Tag: Tulcea

  • Ambulanța socială – proiect european pentru vârstnicii tulceni

    Ambulanța socială – proiect european pentru vârstnicii tulceni

    Mai
    mult jumătate din apelurile primite de Seviciul de Ambulanță Tulcea vin de la
    persoane vârsnice. Pentru a-i ajuta, autoritățile pun la punct proiectul
    Ambulanța Socială, prin care aceștia vor beneficia de servicii medicale dar și
    sociale.


    Noutatea programului este că fiecare din
    cei peste 140 de beneficiari va avea servicii sociale individualizate, în baza
    fişelor medicale şi a problemelor sociale cu care se confruntă.


    Dumitru
    Vâlcu, directorul serviciului județean de Ambulanță Tulcea: Este o ambulanţă, care se
    adresează persoanelor vulnerabile, persoanelor vârstnice şi mai multor
    categorii de persoane, care sunt paupere şi care nu pot să acceseze servicii
    medicale, deoarece sunt imobilizate la pat sau au alte afecţiuni. Serviciile, pe
    care le poate efectua Ambulanţa socială, sunt servicii medico-sociale, inclusiv
    tratament şi terapii, care se pot face la domiciliu, fiindcă această Ambulanţă
    socială are şi asistenţi medicali şi şoferi, care au cursuri de ambulanţieri,
    inclusiv transporturi de la domiciliu la spital, la policlinică, la
    laboratoare, la diverse cabinete medicale de specialitate.




    Este nevoie de un astfel de proiect, în
    condițiile în care 2 din 3 apeluri primite la Serviciul de Ambulanţă Tulcea
    vine din partea unei persoane vârstnice şi vulnerabile. O arată datele oficiale ale celor de la
    Ambulanță dar și dela Crucea Roșie.


    Ajunși la vârsta la care nevoia de
    ajutor este tot mai mare, oamenii apelează la ambulanță pentru sprijin.




    Din statistica, pe care o avem la Serviciul de ambulanţă, cred că mai
    mult de 65 – 70% din solicitările, pe care le primim din judeţ şi din
    municipiu, reprezintă solicitări venite din partea persoanelor vârstnice şi
    acesta este un procent real. O statistică întocmită de Crucea Roşie tulceană
    indică acelaşi procent de persoane vârstnice.





    Deocamdată, serviciul va fi disponibil doar
    în municipiul Tulcea. Dar în viitor, există speranțe de extindere, spune
    Dumitru Vâlcu.


    Contractul de finanţare a fost semnat în
    luna aprilie, are o valoare totală de peste 2,3 milioane de lei, iar finanţarea
    se acordă prin Programul Operaţional Capital Uman.


    Deocamdată, serviciul va avea la
    dispoziție o singură ambulanță.


    În ceea ce privește organigrama, aceasta
    este încă în lucru, a mai precizat Dumitru Vâlcu, directorul Serviciului de
    Ambulanță Tulcea.


  • Vacances en toute sécurité au delta du Danube

    Vacances en toute sécurité au delta du Danube

    Nous
    mettons le cap cette semaine sur le delta du Danube, l’endroit où s’achève le long
    chemin parcouru par ce fleuve depuis sa source, dans le massif de Forêt-Noire,
    en Allemagne. Ici, dans l’est de la Roumanie, le Danube a formé un réseau de canaux,
    lacs et îles couvertes de joncs, de forêts et dunes de sable – le tout s’étalant
    sur plus de 55.000 km carrés. A part un paysage mirifique et une incursion dans
    un monde archaïque dans les villages qui longent le fleuve, le delta du Danube
    est aussi une source inépuisable de loisirs.






    La
    ville de Tulcea est la porte l’entrée au delta du Danube, affirme notre invité
    d’aujourd’hui, Dumitru Mergeani, vice-président du Conseil départemental de Tulcea
    : « Une randonnée autour de l’ancienne cité Aegyssus, car tel est le
    nom ancien de la ville de Tulcea, devrait commencer par le Monument à l’indépendance,
    symbole de l’histoire de la Dobroudja roumaine, de l’union des Roumains de
    cette partie du pays. Le monument est dédié aux héros de la Guerre d’indépendance
    de 1877-78. De là, on peut admirer la ville tout entière, la ville des 7 collines,
    comme on l’appelle : c’est un panorama extraordinaire et un souvenir
    inoubliable pour tout touriste. Il ne faut pas rater non plus l’ancienne cité d’Aegyssus,
    qui est tout près, ni le Musée d’histoire et d’archéologie, qui abrite des
    découvertes archéologiques datant des siècles passés et qui témoignent de la
    belle histoire de ces lieux. Et puis, en prenant la rue Gloriei qui mène au centre
    historique de Tulcea, on peut admirer en route des bâtiments de patrimoine d’une
    rare beauté, dont certains ont été réhabilités par le Conseil départemental de
    Tulcea à l’aide de fonds communautaires.»









    Le Centre
    national d’information et de promotion touristique est situé dans un édifice
    considéré comme un véritable joyau architectural de la ville, sis dans la même
    rue Gloriei, et restauré il y a une dizaine d’années à l’aide des fonds européens.
    On y trouve plein d’informations sur la zone, dans une multitude de langues
    étrangères, même en chinois.






    Notre balade
    à Tulcea se poursuit aux côtés de Dumitru Mergeani : « Un passage
    obligé pour tout touriste sont l’Aquarium et le Centre muséal du delta du Danube,
    un musée qui attire annuellement un nombre record de touristes étrangers et d’enfants.
    S’y ajoute le Musée d’art, abrité par un autre bâtiment emblématique, soit l’ancien
    palais du Pacha, vu que la Dobroudja a été pendant de nombreuses années sous domination
    turque (pachalik turc). En allant plus loin, vers le centre-ville, on passe par
    la falaise de Tulcea, qui doit être rénovée cette année. Il ne faut pas rater
    non plus la Place du Tricolore, dominée par l’imposante statue de Mircea le Vieux,
    ni la maison Avramide, une ancienne habitation de boyards qui vit une nouvelle
    vie grâce aux travaux de modernisation entrepris par le Conseil départemental, toujours
    avec des fonds européens.»









    Depuis
    la falaise, on peut prendre une chaloupe et pénétrer dans un univers unique. Ici,
    l’ancien et le nouveau se côtoient et les gens cohabitent avec la nature.
    Dumitru Mergeani : « Vous serez accompagnés par des colonies de pélicans,
    par des pygargues à queue blanche et vous verrez des milliers d’espèces de plantes et d’animaux. Récemment,
    une colonie de flamants a fait halte au delta du Danube. On peut loger à
    Maliuc, Crisan, CA Rosetti ou Sulina, cette dernière localité étant l’extrémité
    est de l’Europe. Tout voyage au cœur du delta est une occasion de mieux connaître
    ses habitants. La plupart vivent de la pêche et vous aurez la chance de goûter
    aussi aux plats traditionnels de la région. Plein de surprises culinaires vous
    y attendent, comme par exemple un dessert à base de poisson. »








    On dit que Gura Portiței
    est l’endroit où la mer et le delta se donnent rendez-vous pour vous offrir le
    meilleur d’un séjour sur le littoral. En fait, ce n’est pas le seul endroit de
    ce type.






