Radio România Internațional

Tag: turism

  • Atracții turistice în județul Vâlcea

    Județul Vâlcea se poate lăuda
    cu un mare număr de lăcașe de cult, monumente istorice cuprinse în patrimoniul
    național. Celebră este și ceramica de Horezu, realizată la tradiționala roată a
    olarului. Majoritatea obiectelor din lut sunt pictate cu măiestrie de soțiile
    maeștrilor olari, care folosesc culori 100% naturale.


    Monica Gheorghiu,
    coordonatoare a Centrului Național de Informare și Promovare Turistică din
    județul Vâlcea, spune că destinația noastră se pretează tuturor formelor de
    turism. Însă, toate traseele ar trebui să înceapă din municipiul reședință de
    județ. Este un centru economic și cultural important a cărui primă atestare
    documentară este din 1388. Astăzi, este un oraș modern cu clădiri renovate și
    cu multe spații de recreere.

    Orașul Râmnicu-Vâlcea este foarte ofertant
    din punct de vedere turistic. Având în vedere că e un oraș micuț, avem un număr
    impresionant de obiective turistice: Muzeul Județean de Istorie, Casa Memorială
    Anton Pann, Muzeul de Artă Casa Simian, vitraliile Bibliotecii Județene,
    Arhiepiscopia Râmnicului, Parcul Zăvoi, în care s-a cântat pentru prima dată
    imnul de stat al României, parcul Mircea cel Bătrân. De asemenea, pentru
    agrement, distracție și plimbări, recomandăm Grădina Zoologică din Râmnicu
    Vâlcea. Au început să aibă loc și evenimente în oraș. În centru, au avut loc
    Zilele Râmnicului, un târg frumos al meșteșugurilor tradiționale din județul
    Vâlcea. Târgul a fost un periplu prin tradițiile și obiceiurile din județul
    Vâlcea. Mai mulți meșteri care lucrează la noi în zonă și-au expus obiectele de
    artizanat timp de două zile. Atât locuitorii cât și vizitatorii au putut
    descoperi frumuseți autentice de la noi din zonă. Sperăm ca, odată cu ridicarea
    restricțiilor, viața să intre în normalitate, iar evenimentele importante să se
    desfășoare exact ca înainte.


    Traseele către
    obiectivele din județ pot fi multe având în vedere potențialul turistic al
    județului Vâlcea. În județul Vâlcea, sunt trei dintre cele nouă stațiuni din
    țară, recunoscute pe plan național și internațional pentru potențialul și
    valoarea lor curativă.

    Monica Gheorghiu: Cu siguranță turiștii își îndreaptă
    pașii către stațiunile balneare și aș dori să menționez ca exemplu Băile
    Olănești, Călimănești-Căciulata, Băile Govora, Ocnele Mari, importante din
    punctul nostru de vedere, ținând cont de factorul climatic. Dintre acestea,
    Călimănești-Căciulata este, din punctul nostru de vedere, o stațiune care a
    renăscut pur și simplu într-o perioadă destul de scurtă de timp și este foarte
    ofertantă din punct de vedere turistic. Este foarte căutată de turiști mai ales
    în perioada sezonului estival. Așteptăm ridicarea totală a restricțiilor,
    pentru ca oamenii să aibă acces și la piscinele din stațiune, recomandate atât
    pentru tratare cât și pentru prevenție. Doresc să vizitez și salba de mănăstiri
    care se află în zonă și care se pot vizita. Având o istorie foarte bogată, și
    ele atrag foarte mulți turiști. În același timp, Parcul Național Cozia, din
    imediata apropiere a stațiunii, prin traseele create și prin frumusețea
    peisajului, cucerește turiștii. Sunt doar câteva repere. Lista poate continua.



    Salina de la
    Ocnele Mari este cea mai mare din țară, având o suprafață de peste 20.000 de
    metri pătrați. Aerosolii din salină sunt recomandați în afecțiuni respiratorii,
    alergii și oboseală cronică. În interiorul salinei microclimatul este constant,
    temperatura fiind de cca. 13-15º C, iar umiditatea aerului, de aproximativ 50%.
    Monica Gheorghiu, coordonatoare a Centrului Național de Informare și Promovare
    Turistică din județul Vâlcea.

    Salina Ocnele Mari este atractivă atât din
    punct de vedere curativ, cât și al frumuseții și bogăției sale. Este destul de
    întinsă și foarte ofertantă pentru turiștii care ajung aici. Aici poți mânca
    ceva la restaurant sau poți vizita bisericuța din interiorul salinei și nu
    numai. Îți poți petrece timpul în mod foarte plăcut prin mici jocuri sau poți
    viziona un film.


    Dacă sunteți
    interesați de obiecte de artizanat și doriți să vedeți meșterii populari la ei
    acasă, la Centrul de Informare Turistică, puteți primi toate informațiile
    necesare.

    În depresiunea Horezu, un turist poate descoperi legătura cu această
    zonă prin ceramica de Horezu, care este inclusă în patrimoniul cultural
    imaterial UNESCO. Aici, există satul Olari, de unde a pornit povestea ceramicii
    de Horezu. De acolo, se pot achiziționa obiecte tradiționale și nu numai. Dacă
    cineva intră în legătură cu noi, oferim informații și date de contact, turiștii
    putând achiziționa obiectele de artizanat direct de la producători. Fiecare
    turist care intră în Centrul de Informare Turistică obține informațiile pe care
    le solicită. Am avut de-a lungul funcționării centrului diferite solicitări: de
    la spații de cazare până la rute sau zone. În funcție de dorințe, noi oferim
    informațiile necesare și le recomandăm turiștilor, în condițiile în care sunt
    pe cont propriu sau în grup organizat, obiective și zone pentru vizitare.


    În
    prezent, la nivelul județului Vâlcea se lucrează la implementarea unui proiect
    de ale cărui rezultate vă veți putea bucura în curând. Monica Gheorghiu,
    coordonatoare a Centrului Național de Informare și Promovare Turistică din
    județul Vâlcea.

    Doresc să le comunic ascultătorilor
    dumneavoastră că suntem în stadiul de implementare a unor plăcuțe care conțin
    coduri QR la obiectivele turistice de patrimoniu în parteneriat cu Asociația
    Călător prin România. Acest lucru ar deschide puțin orizontul către
    digitalizarea turismului. Astfel, vizitatorul, accesând aceste coduri, are la
    dispoziție informații utile și interesante. Sperăm să demarăm cât mai repede
    proiectul și, într-un timp cât se poate de scurt, să reușim amplasarea acestor
    coduri la obiectivele turistice de patrimoniu și nu numai.


    Județul Vâlcea atrage
    turiștii și prin oferta culinară. Monica Gheorghiu, de la Centrul Național de
    Informare și Promovare Turistică recomandă zona Vaideeni, pentru minunatele
    preparate din oaie care se fac acolo, dar și Țara Loviștei și zona Văii
    Lotrului, unde sunt pensiuni care gătesc tradițional și colaborează cu
    producătorii locali.

  • Giudețlu Bacău: Cultură, Pisti, Fisi, Sănătati

    Giudețlu Bacău: Cultură, Pisti, Fisi, Sănătati



    Nă dănăasimu adză tru apirita ali Românie, tru giudețlu Bacău. Brandul turistic ali aiştei reghiuni easti “Cultură, Pisti, Fisi, Sănătati”. Romulus Dan Busnea, inspector di speţialitate la Serviciul public gidețeanu tră promovarea-a turismului și coordonarea-a lucurlui di salvamontu Bacău, ditu subordinea-a Consiliului Giudețeanu Bacău, nă pripuni s-nă ahurhimu priimnarea ditu muniţipiul Bacău, reședința di giudețu.


    “Tră un tur şcurtu a căsăbălui, va s-aducu aminti casili memoriali a pictorlui Nicu Enea și poețloru Vasile Alecsandri, ţi easti tru lucărlu di znueari, și George Bacovia. Aeastea suntu locurli di nkisită ti iţi priimnari băcăuană culturală. Avemu nica și un altu şingiru di obiectivi di mari sinferu, cata cum ansamblulu a Curtillei Domnești, cari ancurilleadză Bisearica Precista, anălţată di Alexăndrel, hillilu a domnitorlui român Ștefan Cel Mare, armăsăturli a Curtillei Domnești, Complexul Muzeal Iulian Antonescu, cari apănghiseaşti multi năutăţ arheologhiţi, Muzeulu di Artă, cari adună multi opere di artă. Tutunăoară, Observatorlu astronomic Victor Anestin easti dişcllisu ti atelli cari voru s’cunoască Universul, după ţi fu znuitu și modirnizatu, a deapoa Complexul Muzeal di Științili a Naturăllei Ion Borcea easti atelu ţi adună tru săllurli cu diaporame și vivariu, a născăntoru exponate ţi yilipsescu flora, cişitili, ama și cercetărli a biologilor facultatillei di specialitate ditu cadurlu a Universitatillei Vasile Alecsandri. Tutunăoară, tru ţentrul a căsăbălui Bacău, s’analţă muşeata Catedrală ortodoxă Anălțarea-a Domnului, tru aestu kiro easti a patra ditu Europa ca mărimi ditu cultul ortodoxu, ama și Catedrala romană-catolică Sămţălli Petru și Pavlu, dauli adrati după 1990.”




