Radio România Internațional

Tag: turism

  • Cetatea Oradei

    Cetatea Oradei

    O bună parte din istoria județului Bihor a
    gravitat în jurul acestui ansamblu, atât la începuturi, în primele secole de
    existență, când a fost centru spiritual, religios, dar și în ultima perioadă,
    când a fost centru cultural renascentist.

    Ionuț Ciorba, director adjunct la
    Muzeul Orașului Oradea, spune că sunt foarte multe motive pentru care un
    vizitator, fie el român sau străin, ar merita să-și petreacă timpul la Cetatea
    Oradei.

    În primul rând, are o istorie de aproape o mie de ani, bogată și
    diversă. De-a lungul timpului, cetatea noastră a fost punct întărit și loc de
    apărare, dar, în egală măsură a fost și sediu episcopal, un centru religios,
    chiar la începuturile existenței ei. În incinta cetății a funcționat un capitul
    și Episcopia romano-catolică a Oradei. Mai apoi, fortăreața Oradei a fost un
    loc de odihnă care s-a vrut pentru eternitate, însă, din păcate nu s-a
    întâmplat așa, a unor capete încoronate. În Cetatea Oradei au fost, de-a lungul
    timpului, înmormântați mai mulți regi și regine. Din păcate pentru noi,
    mormintele lor nu mai sunt aici. Printre aceștia, Ladislau I, cel de numele
    căruia se leagă întemeierea cetății. După moartea sa, a fost sanctificat. Mai
    apoi, Andrei al II-lea, rege al Ungariei, Ladislau al IV-lea Cumanul, Sigismund
    de Luxemburg, rege al Ungariei, împărat al imperiului romano-german, soția sa,
    Regina Maria, Regina Beatrix, soția lui Carol Robert de Anjou, inclusiv o fiică
    a domnului Munteniei, Nicolae Alexandru, a fost tot în Cetatea Oradei
    înmormântată.




    Ionuț Ciorba,
    director adjunct la Muzeul Orașului Oradea, mai aduce un argument solid privind
    importanța monumentului.

    În Evul Mediu, Cetatea Oradei a fost un loc
    în care s-au întâlnit numeroase capete încoronate, pentru a discuta probleme
    diverse și pentru a încheia tratate. Aș putea evoca aici o întâlnire de la
    finalul lunii martie 1412, între Sigismund de Luxemburg, pe de-o parte, și
    între regele Poloniei Vladislav Jagiello. Cei doi au pus la punct o politică
    împotriva Imperiului Otoman, care se manifesta din ce în ce mai agresiv în zona
    Balcanilor. Nu putem uita faptul că la Cetatea Oradei și-au petrecut timpul
    alte și alte capete încoronate, începând cu Andrei al III-lea al Ungariei,
    Ludovic cel Mare, Matia Corvin, Mihai Viteazul, Iosif al II-lea sau, mai
    recent, Franz Joseph.


    După
    înmormântarea la Cetatea Oradei a regelui Ladislau I, acesta a fost sanctificat
    devenind Ladislau I cel Sfânt. Înmormântarea sa la Oradea a transformat, în
    scurt timp, mormântul său într-un loc de pelerinaj. Se spune că, în Evul Mediu,
    Oradea a fost un fel de Compostela a Europei Centrale, fiindcă pelerinii veneau
    la mormântul sfântului rege pentru a se reculege. Mai târziu, în perioada
    Renașterii, Cetatea Oradei a fost un promotor al acestui curent, fiindcă în
    interiorul ei a funcționat sediul Episcopiei romano-catolice. Revenim, însă, în
    prezent.

    În forma actuală, avem o cetate bastionară, în stil italian. Lucrările
    au început în 1569 și s-au finalizat în 1618. În interiorul acestor spații
    funcționează un muzeu al orașului Oradea care își propune să valorifice istoria
    urbei noastre din cele mai vechi timpuri până în prezent. Înainte de a începe
    pandemia, aveam foarte mulți turiști care veneau din Ungaria și, evident, avem
    personal care vorbește și limba maghiară. Însă personalul vorbește și în limba
    engleză. La noi, textele explicative sunt în limbile română, maghiară și
    engleză.


    Invitația a fost
    lansată! Până data viitoare, când vă așteptăm cu o nouă destinație, drum bun și
    vreme frumoasă!



  • Cifre privind impactul pandemiei asupra turismului în UE

    Cifre privind impactul pandemiei asupra turismului în UE


    Sectorul ospitalității suferă de mai bine de un an din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor impuse pe tot mapamondul. Datele Oficiului European de Statistică (Eurostat) pentru anul trecut confirmă scăderea puternică a turismului în statele membre UE.



    Astfel, numărul nopţilor petrecute de vizitatori străini (din afara țării) în unitățile de primire turistică din ţările UE a înregistrat un declin de 68% în 2020 comparativ anul precedent. România și Cipru, înregistrează printre cele mai semnificative scăderi, de peste 80%.

    Numărul total de înnoptări din statele UE, în perioada 2005-2020, exprimat în milioane (Sursa: Eurostat)

    innoptari-turisti-2006-2020-eurostat.jpg



    Scădere puternică și a turismului intern



    Și numărul nopţilor petrecute de rezidenţii unei ţări (vizitatori interni) a înregistrat un declin, însă de numai 38% în 2020, comparativ cu 2019. Dintre cele 27 de state UE, doar rezidenţii din Slovenia (33%), Malta şi Cipru (ambele cu 15%) au petrecut anul trecut mai multe nopţi turistice în propria lor ţară comparativ cu 2019. Din nou, România, alături de Spania și Grecia, se numără printre cele mai afectate țări cu o scădere de peste 40%.



    Numărul total de înnoptări înregistrate în structurile de primire turistică din ţările UE a scăzut la jumătate anul trecut, față de 2019. Astfel, țările UE au adunat 1,4 miliarde înnoptări în 2020, cu 52% mai puțin faţă anul precedent. În toate statele membre UE pentru care există date disponibile s-a înregistrat o scădere a numărului de înnoptări în 2020, comparativ cu 2019, de la un declin de peste 70% în Cipru, Grecia şi Malta, la un recul de sub 35% în Olanda şi Danemarca.



    În plin sezon turistic (aprilie-septembrie 2020), numărul de nopți petrecute în cazările turistice din UE a înregistrat o scădere de 56%, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019. Și în această perioadă, scăderea a fost mai mare pentru internațional (-74%) decât pentru turismul intern (-38%).

    Numărul total de înnoptări din 2020, comparativ cu cele din 2019 (Sursa: Eurostat)

    innoptari-hoteluri-2020-eurostat.jpg



    Înnoptările din zonele de camping au scăzut cu 38%



    În perioada aprilie-septembrie 2020, hotelurile și unitățile similare au înregistrat cele mai mari scăderi (-63% comparativ cu aceeași perioadă din 2019), urmate de locuințele de vacanță închiriate (-49%). Campingurile (înnoptările în cort sau rulotă) din UE au fost cel mai tipul de cazare turistică cea mai puțin afectată cu o scădere de 38%. Nopțile petrecute în zonele de camping au scăzut mai mult pentru turismul internațional (-57%) decât pentru turismul intern (-26%).



    Grecia a fost cel mai afectat stat membru cu o scădere de 57% a înnoptărilor din zonele de camping în perioada menționată. De asemenea, Estonia, Lituania, Croația și Spania au înregistrat scăderi de peste 50% în timp ce Cehia, Danemarca, Olanda și Germania au înregistrat scăderi cu mai puțin de 5% față de 2019.

