăxerli cu partenerii ditu Uniune, iar Produsul Intern Brut criscu constant tru anii di după adearare. Sondajele de opinie atestă că majoritatea românilor consideră că direcţia truspre cari trebuie să se trudrepte țara lor ditu punctul de vedere al alianţelor politice şi militare easti Vestul, adică Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi NATO. Elli suntu di părere că aderarea la Uniunea Europeană adusi ma multu avantaje. Cu tuti aestea, aproapea dauă cirecuri apăndăsiră că văsilia a lor lipseasti tra ş-veaglle interesele naţionale atumţea când suntu tru dezacord cu regulile Uniunii, aca suntu tru piriclliu tra ş-keară poziţia de stat membru al blocului comunitar. Multu ma puţăni spusiră că România, ca stat membru, lipseaşti s’tiñisească regulile comunitare, nica şi atumţea când îlli suntu afectate interesele naţionale.



    Cum ţi s’hibă, nai ma mulţă suntu di păreari că Uniunea Europeană nu liseaşti să s’aspargă tru yinitorlli añi. Tut sondajele atestă, ama, nvirinarea a nai cama mulţăloru ditu români că văsilia a lor nu fu admisă, nică, tru Spaţiul Schengen, di libiră urdinari, aţea ţi ălli faţi să s’duească cetăţeni europeni di rangul doi.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • 16 ani de la aderarea României la UE

    16 ani de la aderarea României la UE

    De pe 22 decembrie 1989 până pe 1 ianuarie 2007 a
    durat tranziţia României de la una dintre cele mai dure dictaturi comuniste de
    pe continent, aceea a lui Nicolae Ceauşescu, la statutul de membru al Uniunii
    Europene. Precedată de admiterea în NATO, în 2004, aderarea ţării la
    structurile comunitare a fost considerată unul dintre succesele majore ale
    clasei politice de la Bucureşti, dominată, în epocă, de preşedintele Traian
    Băsescu şi de premierul Călin Popescu-Tăriceanu. Însă toate partidele
    importante au susţinut acest obiectiv, rezonând, astfel, la aşteptările
    societăţii româneşti. Arhivele atestă că, în toamna anului 2005, de pildă,
    încrederea românilor în Uniunea Europeană era cea mai mare din toate statele
    membre sau în curs de aderare. După admitere, România a devenit a șaptea țară
    din Uniune ca număr de locuitori, iar după Brexit a şasea. Limba română a
    devenit una dintre limbile oficiale ale Uniunii şi oricare cetățean se poate adresa instituțiilor comunitare
    în româneşte. Însăşi denumirea de Uniune
    Europeană, în limba română, a primit statut oficial. Eurodeputaţii
    români şi-au ocupat locurile în Legislativul comunitar. Ca şi celorlalte state
    membre, României îi revine un post de comisar european în Executivul Uniunii.

    Dincolo
    de câştigurile de natură politică, avantajele aderării s-au resimiţit şi în
    viaţa de zi cu zi a românilor, deveniţi cetăţeni europeni. Ei pot călători şi
    se pot stabili oriunde în spaţiul comunitar şi pot concura pe piaţa muncii din
    ţări în care salariile sunt mult mai mari decât acasă. Comerţul exterior al
    României e dominat net de schimburile cu partenerii din Uniune, iar Produsul
    Intern Brut a crescut constant în anii de după aderare.
    Sondajele de
    opinie atestă că majoritatea românilor consideră
    că direcţia înspre care trebuie să se îndrepte țara lor din punctul de vedere
    al alianţelor politice şi militare este Vestul, adică Uniunea Europeană,
    Statele Unite ale Americii şi NATO. Ei sunt de părere că aderarea la Uniunea
    Europeană a adus mai degrabă avantaje. Totuşi, circa două treimi au răspuns că
    ţara lor trebuie să îşi apere interesele naţionale atunci când sunt în dezacord
    cu regulile Uniunii, chiar dacă riscă să îşi piardă poziţia de stat membru al
    blocului comunitar. Mult mai puţini au indicat că România, ca stat membru,
    trebuie să respecte regulile comunitare, chiar şi atunci când îi sunt afectate
    interesele naţionale.

    În orice caz, cei mai mulţi sunt de părere că Uniunea
    Europeană nu ar trebui să se destrame în următorii ani. Tot sondajele atestă,
    însă, frustrarea celor mai mulţi români că ţara lor nu a fost admisă, încă, în
    Spaţiul Schengen, de liberă circulaţie, ceea ce îi face să se simtă cetăţeni
    europeni de rangul doi


  • Hotărâre controversată a Curţii Supreme

    Hotărâre controversată a Curţii Supreme

    Înalta
    Curte de Casaţie şi Justiţie din România a luat, marţi, o decizie cu implicaţii
    majore privind prescrierea faptelor. Curtea a hotărât ca aceasta să se aplice
    retroactiv, pe principiul legii penale mai favorabile. Ea a stabilit că nu au
    existat cauze de întrerupere a cursului prescripţiei timp de 4 ani, între iunie
    2018, data intrării în vigoare a primei decizii a Curţii Constituţionale
    privind prescripţia, şi mai 2022, data la care Codul penal a fost amendat tot
    ca urmare a unei hotărâri a CCR. Instituţia prescripţei speciale permitea
    procurorilor să întrerupă cursul acesteia prin administrarea de noi probe sau
    citarea persoanei vizate de ancheta penală în calitate de suspect sau inculpat.
    Potrivit unor surse judiciare, decizia Curţii supreme va afecta mii de dosare
    aflate pe rolul instanţelor sau în anchetă la procurori, iar inculpaţii vor
    scăpa de condamnare sau de acuzaţii ca urmare a prescrierii faptelor.

    Lista
    include nume celebre. Cel mai sonor este al Elenei Udrea, o prezenţă constantă
    a sălilor de judecată şi a penitenciarelor în ultimii 8 ani, după încheierea
    celui de-al doilea mandat al preşedintelui Traian Băsescu, considerat
    protectorul ei. Încarcerată în prezent pentru corupţie, fostul ministru mai are
    pe rolul instanţelor încă două dosare. Primul vizează finanţarea campaniei
    electorale a lui Băsescu din 2009, în care Udrea a primit o condamnare de opt
    ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită
    şi spălare a banilor. Procesul se judecă în faza de apel la Instanţa supremă. O
    condamnare de cinci ani a primit, în acest dosar, şi fiica cea mare a fostului
    preşedinte, Ioana Băsescu. La termenul din septembrie anul acesta, completul de
    la Înalta Curte care judecă procesul finanţării campaniei electorale a lui
    Băsescu a amânat dezbaterile până pe 15 decembrie, adică după decizia de marţi
    a Curţii supreme. Udrea e judecată la Curtea de Apel Bucureşti şi în dosarul
    ‘Hidroelectrica’, în care este acuzată de trafic de influenţă şi spălare a
    banilor, în legătură cu suma de 5 milioane de dolari primită de la un om de
    afaceri. Printre condamnaţii definitiv care au fost eliberaţi din închisoare pe
    motivul prescrierii faptelor se numără fostul preşedinte liberal al Camerei
    Deputaţilor, Bogdan Olteanu şi patronul echipei de fotbal UCraiova 1948, Adrian
    Mititelu.

    Alte zeci de dosare aflate pe rolul instanţelor au fost suspendate
    până la decizia de astăzi şi cel mai probabil vor fi închise. Printre inculpaţi
    sunt fostul primar al Piteştiului, social-democratul Tudor Pendiuc, primarul
    liberal, fost social-democrat, al Iaşului, Mihai Chirica, sau fostul ministru
    PSD Constantin Niţă. Oameni de afaceri, judecaţi, în general, pentru evaziune
    fiscală şi delapidare, şi politicieni de marcă, acuzaţi de trafic de influenţă,
    luare de mită, abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, jubilează după
    decizia Curţii Supreme. Majoritatea proceselor care s-ar putea închide acum
    durează de ani de zile. Este doar meritul avocaţilor sau şi rezultatul
    incompetenţei anchetatorilor?