    Tut tru ţentrul a căsăbălui pot s’hibă vidzuti Pălatea Administrativă a giudeţlui, construcție monumentală bitisită tru anlu 1891 și Pălatea Mărăști, scamnul di adză a Teatrului Municipal Bacovia, casă ţi fu data tră ufiliseari tru anlu 1929.


    Romulus Dan Busnea, ghidlu nostru di ază, nă pripune s’nidzemu ninti cu priimnarea tru giudețlu Bacău mardzina di Valea-a Trotușului.


    “Nkisimu ditu ascăpitata-a giudeţlui Bacău, ditu comuna Ghimeș-Făget. Tru gura-a paslui Ghimeș ditu Munții Ciucului, va nă andămusimu cu atelu di ma ninti locu di yimbruki di la sinurlu a imperiului austro-ungar, arm4săturli a Titatillei Rákóczi (1626). Tutunăoară, Muzeulu Feroviar Ghimeș-Făget apănghiseaşti ună colecție di piese ditu 1885 până adză. Aoa nica potu s’hibă vidzut și Complexul memorial di Kontumac, di pi Măyula Biliboc, anaparti di Titatea Rákόkzi, monument adratu ti adutearea aminti a eroiloru locali ţi ş-deadiră bana tru ateali dauă polimi mondiali. Ma s-vreţ s-vă hărsiţ cu cu produse și măcări autohtone, puteț s-vă dănăsiţ la dukeanea specializată ditu localitati, ună cadealihea expoziție cu digustarea di produsi montani, marcă nreghistrată.”




    Agiundzemu tu căsăbălu Comănești, iu prota muşuteaţă easti Ansamblulu a pălatillei Ghika-Comănești, adză Muzeulu di Etnografie și Artă Contemporană Dimitrie Ghika-Comănești, un monumentu istoricu di sinferu naționalu.


    Romulus Dan Busnea, di la Serviciul public giudețeanu tră promovarea-a turismului Bacău:


    “Nolgica di unu parcu multu muşeatu s-analţă casa pălatillei, adratu tru stilul baroc târdziu, di masturi italieni, cari adună 22 di udadz mări, ndrepţă pi dauă patomati, ctitor hiinda Nicolae Ghica-Comănești, iara arhitectu, Albert Galleron, aţelu cari proiectă casa-a Ateneului Român, ama și atea-a Bănc4llei Națională. Tru viţinata a p4latillei easti Gara Comănești, altu monumentu istoric construit tru 1889 di inginerlu Elie Radu, tru kirolu al Dimitrie Nicolae Ghica, după proiectul a arhitectului italian Giulio Magni. Comănești nica putemu svidemu Mirminţălli Internaționalli a Eroilor ditu Primlu Ploimu Mondial. Aoa avem căbilea ta s-nă priimnămu pi ndauă trasee turistiţi montane, nica ş-cu biţicleta. A deapoa, tutu Comănești, cathi anu, s-ţăni Festivalu di adeţ și arădz străauşeşti, ţi nu ari preaclle tru România, anvărliga di 30 di andreu, unu di nai cama di simasie evenimenti locali, ţi u ţăni tu bană adetea unică tru lumi cu numa Gioclu a Ursăllei.”




    Ma s-hibă di nu alidzeţ s-vă priimnaţ pritu multili trasee montani ditu zonă, tră discurmari și sportu puteț s-vă dănăsiţ la Centrul di agrementu Trotuș-Ionuț Iftimoaie, mardzina di arăulu Trotuș, tu notulu di Parcul Ghika. Deapoa, aproapea di Comănești, ari ună stațiune turistică di sinferu național Târgu Ocna.


    Romulus Dan Busnea: “Easti mardzina di mealurli a arâului Trotuș și easti lugursită unu cadelihea Salzburg românescu. Stațiunea ș-amintă numa pritu ndauă recorduri la nivel național, hiinda primlu și maş elu ţentrulu di exploatari a sarillei ditu Moldova, aoa hiinda prima sondă di foraju mecanic ditu România și a treia ditu lumi. Tutu Târgu Ocna easti primlu funicular ditu văsilie, adratu di inginerlu Anghel Saligny. Stațiunea ari nai ma marli numiru di băseriţ raportatu la numirlu di bănători, aestea hiinda arădăpsiti pi trei niveluri: la cota 0, la 240 m ahăndusimi, tru inima a minăllei di sari Trotuș, ama și la 560 – 600 m altitudini ningă monumentul di pi Muntili Măgura.”




    Ună altă stațiune turistică di sinferu național, ţi easti aproapea cu numa Perla a Moldovălleiei, easti Slănic Moldova. Romulus Dan Busnea, di la Serviţiul public giudețeanu tră promovarea-a turismului Bacău:


    “Easti nai ma veaclle stațiune balneoclimaterică ditu Moldova, cunuscută nica ditu 1840, când stațiunea alănceaşti ti prota oară tu harta administrativă ali Moldovă, cu numa di ,,Feredeiele a Slăniclui”. Aoa vă pripunem s-vă dănăsiţ la ateali 20 izvuri di api minerali, ama s-videţ și parcul a stațiunillei, iu va s-videţ Pavilionlu di Muzică, adratu tru stil Art Nouveau, iu la 24 di alunaru 1889, compozitorlu George Enescu, gheniul a muzicăllei românești, cântă tră prima oară dinintea a publiclui tu numiru mari ţi eara la tratamentu tru stațiune, cându niţi nu avea umplută nauă añi. Tru parc ari nica şi Cazinoulu, construcție monumentală tru stilu baroc, cu elementi di stilu neoromânescu, adratu tru 1894, di agiumsi s-hibă protlu cazinou ditu România.”




    Tră ma multi hăbări puteț s-discărcaţ ditu Google Play și App Store aplicația tră dispozitivi mobile Visit Bacău, un proiectu al Consiliului Județean Bacău. Puteț s-aflaţ multu ma lişoru muşuteţli culturali și istoriţi a giudeţlui și puteț s’nkisiţ pi unu di ateali nauă trasee turistiţi montani marcati și omologati, hiinda ghidaț di coordonatili GPS nucărcati tru aplicație. Idyealui, informații practiţi și cama pi largu mutrindalui obiectivili turistiţi va s-aflaţ și pe site-ul turism-bacau.ro



    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Programe de observare a vieții sălbatice în Carpați

    Programe de observare a vieții sălbatice în Carpați

    Diversitatea
    florei și a faunei din România poate fi observată cu precădere în două zone: în
    Delta Dunării și în munții Carpați. Conform celor mai recente date, în zona
    montană românească se află cea mai mare populație de urși bruni din Europa,
    exceptându-i pe cei din Rusia. În ultimii ani, au apărut numeroase programe
    turistice prin care turiștii pătrund în viața ascunsă a animalelor sălbatice,
    în inima habitatului lor, însă fără a le perturba.

    Hermann Kurmens locuiește în
    satul Măgura, din comuna Moeciu și este profesor de biologie, tur operator, dar
    și proprietar de pensiune.

    Nu e nevoie de o vizită în savanele Africii
    pentru observarea animalelor. Asta se poate face în România, în zona montană,
    în păduri. Știm că România are cea mai mare densitate de urși, de lupi, de râși
    din Europa. O treime din populația acestor animale se află pe teritoriul
    României. Animalele sălbatice sunt răspândite în toți munții României. Se
    înregistrează anumite concentrații în zonele montane din județele Harghita,
    Covasna, Brașov. Noi am început cu un observator în anii 2000, în regiunea
    Făgărașului, Șercaia.


    Observarea vieții
    sălbatice din Carpați în mod organizat, ca formă de turism, nu se face de mult
    timp, continuă Hermann Kurmens, profesor de biologie și tur operator.