    Procentul de nopți petrecute în camping între aprilie-septembrie 2020, comparrativ cu 2019 (Sursa: Eurostat)

    innoptari-camping-2020-eurostat.jpg


  • Reabilitarea infrastructurii rutiere din județul Harghita

    Reabilitarea infrastructurii rutiere din județul Harghita

    Consiliul Județean Harghita a
    anuțat, luna trecută, începerea celei mai mari investiții în reabilitarea
    drumurilor din județ, printr-un proiect europen.

    Este vorba despre drumurile
    județene care leagă Harghita de județele Brașov și Covasna.


    Președintele
    CJ Harghita, Borboly Csaba, a declarat că aceste drumuri județene reprezintă o
    șansă de revigorare economică a unor zone rurale isolate și îmbătrânite.


    În plus, poate fi o oportunitate
    de relansare a turismului în zonă:




    Colaborând cu județele
    Brașov și Covasna, am căzut de acord să solicităm fonduri europene prin care
    vom reabilita trei drumuri județene din Harghita, care leagă județul nostru de
    Covasna prin Baraolt și de Brașov prin Cața. Este vorba de 49 de km de drum
    județean, valoarea investiției va fi de 98 de milioane de lei. Acestea drumuri
    trec prin zone cu obiective turistice și monumente istorice, de la care
    așteptăm o dezvoltare economică.


    Lucrările
    de reabilitare urmează să se desfășoare în mai multe etape și vizează drumul
    județean 131 la granița dintre județul Covasna și comuna harghiteană Sânpaul,
    drumul județean 133, de la intersecția DJ137A cu DJ131 până la intersecția cu
    Sânpaul, vizând localitățile Ulieș, Ighiu, Daia, Orășeni, Petreni, Sânpaul,
    urmând apoi drumul județean 137A lângă Tăureni, drumul județean DJ137, de la
    intersecția sa până la limita cu județul Brașov.


    Proiectul
    are o valoare totală de peste 124 de milioane de lei, iar perioada de
    implementare este de 87 de luni.


    Fondurile
    sunt asigurate prin Programul Operațional Regional, contribuția CJ Harghita
    fiind de aproape 6,6 milioane de lei.


    Autoritățile
    harghitene consideră că este o investiție importantă nu doar pentru județul
    Harghita, ci și pentru dezvoltarea întregii regiuni întrucât va conecta
    localități cu mare potential turistic și va facilita schimburile economice și
    culturale.






  • În județul Alba

    În județul Alba

    Destinația
    noastră de astăzi se află în Transilvania și e încărcată de istorie, legende și
    plină de tradiții. Județul Alba atrage cei mai mulți dintre turiști în special
    prin municipiul Alba-Iulia, o așezare cu monumente istorice importante și bine
    conservate, vestigii ale trecutului milenar. Din zona urbană, ne putem îndrepta
    spre Munții Apuseni. Aici putem practica escalada, alpinismul, putem vizita
    peșteri deosebite și, nu în ultimul rând, putem descoperi satul tradițional.


    Violeta
    Nica, purtătoare de cuvânt la Consiliul Județean Alba spune că vorbim, cu
    siguranță, despre unul dintre cel mai atractive județe ale României.

    Cu un potențial turistic deosebit, județul Alba se remarcă atât din
    punct de vedere al peisajului, de o frumusețe aparte, cât și din punct de
    vedere al istoriei, al culturii, al tradițiilor și obiceiurilor. Prin urmare,
    aici se practică diverse tipuri de turism, cum ar fi turismul cultural și
    istoric, turismul verde, cel religios și, bineînțeles, turismul montan. Dacă
    vorbim despre turismul cultural și istoric, trebuie să începem cu municipiul
    Alba Iulia. Cetatea Alba Carolina, cea mai reprezentativă fortificație de tip
    Vauban din România și una dintre cele mai importante din Europa, este
    principala atracție a orașului și a județului. Anual, zeci de mii de turiști
    vizitează cetatea, prezenta lor fiind numeroasă în orice anotimp. Schimbul de
    gardă, turul fortificațiilor, grupurile statuare, obeliscul lui Horea, Cloșca și
    Crișan sunt doar câteva dintre atracții, la care se adaugă festivalurile romane
    sau spectacolele în aer liber. Obiectivul principal este Catedrala Încoronării,
    alături de care se află Catedrala romano-catolică Sfântul Mihail. Tot în cetate
    turiștii pot vizita Muzeul Național al Unirii și Sala Unirii, recent
    restaurată, clădire de o însemnătate istorică cu totul aparte pentru români,
    precum și Museikon, singurul muzeu al icoanei din România sau Biblioteca
    Batthyaneum.


    Atracțiile
    culturale ale județului Alba sunt răspândite în tot județul, continuă Violeta
    Nica:

    În același registru, ajungem la Blaj, unde ar trebui să deschidem
    lista cu Câmpia Libertății, un loc de suflet pentru toți românii, și să
    continuăm cu Palatul Arhiepiscopal, construcție de secol XIII, Palatul Cultural
    sau cu Grădina Botanică deschisă în anul 1881, cea mai veche grădina botanică
    din lume, amenajată pe lângă o școală secundară. De asemenea, și Aiudul este un
    important centru cultural. Există în județul Alba o concentrație mare a
    monumentelor istorice de valoare națională, lista acestora, publicată în 2015,
    cuprinzând 686 de obiective. Două dintre acestea, Cetatea dacică de la Căpâlna,
    cea mai estică dintre Cetățile dacice din munții Orăștiei și situl rural
    Câlnic, catalogat în categoria Situri sătești cu Biserici fortificate din
    Transilvania, sunt monumente istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial
    UNESCO. Se fac demersuri pentru a înscrie pe această listă și Siturile Rimetea
    și Roșia Montană. Întâlnim în mediul rural un patrimoniu valoros prin
    originalitatea arhitecturii, în comune precum Arieșeni, Gîrda, Vidra, Avram
    Iancu, Albac, Mogoș, Ponor, Rîmeț, foarte cunoscute și colorate din acest punct
    de vedere.


    Pe de altă parte, cadrul natural al județului Alba se remarcă, în primul
    rând, prin armonie. Violeta Nica, purtătoare de cuvânt la Consiliul Județean
    Alba.

    Peisajele naturale pitorești reprezintă o ofertă bogată și variată, cu
    peșteri, stânci, cascade, chei, masive muntoase, iar aici trebuie să amintim:
    Râpa Roșie, Cheile Râmețului și Cheile Aiudului, Detunatele. Ghețarul de la
    Scărișoara este rezervație naturală de importanță europeană. Importante sunt și
    resursele balenoclimaterice de la Ocna Mureș, localitate pe care Consiliul
    Județean Alba dorește să o transforme într-o stațiune de top. Ar mai fi de
    văzut și Mocănița de pe Valea Arieșului sau terenul de golf de la Pianu, cel
    mai mare din țară. Peste 25% din teritorilul județului Alba are statutul de
    arie naturală. Pe acest fundament s-a dezvoltat turismul verde.


    Unul dintre proiectele remarcabile ale Consiliului Județean Alba în vederea
    dezvoltării turismului este reabilitarea unui drum județean care străbate
    comunități izolate din Munții Apuseni, dezvăluind peisaje de-a dreptul spectaculoase.