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 20.03 – 26.03.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 20.03 – 26.03.2022

    Summituri tru contextul a polimlui ditu Ucraina


    Ascumbuseari diplomatică fără preţedintu a dimocraţiilor occidintale, tru aestă stămănă, la Bruxelles, iu s’ţănură trei summituri didicate Ucrainei: al NATO, al Uniunii Europene şi a naima vărtoasi şapte văsilii industrializate. Lidirllii G7 căftară, tru ună declaraţie comună, ca Rusia s’tiñîsească apofasea a Curtillei Internaţionale di Justiţie ta s’dănăsească ntrăoară opearaţiunile militare tru Ucraina. Tru diclaraţie s’caftă, tutunăoară, ritrădzearea forţelor ruseşti, iar G7 tăxeaşti s’asiguripsească că sancţiunile băgati a Moscovăllei va s’hibă aplicate cu stricteţe. Tru cadrul a summitului NATO, Alianţa apufusi s’da agoiutoru suplimentar Ucrainăllei. Easti nai ma greaua criza di securitate ditu unu barnu, diclară șeful a organizaţiei, Jens Stoltenberg. Secretarul general a Alianţăllei, a curi mandat fu prilundzitu până la 30 yismăciuni 2023, spusi că patru năi grupuri di alumtă va s’hibă thimilliusiti tru România, Ungaria, Bulgaria şi Slovacia, tru consolidarea alăntoru patru formate ţi suntu tru Polonia şi văsiliile baltiţi. Apofasea ari scupolu s’anvărtuseadză flancul estic al NATO di la Amarea Baltică la Amarea Lae. Liderllii a Alianței va s’ndreagă, tutunăoară, planuri tră crearea di forţe şi capacităţ suplimentare ninte di summitul a lor ditu cirişaru, cundille tu una diclaraţie, prezidintul a SUA, Joe Biden. Liderul di la Casa Albă vini tru aestă stămănă tru Europa tră s’llia parti, la Bruxelles, la summiturile menționate si tră s’ducă tru Polonia, văsilie cătă cari s-ai ma mulță ditu arifugaţlli ditu Ucraina. Tru cadrul ali andamasi NATO, prezidintul Klaus Iohannis cundille că anvărtuşearea prezenţei aliate tru România la Amarea Lae şi pi tut flancul estic reprezintă un obiectiv strategic a Bucureștiului, ca apandisi la implicaţiile agresiunillei ruse tra securitateaa europenă şi euroatlantică.



    Apofasi tră siguranța energetică a Europăllei


    Impactul economic a polimlui ditu Ucraina, criza arifugaţlor şi siguranţa energetică a Europăllei, pi fondul a misurilor di ñicurari a dipendinţei andicra di Rusia – sunt temele agendăllei Consiliului European di la Bruxelles. Comisia Europeană va ca statele membre s’ancupără diadunu gaze naturale, tru scupoltu ti anvartuseari securitatea energetică a Uniunillei şi ta s’ñîcureadză dipendinţa di hidrocarburile ruseşti. Ună strategie tru aest sensu fu faptă publică ñiercuri di executivul comunitar, nintea reuniunillei di la Bruxelles a şefilor di stat şi di guvern ditu Uniunea Europeană. Un grup di lucru nau thimilliusitu va s’lucreadză ti parteneriate cu văsilii di nafoara spaţiului comunitar, iar activitatea aistei echipe va s’inspire ditu experienţa amintată tru kirolu a pandimiillei, cându fură ancuparati diadunu vaccinuri anti-COVID-19 tră tute statili membre, precizeadză Comisia Europeană. Tru logica ñîcurarillei dipendința di gazlu arusesc s’arădăpseaşti şi habarea a prezidintului Joe Bidin şi al şefăllei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mutrinda un acord tră suplimentarea transportului di gaz lichefiat cari yine tru Europa ditu Statele Unite. Tutunăoară, Bruxellesul va ca cathi cratu membru să s’asiguripsească că până la 1 brumaru are duri rezerve di gaze tră iarnă, di nai pţănu 80% ditu capacităţile proprii di anmagazinare, proporţie cari va s’crească diapoa la 90%, ditu iarna yinitoare. Tru idyiulu kiro, criza energetică genearată di polimlu ditu Ucraina ălli feaţi pi oficialii europeni să-și reconsidiră poziţia andicra di energia pi bază di cărbune. Inclusiv România, cari easti ma pţănu dipendintă di resursele energetice ditu Fedirația Rusă, s’ndredazi s’extragă ma multu cărbune.



    Agiutoru tră arifugaţlli ditu Ucraina


    Bruxellesul pripune majorarea cu 3,4 miliardi di euro a fondurlor distinate statelor membre cari apanghisescu arifugaţ ditu Ucraina. Păradzlli va s’agiungă maxusu tru văsiliile aflate la sinurlu cu aestă ţară – easti zborlu di Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, ama şi tru ateali cari aprukeară nai ma mari numiru di persoane tru raport cu populaţia a lor – Austria, Bulgaria, Cehia şi Estonia. Un comunicat a executivului comunitar precizeadză că, tru aist kiro, eforturli s’concentreadză pi protejarea a cilimeañiloru, accesul la educaţie, serviţii di sănătate, ama şi acces la locuri di lucru şi locuinţe. 10 milioane di ucraineni, dimi aproximativ un cirecu ditu populaţia Ucrainei, fură anănghisiţ să-şi alasaă locuinţele di itia a polimlui diclanşat di Rusia, tu 24 şcurtu. Ndauă sute di ñilli ditu aești tricură sinurlu tru România, iara tratamentul di cari s’hărsiră aoa fu apreciat unanim di partenerllii a Bucureştiului. Comisia Europeană apufusi s’pitreacă tru România o echipă cari s’evalueadză hărgili pe cari guvernul li avu cu arifugaţlli ucraineni şi s’ndreagă turlia di dicontare a aluştora. Di altă parte, executivul di la București ndreapsi un plan naţional tră agiutarea a arifugaţlor, șase grupuri di lucru va s’kivernisească problemele aţiloru cari apufusescu s’arămână tru România. Pisti sinuru, alumtili continuă. Intrată tru doilu mesu di polimu, Ucraina ţăni keptu a aputrusearillei faptă di armata ruse, victimi sunt di dauli părţă, iara pazarapserli di irini nu adusiră rezultati ti hairi.



    Traian Băsescu, fostul prezidintu ali Românie, fu colaborator a Securitatillei


    Fostul prezidintu ali Românie, Traian Băsescu fu colaborator a Securitatillei ca poliţie politică, apufusi, tru aestă stămănă, Analta Curtea di Casaţie şi Justiţie, cari ţănu aşi, pritu sentinţă difinitivă, apofasea a primei instanţe. Pi hiotea a kirolui, Consiliul Naţional tră Studierea Arhivelor Securitatillei lu verifică ma multi ori arada pe Traian Băsescu, iara aestu lo ună adiverinţă di necolaborare cu fosta Securitate, atea ditu soni tru 2014. Tru 2019, ama, anul tru cari Traian Băsescu fu aleptu europarlamentar, CNSAS constată, pi baza a născăntoru documente, că fostul prezidintu fu colaborator a Securitatillei. Tru ună primă reacţie, Traian Băsescu diclară că nu va s’comenteadza apofasea a Instanţei Supreme şi va s’facă dimersurile legale la CEDO.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala








  • Retrospectiva săptămânii 20.03 – 26.03.2022

    Retrospectiva săptămânii 20.03 – 26.03.2022

    Summituri în contextul războiului din Ucraina

    Mobilizare diplomatică fără precedent a democraţiilor occidentale, în această săptămână, la Bruxelles, unde au avut loc trei summituri dedicate Ucrainei: al NATO, al Uniunii Europene şi al celor mai puternice şapte ţări industrializate. Liderii G7 au cerut, într-o declaraţie comună, ca Rusia să respecte decizia Curţii Internaţionale de Justiţie şi să îşi suspende imediat operaţiunile militare în Ucraina. În declaraţie se solicită, totodată, retragerea forţelor ruseşti, iar G7 promite să se asigure că sancţiunile impuse Moscovei vor fi aplicate cu stricteţe. În cadrul summitului NATO, Alianţa a decis să ofere ajutor suplimentar Ucrainei. Este cea mai gravă criza de securitate dintr-o generaţie, a declarat șeful organizaţiei, Jens Stoltenberg. Secretarul general al Alianţei, al cărui mandat a fost prelungit până la 30 septembrie 2023, a anunţat că patru noi grupuri de luptă vor fi create în România, Ungaria, Bulgaria şi Slovacia, în consolidarea celorlalte patru formate deja în Polonia şi ţările baltice. Decizia este menită să întărească flancul estic al NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră. Liderii Alianței vor elabora, de asemenea, planuri pentru crearea de forţe şi capacităţi suplimentare înainte de summitul lor din iunie, a precizat, într-o declaraţie, președintele SUA, Joe Biden. Liderul de la Casa Albă a venit în această săptămână în Europa pentru a participa, la Bruxelles, la summiturile menționate si pentru a merge în Polonia, țară spre care s-au îndreptat cei mulți dintre refugiații din Ucraina. În cadrul reuniunii NATO, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că întărirea prezenţei aliate în România la Marea Neagră şi pe întreg flancul estic reprezintă un obiectiv strategic al Bucureștiului, ca răspuns la implicaţiile agresiunii ruse asupra securităţii europene şi euroatlantice.