    În anii ’70 – ’80, se practica mai mult
    vânatul, după care se vindeau trofeele. Turiștii veneau din vestul Europei și,
    pentru o astfel de experiență, plăteau între 5.000 și 12.000 de dolari. Cu
    timpul, au înțeles și administrațiile ariilor protejate că, deși mult mai greu
    și cu mai multă muncă, se poate câștiga prin amenajarea unui observator de
    animale. Câștigul e asigurat pe termen lung. Un urs trăiește 30 de ani, iar
    dacă e împușcat la patru ani, nu mai valorifici nimic, deși putea fi observat
    20 de ani. Ne-a fost destul de greu să convingem administrațiile în anii 2000,
    fiindcă era mult mai ușor să aduci un vânător din străinătate. Se făcea o
    pregătire de vânătoare de trei zile, turistul împușca animalul, iar
    administrațiile pădurilor încasau banii. Totuși, lucrurile s-au schimbat
    radical. În zona noastră, avem deja peste 15 observatoare și a devenit o
    atracție turistică tot mai mare. Oamenii vin din toată Europa ca să observe
    animalele.


    Însă cum se
    desfășoară un astfel de program turistic? În primul rând, observarea animalelor
    se face numai organizat.

    Hermann Kurmens: Turiștii sunt însoțiți de un ghid
    specializat și mai există un angajat al ocoalelor silvice sau al
    administrațiilor ariilor protejate, de obicei înarmat. Deplasarea se face cu un
    autoturism de teren, asigurat de operator. Se ajunge în apropierea
    observatorului, iar ultimii 100 de metri se parcurg pe jos. În acest sens, ghizii
    le fac turiștilor un instructaj înainte de plecare. De la coborârea din mașină,
    nu se mai vorbește, deplasarea are loc încet și în liniște. Nu avem voie să
    luăm mâncare cu noi, pentru a nu atrage urșii în observator. Îmbrăcămintea
    trebuie să fie adecvată, fără culori țipătoare. Trebuie să avem haine de ploaie
    și ghete adecvate drumeției. Indicat este să avem și un binoclu pentru o mai
    bună observare a animalelor. Iubitorii de fotografii își pot aduce aparatul
    foto.


    Observarea vieții
    sălbatice este, cu siguranță, o atracție turistică, însă este și o componentă.
    Ea e inclusă într-un program de șapte zile, în care se combină mai multe forme
    de turism. Programul este o combinație între natură și cultură, întrucât sunt
    prevăzute și vizite la Castelul Bran, la cetăți fortificate și la Biserica
    Neagră din Brașov. În speranța că v-am convins, vă așteptăm și data viitoare cu
    o nouă propunere. Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!


  • Cetățenii UE vor putea avea, în această vară, certificate de vaccinare anti-Covid

    Cetățenii UE vor putea avea, în această vară, certificate de vaccinare anti-Covid

    Restricțiile impuse de statele membre ale UE pentru combaterea pandemiei de coronavirus au dus la limitarea uneia dintre libertățile fundamentale ale europenilor – libera circulație în cadrul UE. Odată cu apropierea verii și în condițiile în care campaniile de vaccinare continuă, în statele membre se înregistrează o scădere semnificativă a numărului de infectări, ceea ce nu înseamnă însă că pericolul a trecut. Numeroase guverne un început să ridice restricțiile și se speră ca în această vară să fie relansat turismul – unul dintre domeniile cele mai afectate de pandemie – iar activitățile economice să revină la normal. Este esențial însă ca libera circulație să se desfășoare în condiții de siguranță, motiv pentru care Comisia a decis încă din luna martie să pregătească un certificat de vaccinare, inițiativă pe care a prezentat-o Consiliului și Parlamentului.

    Certificatul electronic ar putea fi gata la sfârșitul lunii iunie, la timp pentru sezonul de vacanțe în Europa. În urma discuțiilor dintre reprezentanții Consiliului și cei ai Parlamentului, s-a căzut de-acord că documentul va acoperi vaccinarea, testarea și vindecarea, va fi gratuit și va putea fi obținut cu ușurință. Totodată, Comisia va asigura 100 de milioane de euro pentru statele membre, astfel încât acestea să poată oferi teste la prețuri accesibile.

    Potrivit președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, certificatul electronic al UE privind COVID este gratuit, securizat și accesibil oricărui european. Acesta va acoperi vaccinarea, testarea și vindecarea, oferind cetățenilor diferite opțiuni. Certificatul respectă pe deplin drepturile fundamentale ale cetățenilor, inclusiv protecția datelor cu caracter personal. Toți cetățenii UE au dreptul fundamental la liberă circulație în UE. Certificatul electronic al UE privind COVID, disponibil pe hârtie sau în format electronic, le va permite europenilor să călătorească mai ușor – fie ca să își vadă familiile și pe cei dragi, fie ca să profite de o perioadă de odihnă binemeritată.

    Acordul politic urmează să fie adoptat oficial de Consiliu și de Parlament și ar trebui să intre în vigoare de la 1 iulie, se arată într-un comunicat al Comisiei.


  • Parcul Naţional Ceahlău

    Parcul Naţional Ceahlău

    Ne aflăm în extremitatea central-vestică
    a județului Neamț, în
    apropierea drumului național DN12C care leagă municipiul Piatra Neamț de orașul
    Gheorgheni.


    Parcul Național Ceahlău a fost declarat
    arie protejată în anul 2000 și reprezintă un areal montan cu o mare diversitate
    de relief. turnuri, ace, creste calcaroase, relief carstic cu vârfuri ascuțite,
    peșteri, chei şi văi, cu păduri, pajiști și fânețe. Masivul Ceahlău, în
    cuprinsul căruia se încadrează Parcul Național Ceahlău, este situat în grupa
    centrală a Carpaților Orientali şi este un munte unic în spaţiul românesc,
    având hram şi sărbătoare, dar şi nenumărate legende şi poveşti. Niciuna dintre
    stâncile Ceahlăului n-au aprins mai tare imaginaţia rapsozilor populari decât
    Dochia şi Panaghia. Stânca Panaghiei, situată lângă vârful tocit al Toacei, se
    ridică maiestuoasă şi strălucitoare în razele soarelui.


    Cătălin Gavrilescu, director al Parcului
    Național Ceahlău, ne-a relatat:

    Având în vedere că timpul s-a încălzit, în perioada următoare aşteptăm foarte
    mulţi turişti, sunt deschise toate traseele, mai puţin deocamdată Cascada
    Duruitoare-Dochia. Îi aşteptăm şi la Centrul de vizitare de la Izvorul
    Muntelui. Centrul de vizitare e un centru interactiv, adresat în principiu,
    copiilor, elevilor. Sunt şase stânci în miniatură, care sunt dotate cu nişte
    căşti şi fiecare îşi spune legenda, avem o sală de cinema 3D, în care au
    posibilitatea să vizioneze un film de prezentare a Ceahlăului şi o sală pentru
    faună şi una pentru floră.


    Ce atracţii au turiştii aici am aflat tot
    de la Cătălin Gavrilescu, directorul parcului:

    În primul rând
    peisajul, faptul că scările au fost date în folosinţă încă de anul trecut.
    Pentru majoritatea turiştilor, scările prezintă mare interes, pentru că urcarea
    pe Toaca oferă o privelişte extraordinară. Sunt trasee de o oră sau de 4-5 ore,
    turiştii putând să îşi aleagă traseul în funcţie de condiţia fizică pe care o
    au şi de echipamentul din dotare.


    Cătălin Gavrilescu i-a atenţionat pe
    vizitatorii interesaţi să nu se aventureze pe trasee care le depăşesc condiţia
    fizică şi starea de sănătate, chiar dacă serviciul de salvamont este eficient
    şi a adăugat îndemnuri la început de sezon:

    Aş dori ca toţi cei care vizitează Ceahlăul să respecte
    regulile de vizitare, să nu îşi abandoneze deşeurile şi să respecte strict
    traseele!


    Cu speranţa că vă veţi bucura de munte şi
    peisaje încântăroare în deplină siguranţă, vă aşteptăm data viitoare cu o nouă
    destinaţie.