    Dumitru Mergeani
    explique : « La même expérience est à vivre à la Barre de Sulina, où le Danube
    se jette dans la mer Noire et où l’on peut voir l’endroit précis où le fleuve
    se termine et la mer commence. A ne pas rater non plus la forêt de Letea, une des
    plus spectaculaires du delta du Danube et d’Europe, avec ses dunes, son chêne
    le plus ancien de Roumanie et ses célèbres chevaux sauvages. »









    Compte tenu de la faible
    densité de la population au département de Tulcea et des mesures prises par les
    autorités locales, la région a enregistré le moindre taux de cas d’infection au
    coronavirus de Roumanie, assure Dumitru Mergeani, vice-président du Conseil
    départemental de Tulcea.








    A son tour, Cătălin
    Țibuleac, président de l’Association de gestion de la destination touristique le
    delta du Danube insiste sur l’attention accrue accordée par les tour-opérateurs
    aux normes de prévention : « Les agents de tourisme du delta mettent l’accent
    sur certaines formes de tourisme, comme les randonnées en canoé-kayak. On peut faire
    aussi un tour en hydro-vélo sur le lac de Razim. Nous tentons de développer
    aussi le cyclotourisme. Nous respectons les normes de distanciation physique et
    puis c’est aussi la spécificité du delta qui est à notre avantage. Par ailleurs,
    dans tous les hôtels et les gîtes on a aménagé des terrasses en plein air pour
    les repas. D’ailleurs, quelle meilleure option que de prendre son repas en
    nature ? Par conséquent, tous ceux qui sont à la recherche de vacances en
    toute sécurité d’un point de vue sanitaire trouveront au delta du Danube tout
    ce qu’ils souhaitent pour un séjour tranquille et sûr. Vu que le département de
    Tulcea recense le moindre nombre de cas de Covid-19 du pays, le delta compte
    parmi les destinations de vacances les plus sûres de Roumanie ».









    Notre invité Cătălin
    Țibuleac nous recommande pour terminer de visiter aussi les anciennes cités de
    Dobroudja, assez nombreuses d’ailleurs. Ce sont de véritables musées en plein
    air, accessibles à tout moment et qui vous aideront à mieux comprendre la culture
    et l’histoire de cette région unique de Roumanie. (Trad. Valentina Beleavski)

  • Vacanță în Delta Dunării

    Vacanță în Delta Dunării

    Ne îndreptăm azi
    spre Delta Dunării, locul în care Dunărea își încheie lunga sa călătorie de la
    izvorul din Munții Pădurea Neagră din Germania. S-a format aici o rețea de canale,
    de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de păduri și de dune de nisip care acum
    acoperă o suprafață de peste cinci mii de km pătrați. Pe lângă un peisaj
    mirific și o incursiune într-o lume arhaică reprezentată de satele dunărene,
    Delta Dunării oferă posibilități multiple de petrecere a timpului liber.


    Orașul Tulcea
    reprezintă poarta de intrare în Delta Dunării, spune Dumitru Mergeani,
    vicepreședintele Consiliului Județean Tulcea. O plimbare la poalele vechii cetăți Aegyssus, căci acesta e
    numele vechi al orașului Tulcea, ar trebui să înceapă de pe Colnicul Hora, unde
    Monumentul Independenței ne amintește tuturor despre Dobrogea românească,
    despre unirea românilor din această parte a țării. Acesta e un monument dedicat
    eroilor din Războiul de Independență din 1877-1878. De aici, de sus puteți
    vedea tot orașul, orașul celor șapte coline, o imagine extraordinară și o
    amintire de neuitat pentru orice turist sau localnic. Nu trebuie să ratați
    vechea cetate Aegyssus, din imediata vecinătate și nici Muzeul de Istorie și de
    Arheologie, unde descoperiri arheologice de sute de ani spun o poveste frumoasă
    a acestor ținuturi nord-dobrogene. Pornind pe strada Gloriei spre vechiul
    centru al orașului Tulcea, puteți admira clădiri de patrimoniu, de o frumusețe
    deosebită, unele dintre ele reabilitate de Consiliul Județean Tulcea cu fonduri
    externe, păstrând însă patina anilor.


    Centrul Național
    de Informare și Promovare Turistică e situat într-o adevărată bijuterie
    arhitectonică, aflată tot pe strada Gloriei, renovată acum zece ani, tot cu
    fonduri europene. Aici veți găsi materiale e promovare în principalele limbi de
    circulație internațională, dar și în limbi mai rare, precum chineza. Ne
    continuăm călătoria alături de Dumitru Mergeani, vicepreședintele Consiliului
    Județean Tulcea. Orice turist trebuie să se oprească la
    Acvariu sau la Centrul Muzeal Delta Dunării, un muzeu care atrage anual un
    număr record de turiști străini și de copii. Nu trebuie ratat nici Muzeul de
    Artă, situat într-o clădire emblematică acum zeci de ani, în fostul palat al
    pașei, având în vedere că Dobrogea a fost mulți ani pașalâc turcesc. Mergând
    mai departe spre centrul municipiului, puteți trece prin imediata vecinătate a
    falezei Tulcea, care va intra în reabilitare din acest an. Nu trebuie ratată
    nici Piața Tricolorului, unde tronează impunătoarea statuie a lui Mircea cel
    Bătrân, dar nici Casa Avramide, o veche locuință boierească, readusă la viață
    de Consiliul Județean Tulcea și modernizată tot din fonduri europene.


    De pe această faleză,
    veți urca într-o șalupă și, deodată, vi se va deschide în fața o lume nouă. Veți
    intra într-o poveste despre vechi și nou, despre oameni și mediu. Dumitru
    Mergeani, vicepreședintele Consiliului Județean Tulcea. Veți fi însoțiți pe
    drum de colonii de pelicani, de vulturi codalbi și veți intra într-o lume în
    care se pot vedea mii de specii de plante și de animale. Mai nou, ne-a vizitat
    în Delta Dunării și o colonie de păsări flamingo. Fie că vă cazați la Maliuc,
    la Crișan, la C.A. Rosetti sau la Sulina, cel mai estic punct al Europei, orice
    excursie în Deltă vă va spune tot ce vreți să știți despre oamenii care trăiesc
    acolo. Majoritatea trăiesc din pescuit și veți putea gusta din mâncărurile
    tradiționale. Nu vreau să le stric surpriza turiștilor, dar aici vor găsi
    inclusiv deserturi din pește, gătite de bucătăresele noastre.


    Despre
    Gura Portiței se spune că e zona în care Marea si Delta își dau întâlnire
    pentru a crea sejurul perfect. Însă nu e și singura. Dumitru Mergeani,
    vicepreședintele Consiliului Județean Tulcea. Aceeași senzație o
    puteți trăi la Bara Sulina, acolo unde Dunărea întâlnește Marea Neagră la gura
    de vărsare și se poate vedea unde se termină Dunărea și unde începe marea. De
    asemenea, nu ratați Pădurea Letea, una dintre cele mai minunate păduri naturale
    din Delta Dunării și din Europa, cu Dunele lui Omer, cu cel mai bătrân stejar
    și cu celebrii cai sălbatici.


    Dumitru
    Mergeani, vicepreședintele Consiliului Județean Tulcea spune că densitatea
    scăzută a populației din județul Tulcea și măsurile luate de autorități au avut
    ca rezultat cea mai mică rată a infectării cu Covid-19 din România. Cătălin
    Țibuleac, preşedintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta
    Dunării, întărește ideea, subliniind grija celor implicați în turism. Operatorii de turism din Deltă pun accent pe anumite forme de turism:
    plimbările cu caiac canoe, cu canocile. Pe lacul Reazem avem hidrobiciclete
    care pot permite o vizitare a lacului. Încercăm să dezvoltăm și cicloturismul
    în această perioadă. Avem în vedere măsurile de distanțare fizică, la care se
    adaugă specificul Deltei. Pe de altă parte, toate unitățile de cazare s-au
    asigurat că au spații de luat masa în aer liber. Ce poate fi mai frumos decât
    să iei masa în aer liber? Toți cei care își doresc o vacanță sigură din punct
    de vedere sanitar vor găsi în Delta Dunării tot ce ar trebui să reprezinte o
    vacanță liniștită și sigură. Județul Tulcea are cele mai puține cazuri de
    Covid-19. Astfel, o dată în plus, Delta se înscrie în rândul destinațiilor de
    vacanță sigure din România.


