Ediția de primăvară a Târgului de Turism al României a avut loc în perioada 15 – 18 februarie, la Centrul Expozițional Romexpo din București. Timp de patru zile, au fost prezentate oferte cu reduceri exclusive, pachete all-inclusive și promoții de neratat, astfel încât visurile de călătorie să poată fi transformate realitate.
Ne oprim prima dată în Maramureș. Destinația a avut un stand deosebit, amplasat într-un cort de 400 de metri pătrați, în afara spațiului expozițional. Aici ne-a întâmpinat Paul Habina, de la Organizația de Management a Destinației.
“Este primul stand care sare în fața vizitatorilor târgului de turism. Am auzit că unii au spus chiar că Maramureșul și-a făcut propriul târg de turism și nu este departe de adevăr, pentru că anul acesta am venit cu foarte mulți meșteri și producători locali, peste 12 la număr.
Sunt producători atât pe partea gastronomică, dar și pe partea de artizanat. Având în vedere că urmează sezonul cald, am decis să promovăm anumiți operatori din turism care propun oferte pentru vară, dar și mulți hotelieri din Maramureș sunt alături de noi.
Bineînțeles că vrem să promovăm pe toată lumea, dar nu toată lumea reușește să ajungă fizic la București. De asta, am pregătit un set de ecrane LED, unul foarte mare și patru mai mici, pe care îi promovăm pe toți operatorii din turism care ne trimit filmulețe sau imagini.”
Daniel Leș este unul dintre meșterii populari maramureșeni prezenți la târg. Le spune tuturor că făurește lutul de 50 de ani, un lut care este contopit cu strămoșii români și care, prin obiectele de artizanat, vorbește despre aceștia.
“Cu mare sfințenie și cu responsabilitate mă gândesc atunci când scrijelesc în vasele mele acele semne care ne duc mai departe istoria. Există o poveste care însoțește vasul. Oamenii au nevoie de povești. Oamenii au nevoie să fie într-un duși, într-o lume mirifică.
Maramureșul este o taină, iar taina aceasta nu poți s-o descoperi și să o simți decât cu sufletul și cu inima. Mai sunt și femei care încă mai țes la război cămăși frumoase. Pe acele cămăși sunt niște semne țesute cusute. Este istoria noastră.
Opriți-vă, oameni buni, și gustați cu adevărat tradiția și duceți-vă din nou la rânduială, la tihnă! Mergeți în Maramureș, descălțați-vă vara și călcați iarba sub tălpi, pentru că încă mai avem iarbă cu plante medicinale. Avem mâncare tradițională, organică și avem tradiție. Nu-ți trebuie prea mult ca să fii fericit, doar trebuie să vezi fericirea în lucrurile simple.”
Standul județului Mureș a ieșit, cu siguranță, în evidență anul acesta. Principalele destinații turistice au fost înrămate, expuse și iluminate întocmai ca într-o galerie de artă. Conceptul a fost creat de secția de artă a Muzeului Județean Mureș, spune Dana Matic, reprezentanta Asociației Visit Mureș și a biroului de informare turistică din Târgu Mureș.
“Anul acesta ne-am propus să sprijinim și să promovăm turismul cultural datorită faptului că, din toamnă, au început să se redeschidă muzee sau galerii care au fost în renovare timp de mai mulți ani.
De exemplu, Muzeul de Științe ale Naturii și-a redeschis porțile după cinci ani de renovare și regândire a expoziției permanente. Palatul Culturii se redeschide după 2 ani de renovare, la începutul lui martie. Oferta culturală în orașul Târgu Mureș și în județul Mureș crește și am simțit că ar fi momentul oportun să promovăm acest tip de turism.
De anul trecut, am demarat o strategie de promovare a culturii, pentru că am considerat că acestea sunt punctele forte ale județului. Anul trecut am început cu castelele, continuăm cu promovarea castelelor, iar anul acesta promovăm și muzee, case muzeale de la sate, galerii de artă și îi invităm pe toți să vină să le viziteze.”
La standul județului Tulcea suntem întâmpinați de Ștefan Marian Gheorghe, consilier la Consiliul Județean Tulcea.
“Standul a fost gândit astfel încât să încercăm să transpunem efectiv imaginea județului Tulcea și a Deltei cu tot ce avem noi: tradiție, multiculturalitate, gastronomie, case tradițional lipovenești. Anul acesta ne-am axat pe formele de turism lent, pe acele forme de turism cu bărci cu vâsle, fără motoare, cu caiace, cu canoe. În total, avem 19 momente artistice pe parcursul celor patru zile de târg.
Am încercat să le grupăm astfel încât să reprezentăm fiecare minoritate a județului: greci, ruși lipoveni, români, aromâni, meglenoromâni etc. 14 minorități are județul Tulcea. I-am invitat și pe toți și ne bucurăm că au răspuns pozitiv invitației noastre, astfel încât sunt zile în care avem șapte momente, zile în care avem cinci, până la 19 în total, prin care veți descoperi portul popular, muzica, glasul, tot ce avem noi mai frumos de prezentat și de arătat lumii întregi.”
O ofertă inedită vine din partea Bucovinei, care ne invită la vânătoare de trufe prin intermediul lui Ioan Mihail Robu.
“Să vă spun cum se întâmplă magia! Este foarte simplu! Eu o consider o profesie liberală și, în același timp, un hobby. Personal, o duc în partea de hobby, adică am o relație cu câinii mei, cu care merg în pădure. Acolo se întâmplă o magie, pentru că este vorba de legătura dintre mine și acei câini. Suntem la muncă, în același timp ne distrăm și ne simțim bine, pentru că, la urma urmei, rămâne o plimbare în natură.
Am dezvoltat un festival al trufelor tocmai pentru a face trufa mai accesibilă oamenilor, ca să spargem acest mit care spune că trufa este un produs de lux, pe care omul de rând nu și-l permite.
La Festivalul Trufelor, oricine poate să își permită să guste trufa. Credeți-mă, trufa, când o scoți din pământ, are un miros divin. Nu se compară cu trufa pe care o iei din în magazin sau din restaurant. Încurajez pe toată lumea, când vrea să vină să viziteze Bucovina, să vină ca să facem un tur și în pădure, o plimbare lejeră de o zi.”
Standul Buzăului a prezentat un “laborator umblător”. Copiii au putut analiza bucăți de chihlimbar, sare sau rășină. Pe de altă parte, la standul Companiei Naționale a Sării, Salrom, au fost prezentate bazele de tratament ale salinelor din România și a fost propus un traseu al acestora, numit “Drumul Sării”.
Banatul Montan a venit cu oferte de turism activ și rural, iar Alba Iulia ne-a invitat în Palatul Principilor, reședința principilor Transilvaniei. Vom descoperi aceste destinații și în edițiile viitoare ale rubricii noastre.