    Violeta Nica: Este vorba despre Transalpina de Apuseni,
    un drum ce pleacă din Aiud și ajunge în satul Bucium, străbătând culmi de peste
    1000 de metri altitudine. Șoseaua reface traseul drumului medieval din Țara
    Moților și este un drum cu multiple valențe. Este, în același timp, drumul
    vieții, legând între ele comunități tradiționale autentice, este drumul
    culturii, trecând prin locuri ce vorbesc de copilăria lui Agârbiceanu, este în
    același timp drumul istoriei, reluând în parte vechiul drum roman al aurului, și
    mai ales este drumul credinței, urcând pe culmile Trascăului până la porțile
    Mânăstirii Râmeț. Tabloul se poate completa cu turismul oenologic și
    gastronomic, aici fiind reprezentativ proiectul numit «Țara vinului».


    În județul Alba se pot practica turismul religios, dar și activ. Iubitorii
    sporturilor de iarnă vor găsi aici un loc perfect pentru o vacanță activă. Violeta
    Nica, purtătoare de cuvânt la Consiliul Județean Alba:

    Este o listă
    impresionantă a bisericilor și mânăstirilor din județul Alba intrate în
    circuitul turistic. Putem începe cu Catedrala Încoronării și cu Catedrala
    romano-catolică Sfântul Mihai din Alba Iulia și putem continua, pe scurt, cu
    Palatul Arhiepiscopal din Blaj, cu mânăstirile Rîmeț sau Ponor și, bineînțeles,
    cu bisericile de lemn din județul Alba, care constituie un adevărat tezaur. Pe
    de altă parte, munții reprezintă în județul Alba un adevărat spectacol. Pentru
    practicarea sporturilor de iarnă, avem domeniul schiabil Șureanu și stațiunea
    Arieșeni. Cel mai recent proiect de dezvoltare în zona Munților Apuseni face
    obiectul unui acord de asociere între Consiliul Județean Alba și Consiliul
    Județean Bihor, acord la care este așteptat să participe și Consiliul Județean
    Cluj, și care vizează, printre altele, dezvoltarea și promovarea turistică a
    zonei montane aflate la granița dintre cele trei județe.


    Numărul de unități de
    cazare pentru turiști a crescut de aproape trei ori în ultimii zece ani,
    ajungând la o capacitate cumulată de peste 6.000 locuri. În oferta de cazare
    din județ predomină pensiunile agroturistice de mici dimensiuni, amplasate mai
    ales în zona Apusenilor.


  • Coronavirus: Redeschiderea în siguranță a Europei

    Coronavirus: Redeschiderea în siguranță a Europei

    Cu toţii ne dorim revenirea la normal după această pandemie, atunci când va fi posibil. Este însă nevoie de o politică echilibrată, sigură şi sustenabilă pentru deschiderea Europei, aşa încât virusul să fie menţinut sub control, iar Comisia a trasat calea de urmat. Redeschiderea include mai multe etape şi instrumente stabilite de Comisie.


    În primul rând, va fi introdus, la nivelul întregii Uniuni, Certificatul Verde Digital, care va facilita libera circulație în Uniunea Europeană. Acest certificat va viza vaccinarea, testarea și vindecarea; un cadru tehnic va fiinstituit până la jumătatea lunii iunie. Acesta va permite şi posibilitatea acceptării certificatelor compatibile emise în țări terțe.

    În al doilea rând, trebuie instituit un cadru comun de aplicare a restricţiilor de către fiecare stat membru, aşa încât nici o eventuală relaxare să nu permită recrudescenţa răspândirii virusului. Acest cadru va fi elaborat de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor. În luna aprilie, va apărea şi un instrument digital interactiv în acest sens.

    În al treilea rând, Comisia a propus un set de măsuri pentru susținerea strategiilor de testare suplimentară și de depistare a contacților celor contaminaţi.

    Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor va publica în curând orientări tehnice privind autotestele; Comisia cere statelor membre monitorizarea apelor reziduale pentru a depista virusul, vor exista metode comune de testare şi analizare, iar ţările Uniunii vor avea o platformă europeană de schimb de date, precum şi un sprijin financiar corespunzător.Vor apărea formulare digitale de localizare a pasagerilor, pentru a ajuta statele membre să primească şi să împărtăşească date despre călătorii care intră pe teritoriul lor, bineînţeles cu stabilirea cadrului juridic corespunzător.

    În al patrulea rând, vor continua investiţiile în tratamente. Până la mijlocul lunii aprilie, se doreşte finalizarea unei strategii europene care să accelereze cercetarea, fabricarea și accesul rapid la tratamente eficiente.

    În al cincilea rând, vor fi sprijinite sectoarele turismului și culturii pentru o redeschidere în condiții de siguranță.

    În al şaselea rând, va exista Mecanismul european de partajare a vaccinurilor. Acesta este necesar, pentru că ieşirea din criză a Uniunii nu se poate face decât în măsura în care transmiterea bolii va fi stăpânită la nivel mondial.

    Parlamentul European și Consiliul ar trebui să accelereze discuțiile, să ajungă la un acord cu privire la propunerea de certificat verde digital și să convină asupra unei abordări vizând o redeschidere bazată pe un cadru științific solid.


  • Prahova turistică

    Prahova turistică

    Ajungem azi
    într-una dintre cele mai vizitate zone
    turistice ale României, în județul Prahova. Vom vorbi despre turism activ,
    despre degustări de vinuri, despre istorie, dar și despre muzee inedite.
    Județul Prahova se prezintă în 2021 cu o ofertă bogată, pentru toată lumea.
    Ghizii noștri vor fi Anda Popa, de la Asociația pentru Promovarea și
    Dezvoltarea Turismului Prahova și Carmen Banu, conservator la Muzeul Ceasului
    Nicolae Simache, din Ploiești.


    Cu un relief
    extrem de variat, de la câmpie, la dealuri și creste montane, județul Prahova
    are o ofertă pentru toate tipurile de turiști. Fie că vorbim despre turism
    activ, cultural, de afaceri sau balnear, destinația este foarte complexă. Anda
    Popa, de la Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova.

    Pentru cei care nu au mai venit în zona noastră ofer câteva repere:
    suntem la nord de capitala României, București, la 40 de minute de aeroportul
    internațional Otopeni. Județul nostru este străbătut de paralela 45 chiar în
    zona de deal unde se află patria vinurilor roșii, la Dealu Mare, care are
    aceleași caracteristici ca zona Bordeaux, din Franța. Aici, turiștii pot gusta
    Feteasca Neagră, ambasadorul vinurilor românești. Apoi, dacă nu ne-ați mai
    vizitat, vă invităm să aveți o experiență regală, la Castelul Peleș. Acesta se
    află în top zece cele mai frumoase castele din lume, conform cotidianului Le
    Figaro, și este fosta reședință de vară a familiei regale a României. De
    asemenea, vă puteți caza la vilele realizate de același arhitect, care a
    construit Castelul Peleș. Vă invităm în munții Bucegi, pentru a vedea Sfinxul
    sau pentru a vedea Crucea de pe Caraiman. Aceasta este în Cartea Recordurilor
    Guiness, din 2014, fiind crucea situată la cea mai mare altitudine – 2291 de
    metri. Apoi, vă invităm la salina din Slănic, cea mai mare din Europa. Tot aici
    puteți vedea cerul de sub pământ în cel mai mare planetariu 4K din România.


    În zona Dealu
    Mare, puteți să vă opriți pentru degustări de vinuri, iar, dacă vă cazați în
    pensiunile din zonă, puteți închiria biciclete pentru drumeții în zonă. Însă,
    dacă preferați sporturile de iarnă, munții Bucegi vă așteaptă.