  • UE are condiţii pentru deschiderea în siguranţă a turismului în vară

    UE are condiţii pentru deschiderea în siguranţă a turismului în vară

    Situaţia continuă să fie dificilă, dar sunt sigur că în sfârşit vedem lumina de la capătul tunelului – a declarat, la Porto, comisarul european pentru Piaţa Internă Thierry Breton. Referindu-se în special la vaccinare şi la certificatul verde digital, comisarul Breton a subliniat că Uniunea Europeană deţine instrumentele şi îndeplineşte condiţiile pentru garantarea unei deschideri sigure a sezonului turistic. Oficialul european s-a arătat încrezător că va fi posibilă finalizarea negocierilor privind certificatul verde digital la sfârşitul acestei luni, pentru ca acesta să fie disponibil în vară, şi a estimat că, la mijlocul lunii iulie, vor exista dozele necesare pentru vaccinarea a 70% din populaţia blocului comunitar. Totuşi, Thierry Breton a admis că recuperarea totală a sectorului va mai dura şi a îndemnat antreprenorii să recurgă la transformarea verde şi digitală pentru a converti în oportunităţi modificările privind cererea.

    În cadrul forumului de la Porto, ministrul portughez al Economiei, Pedro Siza Vieira, a cerut acţiuni coordonate pentru o abordare comună a turismului – sector critic pentru relansarea economiei europene. Ministrul s-a referit la trei direcţii de acţiune de bază care, în opinia sa, trec prin calificarea forţei de muncă şi tranziţia digitală şi verde. Trebuie să fim capabili să răspundem rapid la cererea companiilor din turism, care ne aşteptăm să îşi revină în termen scurt – a insistat oficialul portughez.

    Pentru a fi verzi, trebuie să gândim albastru – a subliniat, la rândul său, comisarul european pentru Mediu, Oceane şi Pescuit, Virginijus Sinkevicius, făcând referire la necesitatea unei strategii pentru promovarea turismului circular. Iar Elisa Ferreira, comisar european pentru Coeziune, s-a pronunţat pentru diversificarea activităţilor din sectorul ospitalităţii, pentru a depăşi caracterul sezonier – acolo unde este cazul – şi a evidenţiat capacitatea turismului de a transforma economiile regionale.


  • Județul Bacău: Cultură, Credință, Natură, Sănătate

    Județul Bacău: Cultură, Credință, Natură, Sănătate

    Ne oprim azi în
    estul României, în județul Bacău. Brandul turistic al acestei regiuni este
    Cultură, Credință, Natură, Sănătate. Romulus Dan Busnea, inspector de
    specialitate la Serviciul public județean pentru promovarea turismului și
    coordonarea activității de salvamont Bacău, din subordinea Consiliului Județean
    Bacău, ne propune să ne începem călătoria din municipiul Bacău, reședința de
    județ.

    Pentru un tur scurt al orașului, aș aminti casele memoriale ale
    pictorului Nicu Enea și poeților Vasile Alecsandri, aflată în plin proces de
    renovare, și George Bacovia. Acestea reprezintă puncte de pornire ale oricărui
    itinerar băcăuan cultural. Mai avem și o altă serie de obiective de mare
    interes, precum ansamblul Curții Domnești, care cuprinde Biserica Precista,
    construită de Alexăndrel, fiul domnitorului român Ștefan Cel Mare, ruinele Curții
    Domnești, Complexul Muzeal Iulian Antonescu, care adăpostește numeroase
    descoperiri arheologice, Muzeul de Artă, care cuprinde numeroase opere de artă.
    De asemenea, Observatorul astronomic Victor Anestin este deschis celor care
    doresc să cunoască Universul, după ce a fost renovat și modernizat, iar Complexul
    Muzeal de Științele Naturii Ion Borcea este depozitarul în sălile cu diaporame
    și vivariu, a unor exponate ce reflectă flora, fauna, dar și cercetările
    biologilor facultății de specialitate din cadrul Universității Vasile
    Alecsandri. De asemenea, în centrul orașului Bacău, se află impunătoarea
    Catedrală ortodoxă Înălțarea Domnului, în prezent a patra din Europa ca mărime
    din cultul ortodox, dar și Catedrala romană-catolică Sfinții Petru și Pavel,
    ambele construite după 1990.


    Tot centrul
    orașului pot fi admirate Palatul Administrativ al județului, construcție
    monumentală finalizată în anul 1891 și Palatul Mărăști, sediul actual al
    Teatrului Municipal Bacovia, clădire dată în folosință în anul 1929.

    Romulus
    Dan Busnea, ghidul nostru de azi, ne propune să ne continuăm călătoria în
    județul Bacău de-a lungul Văii Trotușului.

    Începem din extremitatea vestică a
    județului Bacău, din comuna Ghimeș-Făget. În gura pasului Ghimeș din Munții
    Ciucului, vom întâlni fostul punct vamal de la granița imperiului austro-ungar,
    ruinele Cetății Rákóczi (1626). De asemenea, Muzeul Feroviar Ghimeș-Făget
    adăpostește o colecție de piese diverse din 1885 până în prezent. Aici se mai
    poate vizita și Complexul memorial de la Kontumac, de pe Dealul Biliboc, vizavi
    de Cetatea Rákόkzi, monument închinat eroilor locali căzuți în cele două
    războaie mondiale. Dacă doriți să savurați produse și preparate autohtone,
    puteți să vă opriți la magazinul specializat din localitate, o adevărată
    expoziție cu degustare de produse montane, marcă înregistrată.


    Ajungem în Orașul
    Comănești, unde principala atracție o reprezintă Ansamblul palatului
    Ghika-Comănești, azi Muzeul de Etnografie și Artă Contemporană Dimitrie
    Ghika-Comănești, un monument istoric de interes național.

    Romulus Dan Busnea,
    de la Serviciul public județean pentru promovarea turismului Bacău:

    În mijlocul unui încântător parc tronează clădirea palatului,
    construită în stilul baroc târziu, de meșteri italieni, care cuprinde 22 de
    încăperi mari, grupate pe două nivele, ctitor fiind Nicolae Ghica-Comănești,
    iar arhitect, Albert Galleron, cel care a proiectat clădirea Ateneului Român,
    dar și pe cea a Băncii Naționale. În vecinătatea palatului se află Gara
    Comănești, alt monument istoric construit în 1889 de inginerul Elie Radu, în
    timpul lui Dimitrie Nicolae Ghica, după proiectul arhitectului italian Giulio
    Magni. În Comănești mai putem vizita Cimitirul Internațional al Eroilor din
    Primul Război Mondial. Aici avem posibilitatea de a ne plimba pe câteva trasee
    turistice montane, inclusiv cu bicicleta. Iar tot în Comănești, anual, are loc
    Festivalul de datini și obiceiuri strămoșești, unicat în România, în jurul
    datei de 30 decembrie, unul din cele mai importante evenimente locale,
    păstrător al unei tradiții unice în lume și anume, Jocul Ursului.


    În cazul în care
    nu veți alege să parcurgeți numeroasele trasee montane din zonă, pentru
    recreere și sport vă puteți opri la Centrul de agrement Trotuș-Ionuț Iftimoaie,
    situat pe malul râului Trotuș, la sud de Parcul Ghika. Iar, în apropiere de
    Comănești, se află stațiune turistică de interes național Târgu Ocna.

    Romulus
    Dan Busnea: Se află pe malurile râului Trotuș și este
    considerată un veritabil Salzburg românesc. Stațiunea și-a câștigat renumele
    prin câteva recorduri la nivel național, fiind primul și singurul centru de
    exploatare a sării din Moldova, aici aflându-se prima sondă de foraj mecanic
    din România și a treia din lume. Tot în Târgu Ocna se află primul funicular din
    țară, realizat de inginerul Anghel Saligny. Stațiunea deține și cel mai mare număr de biserici
    raportat la numărul de locuitori, acestea fiind situate la trei niveluri: la
    cota 0, la 240 m adâncime, în inima minei de sare Trotuș, dar și la 560 – 600 m
    altitudine lângă monumentul de pe Muntele Măgura.


    O altă stațiune
    turistică de interes național, situată în apropiere, denumită și Perla
    Moldovei, este Slănic Moldova. Romulus Dan Busnea, de la Serviciul public
    județean pentru promovarea turismului Bacău:

    Este cea mai veche
    stațiune balneoclimaterică din Moldova, cunoscută încă din 1840, când stațiunea
    apare pentru prima oară pe harta administrativă a Moldovei, sub denumirea de
    ,,Feredeiele Slănicului. Aici vă propunem să vă opriți la cele 20 de izvoare
    de ape minerale, dar să vizitați și parcul stațiunii, unde veți vedea
    Pavilionul de Muzică, construit în stil Art Nouveau, unde la 24 iulie 1889,
    compozitorul George Enescu, geniul muzicii românești, a cântat pentru prima
    oară în fața numerosului public aflat la tratament în stațiune, când nici nu
    împlinise nouă ani. În parc se mai află și Cazinoul, construcție monumentală în
    stil baroc, cu elemente de stil neoromânesc, ridicată în 1894, ajungând să fie
    primul cazinou din România.