    Cătălin Țibuleac,
    preşedintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării,
    recomandă vizitarea vechilor cetăți din Dobrogea, nu puține la număr și
    adevărate muzee în aer liber, la care puteți merge oricând și care permit
    desfășurarea unui turism cultural de înaltă clasă.

  • Regularizarea Deltei Dunării

    Regularizarea Deltei Dunării

    Delta Dunării de astăzi este o
    creație magică a naturii însă este totodată și o capodoperă a minții omului de
    a transforma mediul în conformitate cu dorința sa de cunoaștere și cu nevoile
    sale. Actuala Deltă a Dunării este într-o măsură semnificativă o operă de
    sistematizare omenească din a doua jumătate a secolului al 19-lea. Principalele
    lucrări realizate de inteligența și mâna omului au avut ca obiectiv transformarea
    fluviului pentru a oferi navelor comerciale posibilitatea de a circula pe
    acesta și de a aduce dezvoltare economică și mobilitate umană.


    Regularizarea
    Deltei Dunării a fost un proiect grandios legat de transformarea întregului
    fluviu în cale navigabilă paneuropeană. Dacă aruncăm o privire asupra unei
    hărți a Deltei Dunării dinainte de 1856 și o altă privire asupra unei hărți
    actuale observăm câte modificări au fost operate asupra cursului de apă al
    Brațului Sulina care a fost transformat într-un canal. Istoricul Constantin Ardeleanu de la
    Universitatea Dunărea de Jos din Galați a povestit cum a început
    regularizarea Deltei Dunării.

    A
    fost o operă tehnică extrem de interesantă, începută în
    anul 1856 și continuată în toată perioada următoare. Și astăzi continuă, există
    lucrări tehnice care trebuie făcute la Sulina pentru a păstra navigabilitatea
    fluviului. Ceea ce este important și cu adevărat revoluționar pentru acea
    perioadă a fost felul în care s-au făcut aceste lucrări. Ele au fost coordonate
    de un inginer britanic, Charles Hartley, personalitate a ingineriei mondiale, a
    și primit multe distincții extrem de prestigioase pentru activitatea sa de la
    Dunăre. Mai apoi, el a fost consultant tehnic în Comisia Suezului contribuind
    astfel la navigabilizarea unuia dintre cele mai vitale canale pentru comerțul
    mondial.


    La vest de Tulcea, din Dunăre se
    desprinde către nord Brațul Chilia, iar la est de oraș din Brațul Sulina se
    desprinde Brațul Sfântu Gheorghe către sud. Din cele trei brațe, cel din mijloc
    va fi cel ales să fie calea principală de navigație. În lungime totală de 71 de
    kilometri, canalul Sulina se vărsa în Marea Neagră în dreptul portului cu
    același nume, un sat pescăresc devenit însă cel mai cosmopolit dintre orașele
    României. În principal, lucrările de regularizare au constat în tăierea
    coturilor și meandrelor pe care le făcea cursul de apă, în consolidarea
    malurilor și dragarea fundului apei pentru creșterea adâncimii acesteia.
    Constantin Ardeleanu cu alte detalii.

    Lucrările au început în 1857 alegând unul dintre brațele Dunării pentru
    regularizare. Erau mai multe variante, Hartley considera că mai favorabil era
    brațul Sfântu Gheorghe nu Sulina. Alți ingineri au considerat că brațul Sulina
    era mai favorabil din punct de vedere financiar pentru a fi navigabilizat.
    Lucrările efective au început în anul 1858 și digurile de la Sulina, care
    există și astăzi, au fost inaugurate în 1861. Ca rezultat simplu, adâncimea
    Dunării peste bara Sulina, bancul de nisip care se creează acolo, a crescut de
    la aproximativ 2,5 metri în 1856 la 4-5 metri cinci ani mai târziu, pentru ca
    apoi să crească mereu până la nivelul navigabil de 8 metri, cam cât are și
    astăzi.



    De ce a fost nevoie de acea lucrare
    de mare amploare? Explicațiile țin de geopolitică și de economie. Gurile
    Dunării fuseseră multe secole sub control otoman care nu manifestase ambiții
    constructive de amploare. Ofensiva susținută a Rusiei către sud începând cu
    prima jumătate a secolului al 18-lea dăduse roade și dusese la împingerea
    influenței otomane către sud. Însă Rusia, devenită puterea garantă a
    Principatelor Române după pacea de la Adrianopol din 1829, nu considera Dunărea
    importantă pentru economia sa.

    Navigația în zona de vărsare a Dunării în Marea
    Neagră era una dificilă iar fluxul comercial era sporadic și chiar haotic.
    Aluviunile de la Gurile Dunării împiedicau desfășurarea unei navigații
    sistematice, sigure și controlate. Astfel că interesul manifestat de Imperiul
    britanic în importul de cereale începând cu anul 1847 a dus la apariția
    proiectului de regularizare a marelui curs de apă european. Opera lui Charles Hartley,
    inginerul șef al Comisiei Europene a Dunării, a fost atât de complexă și multidisciplinară
    încât șeful grandiosului proiect de regularizare danubiană a fost supranumit
    părintele Dunării.

    Constantin Ardeleanu. La Dunăre, ceea ce au făcut inginerii sub coordonarea lui Hartley a fost
    nu doar o operă tehnică extrem de importantă ci și una științifică. Delta
    Dunării este una dintre cele mai binecunoscute regiuni din lume în această
    formă de deltă din punctul de vedere al înțelegerii felului în care
    funcționează natura. Nu au fost doar niște ingineri care au făcut niște diguri
    la Sulina ci au fost niște savanți care au înțeles întâi cum funcționează o
    deltă: care este cantitatea de aluviuni pe care o transportă, cum se distribuie
    această cantitate între cele trei brațe principale ale Dunării, ce trebuia
    făcut pentru ca Dunărea să devină o arteră navigabilă pentru nave de mare
    tonaj. A fost o operă de înțelege a unui fluviu și apoi, cum spunea Hartley, de
    a-l îmbânzi și de a-l transforma în folosul comunităților umane.


    Regularizarea
    Deltei Dunării și apariția Canalului Sulina au însemnat deschiderea spațiului
    românesc către mare. A fost gura de oxigen economic pe care statul român a
    primit-o pentru propriile proiecte.

  • Coronavirusul afectează turismul

    Coronavirusul afectează turismul


    Coronavirusul paralizează turismul în numeroase regiuni ale lumii. După izbucnirea în forţă a epidemiei de Covid-19 în nordul Italiei, Guvernul de la Roma se așteaptă la pierderi economice masive, în condiţiile în care sectorul turismului asigură 13% din Produsul Intern Brut al ţării. Deja, celebrul Carnaval de la Veneția s-a încheiat cu două zile mai devreme, săptămâna Modei de la Milano a fost şi ea scurtată, Domul din Milano, una din atracțiile turistice principale ale metropolei, a fost închis, la fel și renumita Scala din Milano. Circulaţia rapidă a virusului a făcut ca, între timp, un hotel de pe insula spaniolă Tenerife să fie izolat din cauza unui caz de îmbolnăvire.