    Anda Popa: Dacă vă place schiul și sunteți începător sunteți așteptat din
    decembrie și până în mai pe Valea Prahovei într-una dintre cele trei stațiuni:
    Sinaia, Bușteni sau Azuga. Apoi, vă invităm la Florești, ca să vedeți ruinele
    Palatului Cantacuzino, inspirat din arhitectura Palatului Micul Trianon. Însă
    vă invităm să degustați și gastronomia locală: cașcaveaua – un tip de cașcaval
    specific zonei noastre, bulzul – mămăliga cu brânză, pastrama de oaie, țuica,
    vinul.



    Fiecare zonă are
    specificul ei, însă cea mai cunoscută este, cu siguranță, Valea Prahovei. Cine
    a ajuns în România, a venit și aici, spune Anda Popa, de la Asociația pentru
    Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova. Totuși, până ajungeți pe Valea
    Prahovei, iată câteva sugestii de popas.

    Anda Popa, de la Asociația pentru
    Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova: Dacă veniți dinspre
    București, înainte să ajungeți pe Valea Prahovei, puteți vizita Grădina
    Botanică de la Bucov, Grădina Zoo de la Bucov, opincăria de la Bărcănești, hipodromul
    de la Ploiești, cu peste 60 de ani de tradiție în evenimente ecvestre. De
    asemenea, în Ploiești, există două muzee unicat în România: Muzeul Ceasului și
    Muzeul Petrolului. Apoi, mergând spre nord, vă puteți opri la Școala de Flori
    de la Lipănești. La Câmpina, aveți Muzeul Nicolae Grigorescu și o colecție de
    schițe ale celebrului pictor. De asemenea, puteți achiziționa o ie de Breaza
    sau să participați la ateliere, pentru a vă realiza propria ie. Nu în ultimul
    rând, dacă ajungeți la Sinaia, vă invităm să vedeți expoziția de trenulețe.



    Deschidem acum
    porțile unuia dintre cele două muzee unicat, din Ploiești. Cu aproape 1000 de
    exponate, Muzeul Ceasului vă prezintă primul ceas de buzunar – oul de
    Nürnberg- sau ceasuri ale unor personalități: al domnitorului Alexandru Ioan
    Cuza, al lui Mihail Kogălniceanu, al țarului Alexandru al II-lea sau ceasurile regilor
    Carol I și Mihai I.Carmen Banu este
    conservator la Muzeul Ceasului Nicolae Simache.

    Înființat în anul
    1963, de profesorul Nicoale Simache, Muzeul Ceasului este unic în rețeaua
    muzeelor din România, ilustrând evoluția mijloacelor de măsurare a timpului pe
    o perioadă de peste 400 de ani, de la mijlocul secolului al XVI-lea până în
    prima jumătate a secolului XX. Muzeul este adăpostit de o clădire monument de
    arhitectură, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea. Patrimoniul
    muzeului, de o mare diversitate tipologică și artistică, cuprinde cadrane
    solare, ceasuri de interior și de călătorie, nisiparnițe, ceasuri-curiozități,
    cronometre de marină, cu repertoriu decorativ specific epocii în care au fost
    create.



    Diversitatea
    exponatelor este asigurată și de automatele muzicale sau de ceasurile muzicale. Majoritatea acestor piese
    funcționează și astăzi, chiar daca au o vechime de peste 150 de ani. Pe de altă
    parte, Carmen Banu spune că, în lume, există doar trei ceasuri astronomice
    valoroase din punct de vedere istoric, iar cel de la Muzeul Ceasului, construit
    de Jeremias Metzker, este cel mai vechi.

    Există multe obiecte care atrag vizitatorii
    noștri. Unul dintre cele mai importante ceasuri la care se opresc turiștii este
    ceasul lucrat de Jeremias Metzker, la jumătatea secolului al XVI-lea, în anul
    1562. Este un ceas astronomic foarte complex, care conține atât cadrane pentru
    redarea orelor cât și cadrane astronomice pentru redarea datelor
    calendaristice, a zodiilor, a planetelor cunoscute în acea perioadă. Este un
    ceas deosebit de complex pentru acea perioadă, dar chiar și pentru zilele
    noastre.


    Iată, așadar, o
    destinație ideală pentru vacanță. Pentru mai multe detalii privind obiectivele
    turistice ale județului Prahova sau pentru sugestii de programe de vacanță, vă
    invităm să accesați site-ul oficial al destinației, promovat de Asociația
    pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova, visitprahova.ro.

  • Traseu turistic nou la Castelul Peleș

    Traseu turistic nou la Castelul Peleș

    Nu vom străbate
    însă, astăzi, holurile impresionantului edificiu, ci ne vom plimba pe aleile și
    pe potecile de pe domeniul regal, care vor putea fi străbătute de către turiști
    organizat, în curând, grație unui proiect derulat de Asociația pentru
    Patrimoniu Regal Peleș. Această asociație a fost înființată la inițiativa a doi
    profesori universitari, a președintelui asociației, prof. univ. dr. arhitect
    Augustin Ioan, de la Universitatea de Arhitectură Ioan Mincu din București și a
    domnului Ion Stănică, prof. univ. dr. rector al Universității de Științe
    Agronomice și Medicină Veterinară din București.


    Ion Tucă, director executiv al
    Asociației pentru Patrimoniu Regal Peleș sune că bogăția naturală,
    arhitecturală și culturală are un loc aparte la Peleș și, bineînțeles, în
    istoria țării noastre, iar Peleșul rămâne cea mai căutată destinație turistică
    din România:

    Aceste alei regale se află în pădurile din
    spatele castelelor Peleș și Pelișor și cuprind întregul domeniu, care pornește
    de la Cuțitul de Argint, merge apoi în zona Hotelului Bastion, urcă pe lângă
    Aleea Peleșului, ajunge în zona podului Carmen Silva. Apoi, de la castele,
    traseul ajunge lângă un complex care se numește Vulpărie. Este un complex în
    mijlocul pădurii, în drum spre Stâna Regală. Acest complex, cu tot cu potecile
    și aleile din pădurile regale, a fost dăruit de către familia regală Asociației
    pentru Patrimoniu Regal Peleș pentru a putea derula activități de cercetare,
    recreative, de educație pentru tineri și pentru studenții din cele două
    universități. Bineînțeles, acestea vor fi amenajate și există deja foarte multe
    proiecte ale studenților. Suntem în curs de evaluare, fiindcă dorim să le
    implementăm cât mai curând posibil. Ne
    îngrijim de speciile de arbori de pe domeniul regal Peleș, în special fagul cu
    frunze roșii, alunul turcesc, arțarul japonez, chiparos, tisă, frasin, cireș
    japonez, lauri. Pe lângă brazi, veți putea admira toate aceste exemplare de
    excepție.


    Potecile și
    aleile pietruite sunt ascunse, în prezent, de ochiul privitorului sub straturi
    de vegetație, frunze și pământ, acumulate de-a lungul timpului. Ion Tucă,
    director executiv al Asociației pentru Patrimoniu Regal Peleș.

    Nu facem altceva decât să le curățăm și să le redăm circuitului
    turistic. Intenționăm chiar să amenajăm indicatoare care să prezinte aceste
    trasee care se întind pe o distanță de șapte km. Indicatoarele ne vor arăta pe
    lângă trasee, distanțe și grade de dificultate, și punctele de interes. Vor fi
    puncte de belvedere de unde se văd foarte frumos Mănăstirea Sinaia, Castelul
    Peleș, Pelișorul, chiar și Castelul Foișor se vede într-o oarecare măsură.