    Decizii pentru siguranța energetică a Europei

    Impactul economic al războiului din Ucraina, criza refugiaţilor şi siguranţa energetică a Europei, pe fondul măsurilor de reducere a dependenţei faţă de Rusia – sunt temele agendei Consiliului European de la Bruxelles. Comisia Europeană vrea ca statele membre să cumpere împreună gaze naturale, în încercarea de a consolida securitatea energetică a Uniunii şi de a reduce dependenţa de hidrocarburile ruseşti. O strategie în acest sens a fost făcută publică miercuri de executivul comunitar, înaintea reuniunii de la Bruxelles a şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană. Un grup de lucru nou înfiinţat ar urma să se ocupe de încheierea de parteneriate cu ţări din afara spaţiului comunitar, iar activitatea acestei echipe ar urma să se inspire din experienţa dobândită în timpul pandemiei, când au fost cumpărate în comun vaccinuri anti-COVID-19 pentru toate statele membre, precizează Comisia Europeană. În logica reducerii dependenței de gazul rusesc se numără și anunțul preşedintelui Joe Biden şi al şefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind un acord pentru suplimentarea transportului de gaz lichefiat care vine în Europa din Statele Unite. Totodată, Bruxellesul vrea ca fiecare stat membru să se asigure că până la 1 noiembrie are suficiente rezerve de gaze pentru iarnă, de cel puţin 80% din capacităţile proprii de înmagazinare, proporţie care ar urmă să crească la 90%, din iarna următoare. În același timp, criza energetică generată de războiul din Ucraina i-a făcut pe oficialii europeni să-și reconsidere poziţia faţă de energia pe bază de cărbune. Inclusiv România, care este mai puțin dependentă de resursele energetice din Federația Rusă, se pregătește să extragă mai mult cărbune.

    Sprijin pentru refugiații din Ucraina

    Bruxellesul propune majorarea cu 3,4 miliarde de euro a fondurilor destinate statelor membre care primesc refugiaţi din Ucraina. Banii vor ajunge cu precădere în ţările aflate la graniţa cu această ţară – este vorba de Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, dar şi în cele care au primit cel mai mare număr de persoane în raport cu populaţia lor – Austria, Bulgaria, Cehia şi Estonia. Un comunicat al executivului comunitar precizează că, în momentul de faţă, eforturile se concentrează pe protejarea copiilor, accesul la educaţie, servicii de sănătate, dar şi acces la locuri de muncă şi locuinţe. 10 milioane de ucraineni, adică aproximativ un sfert din populaţia Ucrainei, au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele din cauza războiului declanşat de Rusia, pe 24 februarie. Câteva sute de mii dintre aceștia au trecut granița în România, iar tratamentul de care au beneficiat aici a fost apreciat unanim de partenerii Bucureştiului. Comisia Europeană a decis să trimită în România o echipă care să evalueze cheltuielile pe care guvernul le-a avut cu refugiaţii ucraineni şi să stabilească modul de decontare a acestora. Pe de altă parte, executivul de la București a pregătit un plan naţional pentru sprijinirea refugiaţilor, șase grupuri de lucru urmând să gestioneze problemele celor care decid să rămână în România. Peste graniță, luptele continuă. Intrată în cea de-a doua lună de război, Ucraina reușește să reziste asaltului armatei ruse, victime sunt de ambele părți, iar negocierile de pace nu s-au soldat deocamdată cu rezultate palpabile.

    Traian Băsescu, fostul preşedinte al României, a fost colaborator al Securităţii

    Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu a fost colaborator al Securităţii ca poliţie politică, a decis, în această săptămână, Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, care a menţinut astfel, prin sentinţă definitivă, hotărârea primei instanţe. De-a lungul timpului, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii l-a verificat în mai multe rânduri pe Traian Băsescu, iar acesta a primit adeverinţă de necolaborare cu fosta Securitate, ultima în 2014. În 2019, însă, anul în care Traian Băsescu a fost ales europarlamentar, CNSAS a constatat, pe baza unor documente, că fostul preşedinte a fost colaborator al Securităţii. Într-o primă reacţie, Traian Băsescu a declarat că nu va comenta decizia Instanţei Supreme şi va face demersurile legale la CEDO.


  • La semaine du 21 au 27 mars 2022

    La semaine du 21 au 27 mars 2022

    Sommets ciblés sur
    la guerre en Ukraine




    Mobilisation diplomatique sans précédent des démocraties
    occidentales cette semaine à Bruxelles, où pas moins de trois sommets ont
    été consacrés à la situation en Ukraine : celui de l’OTAN, de l’UE et des
    sept pays les plus industrialisés du monde. Dans le cadre d’une déclaration
    commune, les leaders du G7 ont demandé à la Russie de respecter la décision de
    la Cour Internationale de Justice et de mettre immédiatement fin à ses opérations
    militaires en Ukraine. Le G7 exige aussi un retrait des forces russes et promet
    de s’assurer que les sanctions imposées à la Russie soient strictement
    appliquées. Dans le cadre du sommet de l’OTAN, l’Alliance de l’Atlantique Nord
    a décidé d’offrir une aide complémentaire à l’Ukraine. « C’est la plus
    grande crise de sécurité depuis une génération, nous sommes unis pour que notre
    Alliance reste forte et que nos peuples soient en sécurité », a déclaré
    Jens Stoltenberg, secrétaire général de l’OTAN, dont le mandat a été prolongé
    jusqu’au 30 septembre 2023. Il a annoncé la création de quatre nouveaux groupes
    de combat en Roumanie, Hongrie, Bulgarie et Slovaquie, censés consolider les
    quatre groupes qui existent déjà en Pologne et dans les Etats baltes. Cette décision
    est censée renforcer le flanc est de l’OTAN de la mer Baltique à la mer Noire.
    Les leaders de l’Alliance de l’Atlantique Nord élaboreront également des plans
    pour créer des forces et des capacités supplémentaires avant le sommet de juin,
    a précisé le président américain Joe Biden. Le leader de la Maison Blanche
    s’est rendu cette semaine en Europe pour participer aux trois sommets déroulés
    à Bruxelles avant de se rendre ensuite en Pologne, Etat vers lequel se sont
    dirigés la plupart des réfugiés d’Ukraine. Dans le cadre de la réunion de
    l’OTAN, le président Klaus Iohannis a souligné que le renforcement de la
    présence alliée en Roumanie, à la mer Noire et sur l’ensemble du flanc est
    constituait un objectif stratégique des autorités de Bucarest et une réponse
    aux conséquences de l’agression russe sur la sécurité européenne et
    euro-atlantique.






    Décisions
    concernant la sécurité énergétique de l’Europe





    L’impact économique de la guerre en Ukraine, la crise des
    réfugiés et la sécurité énergétique de l’Europe, sur la toile de fond des
    mesures de réduction de la dépendance envers la Russie – c’étaient les thèmes à
    l’ordre du jour du Conseil européen de Bruxelles. La Commission européenne
    souhaite que les Etats membres achètent en commun du gaz dans une tentative de renforcer
    la sécurité énergétique de l’Union et de réduire la dépendance des
    hydrocarbures russes. Une stratégie à ce sujet a été publiée mercredi par
    l’exécutif communautaire, à la veille de la réunion à Bruxelles des chefs
    d’Etats et de gouvernements de l’Union européenne. Un nouveau groupe de travail
    devrait s’occuper de la conclusion de partenariats avec des Etats
    extracommunautaires et l’activité de cette équipe devrait s’inspirer de
    l’expérience acquise durant la pandémie, lorsque des vaccins anti-Covid 19 ont
    été achetés en commun pour tous les Etats membres, précise la Commission
    européenne. C’est justement dans les efforts de réduire la dépendance du gaz
    russe que s’inscrit aussi l’annonce du président Joe Biden et de la cheffe de
    la Commission européenne, Ursula von der Leyen, sur un accord visant à accroître
    les quantités de gaz liquéfié fournies par les Etats-Unis à l’Europe. Les
    autorités de Bruxelles souhaitent s’assurer qu’avant le 1er novembre
    prochain, tous les Etats membres remplissent leurs dépôts de gaz à hauteur de 80
    % de leur capacité. Pour l’hiver suivant, les réserves devraient s’élever à 90 %
    de la capacité de stockage.
    Parallèlement, en raison de la crise énergétique générée par la guerre
    en Ukraine, les responsables européens ont repensé leur position à l’égard de
    l’énergie à base de charbon. Même la Roumanie, pays qui est moins dépendant des
    ressources énergétiques en provenance de la Fédération de Russie, se prépare à
    extraire plus de charbon.




    Appui pour les
    réfugiés d’Ukraine





    L’Union européenne propose une majoration de 3,4
    milliards d’euros des fonds destinés aux Etats membres qui reçoivent des
    réfugiés d’Ukraine. Les fonds seront acheminés aux Etats qui partagent une
    frontière avec ce pays – la Hongrie, la Pologne, la Roumanie et la Slovaquie,
    mais aussi à ceux qui ont reçu un très grand nombre de personnes par rapport à
    leur population – l’Autriche, la Bulgarie, la République Tchèque et l’Estonie.
    Selon un communiqué de l’exécutif communautaire, à l’heure actuelle les efforts
    se concentrent sur la protection des enfants, l’accès à l’éducation, les
    services de santé mais aussi sur l’accès aux emplois et au logement. 10
    millions d’Ukrainiens, soit un quart de la population du pays, ont été obligés de
    quitter leur maison à cause de la guerre déclenchée par la Russie, le 24
    février. Plusieurs centaines de milliers de réfugiés ont traversé la frontière
    en Roumanie et tous les partenaires de Bucarest ont loué les efforts des
    autorités et de la population de les accueillir. La Commission européenne a
    décidé d’envoyer en Roumanie une équipe en charge d’évaluer les dépenses du
    gouvernement et d’établir un mécanisme de décompte. Par ailleurs, l’exécutif de
    Bucarest a élaboré un plan national d’appui des réfugiés et il a mis en place
    six groupes de travail qui devraient gérer les problèmes de ceux qui décident
    de rester en Roumanie. De l’autre côté de la frontière, les combats se
    poursuivent. L’Ukraine commence son deuxième mois de guerre et sa résistance à
    l’assaut de l’armée russe. Le nombre de victimes, militaires des deux côtés et
    civiles ukrainiennes ne fait qu’augmenter, alors que les négociations de paix
    n’ont pas abouti à des résultats concrets.