    Pentru mai multe informații puteți descărca din Google
    Play și App Store aplicația pentru dispozitive mobile Visit Bacău, un proiect
    al Consiliului Județean Bacău. Puteți identifica mult mai ușor atracțiile
    culturale și istorice ale județului și puteți parcurge unul din cele nouă
    trasee turistice montane marcate și omologate, fiind ghidați de coordonatele
    GPS încărcate în aplicație. De asemenea, informații practice și detalii privind
    obiectivele turistice găsiți și pe site-ul turism-bacau.ro


  • Previziunile economice de primăvară ale Comisiei Europene

    Previziunile economice de primăvară ale Comisiei Europene

    Pandemia de coronavirus a reprezentat un şoc istoric pentru economia Uniunii Europene, care s-a contractat în 2020 cu 6,1%. Zona Euro a avut o scădere de 6,6%. Deşi multe sectoare s-au adaptat restricţiilor, sunt şi domenii care continuă să sufere, precum turismul.

    După ce au cunoscut o oarecare revenire în vara lui 2020, economiile europene au fost blocate din nou în trimestrul 4 2020 şi trimestrul 1 2021, odată cu reintensificarea restricţiilor.

    Iată principalele previziuni economice de primăvară 2021 publicate de Comisie:

    – Piaţa Muncii îşi revine; schemele de sprijin public au împiedicat creșteri masive ale şomajului. La nivelul Uniunii, rata şomajului este prognozată la 7,6% în 2021 şi la 7% în 2022. Pentru Zona Euro, cifrele sunt 8,4%, respectiv 7,8%. Şomajul rămâne peste nivelul pre-pandemic;

    – Inflaţia a crescut puternic în 2021, din cauza creşterii preţurilor la energie şi a ajustărilor anuale pentru ponderea bunurilor şi serviciilor în coşul minim de consum al populaţiei. Şi creşterile de taxe din Germania au influenţat inflaţia. Acest indicator va varia puternic însă de la ţară la ţară. La nivelul Uniunii, prognozele Comisiei sunt 1,9% pentru 2021 şi 1,5% pentru 2022. Pentru Zona Euro, ne aşteptăm anul acesta la o inflaţie de 1,7%, iar anul viitor de 1,3 procente;

    – Deficitul guvernamental agregat al Uniunii – care însumează deficitul public plus alte cheltuieli şi arierate – va creşte anul acesta cu jumătate de punct procentual, ajungând la 7,5% din PIB, iar pentru Zona Euro este prognozat la 8%. Se aşteaptă ca toate statele membre, cu excepţia Danemarcei şi Luxemburgului, să aibă un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB în acest an. Până în anul 2022 însă, ne aşteptăm ca deficitul bugetar agregat să se înjumătăţească şi să ajungă la 4% din PIB, atât la nivelul Uniunii cât şi în Zona Euro.

    – Datoria publică medie a statelor Uniunii este prognozată să atingă anul acesta maximul de 94% din PIB, iar la anul – 93%. Pentru Zona Euro, maximul va fi de 102% din PIB în 2021 şi de 101% în 2022.


  • În județul Bistrița-Năsăud

    În județul Bistrița-Năsăud


    Pornind de la cele mai reprezentative monumente din orașul Bistrița, ne îndreptăm spre punctele principale de atracție din județ. Fie că vă doriți un sejur pentru relaxare sau o vacanță activă, aici veți găsi oferte pentru toate gusturile și pentru toate buzunarele.



    Ovidiu Bozbici, consilier în cadrul Serviciului de Turism din Primăria Municipiului Bistrița, ne propune să ne începem turul cu monumentul-simbol al orașului Bistrița.


    “Începem cu Biserica Evanghelică din Bistrița, monumentul principal al orașului, cu un turn înalt de 75 de metri. Din 2013, este dotat cu lift, deci se poate vizita de către turiști. Aceștia pot urca la o înălțime de aproximativ 45 de metri, de unde pot vedea toată panorama orașului. Biserica a apărut la începutul secolului al XIV-lea, iar construcția sa a durat aproximativ 50 de ani. De-a lungul timpului a suferit mai multe renovări. În momentul de față, se află într-o amplă lucrare de renovare din fonduri europene, în valoare de aproximativ patru milioane de euro și sperăm ca la finalul anului să fie gata.”



    Cetatea Bistriței este una dintre cetățile fortificate renumite ale Ardealului, pe lângă cele din Sighișoara, Brașov sau Sibiu.


    Ovidiu Bozbici, consilier în cadrul Serviciului de Turism din Primăria Municipiului Bistrița: “Urmează cetatea veche a Bistriței, care, inițial, a avut 18 turnuri și bastioane de apărare. Acestea punctau din loc în loc zidul de apărare al cetății. La rândul lui, zidul de apărare era dublat de un șanț de apă. În momentul de față, a rămas un singur turn din vechea fortificație, Turnul Dogarilor, cu o înălțime de aproximativ 18 metri. Acesta găzduiește expoziții ale artiștilor locali. Avem, apoi, ansamblul Sugălete. Se numește Sugălete fiindcă sunt locuințe unde se presupune că stăteau meșteșugari ai Bistriței, care prelucrau metale. Este un ansamblu unic în România, o înșiruire de 13 clădiri. Construcția a început în anul 1480 și a fost continuată până în, aproximativ, 1520. Bistrița era recunoscută prin prisma celor care prelucrau metale prețioase, dar și semiprețioase. Minereurile erau exploatate de la minele de la Rodna, de la aproximativ 60 de km depărtare de oraș. Vechile documente atestă că domnitorii Moldovei se aprovizionau de aici atât cu bijuterii cât și cu unelte agricole sau arme. Dacă tot am vorbit despre Rodna, trebuie să precizez că Bistrița a fost pentru prima dată menționată istoric în anul 1241. Iată că în acest an, în 2021, se împlinesc 780 de ani de la prima mențiune, care a fost făcută odată cu marea invazie tătară. Tătarii au venit, au călcat vechea cetate a Rodnei, după care au ajuns la Bistrița, în anul 1241, omorând 6.000 de locuitori. Acest fapt denotă că Bistrița era un oraș bine populat.”



    Există pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud o serie de muzee care merită vizitate pentru a cunoaște trecutul bogat al acestei zone, dar și meșteșugurile și tradițiile sale.


    Ovidiu Bozbici: “Avem Muzeul Județean, cu secție de etnografie, cu secție de istorie naturală. Avem Casa Argintarului, care este unul dintre monumentele principale ale orașului, renovat la rândul lui și denumit acum Centrul German. Este o casă construită între 1560-1563, de același meșter care și-a adus aportul la construcția Bisericii Evanghelice. Avem Casa Andreas Beuchel. Este și aceasta o casă veche, situată în centrul orașului. A aparținut unuia dintre primii juzi ai orașului Bistrița, care a intrat în conflict cu puterile vremii, fiind ulterior decapitat. Totodată, Bistrița este recunoscută prin multiculturalitate. Avem biserica evanghelică, biserici ortodoxe, biserica romano-catolică, greco-catolică, reformată. Bistrița are aproximativ 80.000 de locuitori după ultimul recensământ.”



    Iubitorii de tradiție și folclor pot vizita zona Năsăudului, comuna Salva, continuă Ovidiu Bozbici, consilier în cadrul Serviciului de Turism din Primăria Municipiului Bistrița.


    “Aici pot vedea un muzeu etnografic excepțional, iar tot aici există un muzeu al portului popular. Artista de aici, cunoscută în toată România, nu numai că a conservat vechile straie românești, ci și produce pentru doritori pălării cu pană de păun, care sunt bine cunoscute în România. Turiștii pot merge apoi la Sângeorz-Băi. Aici, apele minerale sunt vestite pentru tratarea afecțiunilor gastrice. Pentru o cură de aer foarte curat, avem noua stațiune turistică de la Colibița, unde turiștii pot practica sporturi nautice, alpinism sau rafting. Mai avem o stațiune nouă și la Băile Figa, de la Beclean, la aproximativ 38 de km de Bistrița. Pe lângă apele sărate cu proprietăți curative, oferă și nămol, dar și ștranduri nou construite, fapt pentru care a fost recunoscută ca stațiune turistică de interes local.”



    Turismul este una dintre prioritățile municipalității Bistrița-Năsăud. Proiectele din acest domeniu au fost începute prin fonduri europene, cu ajutorul cărora s-a reușit reabilitarea a 12 dintre cele 20 de pasaje vechi. Orașul e renumit din acest punct de vedere, căpătând renumele de Orașul Pasajelor. Însă proiectele nu se opresc aici, spune Ovidiu Bozbici.