    De
    asemenea, nu putem să fim decât bucuroși să putem prezenta arbori monumentali
    de o valoare inestimabilă. O să încercăm ca în platforma electronică pe care
    vrem s-o implementăm să arătăm și aspecte din istoria acestor locuri, imagini
    din arhive, care să fie comparate cu cele din zilele noastre. Este o platformă care va fi descărcată pe
    dispozitivele mobile și care va permite utilizatorului să află exact în ce
    punct se găsește pe potecile și pe aleile pietruite care străbat domeniul Peleș
    și care nu sunt încă foarte bine cunoscute publicului. Este o rețea întreagă de
    poteci și alei pietruite, cu trepte. Ele au fost realizate în perioada regelui
    Carol I și, ulterior, în perioada Reginei Maria. Au fost foarte bine întreținute
    de către cei din domeniul silviculturii, după 1948, și sunt și acum persoane
    care povestesc ce grijă au avut ca aceste alei să fie păstrate.


    În 2021 se împlinesc 140 de ani de când România a devenit
    regat, în 26 martie, dar și 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai, în 25
    octombrie. Iată, așadar, momentul perfect pentru a vă planifica o drumeție pe
    domeniul regal.

  • Muzeul Codlei

    Muzeul Codlei

    Mergem la Codlea, unde descoperim Muzeul Codlei denumit
    Muzeul Tradițiilor Codlene, în care odată intraţi aflăm povestea zonei,
    atracţiile ei, precum şi ce personalităţi s-au născut aici.

    Paula Rişcău,
    consilier promovare turistică din cadrul Primăriei Codlea, judeţul Braşov, ne-a
    invitat la Muzeu:

    Merită să veniţi la Muzeul Codlei, pentru
    că este un muzeu local nou înfiinţat, a luat naştere în 2016. Este primul muzeu
    înfiinţat în localitatea noastră, fiind rezultatul unui proiect implementat cu succes,
    din fonduri europene, prin care a fost reabilitat întreg Centru Istoric.
    Activitatea noastră se desfăşoară într-o clădire care datează din anul 1775, fiind restaurată în
    forma de astăzi în perioada 1828- 1830. Este un muzeu structurat pe trei niveluri:
    demisol, parter și etaj, însumând o suprafața totală de expunere de aproximativ
    400 mp. Clădirea face parte, alături de alte construcții din oraș, din lista
    monumentelor istorice din judeţul Brașov și a avut în trecut destinația de
    primărie și apoi policlinică de stat.


    La numai două
    luni după deschidere, muzeul a inaugurat prima expoziţie, cu titlul Expoziția
    donațiilor, ne-a mai spus Paula Rişcău şi a detaliat:

    În cadrul acestei
    expoziţii pot fi descoperite legendele Codlei, macheta și povestea Cetății
    Negre, care este un edificiu ridicat de cavalerii teutoni între anii 1211-1225
    și ale cărei ruine se mai regăsesc încă pe traseele de pe muntele Măgura Codlei,
    fotografii vechi din Codlea, lucrările ale personalităților codlene, elementele
    de etnografie, obiecte de tâmplărie și uz casnic, documente vechi și lucruri
    realizate în Codlea veche.


    Expoziția a adunat în
    primul an de activitate peste 5.000 de vizitatori, dintre care mai mult de jumătate au fost
    turiști din afara localității și a țării. În anul următor, Muzeul Tradițiilor
    Codlene și-a deschis porțile tuturor sălilor expoziționale cu diverse tematici,
    ne-a mai spus interlocutoarea noastră. Apoi, Paula Rişcău, ne-a condus în
    continuare prin muzeu:


    La parterul muzeului se poate vizita expoziția permanentă
    cu titlul Gata de zbor! – Albert Ziegler, primul aviator al Transilvaniei ce
    are la bază fotografii istorice, vechi, reproduse pentru muzeul nostru cu
    sprijinul Muzeului Județean de Istoric Brașov și alte două încăperi care redau
    imaginea fidelă a unor camere tradiționale românești și săsești. La etaj găsim 3
    săli generoase ca spațiu, care permit vizitarea a două expoziții cu caracter
    permanent, respectiv: Pictorul Aurel Bordenache ce cuprinde o parte din tablourile
    acestuia, dar şi Expoziția Tezaurul Codlei, care cu sprijinul Bisericii
    Evanghelice și a Bisericii Ortodoxe din Codlea, pune la dispoziţia muzeului
    obiecte deosebite, regăsite în lăcașurile lor de cult.

    Tot din tezaurul
    orașului fac parte și valorile arhitecturale din Codlea, care sunt prezentate
    într-un film realizat de noi, ce surprinde unele dintre cele mai frumoase case
    săsești și românești din sec. XVIII – XX, dar și fotografii istorice din Codlea
    veche. Mai avem şi a treia sală, la etaj, care este dedicată expozițiilor cu
    caracter temporar, găzduind în toți acești ani peste 20 de vernisaje cu
    tematici diverse: pictură în ulei, grafică, pictură pe parchet, ceramică arsă,
    fotografie, etnografie, sculptură în lemn și piatră, etc.

    De asemenea, un
    proiect nou al muzeului nostru cu care sperăm să atragem în special tineretul
    este un proiect pe care l-am implementat la finalul anului 2019, de realitate
    augumentată și virtuală, prin care turiștii pot descoperi imagini, personaje și
    tradiții din trecut, prin intermediul ochelarilor speciali, a device-urilor
    aferente și a markerilor amplasați în diverse locuri din muzeu și care oferă o
    prezentare interactivă a istoriei locale. Vă așteptăm cu drag să ne vizitați!


    Muzeul se
    află în același loc cu Biserica Evanghelică Fortificată, ce datează din sec
    XIII. Acesta care este cel mai vechi și cel mai important monument istoric al
    localității, care atrage un număr mare de turiști prin vizibilitatea turnului
    cu ceas înalt de 65 m ce poate fi observat din drumul național, prin unicitatea
    interiorului bisericii având un tavan de lemn casetat cu 252 de casete pictate
    cu elemente florale la baza cărora stă Roza lui Martin Luther, dar și prin orga
    barocă Prause, ce datează din anul 1783, cu două claviaturi, un pedalier, 28 de
    registre și 2000 de tuburi.


    În această
    perioadă muzeul este iar deschis şi îşi aşteaptă vizitatorii.

  • Vaccinarea sau certificatele de vaccinare nu ar trebui să fie obligatorii pentru a călători

    Vaccinarea sau certificatele de vaccinare nu ar trebui să fie obligatorii pentru a călători

    Alianţa Manifestul Turismului European subliniază că obiectivul tuturor este ca Europa să se întoarcă la locul său: acela de cea mai importantă şi sigură destinaţie turistică din lume. Pe măsură ce programele de vaccinare ale Uniunii Europene progresează şi protejează cetăţenii cei mai vulnerabili, trebuie să ne pregătim împreună pentru reluarea călătoriilor – spun autorii. Setul de recomandări concrete pentru redeschiderea călătoriilor şi turismului în Europa a fost elaborat de peste 60 de organizaţii de turism din Uniune şi solicită crearea unui grup de lucru operativ coordonat de Comisia Europeană pentru restabilirea libertăţii de circulaţie.