    L’ex-président de la Roumanie, Traian Băsescu,
    collaborateur confirmé de la police politique communiste




    L’ex-président
    roumain, Traian Băsescu, a collaboré avec la Securitate en tant que police
    politique, a décidé cette semaine la Haute Cour de Cassation et de
    Justice, qui a maintenu ainsi par arrêt définitif la décision rendue en
    première instance. Cela fait des années que le Conseil national d’étude des
    archives de la Securitate vérifie Traian Băsescu, qui a reçu d’ailleurs
    plusieurs certificats attestant le fait qu’il n’avait pas collaboré avec
    l’ancienne Securitate, dont le dernier en 2014. Pourtant, en 2019, lorsque
    Traian Băsescu a été élu eurodéputé, le Conseil national d’étude des archives
    de la Securitate a constaté en vertu de toute une série de documents que
    l’ex-président de la Roumanie avait en fait été collaborateur de la Securitate.
    Traian Băsescu a refusé de commenter l’arrêt de la Haute Cour de Cassation et
    de Justice et annoncé son intention de le contester devant la Cour européenne
    des droits de l’Homme. (Trad. Alexandru Diaconescu)

  • March 23, 2022 UPDATE

    March 23, 2022 UPDATE

    NATO — Romanian President, Klaus Iohannis on Thursday will attend the extraordinary NATO summit in Brussels, the Presidential Administration has announced. The meeting is held in the context of the Russian invasion of Ukraine which has increased risks to regional, European and Euro-Atlantic security. The heads of state and government will address the consequences of the Russian invasion of Ukraine and decide on the next steps to strengthen NATO’s deterrence and defence. Speaking at a press conference ahead of the extraordinary NATO Summit, Secretary General Jens Stoltenberg previewed the decisions that he expects leaders to take, such as declaring four new NATO battle groups in Bulgaria, Hungary, Romania, and Slovakia, strengthening NATO’s posture across all domains, providing additional support to Ukraine and stepping up support for other partners at risk from Russian pressure.



    RULING – The Romanian High Court of Cassation and Justice on Wednesday ruled that former president Traian Basescu collaborated with the political police during the communist period. The ruling is final. The Court dismissed Basescu’s appeal as ungrounded, and maintained the initial decision taken by the Bucharest Court of Appeal in September 2019. The former president denies having collaborated with the communist political police and has announced he will address the European Court of Human Rights.



    RECOVERY PLAN – The Romanian Minister of Investment and European Projects, Dan Vilceanu, said Wednesday that Romania will ask Brussels for another 6 billion euros under the National Recovery and Resilience Plan. The total amount earmarked by the EU for Romania under the Plan is 29.9 billion euros, which will go mostly to reforms and investment.



    UKRAINE – The humanitarian crisis in Ukraines besieged cities is deepening. According to the Ukrainian authorities, a significant part of Mariupol has been destroyed by shelling and some estimates speak of thousands of civilians killed in this city. Those still trapped have no access to food, water, electricity and heating and around 100,000 want to leave the area, Kyiv announced. A number of attempts to open humanitarian corridors have failed, because the ceasefire agreements were broken. The authorities are also speaking about a humanitarian disaster in Kherson, a city conquered by the Russian forces. News agencies note that the Russian forces seem to stall on all fronts and even to be pushed back in some places, including near Kyiv. According to Reuters, the Russian army has made some advances in the south and east. On Wednesday, Ukrainian president Volodymy Zelensky addressed the French Parliament asking its members to help put an end to the war and calling on French companies to leave Russia. Also on Wednesday, in an address to the Japanese Parliament, Zelensky asked Japan to increase the pressure of sanctions on Russia by imposing a commercial embargo on Russian products.



    REFUGEES – The UN High Commissioner for Refugees is planning to open an office in Iaşi, in the north-east of Romania, to provide assistance to the Ukrainians fleeing war in their country. Physical individuals and companies who want to help Ukrainian refugees entering Romania can make money transfers directly to the General Inspectorate for Emergencies, in a special account opened for this purpose, the Bucharest Government has announced. Since the start of the war on 24th February, more than half a million Ukrainian refugees have crossed the border into Romania, over 2 million have fled to Poland and almost 370,000 to the Republic of Moldova. The World Health Organisation warned that around 500,000 refugees need medical assistance because they suffer from various conditions, including mental ones.



    GAS – The European Union will propose member states to fill their gas storage to at least 90% of capacity before winter and is considering a cap on gas and electricity prices. According to France Presse news agency, the European Commission thus seeks to reduce purchases of Russian gas by two thirds. The International Energy Agency is also preparing a series of measures to reduce Europes dependence on Russian gas, said the US secretary of energy Jennifer Granholm. In Bucharest, energy minister Virgil Popescu said Romania will also secure its supply of natural gas for next winter from other sources, including the Black Sea, through the off-shore exploitation of a perimeter by the company Black Sea Oil & Gas. The project began two years ago, is about to be finalised and is estimated to provide 10% of the countrys gas supply by the end of the year.



    CORONAVIRUS — Some 4,521 new cases of infection with Covid-19 have been reported in 24 hours in Romania, 619 less than the previous day, the Health Ministry announced. Since the start of the pandemic in Romania, some 2,8 million cases of infection have been reported, along with 65 thousand related deaths. After all restrictions were lifted in Romania on March 9, Health Minister Alexandru Rafila has recommended Romanians to further wear masks in crowded places and on public transport. Representatives of the World Health Organisation have announced that many of the European countries that lifted restrictions are now faced with a significant increase in infections. (EE)



  • 23.03.2022 (mise à jour)

    23.03.2022 (mise à jour)

    OTAN – Le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, participera jeudi, à la réunion extraordinaire des chefs d’Etat et de gouvernement des pays membres de l’Otan, a fait savoir l’administration présidentielle de Bucarest. Organisée à Bruxelles, au QG de l’Alliance, la réunion est convoquée dans le contexte de l’actuelle agression russe en Ukraine et des risques accrus à l’adresse de la sécurité régionale, européenne et euro- atlantique. Les alliés examineront aussi l’impacte de l’actuelle crise sur la situation sécuritaire sur le Flanc Est de l’Otan, y compris dans la région de la Mer Noire. Mercredi, le secrétaire général de l’Otan, Jens Stoltenberg, a déclaré que le sommet de Bruxelles sera une occasion pour les leaders des pays membres de réitérer leur soutien à l’Ukraine. Selon lui, des mesures de consolidation du Flanc oriental seront prises telles, le déploiement de nouveaux contingents en Roumanie, Bulgarie, Slovaquie et Hongrie. « Les alliés sont unis dans leur soutien accordé au brave peuple ukrainien. (…) Poutine doit mettre un terme à cette guerre et participer à la diplomatie réelle » a fait savoir Stoltenberg, en ajoutant « il est temps que la Russie comprenne qu’elle ne pourra pas gagner une guerre nucléaire et qu’elle arrête de nous menacer ».

    Gaz – Bruxelles veut imposer aux Etats de l’UE de remplir à 90% leurs réserves de gaz d’ici novembre. Les 27 réfléchissent aussi à un plafonnement des prix du gaz et de l’électricité, a indiqué mardi le vice-président de la Commission européenne. Selon l’AFP, la Commission européenne se propose de réduire de 2 tiers ses acquisitions de gaz russe pour en réduire la dépendance. A son tour, l’Agence internationale pour l’énergie prépare des mesures pour diminuer la dépendance de l’Europe au gaz russe. A Bucarest, le ministre de l’Energie, Virgil Popescu, a fait savoir que la Roumanie aurait suffisamment de gaz pour l’hiver prochain, y compris provenant de sources alternatives, dont la mer Noire. Entre temps, le président russe, Vladimir Poutine a annoncé que la Russie n’acceptera plus de paiements en dollars ou en euros pour les livraisons de gaz à l’UE, donnant une semaine aux autorités russes pour élaborer le nouveau système en roubles. Et lui de préciser que Moscou répondra à toutes ses obligations contractuelles concernant le volume des livraisons.