    În Franţa, devenită, de curând, un nou focar important în Europa, emblematicul Muzeu Luvru a rămas, duminică, închis, personalul invocând dreptul de a înceta lucrul în caz de pericol. Cât despre Salonul Cărţii de la Paris, care urma să aibă loc între 20 şi 23 martie, acesta a fost anulat. Emoţii au şi operatorii turistici germani, ale căror venituri vor avea serios de suferit, pentru că turiștii din China generează, anual, încasări de 8 miliarde de euro. Iar enumerarea neplăcerilor provocate de coronavirus turismului mondial poate continua minute bune!



    Să ne oprim, prin urmare, la România şi să spunem că tot mai mulţi cetăţeni renunţă la vacanţele programate în străinătate, de teamă să nu fie afectați chiar şi de măsuri preventive de tipul carantinei împotriva răspândirii noului virus. Autoritățile au anunțat că persoanele care au cumpărat vacanțe în zonele afectate de coronavirus își pot recupera integral banii, fără a primi, însă, despăgubiri. Totuși, este vorba doar de vacanțele contractate în zonele puternic afectate de Covid-19, printre care nordul Italiei, iar în China – Wuhan, Beijing, Shanghai și Shenzhen. Cum în România au apărut, de asemenea, primele cazuri – răzleţe – de infectare, există şi categoria românilor care renunţă să plece în vacanţă inclusiv în ţară. În judeţul Tulcea, celebru pentru rezervaţia Deltei Dunării, aflată în patrimoniul mondial al UNESCO, unii operatori de turism nu au mai înregistrat rezervări, iar alţii au primit solicitări de anulare a unor comenzi de transport rutier spre acea regiune.



    Cătălin Ţîbuleac, preşedintele Asociaţiei Delta Dunării: “Industria şi aşa trece prin momente grele, plecând de la resursa umană, aproape inexistentă. Dacă venim şi cu o epidemie care să afecteze prezenţa turiştilor, indiferent că ne referim la Tulcea, Constanţa sau alte destinaţii din România, se impune o discuţie la nivel guvernamental cu zona economică pentru a identifica soluţii de sprijin a industriei în aceste momente.” Într-un articol pentru publicaţia Profit.ro, “Coronavirus şi Turismul”, Dragoş Anastasiu, la bază medic, antreprenor şi în prezent președinte al Camerei de Comerț Româno-Germane, notează că, dincolo de a bagateliza epidemia, e bine, totuşi, ca oamenii să îşi păstreze calmul, logica și optimismul şi să se comporte precaut, dar normal.


  • Servicii medicale şi sociale gratuite, la Tulcea, printr-un proiect european

    Servicii medicale şi sociale gratuite, la Tulcea, printr-un proiect european

    Locuitorii unui cartier tulcean vor fi
    beneficiarii unui proiect european, derulat de autorităţile locale.


    Pentru ei, a fost deschis un Centru de
    Asistenţă Integrată Comunitară, unde au parte de servicii medicale gratuite dar
    şi de mediere în relaţia cu diverse instituţii.


    Pentru punerea în practică a
    proiectului, colaborează mai multe instituţii tulcene, spune Ştefana Zibileanu,
    directorul Direcţiei de Protecţie şi Asistenţă Socială Tulcea:




    Acest
    proiect se adresează cartierului Neptun, ca zonă urbană marginalizată. Pe componenta
    de formare profesională şi accesarea unui loc de muncă, activităţile sunt ale liderului
    de parteneriat, respectiv ale Primăriei municipiului Tulcea. Pe servicii
    socio-medicale, e Direcţia de Asistenţă şi Protecţie Socială iar pe componenta
    de educaţie, Şcoala I.L.Caragiale.



    Înainte de a fi depus proiectul, o analiză
    preliminară, a cartierului Neptun.


    S-a constatat că sunt multe persoane, aflate
    în risc de sărăcie şi excluziune socială, care au nevoie de ajutor. Ar fi vorba, în total, de 280 de persoane.


    Ştefana Zibileanu ne-a oferit amănunte şi
    despre serviciile care sunt acordate în cadrul centrului:




    Vor fi psihologi, asistenţia sociali,
    asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari, astrfel încât, serviciile
    de asistenţă medicală comunitară adresate persoanelor din acest cartier, vor fi
    acordate prin acest centru. De asemenea, prin Centrul de Asistenţă Integrată
    Comunitară, vor fi angajate opt persoane – opt îngrijitori persoane vârstnice,
    care vor asigura îngrijirea la domiciu a persoanelor vârstnice din acest
    cartier.


    O altă noutate este faptul că oamenii vor fi ajutaţi să îşi
    rezolve problemele cu diverse instituţii. Vor scăpa de drumurile la diverse
    instituţii, pentru că toate cererile le vor putea depune la Punctul Unic de
    Acces, înfiinţat în cadrul Centrului:


    Tot ca şi noutate, în acest Centru de
    Asistenţă Integrată Comunitară, va funcţiona un Punct Unic de Acces. Ce
    înseamnă acest lucru? Orice solicitare, poate fi depusă la acest punct unic de
    acces. Vor putea fi depuse cereri sau solicita informaţii în legătură cu orice
    serviciu acordat în municipiul Tulcea. Dacă cineva are o problemă cu o altă
    instituţie publică – exemplu, Enel sau orice altceva – şi nu poate ajunge la
    acea instituţie, pot solicita informaţii prin intermediul Punctului Unic de
    Acces iar colegii noştri, care lucrează în acest Punct Unic de Acces vor
    facilita obţinerea răspunsului de către persoana respectivă.


    Proiectul
    se numeşte Re Start Neptun – Dezvoltare locală integrată şi este finanţat
    prin Programul Operaţional Capital Uman, având un buget total de 2,8 milioane
    de euro.


    Acesta
    are drept obiectiv reducerea numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie şi
    excluziune socială din cartierul Neptun.


  • Iată, vine Moş Crăciun!

    Iată, vine Moş Crăciun!

    La data de 6 decembrie, credincioșii au sărbătorit Ziua Sfântului Nicolae
    întreaga lume. Iar de la sfântul Nicolae sau Nikolas la Santa Claus, numele
    anglo-american al lui Moş Crăciun nu a fost decât un pas şi mult marketing.


    Aşa că nu e de mirare că în luna decembrie, majoritatea românilor se
    pregătesc să îi primească pe Moş Nicolae şi Moş Crăciun. Dacă la sate obiceiurile
    de Crăciun sunt păstrate cu
    sfinţenie, cetele de colindători umplănd uliţele satelor, la oraş, târgurile de profil, dar şi alte
    iniţiative completează atmosfera de sărbătoare.


    Aşa că am pornit şi noi, hai hui, prin ţară ca să descoperim ce ni s-a pregătit.
    La Muzeul Naţional al Ţăranului
    din Bucureşti, ne-a primit Oana Otilia Constantin, muzeograf Bine că anul acesta aţi revenit la târgul nostru de Sf. Nicolae. Am
    sărbătorit 24 de ani, am crescut, dar în suflet am rămas aceiaşi copii, dornici
    să primim în ghetuţe un cadou de la Moş Nicolae. Tocmai de aceea i-am invitat
    pe meşterii din toată ţara să ne spună poveştile de peste an, să ne încânte cu
    obiectele meşteşugărite de dumnealor şi să ne aducă un strop de ţară din zona
    lor.