    În centrul recomandărilor se află elaborarea unei foi de parcurs a Uniunii Europene pentru restabilirea în condiţii de siguranţă a călătoriilor, odată ce ţările ies din blocajele naţionale. Această foaie de parcurs va trebui dezvoltată şi aplicată în strânsă cooperare cu industria de profil şi cu partenerii sociali. Scopul este identificarea condiţiilor şi scenariilor în care restricţiile actuale privind călătoriile internaţionale ar putea fi relaxate şi, în cele din urmă, ridicate în întreaga Europă şi nu numai. Astfel, foaia de parcurs va trebui să fie flexibilă şi actualizată regulat – se precizează în adresa comună a setului de recomandări. Totodată, statele membre ar trebui să asigure testarea la preţuri accesibile, capacitatea suficientă, recunoaşterea reciprocă a testelor între ţările comunitare şi la nivel internaţional. Referitor la certificatele E-Health, se doreşte coordonarea urgentă, la nivelul Uniunii Europene, pentru a evita apariţia a 27 de certificate de sănătate diferite care să acopere testarea, vaccinarea şi/sau imunitatea.

    Între timp, Comisia Europeană a anunţat că va prezenta în 17 martie un pachet de măsuri axat pe desfăşurarea călătoriilor şi ridicarea restricţiilor impuse din cauza pandemiei, care va include şi propunerea sa privind paşapoartele verzi digitale.

    Vorbind la o conferinţă de presă după o reuniune informală a miniştrilor europeni ai Sănătăţii, vicepreşedintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a asigurat că obiectivul va fi stabilirea unei direcţii comune către o deschidere sigură şi egală a Europei. Acest paşaport va fi propus de Comisia Europeană ca un instrument legislativ, aşadar nu va fi opţional, şi va avea la bază tratatele europene şi libertatea de circulaţie în Uniune – a explicat Margaritis Schinas. Documentul digital va arăta dacă titularul său a fost sau nu vaccinat anti-COVID, rezultatele la testele efectuate sau dacă a trecut printr-o contaminare cu noul coronavirus. Trebuie să căutăm modalităţi de a folosi acest instrument pentru a facilita mobilitatea evitând discriminările între cetăţeni – a subliniat Margaritis Schinas.


  • Tehnologii durabile în domeniul transporturilor

    Tehnologii durabile în domeniul transporturilor

    Printre
    principalele provocări pentru sectorul transporturilor din Uniunea Europeană se
    numără crearea unui spațiu european unic al transporturilor funcțional,
    conectarea Europei cu rețele ale unei infrastructuri moderne de transport
    multimodal și trecerea la o mobilitate cu emisii scăzute. Prețul convenabil,
    fiabilitatea și accesibilitatea transportului sunt priorități pe agenda
    instituțiilor europene. Abordarea acestor provocări va contribui la asigurarea
    unei creșteri durabile în Uniunea Europeană.


    Explică Marian Jean Marinescu,
    deputat din partea Partidului Popular European, membru în Comisia pentru
    transport și turism:

    Sunt tehnologizări diferite. Nu știu dacă
    vor exista mari modificări, însă lucrurile vor fi diferite, într-o oarecare
    măsură. Va fi nevoie de stații, de puncte de încărcare, atât pe marile
    coridoare europene, cât și pe toată rețeaua rutieră, pentru că, altfel, ar
    trebui si ai un autovehicul hibrid care să poate funcționa pe mai mulți
    combustibili. Tehnologia încă nu este stăpânită. Airbus a anunțat deja că
    lucrează la un avion cu comustibil exclusiv alcătuit din hidrogen. Depinde de
    orizontul de timp în care vor putea să ajungă la o tehnologie care să aibă eficiență
    economică și care să ofere siguranța în exploatare. Dar, bineînțeles, se
    lucrează și în acest sens. În același timp, tot în aviație se lucrează și
    pentru motoare electrice, sunt deja dezvoltate astfel de tehnologii pentru
    avioane mici. Încă o dată, Airbus a anunțat că, în 2035, este posibil să aibă
    un avion electric de lungă distanță. Acestea sunt anunțuri, să vedem dacă vor
    și reuși, dacă cercetarea va ajunge la o tehnologie care să permită acest
    lucru.



    Aceste exemple ilustrează
    oportunitățile semnificative oferite de sectorul european al transporturilor și,
    totodată, provocările cu care se confruntă acesta, în special în ceea ce
    privește digitalizarea, inovația, poziția de lider la nivel mondial și
    beneficiile pentru societate. Acest lucru este valabil în special în contextul
    actual al schimbărilor în domeniul tehnologic, cum ar fi electromobilitatea, și
    al modelelor de mobilitate, care evidențiază atât provocările, cât și
    oportunitățile pe care le-ar putea explora, în viitor, sectorul
    transporturilor.


    Transporturile reprezintă fundamentul integrării europene și sunt vitale
    pentru libera circulație a persoanelor, a serviciilor și a bunurilor. Sectorul
    contribuie major la economia europeană, reprezentând peste 9% din valoarea
    adăugată brută din Uniunea Europeană. În anul 2016, numai serviciile de
    transport reprezentau o valoare adăugată brută de aproximativ 664 de miliarde de
    euro, asigurând locuri de muncă pentru 11 milioane de persoane.


  • Jurnal românesc – 25.02.2021

    Jurnal românesc – 25.02.2021

    Şefa Departamentului pentru
    Românii de Pretutindeni, Oana Ursache, a participat la un eveniment online
    intitulat De Dragobete, unde s-a discutat despre aşa-zişii
    loverboys, pseudo-seducătorii care își transformă iubitele, logodnicele sau
    soțiile în femei traficate. Alături de secretarul de stat, la manifestare au
    luat parte membri ai societății civile, academice și politice, alături de
    reprezentanți ai industriilor creative de film și teatru. S-a discutat despre
    urmările pe care exploatarea prin muncă și traficul de persoane le au asupra
    victimelor, dar și modalități prin care aceste situații pot fi evitate.

    Oana
    Ursache a vorbit despre nevoia implementării unor politici publice prin care să
    se evite accesul acestor loverboys la potenţialele victime. Ea a
    subliniat necesitatea conștientizării faptului că victimele, odată ajunse în
    străinătate, nu vor încerca să scape din mâinile infractorilor atât din cauza
    lipsei de informare din țară, cât și din străinătate şi a apreciat că
    necunoașterea limbii statului de destinație sau crearea unor dependențe de
    traficanți sunt alte motive care fac dificilă salvarea acestora. Potrivit
    Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, în România traficul de
    persoane se realizează, în proporție de 68,8% în scopul exploatării sexuale,
    urmată la mare distanță de exploatarea prin muncă, furt sau cerșetorie.




    ***Consulatul onorific al
    României la Málaga a fost deschis oficial la 24 februarie în cadrul unei
    ceremonii restrânse desfășurate la sediul Delegației guvernului regional
    andaluz, transmite Ambasada României în Spania. Ambasadorul Gabriela Dancău a
    apreciat că deschiderea consulatului se înscrie în strategia Ministerului
    Afacerilor Externe român de îmbunătățire a calității asistenței consulare
    acordate cetățenilor români     și răspunde, pe de-o parte, interesului
    românilor față de Málaga ca destinație turistică, şi, pe de altă parte,
    interesului spaniolilor din zonă de a descoperi cultura și tradițiile
    românești    .