    Réfugiés – Le Haut-commissariat des Nations Unies pour les Réfugiés se prépare pour ouvrir un bureau à Iasi (nord-est) pour offrir de l’assistance aux Ukrainiens qui fuient leur pays à cause de la guerre. En attendant, ceux qui souhaitent les aider peuvent verser de l’argent dans un compte bancaire spécialement ouvert par l’Inspection générale pour les Situations d’Urgence de Roumanie à l’intention des Ukrainiens, a fait savoir mercredi, le gouvernement roumain. La Roumanie est le deuxième pays qui accueille des réfugiés depuis cette zone de conflit, après la Pologne. Depuis le début de l’invasion russe en Ukraine, le 24 février dernier, plus de 2 millions de réfugiés ont franchi la frontière polonaise, plus de 500 000 sont arrivés en Roumanie et environ 370 000 autres se sont rendus en République de Moldova. Pour sa part, l’OMS avertit aussi qu’environ un demi-million de réfugiés ont besoin de soins médicaux, car souffrant de différentes maladies, y compris mentales. La guerre en Ukraine a causé la plus grande vague de réfugiés en Europe, depuis la Seconde guerre mondiale.

    PNRR – La Roumanie fera encore deux demandes de paiement d’un total de six milliards d’euros, d’ici la fin de l’année, à travers le Plan national de relance et de résilience, a fait savoir mercredi, à Bucarest, le ministre roumain des Investissements et des Projets européens, Dan Vîlceanu. Divisée en deux tranches égales, la somme sera sollicitée en mai et en octobre. Aux dires du ministre Vîlceanu, le pays a accompli tous les objectifs pour se voir accorder l’enveloppe financière. Sur les 24 jalons stipulés d’ici fin mars, Bucarest en a accompli 7 et le reste sont en cours de finalisation, a précisé le responsable roumain. La Roumanie se verra accorder une enveloppe financière totalisant 29,2 milliards d’euros à travers le PNRR.

    Covid – La Roumanie a rapporté 4521 nouveaux cas de coronavirus ces 24 dernières heures, de 619 de moins qu’à la veille. Depuis le début de la pandémie, il y a deux ans, le pays a enregistré plus de 2,8 millions de cas de contamination et quelque 65000 décès en rapport avec la Covid-19. Le ministre de la Santé, Alexandru Rafila, recommande aux Roumains de continuer à respecter les gestes barrière, notamment le port de masque, même si le pays a supprimé les restrictions sanitaires le 9 mars. Le directeur régional en charge de l’Europe de l’Organisation mondiale de la Santé, Hans Kluge, affirme que nombre d’Etats européens qui ont suspendu trop vite les mesures anti-covid se confrontent actuellement à une flambée du nombre de nouveaux cas d’infection. Parmi ces Etats figurent le Royaume Uni, l’Irlande, la Grèce, Chypres, la France et l’Allemagne.

    Police politique – La Haute Cour de Cassation et de Justice de Roumanie a décidé mercredi, d’une manière définitive et irrévocable, que l’ancien président roumain, Traian Basescu, a été collaborateur de la Sécuritaté, l’ancienne police politique communiste de Roumanie. Le tribunal a rejeté comme infondée la demande de recours formulée par l’inculpé, en restant sur le verdict formulé en septembre 2019 par la Cour d’Appel de Bucarest. Selon le Conseil national pour l’étude des archives de la Sécuritate, Traian Basescu aurait fourni des notes informatives sur un collègue de la Marine roumaine qui par la suite, s’est vu interdire de quitter le pays. Selon les preuves avancées au tribunal, Basescu aurait collaboré avec un officier de la Sécuritate, en lui offrant des informations entièrement écrites de la main. Le Conseil national pour l’étude des archives de la Sécuritate accuse l’ancien président roumain d’avoir fourni à la Sécuritate toute sorte d’informations contrevenant à la politique communiste, telles des projets de déplacements à l’étranger ou des relations avec des occidentaux. Traian Basescu a rejeté les accusations et a déclaré vouloir s’adresser à la Cour européenne des Droits de l’Homme.

    Météo – Il fera beau et chaud en Roumanie dans les jours à venir. Le ciel sera bleu, partiellement couvert durant la nuit, notamment dans l’Est et le Sud-Est où des pluies éparses pourraient faire leur apparition. Le vent soufflera à plus de 70km/h sur les sommets des Carpates. Les températures maximales iront jeudi de 12 à 22 degrés.

  • Nachrichten 23.03.2022

    Nachrichten 23.03.2022


    Die humanitäre Krise in den von der russischen Armee angegriffenen ukrainischen Städten verschärft sich. Nach Angaben der Behörden wurde ein großer Teil von Mariupol durch Granatenbeschuss zerstört. Die genaue Zahl der Opfer ist nicht bekannt, aber frühere Schätzungen gehen von Tausenden von Zivilisten aus. Die Verbliebenen haben keinen Zugang zu Lebensmitteln, Wasser, Strom oder Heizung, und etwa 100.000 wollen nach Angaben Kiews die Region verlassen. Mehrere Versuche, humanitäre Korridore zu öffnen, sind gescheitert, da der Waffenstillstand nicht eingehalten wurde. Die ukrainischen Behörden sprechen auch von einer humanitären Katastrophe in der von Russland eroberten Stadt Herson, die Berichten zufolge eine Blockade verhängt hat, damit die Bevölkerung nicht versorgt werden kann. Nachrichtenagenturen berichten, dass die russischen Streitkräfte an fast allen Fronten festgefahren sind und nach Kämpfen, auch in der Nähe von Kiew, sogar zurückgedrängt wurden. Nach Angaben von Reuters haben die Russen jedoch im Süden und Osten einige Fortschritte erzielt. Parallel zu den Kämpfen werden die Gespräche zwischen den beiden Seiten fortgesetzt, die laut Präsident Wolodimir Zelenskyj Fortschritte machen. Am Mittwoch wandte sich der ukrainische Präsident an das französische Parlament, das er aufforderte, diesen Krieg gegen Freiheit, Gleichheit und Brüderlichkeit zu beenden und französische Unternehmen zum Verlassen Russlands aufzufordern. Ebenfalls am Mittwoch forderte Zelenskyj in einer Rede vor dem Parlament in Tokio Japan auf, den Sanktionsdruck auf Russland zu erhöhen und ein Handelsembargo gegen russische Waren zu verhängen. In Videobotschaften an den US-Kongress, den Bundestag, die Knesset und die Legislative in Rom forderte Zelenskyj die Politiker auf, sich zu engagieren, um den Krieg, der sein Land zu zerstören droht, zu beenden.



    Der rumänische Präsident Klaus Iohannis wird am Donnerstag an der außerordentlichen Tagung der Staats- und Regierungschefs der NATO am Sitz des Bündnisses in Brüssel teilnehmen, teilte die Präsidialverwaltung in Bukarest mit. Das Treffen wird vor dem Hintergrund der illegalen militärischen Aggression der Russischen Föderation gegen die Ukraine und der erheblichen Zunahme von Risiken und Bedrohungen für die regionale, europäische und euro-atlantische Sicherheit einberufen – so eine Pressemitteilung. Auf dem Treffen werden die Staats- und Regierungschefs der Alliierten die Auswirkungen der aktuellen Krise auf die Sicherheitslage an der Ostflanke der NATO, einschließlich des Schwarzen Meeres, sowie auf den gesamten euro-atlantischen Raum erörtern. Am Mittwoch erklärte Generalsekretär Jens Stoltenberg, die Staats- und Regierungschefs der NATO würden auf dem Brüsseler Gipfel ihre Unterstützung für die Ukraine bekräftigen. Ihm zufolge sollen Maßnahmen zur Stärkung der Ostflanke ergriffen werden, wobei vier NATO-Bataillone in Rumänien, Bulgarien, der Slowakei und Ungarn stationiert werden sollen. Die Verbündeten sind sich einig in der Unterstützung des tapferen Volkes der Ukraine. (…) Putin muss diesen Krieg beenden und sich auf echte Diplomatie einlassen, fügte Stoltenberg hinzu. Er betonte auch, dass Russland begreifen muss, dass es einen Atomkrieg nicht gewinnen kann und diese Bedrohung nicht mehr zum Ausruck bringen soll.



    Das UN-Hochkommissariat für Flüchtlinge plant die Eröffnung eines Büros in Iaşi, im Nordosten Rumäniens, um den Ukrainern, die vor dem Krieg in ihrem Land fliehen, zu helfen. Seit Beginn des Krieges am 24. Februar haben mehr als eine halbe Million ukrainische Flüchtlinge die Grenze nach Rumänien überquert, über 2 Millionen sind nach Polen und fast 370.000 in die Republik Moldau geflohen.



    Die Regierung in Bukarest sucht nach neuen Lösungen, um die Bevölkerung und die Wirtschaft angesichts der jüngsten Preissteigerungen zu unterstützen. Es handelt sich um ein Bündel von Maßnahmen, die sowohl auf Energie und Brennstoffe als auch auf Lebensmittel und andere Produkte und Waren abzielen. Auch Unternehmen, die von den gegen Russland verhängten Sanktionen betroffen sind, werden berücksichtigt. Nach Angaben von Premierminister Nicolae Ciuca wird in der nächsten Woche nach Gesprächen mit Mitgliedern der Europäischen Kommission eine Entscheidung getroffen werden.