    “Avem un proiect mare, care se numește Cetatea Bistriței, care presupune recondiționarea zidurilor fostei cetăți și a unora dintre bastioanele principale. Apoi, avem un proiect al Bisericii Evanghelice. Acesta presupune renovarea în totalitate a acestui obiectiv, care va fi introdus în circuitul turistic. Un alt proiect, în dezbatere acum, este Intelligence Cities Challenge. Astfel, încercăm să revitalizăm centrul istoric, astfel încât acesta să devină similar centrului unui burg medieval.”



    Așadar, fie că vă doriți un sejur pentru relaxare sau o vacanță activă, în Bistrița-Năsăud, veți găsi oferte pentru toate gusturile și pentru toate buzunarele. Pentru informații practice privind prețurile cazărilor, trasee personalizate, hărți și broșuri, vă puteți opri în centrul orașului la Centrul Național de Informare Turistică, deschis pentru dumneavoastră în fiecare zi a săptămânii.







  • Parcul Natural Apuseni

    Parcul Natural Apuseni


    Situați în Transilvania, în vestul României, Munții Apuseni nu se remarcă neapărat prin altitudine, ci prin multiplele posibilități de petrecere a timpului liber. Aici, frumusețea și raritatea fenomenelor carstice, unele unice în Europa, au dus la crearea unei arii protejate de 76 de mii de hectare: Parcul Natural Apuseni. Alin Moș, directorul administrației acestui parc ne lansează o invitație greu de refuzat.


    “Este o zonă accesibilă, fiindcă înălțimile nu sunt considerabile. Cele mai înalte vârfuri ajung aici la puțin peste 1800 de metri. Exisă zone de platou, fără diferențe foarte mari de nivel, iar acolo unde diferențele de nivel există, nu sunt atât de dificile încât turistul să aibă nevoie neapărat de o pregătire fizică deosebită. Parcul Natural Apuseni e un loc deosebit de atractiv încă de la începutul secolului al XIX-lea. Aici au fost dezvoltate de-a lungul timpului numeroase programe de vizitare. La începutul secolului XX, au fost primele amenajări turistice, în special acolo unde s-au organizat anumite trasee de vizitare cu scări, cu balustrade. Primele balcoane, în zonele de panoramă, au fost create acum mai bine de 100 de ani. În acea perioadă, Parcul Natural Apuseni era mai puțin accesibil pentru publicul larg și era sălbatic și puțin atins de civilizație. Astăzi, parcul nostru, în partea lui centrală, încă mai conservă o regiune atât de atractivă, tocmai fiindcă nu a fost modificată de activitatea umană”



    Este al treilea parc din România din punct de vedere al întinderii sale, continuă Alin Moș, directorul administrației Parcului Natural Apuseni.


    “E un parc natural tocmai fiindcă pe teritoriul lui protejăm, conservăm ceea ce înseamnă interacțiune pe termen lung între om și natură. Asta înseamnă că, pe teritoriul parcului, avem numeroase comunități umane, iar dacă e să ne referim la numărul de locuitori, peste 10.000 de persoane locuiesc pe teritoriul parcului, în trei județe: Bihor, Cluj și Alba. O bună parte a suprafeței Parcului Național Apuseni e inclusă în zona istorică Țara Moților. Vorbim, în principal, de bazinul Văii Arieșului. Din acest punct de vedere, cultura locală și tradițiile sunt principala atracție a turiștilor acestei zone.”



    Carstul e principala atracție a parcului. Este vorba despre zona de calcar în care se formează peșterile, dolinele, cheile sau dolinele. Ca obiectiv de importanță internațională, trebuie să începem cu Ghețarul Scărișoara.


    Alin Moș: “Este faimos la nivel internațional mai ales după 2009, când, în urma unor studii, a fost remăsurat volumul blocului de gheață, iar astăzi este cu certitudine cel mai mare bloc subteran de gheață din lume, cu peste 130.000 de metri cubi de gheață. Este și unul dintre cele mai vechi din Europa, cu peste 4.000 de ani vechime. De aceea, azi, Ghețarul Scărișoara, peisajul deosebit de pitoresc din jur, frumusețea subteranului, cu blocul de gheață și cu stalagmitele și stalactitele formate din gheață, datorită temperaturii din zonă, creează o atracție deosebită pentru vizitatori. De asemenea, începând cu anul 2021, prima parte de acces în Ghețarul de la Scărișoara va fi renovată, astfel ca începând cu noul sezon turistic accesul să fie făcut în norme de securitate îmbunătățite și cu un confort mult mai mare.”



    Cetățile Ponorului reprezintă un alt obiectiv turistic extrem de important de pe teritoriul parcului, mereu o emblemă pentru zona carstică a Apusenilor. Alin Moș, directorul administrației Parcului Natural Apuseni.


    “Este un fenomen carstic de o amploare deosebită. Practic, e o zonă care, la suprafață, reunește trei doline. Acestea sunt niște adâncituri în scoarța pământului, în roca din acea zonă. Cele trei doline, au în ansamblul lor, un diametru de un kilometru, deci impresionează și prin dimensiuni. Peștera care pornește din mijlocul acestor doline are la intrare un portal de peste 70 de metri înălțime. Practic, vă puteți imagina două catedrale puse una peste alta. Primul lucru care-i fascinează pe turiști acolo e grandoarea aceasta într-o zonă de carst împădurit, înconjurat de păduri de molid, care nu au fost exploatate de om, astfel încât structura lor naturală să fie modificată. Peisajul în sine și grandoarea locului te lasă la plecare cu un sentiment că ai văzut ceva fantastic, un loc pe care puțini au ocazia să-l viziteze.”



    În Parcul Natural Apuseni găsim azi peste 1500 de peșteri. Multe dintre ele sunt campioane la lungime. Până de curând, una a fost cea mai adâncă peșteră din România. Astăzi, este depășită doar de o peșteră din masivul Piatra Craiului. Multe sunt închise publicului larg, însă altele își așteaptă vizitatorii. Printre acestea, și faimoasa Peștera Urșilor. În momentul de față, are una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri de vizitare din România și până la 100.000 de vizitatori pe an. Majoritatea celor care vin să viziteze parcul vin pentru peisajul deosebit, dar și pentru a vizita aceste peșteri, care au o densitate atât de mare și o varietate atât de mare a formelor și culorilor, spune Alin Moș, directorul administrației Parcului Natural Apuseni.


    “O administrație de parc natural este orientată spre a dezvolta noi și noi experiențe de vizitare. Datorită timpului, datorită tuturor factorilor interesați în creșterea ofertei pentru destinația Parcul Natural Apuseni, în anul 2009, Comisia Europeană ne-a decernat titlul de Destinație Europeană de Excelență, pe scurt, EDEN. Ulterior, am fost implicați în mai multe proiecte care au vizat atât sprijinirea comunităților și ale antreprenorilor locali în dezvoltarea unor afaceri care să fie prietenoase cu natura, inclusiv cele din domeniul turismului: structuri de cazare sau produse alimentare locale. Multe dintre acestea au primit o certificare cu sigla parcului. Când vine cineva pe teritoriul parcului sau intră într-un magazin în România și vede indicația “partener al Parcului Natural Apuseni”, are confirmarea că riscul de contaminare cu substanțe al acelui produs este inexistent. Multe dintre ele sunt în categoria produselor bio.”



    Iată, așadar, o destinație pentru toată familia, ideală pentru sezonul estival, care se apropie.




  • Paşti cu restricţii reduse

    Paşti cu restricţii reduse

    Dacă anul trecut românii au sărbătorit Paștele în
    condiții mult mai stricte din cauza pandemiei de coronavirus, anul acesta
    restricțiile de circulație au fost ridicate în noaptea de Inviere, astfel încât
    toți cei care au dorit să meargă la biserică pentru a participa la slujbă să o
    poată face.


    De altfel, România a început să se relaxeze ușor pe fondul scăderii
    ratei de incidență a cazurilor de COVID-19, în preajma sărbătorilor de Paște.
    Bucureștiul, unde se înregistrau, în ultima perioadă, cele mai multe cazuri de
    infectare, a ieșit din scenariul roșu, în urma scăderii ratei de incidență sub
    3 la mie. Această evoluție a permis autorităților să ia măsuri pentru
    relaxarea, de luni, în capitală, a unor restricții ce fuseseră aplicate pentru
    limitarea răspândirii noului coronavirus. Relaxarea vizează restaurantele și
    sălile de spectacol.