    Dorim să ne extindem prezența în cât mai multe oraşe
    spaniole importante (…) Un alt obiectiv îl reprezintă atragerea de investiții
    în România, precum şi dinamizarea relației comerciale şi promovarea turismului
    din țara noastră în rândul mediului de afaceri spaniol    , a spus şefa
    reprezentanţei diplomatice româneşti la Madrid. Consul onorific al României la
    Málaga este fostul viceprimar al oraşului responsabil de portofoliile comerț,
    industrie, ocuparea forței de muncă şi infrastructură publică José Luis Ramos,
    preşedinte al Asociației hotelierilor din Málaga. Conform Institutului Spaniol
    de Statistica, circa 670.000 de români trăiesc în Spania, însă neoficial
    numărul conaţionalilor este estimat în jurul cifrei de un milion.




    ***Ambasadorul Franţei în
    România, Laurence Auer, s-a deplasat la Constanţa, unde a avut o serie de
    întâlniri cu reprezentanţii administraţiei locale. Diplomatul le-a transmis
    acestora disponibilitatea ambasadei de a contribui la consolidarea actualului
    parteneriat dintre Constanţa şi oraşul francez Brest, dar şi de a dezvolta alte
    parteneriate şi proiecte comune în domeniul cultural, economic, al educaţiei şi
    al turismului. Potrivit unui comunicat emis de reprezentanţa diplomatică a
    Franţei la Bucureşti, a mai fost discutată posibilitatea iniţierii unui proiect
    franco-român care să pună în valoare realizările lui Anatol Arthur Seraphin
    Magrin, consul onorific şi ulterior consul în cadrul Consulatului Franţei de la
    Constanţa, autor a trei albume cu imagini unice din Dobrogea de la sfârşitul
    secolului al 19-lea şi început de secolul 20.

    Ambasadorul a făcut apoi o vizită
    la Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân, unde le-a decernat elevilor
    diplomele de bacalaureat bilingv francofon, şi la Liceul Teoretic George
    Călinescu, unde l-a decorat pe directorul instituţiei Vasile Nicoară cu
    ordinul Palmelor Academice în grad de Cavaler. La finalul vizitei, oficialul a
    participat la inaugurarea noului sediu al Alianţei Franceze din Constanţa.




    ***Agenţia Spaţială Romană -
    ROSA – a anunţat că Agenţia Spaţială Europeană – ESA – îi invită pe cetăţenii
    români să candideze pentru a deveni astronauţi. Perioada de depunere a
    dosarelor este 31 martie – 28 mai. ESA va lua în considerare doar înscrierile
    trimise pe parcursul celor opt săptămâni prin intermediul portalului Cariere
    la ESA. După încheierea perioadei de înscriere va urma un proces de selecţie
    în şase etape, care se va încheia în octombrie 2022. Doritorii trebuie să aibă
    o pregătire profesională excepţională şi un istoric de rezultate remarcabile pe
    durata studiilor. Sunt eligibili candidaţii care au studii cel puţin la nivel
    de master şi cel puţin trei ani de experienţa profesională. Printre domeniile
    cele mai frecvent întâlnite la astronauţii de carieră se numără inginerie
    aerospaţială, aviaţie, diverse ramuri de inginerie, matematică-fizică,
    ştiinţele naturii, medicină sau cibernetică. O listă completă a criteriilor de
    selecţie poate fi accesată pe site-ul esa.int. Anul acesta, România
    sărbătoreşte 40 de ani de la zborul lui Dumitru Prunariu, primul şi singurul
    cosmonaut român.

  • Ghimeş

    Ghimeş

    Astăzi vă invităm să vă bucuraţi de albul zăpezii
    şi de un peisaj mirific: mergem la limita judeţului Bacău cu Harghita, în Pasul
    Ghimeş-Palanca, pe valea Trotușului, la o altitudine de 684 m la limita între
    Munții Tarcăului și Munții Ciucului. Pasul este un punct de trecere între
    depresiunea Ghimeș și depresiunea Comănești.


    Complexul SKIGYIMES este aşezat în
    valea Ghimeşului pe drumul naţional DN12A. Pârtiile se găsesc la o înălţime de
    1060m, cu diferenţă de nivel de 160 m şi sunt una de avansaţi şi una de
    începători, fiind deservite de un teleschi de 800 m şi un teleschi de 700 m.


    Ion Costin Corboianu a ajuns cu un grup de turişti
    weekendul trecut în zonă şi ne-a povestit ce alte tentaţii mai găsim aici:

    Atracţia zonei este de departe
    această pârtie de bob foarte interesantă, care poate funcţiona şi iarna şi
    vara, este un sistem metalic. Am fost şi
    noi acolo şi toată lumea a fost fascinată deşi temperatura era mai scăzută de
    -10 grade Celsius. Circuitul cu bobul durează aproximativ 15 minute o tură. E
    generoasă, pe un deal foarte frumos amplasată. Noi am avut ghinionul că era
    destul de rece. Iarna are farmecul ei, dar în cursă viteza se apropie de 50 km
    la oră şi era rece, te tăia pe faţă. Într-un bob intră două persoane maxim, dar
    de obicei intra câte o singură persoană. E un dispozitiv de accelerare şi de
    oprire foarte simplu şi toată lumea a fost încântată, s-au plimbat cu bobul
    diferite categorii de vârstă, de la 20-70 de ani.


    Boburile sunt fixate pe patru ţevi separate,
    astfel rularea având loc în condiţii de siguranţă maximă. Fiecare pasager poate
    micşora (sau mări) viteza bobului care frânează automat la atingerea vitezei de
    45 km/h.


    Pista a fost construita la o altitudine de
    940-1060 de metri, diferenţa de nivel fiind 120 de metri. Boburile (împreuna cu
    pasageri) sunt transportate la cel mai înalt punct al pistei cu ajutorul unui
    lift.


    Părăsind zona sporturilor de iarnă, tot aici pot
    fi vizitate biserica Romano-Catolică din localitate, cetatea Rakoczi (1780)
    situată pe vechia linie de demarcație a
    graniței între Transilvania și Moldova, muzeul CFR -Cantonul 30 și monumentul
    lui Emil Rebreanu.


    Fiind o zonă de confluenţă culinară, aici vă
    puteţi bucura de bucătărie românească, maghiară sau internaţională, servite şi
    la baza pârtiilor, dar şi la pensiunile din zonă.


    Cu speranţa că veţi da curs invitaţiei noastre de
    a vă bucura de iarnă în plină manifestare la Ghimeş, vă aşteptăm şi data
    viitoare cu o nouă destinaţie.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Re-open EU, platforma web dedicată sprijinirii reluării în siguranță a călătoriilor și a turismului în întreaga Europă, lansată de Comisia Europeană.

    Interviu cu Ştefan Turcu, purtător de cuvânt al Reprezentanţei Comisiei Europene în România.


  • Tablete pentru elevii din comuna Satchinez, judeţul Timiş

    Tablete pentru elevii din comuna Satchinez, judeţul Timiş

    Localitatea Satchinez, situată în nordul județului
    Timiș la circa 25 km de municipiul Timișoara, este importantă atât din punct de
    vedere istoric cât și turistic. Biotopul din rezervația
    Mlaștinile Satchinez este pus în valoare atât prin proiecte finanțate de la
    buget cât și din fonduri europene. La fel, și procesul de modernizare al
    localității este susținut prin proiecte europene. Două astfel de programe se
    desfășoară în acest moment în valoare totală de peste 1
    milion 300 de mii de lei spune primarul comunei Satchinez, Florin Cheaua:


    În acest moment avem în derulare două proiecte cu
    finanțare europeană, unul este prin Programul Operațional Competitiv prin care
    dorim să achiziționăm tablete pentru elevii care nu pot să frecvente în această
    perioadă școala. Aici am avut o finanțare de 843 de mii de lei. De asemenea,
    mai avem în implementare un proiect tot prin fonduri europene, să dotăm
    serviciul voluntar de intervenții în situații de urgență cu o autospecială nouă
    de pompieri. Și aici avem semnat un contract de finanțare în valoare de 487 de
    mii de lei.