    94 % der rumänischen Unternehmer glauben, dass der Konflikt zwischen Russland und der Ukraine zu einer Wirtschaftskrise führen wird. Sechs von zehn Unternehmensmanager haben sogar beschlossen, Investitionen zu verschieben, bis die Lage klarer wird, so eine Umfrage des Nationalen Rates für kleine und mittlere Privatunternehmen in Rumänien. 77 % der Befragten gaben an, dass sie ihre Preise in irgendeiner Form erhöhen werden. Aus der Umfrage geht auch hervor, dass die meisten rumänischen Unternehmen keine Geschäftsbeziehungen zu Russland und der Ukraine unterhalten bzw. dass diejenigen, die welche unterhielten, diese beendet haben.



    Die Europäische Union wird den Mitgliedstaaten vorschlagen, ihre Gasspeicher vor dem Winter zu mindestens 90 % zu füllen, und erwägt eine Obergrenze für die Gas- und Strompreise. Nach Angaben der Nachrichtenagentur France Presse will die Europäische Kommission damit die Käufe von russischem Gas um zwei Drittel reduzieren. Auch die Internationale Energieagentur bereite eine Reihe von Maßnahmen vor, um die Abhängigkeit Europas von russischem Gas zu verringern, sagte die amerikanische Energieministerin Jennifer Granholm. In Bukarest erklärte Energieminister Virgil Popescu, dass Rumänien seine Erdgasversorgung für den nächsten Winter auch aus anderen Quellen, u. a. aus dem Schwarzen Meer, sichern werde, und zwar durch die Offshore-Erschließung eines Perimeters durch das Unternehmen Black Sea Oil & Gas. Das Projekt wurde vor zwei Jahren begonnen, steht kurz vor dem Abschluss und soll bis Ende des Jahres 10 % der Gasversorgung des Landes sicherstellen.



    Das Oberste Kassations- und Justizgericht Rumäniens hat am Mittwoch entschieden, dass der ehemalige Staatspräsident Traian Băsescu mit der Securitate zusammengearbeitet hat. Der Oberste Gerichtshof wies seine Berufung als unbegründet zurück und bestätigte damit die Entscheidung des Bukarester Berufungsgerichts vom September 2019, das die Klage des Nationalen Rates für das Studium der Sicherheitsarchive (CNSAS) bestätigt hatte. Nach Angaben des CNSAS hat Traian Băsescu Informationen weitergegeben, die zur Festnahme eines Marinekollegen im Land geführt hätten. Aus den bei Gericht eingereichten Unterlagen geht auch hervor, dass Băsescu einen von der ehemaligen Securitate ernannten Verbindungsoffizier hatte und dass er zwei holographische Aufzeichnungen übergab. Laut CNSAS hat Băsescu während seiner Zusammenarbeit mit der Securitate Informationen geliefert, die Aktivitäten gegen das totalitäre kommunistische Regime anprangerten, wie z. B. seine Absicht, ins Ausland zu gehen und seine Beziehungen zu ausländischen Bürgern. Traian Băsescu hat bestritten, mit der ehemaligen Securitate zusammengearbeitet zu haben, und hat nun, nach der Entscheidung des Obersten Kassations- und Justizgerichtes, angekündigt, dass er rechtliche Schritte beim Europäischen Gerichtshof für Menschenrechte einleiten wird.



    Der rumänische Minister für europäische Investitionen und Projekte, Dan Vîlceanu, erklärte am Mittwoch, dass Rumänien in diesem Jahr zwei weitere Zahlungsanträge im Rahmen des Nationalen Plans für Wiederaufbau und Widerstandsfähigkeit in Höhe von rund 6 Milliarden Euro stellen wird. Der Betrag wird in zwei Tranchen von je drei Milliarden aufgeteilt, die Bukarest im Mai und Oktober in Brüssel beantragen wird. Laut Minister Vîlceanu gibt es keine Probleme bei der Erfüllung der Ziele des Nationalen Plans für Wiederaufbau und Widerstandsfähigkeit, um europäische Gelder zu erhalten. Bis Ende dieses Monats sind von den 24 Meilensteinen sieben erfüllt, die anderen werden gerade fertiggestellt – so der Minister nach seiner Anhörung vor dem Fachausschuss des Senats. Die Europäische Union stellt Rumänien im Rahmen des Nationalen Plans für Wiederaufbau und Widerstandsfähigkeit insgesamt 29,2 Mrd. EUR zur Verfügung, die für Reformen und Investitionen verwendet werden sollen.



    In den letzten 24 Stunden wurden in Rumänien 4.521 neue Fälle von mit SARS-CoV-2 infizierten Personen registriert, 619 weniger als am Vortag, teilte das Gesundheitsministerium in Bukarest am Mittwoch mit. Seit dem Ausbruch der Pandemie vor zwei Jahren wurden in Rumänien mehr als 2,8 Millionen Fälle von Infektionen mit dem neuen Coronavirus registriert, und etwa 65 Tausend Menschen sind daran gestorben. Gesundheitsminister Alexandru Rafila rät den Rumänen, sich weiterhin an die Schutzmaßnahmen gegen COVID zu halten, insbesondere das Tragen von Masken, erklärt jedoch, dass die Wiedereinführung von Beschränkungen nach deren Aufhebung am 9. März nicht in die Zuständigkeit und Macht seiner Behörde fällt. Beamte der Weltgesundheitsorganisation sind der Meinung, dass viele europäische Länder die Maßnahmen gegen COVID zu schnell aufgehoben haben und nun mit einem starken Anstieg der Zahl der Fälle konfrontiert sind. Dazu gehören das Vereinigte Königreich, Irland, Griechenland, Zypern, Frankreich, Italien und Deutschland.

  • Élections locales en Roumanie

    Élections locales en Roumanie

    Des règles strictes de protection sanitaire, telles que le port de masques, la désinfection des mains à lentrée et à la sortie du bureau de vote ainsi que le maintien dune distance physique dau moins un mètre ont accompagné, pour la première fois, lexercice électoral de dimanche, qui a eu lieu en Roumanie. Le COVID-19 avait déjà modifié le calendrier des élections locales, initialement prévues en juin et reportées en raison de la pandémie. Tous les élus – maires, chefs de conseils départementaux, conseillers locaux et départementaux – ont vu leurs mandats prolongés de six mois, ce qui a également alimenté limpatience de lélectorat de renouveler ses administrations.



    41 postes de présidents de conseils départementaux étaient à briguer, plus de 1 300 de conseillers départementaux, 40 000 de conseillers locaux et environ 3 200 de maires. Le taux de participation a été de 46% à léchelle nationale, cest-à-dire, notent les sociologues, seulement deux pour cent de moins que lors des élections locales précédentes, lorsque les gens navaient pas à surmonter leur peur du virus. Lappétit le plus faible pour le vote a été enregistré à Bucarest, seulement 37%, un taux pourtant supérieur à celui dil y a quatre ans. Bucarest représente un dixième de lensemble de lélectorat roumain, et, à lexception du président de la Roumanie, son maire est lhomme politique investi avec le plus grand nombre de voix. La capitale est la ville la plus riche du pays, avec des indicateurs économiques et sociaux supérieurs à la moyenne de lUnion européenne, et avec la démographie la plus dynamique. Cest pourquoi les fonctions de maire général constituent un trophée convoité par tous les partis.



    Le nouveau maire est le mathématicien et activiste civique Nicuşor Dan. Son organisation non gouvernementale, lUnion Sauvez Bucarest, a donné naissance à lUnion Sauvez la Roumanie (USR), actuellement la troisième force au Parlement. Ultérieurement, pour des raisons idéologiques, Nicuşor Dan allait se séparer du parti quil avait fondé, mais sa candidature a été soutenue tant par ce parti que par le Parti national libéral (PNL), au pouvoir. Perdant en 2016, Nicuşor Dan a maintenant compensé par une victoire avec un score confortable devant la maire sociale-démocrate Gabriela Firea. Ancienne vedette, très visible dune chaîne de télévision de gauche, elle est devenue, il y a quatre ans, la première femme et aussi le premier membre du Parti social-démocrate à être maire générale de la capitale roumaine. Candidate à sa propre succession et soutenue par le parti parlementaire le plus important de lopposition, la maire a fait campagne avec le handicap dune inévitable usure du pouvoir ainsi quavec un palmarès plutôt modeste. Bucarest est une ville suffoquée par la pollution, paralysée par le trafic très engorgé, avec une société de chauffage urbain en faillite et des infrastructures encore déficientes.



    Dans le sillage de Gabriela Firea, le PSD sétait également adjugé voici quatre ans les six mairies darrondissement. Cette fois-ci, les candidats de gauche ont dû partager leurs secteurs avec ceux soutenus par le PNL et lUSR (de droite). Des scores serrés entre les deux principales forces politiques ont également été enregistrés à la tête des conseils départementaux. Les sociaux-démocrates ont gardé beaucoup de leurs fiefs dans le sud et lest du pays, alors que les libéraux ont conservé ceux de louest. LUnion démocrate magyare de Roumanie (UDMR) reste première dans le centre, la seule région avec une population magyare majoritaire. Votée par un tiers des Bucarestois, cest-à-dire à égalité avec le PSD et presque le double du nombre de voix du PNL, lUSR a également remporté, en première, plusieurs chefs-lieux de départements : Timisoara (ouest), Brasov (centre) et Bacau (est).