    Au fost numeroşi copii care s-au bucurat de faptul că în târg au găsit
    turtă dulce, dar şi cozonaci, halviţă, iar pentru cei mai mari s-au găsit şi
    câteva lucruri mai de suflet: prăjituri de casă, cozonac aburind, o sticlă mică
    de ţuică să ne încălzească în zilele friguroase. Tocmai de aceea ne bucurăm că
    anul acesta am reuşit să mai creştem puţin, iar la anul, dacă vom fi cuminţi,
    sigur că Moşul va veni odată cu târgul organizat în preajma sărbătorii de sf.
    Nicolae.


    Şi Aradul e pregătit de sărbătoare, după cum ne-a spus Doru Nardea, şef
    sector circulaţie al companiei de transport public Avem un tramvai care
    circulă în fiecare an în perioada sărbătorilor de iarnă. E o tradiţie începută
    în 1997. Circulă în fiecare an odată cu aprinderea luminiţelor de sărbători în
    faţa Palatului Administrativ, din data de 5, din ajunul lui Moş Nicolae. Anul
    acesta va circula până în data de 29 decembrie. Are un program care asigură
    transportul copiilor de dimineaţă de la ora 8, până seara târziu.

    În perioada
    asta avem foarte multe comenzi, foarte multe grupuri de copii îl folosesc
    pentru a sărbători Crăciunul sau Moş Nicolae, îşi dau cadourile în tramvai, se
    aud cântece, toată lumea este bine dispusă, copiii sunt foarte fericiţi, avem
    grupuri care vin din tot judeţul în perioada asta. Iar după ora 16.00, circulă
    pe traseele din oraş, tot în regim de transport gratuit pentru toată lumea. E o
    iniţiativă bună care bucură foarte mult copiii. Este foarte colorat şi bine
    luminat, se vede foarte bine de la mare distanţă când vine!


    Şi la Cluj-Napoca circulă pânã în 30 decembrie un tramvai al moşului, gătit
    de sărbătoare, cu ghirlande de luminiţe, iar preţul unui bilet este cel uzual.
    Aici şi Moşul călătoreşte cu tramvaiul între orele 16:00-19:00 şi ascultă dorinţele
    copiilor, ascultănd cu poezii şi împărţind dulciuri celor mici.


    Şi la Bistriţa-Năsăud există această tradiţie, a trenului lui Moş Crăciun,
    încă din 2015. Trenul care circulă aici are o capacitate de 140 de locuri pe
    scaune şi spaţii largi în care copiii se pot desfăşura în voie, facându-şi poze
    cu Moşul, mărturisindu-i dorinţele şi fredonând alaturi de el cântece specifice
    sărbătorilor de iarnă.


    În zonele rurale, obiceiurile străbune au multă culoare. Am descoperit
    căteva pe uliţele Muzeului naţional al satului Dimitrie Gusti, din Bucureşti.


    Din 6 decembrie până pe 6 ianuarie,
    la Luncaviţa, în judeţul Tulcea pornesc cetele de Moşoaie. Am
    aflat povestea lor de la profesorul Marcu Trandafir : Acest obicei
    este o tradiţie locală de la Luncaviţa de Tulcea. Eu mă ocup de acest ansamblu
    de când eram copil. Pe 6 decembrie se face deschiderea sărbătorilor de iarnă,
    la noi, la Luncaviţa de sus, de la sfântul Neculai. De atunci începem să
    pregătim măştile. În seara de ajunul Crăciunului, se face o paradă la Luncaviţa.
    Aici sunt doar 9 moşoaie, dar acolo avem 60 de Moşoaie, care ies în centru,
    toată comunitatea vine şi le priveşte şi participă la aşa numita Sărbătoarea
    Moşoaielor.

    Aceste Moşoaie merg însoţite de un grup de colindători. Moşoaiele
    vestesc prima dată gospodarul, care aşteaptă colindătorii, dar prima dată intră
    în curte Moşoaiele, cu masca aceea şi o măciucă pe care o mai au, confecţionată
    din papură, fiindcă la noi în Tulcea e zonă de papură, şi cu măştile alungă
    spiritele rele, care poate sunt în casa gospodarului. Dacă nu reuşesc cu masca,
    au măciuca din papură şi iau la bătaie spiritele rele, ca să vină cele bune.


    Şi la Asău, în judeţul Bacău, spiritele rele sunt alungate cu mult zgomot,
    după cum ne-a spus Florin Andrieş, venit la Bucureşti ca urs Jucăm în sunet de tobe, un ursar care
    comandă ursul, specific zonei Moldovei. Ceata pleacă de la 10-15 persoane
    minimum şi poate ajunge şi la 100-120 de persoane. La noi încă se practică
    obiceiul. Astăzi, aici, la dvs. suntem 21 de persoane: 12 urşi, 3 tobe,
    Moşneagul, Primarul. Dacă nu primesc colindătorii în ajun de anul nou, nu
    alungă spiritele rele din casă.


    Şi fiindcă v-am colindat şi de bine v-am urat, nu ne rămâne să adăugăm
    decât: La mulţi ani!

  • Santa Claus is coming to town

    Santa Claus is coming to town

    On December 6th
    Christians celebrate St. Nicholas and from St. Nikolas to Santa Claus, the
    Anglo-American name of Romanian Mos Craciun is only one step and a lot of
    marketing activity.




    In December most of Romanians are
    getting ready to meet St. Nicholas and Santa Claus. If in rural Romania,
    Christmas customs and traditions are rigorously kept and groups of carolers are
    roaming the villages, in cities, specialized fairs and other initiatives are
    completing the atmosphere of celebration and festivity characteristic to this
    period of the year.




    In order to find out more on these
    celebration initiatives we went straight to the Romanian Peasant Museum in
    Bucharest to speak to museographer Oana Otilia Constantin.




    Oana Otilia Constantin: It’s
    good you have come back to our St. Nicholas Fair. We have celebrated 24 years
    of existence, we’ve grown up but deep inside us we remained the same children
    eager to get new shoes from St. Nicholas. And for this reason we have invited a
    lot of artisans from all over the country to delight us with their artifacts.
    We’ve been visited by numerous children who enjoyed themselves very much here,
    they were very happy to find ginger bread, pound cakes, nougat, homemade cakes,
    while adults treated themselves with a shot of plum brandy, which goes very
    well in cold winter days.




    The city of Arad in western Romania
    is also getting ready to receive visitors during these wonderful winter
    holidays, as Doru Nedelea, head of the circulation department of the local
    Public Transportation Company told us.




    Doru Nedelea: We have a
    special tram that runs every year during the winter holidays. This tradition
    kicked off back in 1997 and the tram begins its journey on the eve of St.
    Nicholas Day on December 5th. This year the tram has a very busy
    schedule as it will be running all day long until December 29th
    taking children to their destinations. The little ones love the tram as they
    use it to celebrate Christmas or St. Nicholas Day, they give each other
    presents, sing carols and so on. Everybody is cheerful and very happy; we have
    groups coming here from all over the county. After 16 hours, it provides free
    transportation to everybody, not only the children. The tram is very colourful,
    brightly lit and very visible from afar!




    The city of Cluj Napoca, in
    north-western Romania, also has a special Christmas tram running during these
    holidays since 2015. Santa Claus himself travels by this special tram adorned
    with traditional Christmas ornaments between 16 and 19 hours daily, giving
    sweets to the little ones who are in exchange reciting poems and singing
    carols.