    Administrația locală a reușit să achiziționeze
    deja o parte din echipamentul IT dar prin acest proiect va fi acoperit întreg
    necesarul de tablete școlare.


    În urma unei solicitări către Școala Gimnazială am
    primit necesarul de tablete care mai trebuie a ora actuală: în jur de 350. Noi,
    în total, la școală avem 500 și ceva de copii numai că noi am avut proiect în
    derulare prin PNDL în care pe lângă reabilitarea grădinițelor, a școlilor din
    localitate, am prins și acolo, de asemenea, achiziționarea de echipamente IT.
    În consecință, toate aceste proiecte, inclusiv acesta care se derulează, și
    sperăm noi să fie cât mai repede implementat, cu achiziționarea tabletelor,
    acoperă necesarul de care toți elevii din comuna noastră pot să
    beneficieze.




    Pentru a putea interveni în cazul unor calamități
    naturale dar și pentru igienizarea străzilor comunei a fost achiziționată o
    nouă autospecială spune primarul Florin Cheaua:


    Am luat această autospecială ținând cont de faptul
    că cea pe care o avem acuma în dotare este cam uzată din punct de vedere tehnic
    și am considerat că dacă tot ni s-au pus la dispoziție fondurile europene să
    putem să le accesăm și astfel să ne acoperim și nevoile în ceea ce privește
    prevenirea situațiilor de urgență care se pot întâmpla oricând. Așa cum știți,
    în timpul pandemiei, prin acele ordonanțe militare am fost obligați inclusiv să
    facem o spălare a străzilor asfaltate din localitate. Ne-am folosit de acea
    autospecială și am reușit să facem și acest
    lucru.



    Următorul proiect pe fonduri europene al
    administrației locale este dedicat dezvoltării turismului. Este vorba despre
    deschiderea unui sat de vacanță care, pentru început, va avea 15 case ridicate
    din materiale naturale ce se găsesc în regiune.




  • Ansamblul Monumental Curtea Domnească din Târgoviște

    Ansamblul Monumental Curtea Domnească din Târgoviște

    Azi rămânem în sudul României și ajungem la Târgoviște, municipiul
    de reședință al județului Dâmbovița, aflat la doar 80 km sud-est de București. Este
    un oraș liniștit, cu muzee interesante, dar și cu un centru vechi plin de
    terase și restaurante. Însă cea care impresionează turistul, de oriunde ar veni
    acesta, este Curtea Domnească, spune Irina Cârstina, muzeograf la Muzeul de
    Istorie din Târgoviște.

    Aceasta se află pe cea mai importantă
    stradă din oraș, care se numește Calea Domnească. Așadar, când se va opri în
    fața Curții Domnești, va observa că alături se află și Muzeul de Artă și Muzeul
    de Istorie al orașului. După ce va trece poarta de intrare, va zări un domeniu
    de 30.000 de metri pătrați pe care voievozii Țării Românești i-au lăsat
    moștenire de acum 600 de ani. Este o bogată moștenire istorică, structurată pe
    mai multe secole, mai multe stiluri de construcție. Mai întâi, va vedea o placă
    din marmură, pe care sunt trecute numele voievozilor care au domnit la
    Târgoviște și care au lăsat documente despre acest oraș. Curtea Domnească
    însemna și cancelarie domnească, locul în care se redactau cele mai importante
    acte care erau semnate și primeau sigiliul domnesc.


    Continuându-ne traseul, pășim pe aleea principală, iar,
    în dreapta noastră, nu putem rata Biserica Mare a Curții Domnești, construită
    în 1854 de voievodul Petru Cercel. Irina Cârstina, muzeograf la Muzeul de
    Istorie din Târgoviște.

    E o biserică impunătoare, cu dimensiuni
    neîntâlnite în vreme aceea: 14 x 30 de metri. E construită în stilul cruce
    greacă înscrisă, după modelul Mitropoliei din Târgoviște. E păstrată în
    condiții foarte bune și adăpostește portretele a nu mai puțin de nouă voievozi
    români. Între biserică și palatul domnesc exista un nemaiîntâlnit coridor de
    trecere prin care domnitorii de la Petru Cercel încoace, din 1583-1584, putea
    să treacă în biserică. Apoi, ajungeau într-un balcon al bisericii și coborau
    treptele pe jilțul împărătesc. Iată, așadar, o inovație arhitecturală deloc
    tipică pentru bisericile ortodoxe, însă suntem la Curtea Domnească.


    Ieșind din biserică, vom observa ruinele palatului
    domnesc, care era și el o construcție renascentistă, pe trei nivele, dintre
    care, în prezent, se mai păstrează beciurile, exact în forma de atunci, și o
    parte a parterului.

    Irina Cârstina: Încăperile erau numeroase. Erau zece săli în care se desfășurau
    activitățile administrative, iar etajul era destinat exclusiv domnitorului.
    Toate aceste obiective se pot vizita foarte ușor pe un pasaj de vizitare.
    Continuând traseul pe acest pasaj, turistul poate vedea și zona mai veche a
    palatului, de asemenea, Turnul Chindiei, care și el străjuiește Curtea
    Domnească și orașul, oferind o frumoasă perspectivă, zidurile de incintă. Se
    mai pot vedea și grădinile Curții Domnești, amenajate acum ca un parc al
    orașului, iar peste deal, se înalță Mănăstirea Dealu, necropola domnească a
    Țării Românești.


    În ceea ce privește Turnul Chindiei, construcția inițială
    trebuie să fi avut inițial un rol de apărare. Însă povestea sa, cu adevărat
    interesantă, o aflăm de la Irina Cârstina, muzeograf la Muzeul de Istorie din
    Târgoviște.

    În secolul al XVII-lea, când năvălirile nu
    mai sunt atât de frecvente, acest turn avea un cu totul alt rol. El organiza,
    practic, viața orașului. În acest turn, urca un soldat cu o goarnă și, în
    momentul chindiei, adică la amurg, anunța încetarea activităților de peste
    zi. Practic, toate prăvăliile, toți negustorii, oamenii care forfoteau prin
    oraș, totul înceta. În timpul domniei lui Matei Basarab, orașul era foarte
    dezvoltat și era o perioadă prosperă, iar totul înceta fiindcă venea noaptea și
    atunci acționau hoții, aveau loc incendii și se puteau întâmpla lucruri rele.
    Astfel, la acest semnal, porțile orașului se închideau. Este o construcție
    impunătoare care l-a impresionat pe
    domnitorul Gheorghe Bibescu, aflat în vizită în oraș și la mănăstirea Dealu. În
    1847, acesta dispune restaurarea turnului și înălțarea lui. Astfel, astăzi,
    Curtea Domnească are un Turn al Chindiei cu o înălțime de 27 de metri, cu trei
    etaje, cu o scară în formă de melc.


    Vă așteptăm și data viitoare cu o
    nouă destinație. Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!