    Ridicule pour beaucoup, lambition déclarée de lancien président Traian Basescu de revenir, à près de 70 ans, à la mairie de la capitale, quil avait dirigée il y a vingt ans, sest avérée une stratégie gagnante pour son parti, le Parti du mouvement populaire (PMP), quil a hissé à Bucarest au-dessus du seuil électoral de 5%. Selon les commentateurs, tous ces chiffres constituent un point de départ pour les stratégies que les partis élaboreront en vue des élections législatives prévues en décembre prochain. (Trad. : Ligia Mihaiescu)


  • Discuții privind viitorul buget comunitar

    Discuții privind viitorul buget comunitar


    Parlamentul și Comisia Europeană continuă discuțiile privind viitorul buget multianual al UE, pentru perioada 2021-2027. Este primul exercițiu financiar după ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar, stat ce contribuia cu 75 de miliarde de euro la bugetul multianual.


    Comisia Europeană a propus o proporție a bugetului de 1,1% din venitul naţional brut), în timp ce Parlamentul European susține o valoare de 1,3% din venitul naţional brut, diferența fiind de 240 de miliarde de euro în plus.



    Disensiuni între statele membre UE în privința viitorului buget



    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat nevoia unui buget care să asigure un echilibru între priorităţile vechi şi cele noi: Este nevoie de un buget capabil să combată provocările climatice şi eu nu voi accepta nicio soluţie care nu alocă 25% din buget pentru combaterea schimbărilor climatice, pentru că altfel nu se va atinge neutralitatea climatică.”



    Viitorul exercițiu financiar creează divergențe între statele membre. Astfel, Prietenii coeziunii, un grup format din 16 ţări membre, inclusiv România, doreşte ca fondurile UE pe care le primesc în cadrul politicii de coeziune să nu fie diminuate în viitorul cadru financiar multianual. De cealaltă parte, grupul Frugal five (Austria, Danemarca, Germania, Ţările de Jos şi Suedia) militează pentru un buget redus, care ar diminua contribuțiile către celelalte state europene care depind, în mare măsură, de fondurile europene.



    Eurodeputații români, front comun pentru fondurile acordate politicii de coeziune și agriculturii



    Eurodeputatul Traian Băsescu, fost președinte al României a subliniat că Parlamentul European susține propunerea PE pentru un buget mai mare și critică atitudinea celor cinci state care se opun. ”Este nejustificată reticența contribuitorilor neți. Ei trebuie să țină cont că statele membre noi le-au dat o piață, trebuie să țină cont faptul că România, de exemplu, a pierdut 16.000 de medici și 220.000 de ingineri care sunt în statele net contribuitoare. Este nedrept să se reducă programele de coeziune”, a declarat Băsescu, membru al Partidului Popular European, citat de publicația Calea Europeană.



    Un alt reprezentant al României, eurodeputatul Dacian Cioloş, a salutat demersurile preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, în vederea ajungerii la un compromis între statele membre privind cadrul financiar multianual. Dorim un buget bun, Europa nu este doar o afacere în care doar ne luăm angajamente, este nevoie de rezultate tangibile pentru cetăţeni, de soluţii privind schimbările climatice şi transformarea digitală, dar în acelaşi timp trebuie să fie modernizate politica agricolă comună şi politica de coeziune., a declarat liderul grupului Renew Europe din PE.

  • Resolution on the Romanian Revolution

    Resolution on the Romanian Revolution

    The European Parliament on Thursday voted a resolution on marking 30 years
    since the anticommunist revolution of 1989 in Romania. This is the first time
    Parliament adopts an official standpoint on the events of ’89, which altered
    the course of the country forever. Debated in Monday’s plenary sitting, the
    document says that 1,142 people were killed, another 3,000 were gravely wounded
    and a few hundred were detained illegally and tortured. The European Parliament
    thus commemorates the event, paying homage to the victims’ families, saying
    that people’s sacrifice at the time enabled Romania’s transition to democracy,
    the rule of law and market economy, and helped integrated the country in NATO
    in 2004 and the European Union in 2007. MEPs called on Romania to strengthen
    its efforts to clarify the truth in relation to the events of the revolution.

    Parliament
    also called on the institutions of the European Union and its Member States,
    including Romania, to do their utmost to ensure that the crimes of communist
    regimes are remembered, and to guarantee that such crimes will never be
    committed again. In Bucharest, President Klaus Iohannis hailed the adoption of
    the resolution, which again confirms that the sacrifice of Romanians in
    December 1989 is a cornerstone of democracy in Romania. The President admits
    that the state needs to acts swiftly to ascertain the truth behind the events
    of ’89, and to bring the guilty to justice. In December 1989 Romanians said
    no to communism and they paid for that with their lives. Today, Romanians are
    again part of the European family, MEP Traian Basescu said in turn. Back in
    2006, during his term as president, Traian Basescu officially condemned the
    communist regime, labeling it criminal and illegitimate.

    Set up in Romania at
    the end of the Second World War with the occupation of Soviet troops, the
    dictatorship in Bucharest is considered by some historians as some of the
    harshest behind the Iron Curtain. In the first two decades, the repressive
    apparatus of Gheorghe Gheorghiu-Dej, a sympathizer of Stalinist Russia, some
    600 thousand people were imprisoned, from democratic high-ranking officials to
    simple peasants who would not give up their lands, from Eastern-Catholic
    cardinals to students who loved their country. Having succeeded Dej, Nicolae
    Ceausescu fueled, for a short while, the illusion of domestic liberalization
    and the breakaway with Moscow. In time, his regime became a one-man
    dictatorship, centered on a grotesque personality cult and imposing a severe
    austerity on the population. His pathological thirst for power would eventually
    turn Romania into the only country in Central and Eastern Europe where the
    toppling of the communist regime resulted in bloodshed.


    (Translated
    by V. Palcu)

  • La résolution du Parlement européen sur la révolution roumaine

    La résolution du Parlement européen sur la révolution roumaine

    Le Parlement européen a voté jeudi, à Strasbourg, à une large majorité, la résolution sur la commémoration des 30 ans écoulés depuis la révolution anticommuniste de décembre 1989 en Roumanie C’est pour la première fois que le Législatif communautaire adopte une position officielle sur cet évènement, qui a changé le destin des Roumains.



    Débattu en séance plénière dès lundi, le texte approuvé par les députés européens mentionne que, pendant la révolution roumaine, 1.142 personnes ont perdu la vie, plus de 3.000 autres ont été grièvement blessées et plusieurs centaines ont été retenues illégalement et torturées. Conformément à cette résolution, le Parlement européen commémore et rend hommage aux victimes de la révolution et à leurs familles, en soulignant que leur sacrifice a permis la transition de la Roumanie vers la démocratie, l’Etat de droit et vers l’économie de marché ainsi que l’adhésion ultérieure du pays à l’OTAN, en 2004, et à l’UE en 2007. Les parlementaires européens sollicitent à l’Etat roumain d’intensifier ses efforts pour que toute la lumière soit faite sur les événements de décembre 1989. Par ailleurs, ils exigent des institutions de l’UE et des Etats membres de déployer tous les efforts pour s’assurer que les crimes commis par les régimes communistes ne seront pas oubliés et qu’ils ne se répètent plus jamais.



    Le président de la Roumanie, Klaus Iohannis, s’est félicité de l’adoption par le Parlement européen de cette résolution qui reconfirme le fait que le prix du sang payé par les Roumains en décembre 1989 représente la pierre angulaire de la démocratie roumaine. Klaus Iohannis reconnaît que l’Etat roumain doit agir avec célérité pour dévoiler la vérité sur les événements de décembre 1989 et pour que les coupables soient déférés à la justice.



    En décembre 89, les Roumains ont dit fermement Non au communisme, au prix de leur vie et ont rejoint la famille européenne, affirme Traian Băsescu, député européen du PPE. En 2006, en sa qualité de président de la Roumanie, il avait condamné officiellement le régime communiste comme étant criminel et illégitime.


    Installée à la fin de la Seconde Guerre Mondiale, par les troupes d’occupation soviétiques, la dictature de Bucarest a été considérée par les historiens comme l’une des plus dures de l‘ancien Bloc communiste. Durant les deux premières décennies, l’appareil répressif du satrape stalinien Gheorghe Gheorghiu-Dej, a jeté en prison plus de 600 mille personnes de toutes les catégories sociales, dont anciens dignitaires démocratiques, paysans qui refusaient de céder leurs terres, cardinaux gréco-catholiques, étudiants et élèves nationalistes. Le successeur de Dej, Nicolae Ceauşescu, a alimenté, pour un certain temps, l’illusion de la libéralisation interne et de la distanciation par rapport à Moscou. Toutefois, peu à peu, le régime allait se transformer en une dictature personnelle, accompagnée d’un culte de la personnalité grotesque et d’une austérité extrême pour les citoyens. Sa maladie du pouvoir allait faire de la Roumanie l’unique pays d’Europe centrale et de l’Est où le renversement du régime communiste a eu lieu avec effusion de sang. (Trad. Mariana Tudose)


  • Uniunea Europeană sprijină Republica Moldova

    Uniunea Europeană sprijină Republica Moldova

    Johannes
    Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind
    extinderea, a anunțat că Republica
    Moldova va primi din nou sprijin bugetar datorită reformelor pe care Chișinăul
    intenționează să le pună în aplicare. Astfel, blocul comunitar își respectă
    angajamentul luat față de cetățenii moldoveni ca parte a acordului de asociere
    a țării la Uniunea Europeană. Comisia și-a reluat în luna iulie 2019 plățile
    aferente sprijinului bugetar către Republica Moldova, după ce le-a suspendat
    timp de doi ani din cauza deteriorării situației statului de drept din această
    țară.