    The city of Bistrita Nasaud in
    central Romania also shares this tradition of running a Santa Claus tram. This
    is a big one with a capacity of 140 seats and large spaces allowing children to
    photograph themselves with Santa, sing and get involved in other traditional
    activities specific to this time of the year.




    In rural areas customs and
    traditions are more colourful. Some of these have been accurately illustrated
    by various ensembles at the Dimitrie Gusti Village Museum in Bucharest.


    In the following minutes professor
    Marcu Trandafir will be briefing us on a special tradition, which is being
    observed in Tulcea county, eastern Romania for a month starting December 6th.




    Marcu Trandafir: This is a
    local tradition observed in Luncavita, Tulcea county, eastern Romania. Winter
    holidays begin here on 6th of December, on St. Nicholas Day, when we
    start preparing the masks we are going to use in this traditional parade, which
    is being attended by many people who like to watch this unique group of
    carolers. This special group is wearing masks and carrying clubs in an attempt
    to chase away the evil spirits from every household.




    A similar tradition is also
    observed in Bacau county, southern Romania, where evil spirits are being chased
    away by carolers donning animal skins. Here is Florin Andries, a member of such
    a special ensemble.




    Florin Andries:We are dressed up like bears and we dance
    to the rhythm of drums in a show, which is specific to the region of Moldova
    where we come from. We go caroling like this in groups, which can range from
    10-15 persons to even 100-120 people. This ensemble here in Bucharest consists
    of 21 people, of whom 12 are dressed in bear skins. Evil spirits will keep
    lingering around certain households unless their owners welcome us.




    (translated by bill)



  • Autobuze prietenoase cu mediul, pe străzile din Tulcea

    Autobuze prietenoase cu mediul, pe străzile din Tulcea

    Campanii de ecologizare, de încurajare a reciclării, taxe suplimentare pentru maşinile poluante şi facilităţi pentru cei care le aleg pe cele prietenoase cu mediul. Sunt câteva dintre măsurile pe care autorităţile le iau, pentru a proteja mediul. Asta în contextul în care tot mai multe voci spun că nu este de glumă cu poluarea, că schimbările climatice sunt o realitate şi produc efecte devastatoare, pe care nu le putem nega.În această încercare de a reduce poluarea, mai multe oraşe din ţară încep să înlocuiască flota de autobuze folosite pentru transportul în comun, cu autobuze electrice.

    Este şi cazul municipiului Tulcea, unde urmează să ajungă nouă astfel de autobuze, cumpărate cu fonduri europene, printr-un proiect al Ministerului Dezvoltării. Prin acelaşi proiecţ vor fi cumpărate 3 staţii de încărcare şi 9 staţii de încărcare lentă, cu fonduri europene asigurate prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020. Valoarea finanţării nerambursabile depăşeşte 25 milioane lei, iar perioada de implementare este de 48 de luni. Şi nu este singurul proiect de acest fel, derulat la Tulcea. Alte autobuze electrice ar urma să ajungă acolo, printr-uin proiect depus prin intermediul Instrumentului Financiar ITI Delta Dunării. Acesta prevede achiziţia a 20 de autobuze electrice. Directorul Societăţii de Transport Public Tulcea, Dan Bălan:

    Există două contracte, depuse – unul la Ministerul Dezvoltării şi unul la Asociaţia de Dezvoltare ITI Delta Dunării – primul pentru 10 autobuze electrice şi al doilea pentru 20. Probabil că începând de la anul, o să începem să primim parte din aceste autobuze. Pentru viitorul destul de apropiaţ STP-ul (n.r. Societatea de Transport Public Tulcea) va putea folosi 30 de autobuze electrice.





    Proiectul de achiziţie a 20 de autobuze electrice, prin intermediul ITI Delta Dunării vizează inclusiv reabilitarea unor străzi din muncipiul Tulcea, a precizat primarul Constantin Hogea:

    Avem un proiect de achiziţie a 20 de autobuze electrice, cu staţii de capăţ cu instalaţie, cu staţii pentru pietoni şi cu tot ce implică această activitate şi care implică şi reabilitarea a patru străzi importante din municipiu, care practic vor găzdui şi traseele acestor autobuze electrice şi avem patru străzi prestabilite. Este vorba de Isaccei, Babadag, Eternităţii şi Mahmudiei, care, iată, vor fi reabilitate pe bani europeni, în baza acestui proiect.

    Specialiştii spun că autobuzele electrice au mai multe avantaje, comparativ cu cele alimentate cu benzină sau motorină. Un grad la mic de poluare a aerului dar şi o reducere a poluării fonice, sunt două dintre ele. Un alt avantaj ar fi costurile mai reduse. Un studiu recenţ făcut la nivel european, arată că majoritatea cetăţenilor, sunt dispuşi să facă unele compromisuri pentru a contribui la reducerea emisiilor de carbon. Pe lista compromisurilor figurează şi renunţarea la maşina personală, în favoarea transportului în comun.

  • Punctul de trecere a frontierei Isaccea–Orlovka, deschis de la 1 noiembrie

    Punctul de trecere a frontierei Isaccea–Orlovka, deschis de la 1 noiembrie


    Punctul de trecere a Dunării cu bacul dintre oraşele Isaccea, judeţul Tulcea, România, şi Orlovka, regiunea Odessa, Ucraina, va deveni operaţional pe data de 1 noiembrie, a anunţat marţi conducerea Consiliului Judeţean (CJ) într-un comunicat de presă, citate de Agerpres.



    Decizia a fost luată în timpul unor discuţii purtate de reprezentanţii CJ şi deputatul PSD, Lucian Simion, şi o delegaţie ucraineană condusă de vicepreşedintele Consiliului Regional Odessa, Yuri Dimchoglo.



    La ora actuală, lucrările au intrat în linie dreaptă, în partea ucraineană fiind deja finalizate. În acest sens, au rămas de făcut ultimele demersuri din partea constructorului român, Navrom Bac SRL Galaţi, se arată în comunicatul Consiliului Județean. Potrivit sursei, înainte de deschiderea oficială a noii treceri a Dunării cu bacul va avea loc cel puţin o trecere de probă cu cele două bacuri la care vor participa toţi factorii implicaţi din ambele ţări, de la reprezentanţi vamali, poliţie de frontieră până la cei ai administraţiilor locale şi respectiv regionale.



    Este un obiectiv foarte important pentru judeţul Tulcea, oferind un potenţial mare de dezvoltare sub toate aspectele a zonei care, mai departe va intra pe fluxul şi indicatorii de pod-drum expres. Îmi exprim speranţa ca partea română, respectiv constructorul de la Galaţi, să-şi onoreze angajamentul şi, astfel, ca de la 1 noiembrie să trecem oficial frontiera spre Ucraina prin noul şi mult aşteptatul punct de trecere Isaccea-Orlovka, a declarat preşedintele CJ, Horia Teodorescu, citat în comunicatul instituţiei publice.



    Realizarea trecerii Ro-Ro între Isaccea şi Orlovka şi înfiinţarea unei curse de călători Tulcea-Ismail se numără printre obiectivele anunţate de autorităţi de mai mulţi ani în cadrul Euroregiunii Dunărea de Jos, structură de cooperare transfrontalieră care cuprinde autorităţi din România (judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea), Ucraina (regiunea Odessa) şi Republica Moldova (raioanele Cahul şi Cantemir).