    Prefectul capitalei, Alin Stoica, a precizat:
    Poate fi permisă funcţionarea sălilor de
    spectacol şi restaurantelor la interior cu 30% din capacitate. Toţi operatorii
    economici, inclusiv sălile de spectacol şi restaurantele, vor avea
    programul până la orele 21:00 şi se menţine, desigur, restricţia de circulaţie
    în afara locuinţelor după ora 22:00. Următorul prag stabilit de
    experţii epidemiologi este de 1,5 la mie şi acolo vor interveni o serie de
    relaxări, aşa cum sunt deja prevăzute în legislaţie. De exemplu, sălile de
    spectacol şi restaurantele vor putea funcţiona la o capacitate de 50%
    şi vor putea fi permise, de exemplu, evenimente în aer liber cu maximum 300 de
    participanţi, precum concerteleˮ.


    Minivacanța prilejuită de 1 Mai şi de Paşte a făcut
    ca, în acest an, de două ori mai mulţi români să petreacă anul acesta în ţară. Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism
    consideră că unul dintre factori este imposibilitatea de a pleca în străinătate
    din cauza pandemiei de COVID-19.


    Potrivit datelor operatorilor din
    turism, au fost făcute în jur de 300.000 de rezervări la hoteluri sau pensiuni.
    Peste 35.000 de turişti au optat pentru litoral, iar în Deltă au fost ocupate
    aproape toate pensiunile deschise în această perioadă. Aproape 10.000 de români
    au ales să petreacă minivacanţa de 1 mai şi Paşte numai în Vama Veche,
    staţiunea de la Marea Neagră care, în mod traditional, este polul distracţiei
    pe litoral la începutul sezonului estival. Terasele, deschise până la ora 22.00
    datorită scăderii incidenței cazurilor de COVID, au fost pline de turiști, care
    nu au ratat ocazia de a petrece câteva ore pe plajă, profitând de vremea
    frumoasă. Alții au optat pentru turismul montan, unde au putut să dacă
    drumeții.     Potrivit operatorilor din turism, printre cele mai solicitate au fost
    unitățile de cazare din Valea Prahovei, Poiana Brașov, Păltiniș. Turismul rural
    a fost şi anul acesta în topul preferinţelor românilor, aceștia simţindu-se mai
    în siguranţă în pensiunile turistice aflate departe de aglomeraţie și
    bucurându-se de peisaje pitoreşti.


  • Arad

    Arad

    Astăzi ne oprim
    în vestul României, în județul Arad. De la ghidul nostru, Casiana Alexandra
    Răduț, consilier de turism la Centrul Național de Informare și Promovare
    Turistică, aflăm că orașul cu același nume, municipiul reședință de județ Arad,
    are o istorie foarte interesantă.

    Noi l-am supranumit Orașul Palatelor
    deoarece avem foarte multe palate frumoase. În același timp, avem un patrimoniu
    Secession forte mare, de peste 40 de clădiri protejate. Aș dori să vă menționez
    doar câteva dintre acestea, pe care noi le prezentăm în cadrul tururilor
    noastre: Palatul Neuman, Palatul Administrativ, Palatul Cultural, Palatul
    Földes, care e și prima clădire Secession din municipiul Arad, Palatul Bohuș și
    Palatul Szantay. Dintre acestea, Palatul Földes este o clădire emblematică în
    Arad. A fost conceput de către arhitectul Emil Tabacovici, care a avut un aport
    important și în construcția Novi Sadului în a doua parte a vieții sale. Este un
    palat dedicat familiei de farmaciști Földes. Bineînțeles, pe fațadă se pot
    observa elementele Secession împreună cu multe arhetipuri care se foloseau în
    momentul respectiv. De exemplu, Hipocrate și zeița Hygiea, care erau
    simbolurile sănătății. În interior, există o farmacie care funcționează și în
    zilele noastre. Mobilierul este realizat la Arad, s-a păstrat și este cunoscut
    de iubitorii mobilierului clasic, mai exact de mobilier Lengyel.


    Sunt o mulțime de
    locuri de vizitat și de clădiri de văzut, însă dintre toate, Casiana Alexandra
    Răduț, consilier de turism la Centrul Național de Informare și Promovare
    Turistică, invită turiștii să viziteze Palatul Cultural, fie în tururile organizate,
    fie individual.

    Acesta se află chiar în spatele Primăriei
    Arad și este o clădire eclectică, dar cu multe elemente Secession. În prezent,
    în interior, funcționează Filarmonica Arad, care este prima filarmonică apărută
    în România. Specialiștii spun că acustica e foarte asemănătoare sau chiar mai
    bună decât aceea din Viena. De asemenea, aici funcționează și Muzeul de
    Istorie. În zona Aradului există descoperiri din epoca dacică până la Marea
    Unire. Aradul a avut un rol foarte important în săvârșirea unirii principatelor
    române. Toți politicienii vremii s-au întâlnit la Arad înainte de declarația de
    la Alba Iulia, tocmai pentru conceperea ei.


    În municipiul
    Arad, există și o cetate cu o poveste foarte frumoasă. Cetatea este de tip
    Vauban și este construită din timpul Mariei Tereza a Austriei. În prezent, este
    unitate militară și este printre ultimele cetăți de acest tip în care există o
    unitate militară de la concepere și până în prezent. Astfel, activitatea ei nu
    a fost întreruptă timp de aproape 200 de ani. Cetatea e inclusă în tururile de
    vizitare, despre care aflăm de la Casiana Alexandra Răduț, consilier de turism
    la Centrul Național de Informare și Promovare Turistică.

    Pentru un tur de o zi,
    vă propun un tur de oraș, al palatelor și al bisericilor. Veți afla că Aradul e
    un oraș multicultural, iar această multiculturalitate se observă și prin prisma
    lăcașelor de cult care există și care atestă prezența acestor națiuni care au
    locuit în acest oraș în pace de-a lungul timpului. Aș aminti Catedrala
    minoriților Sfântul Anton de Padova, Biserica Luterană, Catedrala veche
    ortodoxă, Sinagoga Neologă și Biserica Sârbească. Tot în acest tur, turiștii
    pot vizita foarte aproape de oraș, la maximum doi kilometri, Pădurea Ceala,
    care face parte din Parcul Național Lunca Mureșului și este o oază de liniște.


    În județul Arad există 43 de biserici de lemn, unele cu o
    vechime de peste 250 de ani. Dintre ele, 24 sunt în stare bună și au fost, de
    curând, incluse în circuitul național. Vizitarea bisericilor se va putea face
    în cadrul programului Turism de o zi, propus de Consiliul Județean Arad.

  • Oana Aristide din Grecia

    Oana Aristide din Grecia

    Oana Aristide, născută la Sighișoara, cu rădăcini grecești și yemenite în familie, scriitoare și investitoare în turism în Grecia, analist financiar pentru o companie din Londra




  • Vacanță în județul Tulcea

    Vacanță în județul Tulcea

    Ne îndreptăm azi
    spre sudul României și ajungem în Dobrogea, unde ne așteaptă situri arheologice
    cu o istorie fascinantă, chei de o deosebită frumusețe, mănăstiri vechi de sute
    de ani și rezervația Biosferei Delta Dunării. Vom porni din reședința de județ,
    Tulcea, supranumită orașul de la porțile Dunării, către cele mai interesante
    atracții turistice ale zonei.


    Horia Teodorescu,
    președintele Consiliului Județean Tulcea, spune că porțile de intrare în Delta
    Dunării, Murighiol, Mahmudia și Jurilovca, se află în aria județului Tulcea și
    că sunt și ele destinații în sine. Însă, cum ar arăta programul unui turist
    care ar dori să viziteze județul Tulcea?

    L-aș caza pentru a petrece o zi în
    municipiul Tulcea, pentru a vedea obiectivele turistice de aici: Muzeul de
    Artă, Acvariul, Muzeul de Etnografie, Casa Avramide și multe altele locuri care
    pot acoperi o zi întreagă. Apoi, l-aș urca într-o șalupă, sunt destule mijloace
    de transport, atât ale operatorilor publici cât și privați, și aș merge în
    Delta Dunării.