    Europarlamentarul Traian Băsescu a arătat că reluarea sprijinului
    financiar-bugetar din partea Comisiei europene s-a datorat schimbării politice
    de pe malul stâng al Prutului:
    Este
    o reluare a asistenței tehnice și a asistenței financiare de către Uniunea
    Europeană, asistență care a fost întreruptă în timpul guvernului Pavel Filip.
    Odată cu participarea la guvernare a forțelor proeuropene și instalarea
    guvernului Maia Sandu, Uniunea Europeană a decis redeschiderea finanțării. Este
    vorba de o finanțare de 80 de milioane de euro, din care 14 milioane au fost
    acordate în regim de urgență pentru rezolvarea problemelor bugetare ale
    Republicii Moldova.


    Suma de
    14 milioane euro va consolida trei sectoare: reforma sectorului energetic,
    funcționarea justiției și reforma poliției, reforma politicii finanțelor
    publice. Traian Băsescu consideră că acestea sunt sectoare vitale și de ele se
    leagă viitorul economic și politic al Republicii Moldova:

    Acestea sunt domeniile sensibile, justiția, funcționarea
    poliției și a statului de drept sunt elemente esențiale din acordul de asociere
    al Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Având în vedere prioritizarea
    acțiunilor Republicii Moldova, acestea sunt printre primele finanțate de către
    Uniunea Europeană spre a fi rezolvate. Dacă discutăm de sectorul energetic știm
    despre dependența totală a Republicii Moldova de furnizarea de energie și gaze
    din import. Energia electrică vine din Transnistria și Ucraina, iar gazele din
    Federația rusă. În aceste condiții, reformarea sistemului energetic este
    obligatorie și principala axă a reformării sistemului energetic este găsirea de
    soluții alternative de aprovizionare.





    L-am
    întrebat pe Traian Băsescu, având în vedere deblocarea relației Republicii
    Moldova cu Uniunea Europeană, care ar putea fi obstacolele viitoare în calea
    guvernului de la Chișinău:

    În
    primul rând, trebuie făcute instituțiile să funcționeze. Știm foarte bine că
    este ușor să scrii un acord sau o lege, dar urmează implementarea. Este clar că
    o întârziere a punerii în aplicare a tuturor componentelor acordului de
    asociere vine din instruirea funcționarilor publici, din lipsa de
    responsabilitate pentru îndeplinirea obligațiilor, nu ezist să spun din
    corupție. Sunt multe componente care contribuie la întârzierea punerii în
    aplicare a unor reglementări din acordul de asociere sau din tratate.


    UE
    recunoaște măsurile importante luate până acum de Chișinău însă va continua să
    monitorizeze stadiul continuării lor.

  • 21.09.2019

    21.09.2019

    Election présidentielle – En Roumanie, deux
    nouveaux candidats à l’élection présidentielle de novembre prochain ont décidé
    de s’inscrire aujourd’hui dans la course électorale. Les deux sont Kelemen
    Hunor, le candidat de l’Union démocrate des Magyars de Roumanie (UDMR), et Mircea
    Diaconu, soutenu par l’Alliance des libéraux et des démocrates (ALDE) et par le
    Parti Pro România. Hier, ce furent le président sortant Klaus Iohannis, soutenu
    par Parti national libéral (PNL), et le leader de l’Union Sauvez la Roumanie (USR),
    Dan Barna, soutenu par l’Alliance USR-PLUS, qui avaient officiellement déposé
    leurs candidatures. La liste des candidats contient également les noms de
    Viorica Dăncilă, de la part du Parti social-démocrate (PSD), et de Theodor
    Paleologu, soutenu par le Parti du Mouvement populaire (PMP). Le délai de dépôt
    des candidatures à la présidentielle
    expire demain à minuit. La campagne électorale débutera le 12 octobre,
    mais la publicité électorale est déjà visible dans les rues de Bucarest. Dans l’opinion
    des analystes de la scène politique roumaine, à la différence du scrutin
    précédent, la pré-campagne actuelle met en évidence des figures politiques bien
    plus diverses et privilégie l’image à la place du slogan.


















    Police politique – Président de la Roumanie entre
    2004 et 2014, Traian Băsescu a collaboré avec la Securitate, la
    police politique de l’ancien régime dictatorial de Nicolae Ceauşescu – a décidé
    hier la Cour d’appel Bucarest, près de 30 ans après la chute du communisme.
    Cette décision n’est pas définitive, et M. Băsescu, actuellement député
    européen de la part du Parti du Mouvement populaire, a déjà annoncé qu’il
    allait la contester à la Haute Cour de Cassation et de Justice. Selon le
    Conseil national d’étude des archives de la Securitate, l’ancien président
    avait rédigé, en 1975, deux notes informatives qu’il avait signées du nom
    conspiratif de Petrov. Depuis le début des années 2000, Traian Băsescu s’est vu
    délivrer par le Conseil national d’étude des archives de la Securitate plusieurs attestations de non collaboration
    avec la police politique communiste. Dans le même temps, afin d’occuper des
    fonctions publiques, l’ancien chef de l’Etat avait donné plusieurs déclarations
    sur l’honneur qu’il n’avait pas collaboré avec la Securitate.

    Ecologie – C’est un samedi consacré à un nettoyage des décharges sauvages dans toute la Roumanie. Cela fait neuf ans que l’organisation écologiste « Let’s Do It, Romania! » mobilise des dizaines de milliers de volontaires qui ramassent des tonnes de déchets. Ce mouvement civique fait partie d’une initiative plus ample, impliquant une centaine de pays. Une autre action de nettoyage des plages littorales et des eaux de Roumanie se déroule également aujourd’hui. L’association « Act For Tomorrow », organisatrice de l’événement, explique qu’il s’agit d’une action de volontariat en deux étapes, d’abord le ramassage des déchets qui flottent près des plages de la mer Noire et ensuite les déchets solides se trouvant au fond de l’eau. Le nettoyage des rives et des eaux du Danube est programmé en octobre. En Roumanie, une seule personne produit 254 kg de déchets ménagers par an, dont moins de 10% sont recyclés, un pourcentage largement inférieur à la moyenne de l’Union européenne de 28%. Si la Roumanie n’atteint un taux de recyclage de 50% d’ici l’année prochaine, elle pourrait être obligée à payer jusqu’à 200.000 euros d’amende par jour et risquerait de perdre les fonds communautaire destinés à la protection de l’environnement.
























    Anniversaire – La
    capitale de la Roumanie, Bucarest, célèbre 560 ans depuis sa première
    attestation documentaire. Un programme culturel bien riche est proposé aux
    bucarestois tout le long de ce weekend par la Mairie de la ville. Au programme,
    ateliers pour adultes et enfants, théâtre de rue, un espace culinaire, des
    concerts, et le déjà réputé concours international de mapping vidéo 3D, iMapp
    Bucarest, arrivé à sa 6-e édition. Huit équipes présentent leurs
    propositions, des spectacles de couleur, lumière et son, projetés sur la façade
    du Palais du parlement, le deuxième le plus grand bâtiment administratif au
    monde, après le Pentagone. Schiller et
    Waldeck, deux artistes électro célèbres, se produiront avant le concours sur la
    scène installée devant le Palais. Par ailleurs, Bucarest accueille aujourd’hui
    la 10-e édition du « AeroNautic Show 2019 – Lacul Morii », seul
    festival de Roumanie à proposer des acrobaties aériennes et nautiques.


    Festival – Il ne reste plus que deux jours de l’édition
    actuelle du Festival international George Enescu, mais la série des concerts
    exceptionnels continue aujourd’hui avec celui donné par l’Orchestre symphonique
    de Bucarest, dirigé par Nicolae Moldoveanu. La Salle Auditorium du Musée
    national d’art accueille le récital du pianiste français François-Frédéric Guy,
    interprète exceptionnel des compositeurs romantiques allemands. A l’Athénée
    roumain, l’Orchestre de chambre Mahler, composé d’instrumentistes originaires d’une
    vingtaine de pays, accompagnera la pianiste Mitsuko Uchida, qui sera en même
    temps le chef d’orchestre. Enfin, l’Orchestre
    royal du Concertgebouw d’Amsterdam, un des meilleurs au monde, se produira ce
    soir à la Salle du Palais.


    Météo – Il fait frais aujourd’hui en
    Roumanie, où le ciel est plutôt clair. Les températures de la mi-journée se
    situent entre 14° et 24°, avec 17°, à Bucarest, à midi.