  • Europolis Olimpica, “Io parlo italiano” con la ROASIT

    Europolis Olimpica, “Io parlo italiano” con la ROASIT

    Europolis Olimpica per imparare l’italiano ballando: un’iniziativa che l’Associazione degli Italiani di Romania – ROASIT ha promosso anche nel 2019, con campi estivi per i bambini a Tulcea e Suceava. A partire dal 2010, la ROASIT ha avviato il progetto Italiani in Romania. Le radici profonde di un’etnia, nell’ambito del quale ha premiato, in seguito ad un concorso, i migliori saggi sulla cultura e la storia della minoranza italiana in Romania.



    Con Europolis Olimpica, che deriva da questa esperienza ed è appoggiata anche dal Ministero dell’Istruzione Nazionale, la ROASIT ha invitato quest’anno i bambini della comunità a partecipare al concorso Io parlo italiano, il cui gran premio consiste in un soggiorno in Italia.



    Ad agosto, i migliori partecipanti a questa gara, provenienti dalle province di Neamț e Timiș, nonchè dalle città di Pitești, Bucarest, Iași e Suceava, affiancati dalla presidente della ROASIT, Ioana Grosaru, hanno continuato ad approfondire le conoscenze di lingua italiana, abbinandole ad altre attività educative e di divertimento nel campo estivo organizzato a Tulcea: lezioni di danze tradizionali italiane, visite a musei e monumenti storici come il famoso Tropaeum Traiani.



    Tutto ha raggiunto l’apice con l’assegnazione dei premi del concorso Io parlo italiano. Il primo è stato aggiudicato dalla 17enne Ioana Miruna Poloboc di Piatra Neamț, il secondo è andato a Roberta Tassinari della provincia di Timiș, mentre il terzo a Emma Pita di Bucarest, come informa la ROASIT sul suo sito. Due menzioni sono state assegnate a George Adrian Chirilă della provincia di Neamț e Alecsandra Rotaru di Suceava.



    A questa bella esperienza si sono uniti due simpatizzanti liguri della ROASIT: su invito della presidente dell’Associazione, Pieralba Melo e il marito hanno accompagnato i bambini sia a Tulcea che a Suceava, aiutandoli ad arricchire le conoscenze sull’Italia: lingua, arte, storia o cucina. Nonna Alba, come teneramente l’hanno chiamata i bambini durante questo soggiorno, ha raccontato l’esperienza a Radio Romania Internazionale.


  • 03.09.2019

    03.09.2019

    Die Rumänische Marine organisiert beginnend mit Dienstag die rumänisch-ukrainische Übung Riverine 2019“ an der Donau, dem Abschnitt zwischen der rumänischen Stadt Tulcea und der ukrainischen Izmail. Daran nehmen ca. 300 Marine-Soldaten aus den beiden Ländern teil. Ziel der Übung ist es, die grenzüberschreitende Zusammenarbeit zwischen Rumänien und der Ukraine im Marinebereich, an der Donau, zu verbessern. Bis zum 7. September werden Inspektions- und Schleppübungen sowie Notfallübungen organisiert.



    Die Überreste der Königin Helena, der Mutter von König Michael I. von Rumänien, werden in diesem Herbst zurückgeführt und in die neue Erzdiözese und Königskathedrale in Curtea de Argeş beigesetzt, teilte die Kustodin der rumänischen Krone, Prinzessin Margaretha, am Dienstag mit. 71Jahre nach dem Exil von Königin Helena und 37 Jahre nach ihrem Tod beschloss Prinzessin Margaretha, die Überreste ihrer Gro‎ßmutter nach Rumänien zurückzubringen. Prinzessin Helena von Griechenland und Dänemark war die Tochter von König Konstantin I. von Griechenland und Königin Sophia von Preu‎ßen. 1921 heiratete sie Kronprinz Carol in Athen, von den sie 1928 geschieden wurde. 1940 wurde sie Königinmutter. Sie starb im November 1982 in Lausanne, in der Schweiz. Im Gegensatz zu König Michael I. sah Königin Helena ihr Land nach ihrem erzwungenen Exil nie wieder.



    In Bukarest wird am Dienstag das internationale George Enescu“ Musik-Festival mit einem Konzert des London Philharmonic Orchestra zusammen mit dem Akademischen Chor des Rumänischen Hörfunks fortgesetzt. Zwei weitere Konzerte finden in Cluj-Napoca und Sibiu statt. Das zentrale Thema der diesjährigen Ausgabe des Festivals ist Die Welt in Harmonie“, künstlerischer Leiter ist Vladimir Jurowski. Bis zum 22. September werden Bukarest und 10 weitere Städte in Rumänien und 5 weiteren Ländern (Deutschland, Frankreich, Italien, Kanada und die Republik Moldau) Aufführungen im Zusammenhang mit dem Festival veranstalten. In Bukarest werden über 2.500 der bekanntesten Musiker der Welt 84 Konzerte und Rezitale geben.



    Das EU-Programm zur Förderung des Verzehrs von Obst, Gemüse und Milchprodukten in der Schule wird auch 2019 fortgesetzt. Von dem Gesamtbudget von 250 Millionen Euro wird Rumänien in diesem Schuljahr über 17 Millionen Euro erhalten. Im vergangenen Jahr haben mehr als 20 Millionen Kinder in der EU von diesem Programm profitiert, das in Schulen umgesetzt wurde und dessen Ziel es ist, gesunde Ernährungsgewohnheiten zu fördern.



    Rumänische Studenten gewannen eine Gold- und 3 Silbermedaillen auf der diesjährigen Ausgabe der Internationalen Olympiade der Geowissenschaften, die vom 26. August bis 3. September in Daegu, Südkorea, stattfand. Die Internationale Geo-Wissenschaftsolympiade fördert die Zusammenarbeit zwischen Studenten aus verschiedenen Ländern, indem sie internationale Teams bildet, die Forschungsthemen zu Umweltfragen in einem bestimmten geografischen Gebiet erhalten und ein Projekt mit Lösungsvorschlägen für die jeweiligen Probleme entwickeln müssen. An dieser 13. Internationalen Erdwissenschaftsolympiade nahmen 163 Schüler aus 41 Ländern teil.



    EU-Bürger gaben durchschnittlich 377 Euro für einen Urlaub aus und die Rumänen stehen mit rund 135 Euro, die für einen Urlaub vorgesehen sind, am unteren Ende der Liste, so die von Eurostat am Dienstag veröffentlichten Daten. Die grö‎ßten Urlaubsausgaben in der EU tätigten die Luxemburger mit durchschnittlich 769 Euro für einen Urlaub im Jahr 2017, gefolgt von den Österreichern mit 641 Euro und Maltesern, mit 633 Euro. Am anderen Ende befinden sich Ungarn, mit161 Euro, Lettland mit 155 Euro und Bulgarien mit 153 Euro.



    Die junge kanadische Tennisspielerin rumänischer Abstammung,Bianca Andreescu qualifizierte sich für das Viertelfinale der US Open, dem letzten Grand Slam des Jahres, nachdem sie die Amerikanerin Taylor Townsend in 3 Sätzen besiegt hat. Es ist das erste Mal, dass die 19-jährige Spielerin, Bianca Andreescu (Nummer 15 der Welt) an den US Open teilnimmt, und auch ihr erstes Grand Slam Viertelfinale. Taylor Townsend (116 WTA), hatte zuvor zwei Rumänen, Simona Halep und Sorana Cîrstea, ausgespielt. Im Viertelfinale tritt Andreescu gegen die Belgierin Elise Mertens (26 WTA) an.