    Cred că Sulina, Mila 23, Crișan și celelalte localități au
    pensiuni deosebite unde l-aș caza și de unde aș începe periplul către
    frumusețile Deltei Dunării. O plimbare în Delta Dunării ar fi o prioritară
    pentru a vedea tot ce e frumos. Nu putem vorbi despre o excursie de o zi sau
    două, fiindcă ar fi insuficiente. Pădurea Letea, Carormanul, Sulina și Farul
    Vechi de aici, în curs de finalizare ca obiectiv turistic, canalele din Delta Dunării,
    satele din Delta Dunării cu tradițiile lor și cu gastronomia locală,
    recunoscută în România și nu numai, ar oferi turistului ca trei zile să aibă o
    ședere plăcută și să rămână cu amintiri
    deosebite din Delta Dunării.

    Putem include în program și bird-watching,
    plimbări cu lotca, cu bărci electrice sau cu bărci cu motoare de capacitate
    mică. Bineînțeles, turiștii vor fi însoțiți de ghizi. Am reușit să ridicăm
    ștacheta și în această zonă și să avem ghizi pregătiți, care pot oferi multe
    informații.


    Toată lumea se
    raportează la perla coroanei, care este Delta Dunării, însă județul Tulcea poate
    oferi și alte destinații extraordinare, care ar merita să facă parte dintr-un
    pachet de vacanță. Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea,
    ne recomandă și o excursie pe cei mai scunzi munți din România, dar și cei mai
    plini de viață, Munții Măcinului. Cu o istorie impresionantă, se consideră că
    au făcut parte dintr-un lanț muntos străvechi, cu altitudini de 3.000 de metri,
    care străbătea Europa de la vest la est. Din acesta au mai rămas martore
    colinele din Dobrogea, Scoția și Bretania. În prezent, aici, există mai multe
    trasee turistice, majoritatea fiind de dificultate medie.

    Horia Teodorescu: Județul Tulcea poate oferi turiștilor o gamă diversificată de
    obiective turistice, o parte dintre ele unice datorită specificului zonei. Avem
    triunghiul mănăstirilor. Avem trei mănăstiri extraordinare: Mănăstirea
    Celic-Dere, Mănăstirea Saon și Mănăstirea Cocoș. De asemenea, cramele din
    județul Tulcea pot fi vizitate și ați putea începe cu Crama Măcin, pentru
    degustări, Crama Niculițel. Avem o serie de crame foarte importante, cu vinuri
    deosebite la Babadag, la Baia. Și nu putem uita Munții Măcinului. Din punctul
    meu de vedere, pot oferi turiștilor oportunități de petrecere a timpului liber:
    mountain bike sau drumeții. Sunt cei mai bătrâni munți ai României.


    Una dintre
    caracteristicile distinctive ale județului Tulcea rămâne multiculturalitatea. Horia
    Teodorescu, președintele Consiliului Județean.

    În acest sens, există
    de aproximativ trei ani în municipiul Tulcea o asociație de management al
    destinației, care a reușit să promoveze extraordinar de bine județul nostru.
    Această asociație, un ONG, s-a axat pe promovarea multiculturalității și a
    aspectului multietnic. Avem 16 minorități care conviețuiesc într-o armonie
    perfectă. Am fost dați ca exemplu de bună conviețuire și bună practică,
    inclusiv la nivel european. De aici, și componenta de gastronomie, de tradiții,
    de exemplu, ale lipovenilor, ucrainenilor, aromânilor, grecilor, italienilor.


    Turismul rămâne o
    prioritatea a autorităților locale, aflăm de la Horia Teodorescu, președintele
    Consiliului Județean Tulcea.

    La nivelul județului Tulcea, am avut o
    strategie realizată de Banca Mondială cu două componente importante pentru
    dezvoltarea județului. Prima este turismul. Astfel, am reușit să identificăm
    prioritățile prin care noi putem să contribuim și să dezvoltăm în mod special
    turismul. Asta a determinat susținerea marilor proiecte privind
    accesibilitatea. Mă refer la pod, drum expres, zona de sănătate, Spitalul
    Județean, aeroport. Un turist, trebuie să ajungă ușor la o destinație, în scurt
    timp, în condiții bune și cât mai ieftin. Acum mai avem un proiect pe care sper
    să-l putem derula în doi, trei ani, privind accesibilitatea în Delta Dunării:
    nave noi, prietenoase cu natura. Este un proiect de mare anvergură care cred că
    și el va ridica standardul turismului în județul Tulcea. Un lucru ne este clar:
    trebuie să facem ceea ce fac marile țări cu o istorie în industria turismului.


    Invitația de final
    vă e adresată de către ghidul nostru de azi, Horia Teodorescu, președintele
    Consiliului Județean.

    Orice ocazie de a vizita județul Tulcea, cu
    toată oferta pe care am încercat în timpul scurt pus la dispoziție să o
    prezint, nu trebuie ratată. Îi invit pe turiști cu tot sufletul la noi, fiindcă
    nu vor regreta, au lucruri extraordinare de văzut, așa că le adresez tuturor
    care ne calcă pragul un bun venit. Poate că, în doi ani, vom reuși să terminăm
    și această poartă de acces în Delta Dunării, Portul Tulcea. Acesta va îmbrăca
    haine noi prin investiția care se face.


    Firmele
    de turism vă pot oferi prețuri actualizate ale programelor de vizitare și ale
    cazărilor. De asemenea, ar fi de reținut că primăvara este cel mai recomandat
    sezon pentru o vizită în Delta Dunării.

  • Relaxarea restricţiilor, la 1 iunie?

    Relaxarea restricţiilor, la 1 iunie?

    Românii aşteptau
    să li se ofere perspectiva unei reveniri, fie ea şi treptată, la o viaţă
    normală, fără corsetul de restricţii şi interdicţii impus de pandemie. Iar
    perspectiva a apărut: premierul Florin Cîţu a anunţat, luni, că luna iunie ar
    putea veni cu măsuri de relaxare care să permită reîntoarcerea la normalitate.


    Şeful guvernului a precizat că pentru aceasta s-a constituit, sub coordonarea
    sa, un comitet interministerial din care vor face parte şi reprezentanţi ai
    patronatelor sau altor asociaţii. Comitetul va analiza în perioada următoare
    deciziile care ar urma să fie luate, ceea ce implică mai multe măsuri de
    relaxare a unor restricţii. Florin Cîţu a atras, însă, atenţia că pentru a se
    putea ajunge la un astfel de moment este nevoie ca vaccinarea să continue
    într-un ritm susţinut şi cât mai multă lume să se imunizeze.


    Florin Cîţu: Sunt
    două luni foarte importante pentru noi, lunile aprilie şi mai, pentru că în
    aceste două luni vom avea aproape 8,3 milioane de doze de vaccin care intră în
    România; sunt luni foarte importante, pentru că la finalul lunii mai ar însemna,
    în cel mai pesimist scenariu, să avem cu siguranţă 5 milioane de persoane
    vaccinate şi într-un scenariu mai optimist 6,3 milioane de persoane vaccinate.
    5 milioane persoane vaccinate reprezintă aproape 35% din populaţia adultă care
    trebuie vaccinată şi este momentul, cred eu, important, ca la sfârşitul lunii
    mai să vorbim de revenirea economiei. De aceea este foarte important – şi aici
    fac un apel la toţi politicienii, la coaliţia de guvernare, primarii aleşi,
    consilierii locali, la preşedinţii de Consilii Judeţene – toţi să meargă şi să
    prezinte campania de vaccinare, toţi românii trebuie să aibă informaţiile la zi
    în ceea ce priveşte campania de vaccinare.


    Este, de asemenea, nevoie -
    a insistat primul ministru – de o implicare a bisericii în această campanie,
    mai ales în mediul rural, unde procentul de imunizare este foarte redus acum.
    Toţi românii de la sate trebuie să beneficieze de informaţii, astfel încât să se
    poată vaccina, a mai spus Florin Cîţu, care a precizat că a discutat aceste
    lucruri la o întânire cu reprezentanţii cultelor.


    Biserica Ortodoxă Română,
    majoritară, aminteşte într-un comunicat că s-a exprimat frecvent în favoarea
    vaccinării. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a
    precizat că în biserici credincioşilor li se transmit informaţiile cuprinse în
    broşura primită de la autorităţi. Bănescu mai spune că el s-a vaccinat şi îi
    îndeamnă pe toţi ca în urma informării să ia cea mai bună decizie pentru
    sănătatea lor şi a celor dragi.


    Autorităţile pregătesc noi campanii de
    informare, pe fondul temerilor că vor exista, la un moment dat, milioane de
    doze de vaccin, dar nu şi persoane care să dorească să se imunizeze. De la
    începutul campaniei de imunizare, la sfarsitul lunii decembrie, în România s-au
    vaccinat circa 2,1 milioane de oameni, dintre care peste 1,2 milioane cu ambele
    doze.