  • שבועה פסטיבל האינט- אטני 2019

    שבועה פסטיבל האינט- אטני 2019

    בעיר TULCEA שבמזרח רומניה,בין 21 לבין 27 ביולי מתקיים שבוע הפסטיבל אינטר-אטני 2019. הפסטיבל מוקדש למיעוטי רומניה: יהודים, ארמנים, יוונים, טורקים, בולגרים, רוסים ליפובנים, אוקראינים, רומה ואחרים.



    להקות של ילדים ומבוגרים יופיעו עם שירים וריקודים פולקלורים ספציפים לכל מיעוט.



    “חברים”, להקת ריקודים ישראלים של פדרציית הקהילות היהודיות ברומניה, תופיעה בפסטיבל ביום הראשון, 21 ביולי.

  • Programul de cooperare  transfrontalieră România-Ucraina

    Programul de cooperare transfrontalieră România-Ucraina

    Secretariatul Tehnic Comun din cadrul Biroul Regional pentru Cooperare
    Transfrontalieră Suceava pentru granița România – Ucraina anunță semnarea
    primului contract al unui proiect de
    anvergură, asta și prin prisma finanțării europene. Domeniul vizat este cel al
    sănătății, prin susținerea modernizării infrastructurii aferente în entități
    administrative din cele două state.


    Importante sunt astfel de informații tocmai în ideea scoaterii în
    evidență a colaborărilor ce tranersează frontierele prin sprijin financiar
    european. În cazul de față, Programul România – Ucraina beneficiază pentru
    perioada 2014 -2020 de 60 de milioane de euro. Revenind la proiectul de
    interes, informații avem de la doamna Adriana Nicula, ofițer de comunicare și
    informare în cadrul Secretariatului Tehnic Comun al Programului România -
    Ucraina.


    Reporter: Așadar, un proiect care pleacă de la Tulcea și care înseamnă, ce anume?




    Proiectul are titlul
    Infrastructura transfrontalieră de
    sănătate și îl are ca lider pe Consiliul Județean Tulcea care va derula acest
    proiect împreună cu orașul Măcini, cu Spitalul Bazinului Dunării Ismail din
    regiunea Odesa, Consiliul Local Ismail și Asociația de Cooperare Transfrontalieră Dunărea de
    Jos din Galați. Un proiect important pentu că este necesar ca sănătatea oamenilor
    din județul Tulcea și orașul Ismail, regiunea Odesa, să nu mai fie afectată de
    strarea infrastructurii de sănătate.


    Vorbim aici despre reabilitarea
    și dotarea Secțiilor de Sterilizare și Ortopedie din cadrul Spitalului Județean
    Tulcea, reabilitarea unei clădiri a Spitalului Municipal din Măcini,
    modernizarea și echiparea Secției de Chirurgie a Spitalului Bazinului Dunării
    din Ismail, Ucraina, precum și de reabilitarea și dotarea Secției de Copii a
    Spitalului Orășenesc din Ismail, Ucraina. Totodată, în cadrul proiectului va fi
    implementat și conceptul de telemedicină între cele patru spitale care sunt
    beneficiare în acest proiect. Bugetul total al proiectului este 4,2 milioane de
    euro, din care 3,7 milioane reprezintă grant din cadrul Programului Operațional Comun România – Ucraina 2014 – 2020.


    Reporter: Vorbind despre proiectul Infrastructură transfrontalieră de sănătate,
    când vor fi finalizate acele investiții pe care le-ați detaliat dumneavoastră?


    Perioada de implementare a
    proiectului este de 36 de luni. Asta
    însemnă că, în 2022, aceste investiții vor fi făcute deja.


    Reporter: Și vor fi în beneficul…


    A cel puțin 250 de mii de oameni
    care locuiesc în regiunea Dunărea de Jos.


  • ACCed, proiect cu fonduri europene pentru a doua şansă la educaţie

    ACCed, proiect cu fonduri europene pentru a doua şansă la educaţie

    Peste 200 de adulţi tulceni vor primi a doua şansă la educaţie, prin proiectul ACCed, finanţat din fonduri europene. Înscrierile s-au făcut în luna ianuarie iar cursurile vor începe din februarie.


    Educaţia ocupă un loc important în
    formarea noastră, ca oameni. Lipsa educaţiei este întotdeauna
    vizibilă şi deseori sancţionată. De asemenea, poate fi o piedică în
    obţinerea unei slujbe mai bune.


    Pentru a veni în sprijinul celor care,
    dintr-un motiv sau altul, au renunţat la şcoală, autorităţile au pus la punct
    proiectul A doua Şansă, care chiar asta face – oferă oamenilor, o a doua şansă la educaţie.


    În judeţul Tulcea, peste 200 de adulţi
    îşi pot finaliza studiile, prin programul A doua Şansă, care se va
    derula prin proiectul ACCed, finanţat din fonduri europene.


    În această perioadă, se fac înscrierile
    la Inspectoratul Şcolar Judeţean Tulcea şi nu există limită de vârstă, spune
    inspectorul general adjunct Mioara Ranciu: Programul a doua şansă este o iniţiativă a Ministerului
    Educaţiei, care vine în întâmpinarea unei probleme des întâlnite în
    comunităţile defavorizate, pentru reintegrarea în sistemul de învăţământ, a
    persoanelor care, din diverse motive, la un moment dat, au abandonat şcoala. Programul
    a Doua Şansă oferă posibilitatea continuării şi finalizării studiilor
    obligatorii, fără a fi necesară întreruperea activităţii profesionale sau
    familiale.


    La nivelul judeţului Tulcea, am constatat că, pe lângă,
    cei tineri, să spunem – între 14 şi 20 de ani – sunt beneficiari ai acestui
    program chiar şi persoane cu vârste de peste 50 de ani, neexistând o limită
    superioară de vârstă, pentru a accesa acest program.




    Potrivit Inspectoratului Şcolar Judeţean,
    în acest an şcolar, programul ‘A doua şansă’ se derulează în 15 clase din satul
    Beidaud şi municipiul Tulcea.


    În ultimii patru ani, peste 500 de
    adulţi din judeţul Tulcea şi-au completat studiile prin programul ‘A doua
    şansă’, derulat în cadrul unor proiecte europene, mai spune inspectorul general
    adjunct Mioara Ranciu: Programul a doua şansă poate fi susţinut atât pe
    finanţarea Ministerului Educaţiei, dar şi prin implementarea proiectelor cu
    finanţare europeană. Iar la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Tulcea, în
    ultimii 4-5 ani, am avut clase finanţate atât din bugetul de stat, cât şi din
    multe proiecte cu finanţare europeană, peste 4-5 proiecte, care s-au derulat la
    noi în judeţ şi aşa am reuşit să reintegrăm tineri, adulţi, în sistemul de
    învăţământ în număr de peste 500.




    Proiectul ACCed, ‘Accesibilizarea ofertei
    de educaţie şi formare pentru comunităţile dezavantajate din judeţul Tulcea,
    prin utilizarea resurselor educaţionale deschise’, se derulează în perioada
    aprilie 2018 – aprilie 2021 şi şi-a propus diminuarea fenomenului de părăsire
    timpurie a şcolii şi a abandonului şcolar din judeţ.


    Proiectul este cofinanat din Fondul
    Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020. Valoarea proiectului este de 9,3
    milioane de lei, din care confinanţarea Uniunii Europene este de aproape 8
    milioane. Proiectul a mai presupus dezvoltarea
    competenţelor profesionale pentru 260 de cadre didactice din judeţul Tulcea,
    care activează în unităţi de învăţământ cu abandon şcolar şi risc de părăsire
    timpurie a şcolii.