Radio România Internațional

Tag: turism

  • Turism la stână în Bistriţa Năsăud

    Turism la stână în Bistriţa Năsăud

    Astăzi vă invităm într-o călătorie la înălţime: la înălţime, pentru
    că suntem pe munte, la înălţime ca experienţă şi la înălţime din punctul de
    vedere al gustului. Mergem în
    judeţul Bistriţa-Năsăud pentru a ne bucura de un nou tip de
    turism, turismul la stână.


    Turismul din jurul stânelor a apărut în
    urma unei nevoi, după cum ne-a spus Răzvan Cezar, director executiv al
    (Asociația de Dezvoltare Intercomuniatră) ADI Turism Bistriţa Năsăud:

    Să folosim potenţialul din
    imediata noastră apropiere, care există nu de azi de ieri, dar nu a fost pus în
    valoare. Şi anume gustul şi tradiţia locului. Şi unde poţi să le identifici cel
    mai bine dacă nu acolo unde se găsesc, pe vârful muntelui, cu oamenii muntelui,
    cu tradiţiile lor.


    Răzvan Cezar ne-a recomandat stâne
    deschise să îşi primească vizitatorii:

    Noi în Bistriţa-Năsăud avem trei lanţuri muntoase importante: munţii
    Rodnei, munţii Călimani şi Ţibleşul. Dacă o luăm punctual, unii care s-au
    trezit mai repede sunt în zona munţilor Rodnei, aşa numita stână: Putredu
    Moară, situată undeva la 1600 de metri altitudine, şi la o distanţă de
    aproximativ 75 de kilometri de staţiunea Sângeorz-Băi, unde cei de acolo au
    sesizat potenţialul pe care îl aveau şi la-u pus şi în valoare. Şi anume, au
    pus la dispoziţia turiştilor servicii, începând de la cele de cazare, acolo au
    în jur de 15-20 de locuri de cazare.

    Aici se pot face mai multe activităţi,
    începând de la cea de stână pedagogică, unde copiii învaţă tot ce înseamnă
    lanţul produselor, de la iarba care creşte pe păşunea alpină, până la mulgerea
    animalelor, a vacii sau a oii şi apoi până la transformarea în brânză a
    laptelui. Într-o zi pot să vadă tot lanţul şi să vadă cum de la iarbă obţinem
    un produs savuros de mâncat. Mai sunt în zona munţilor Bârgăului, alţi
    investitori,cu un produs pe care îl fac bine de tot: o stână pedagogică. Şi mai
    sunt şi mici iniţiative. Dacă suntem undeva pe o creastă într-o zi mai
    înseninată, vedeţi mici pete albe. Acolo sunt stâne cu potenţial.


    Tot în munţii Rodnei a fost organizat un
    ‘picnic în fermă’, la o stână situată la altitudinea de 2.100 metri, sub Vârful
    Roşu, unde producătorii din comunele Poiana Ilvei şi Ilva Mică şi participanţii
    s-au putut bucura de preparate din lapte de vacă şi oaie – caş, urdă, brânză -,
    dar şi balmoş preparat la stână. Producătorii din Poiana Ilvei şi Ilva Mică au
    reuşit să acceseze un proiect finanţat prin Programul Naţional de Dezvoltare
    Rurală, iar preparatele lor sunt considerate produse cu valoare naturală
    ridicată.


    L-am întrebat pe Răzvan Cezar cum putem să
    ne organizăm astfel de vacanţe:

    Ei sunt foarte prezenţi în mediul online. Acum noi încercăm să îi strângem pe
    o platformă unitară, pe care să putem găsi toate serviciile, lucrăm pe fiecare
    stână în parte, cu număr de contact, ghidaj spre stâna respectivă. Se lucrează
    încă.


    Cu speranţa că veţi da curs invitaţiei
    noastre vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie.


  • Târgu Ocna

    Târgu Ocna

    Ajungem azi în partea
    estică a României, în stațiunea turistică Târgu Ocna, recunoscută pentru
    peisajele pitorești, dar și pentru o salină. Exploatarea sării în forma actuală
    a început în Târgu Ocna de mult timp, cam de prin 1967, însă turismul ia o altă
    turnură în anul 2005, când a fost pusă în valoare biserica Sfânta Varvara.Aceasta fusese
    construită în anul 1992, în baza unui proiect al salariaților Salinei Târgu
    Ocna, în șase luni. La vremea respectivă, a fost un monument unic, atât în
    Europa cât și în România. Pentru a o vedea, turistul trebuie să coboare 240 de
    metri în subteran. Romulus Dan Busnea, inspector de specialitate la Serviciul
    public județean pentru promovarea turismului și coordonarea activității de
    salvamont Bacău, din subordinea Consiliului Județean Bacău vă invită în
    stațiunea de interes național Târgu Ocna.

    Se află pe malurile râului Trotuș și
    este considerată un veritabil Salzburg românesc. Stațiunea și-a câștigat
    renumele prin câteva recorduri la nivel național, fiind primul și singurul
    centru de exploatare a sării din Moldova, aici fiind prima sondă de foraj
    mecanic din România și a treia din lume, primul funicular din țară, realizat de
    inginerul Anghel Saligny. Stațiunea
    deține și cel mai mare număr de biserici raportat la numărul de
    locuitori, acestea fiind situate la trei niveluri: la cota 0, la 240 m
    adâncime, în inima minei de sare Trotuș, dar și la 560 – 600 m altitudine lângă
    monumentul de pe Muntele Măgura.

    Monumentul Eroilor este un monument istoric
    situat la cota 520 de metri, la care se ajunge parcurgând un drum care urcă pe
    coasta muntelui. Este unic în România prin altitudinea la care se află și prin
    forma sa. A fost construit între anii 1925 -1928 în amintirea celor peste
    14.000 de soldați români care au luptat și au căzut eroic pe frontul de la
    Oituz-Coșna-Cireșoaia. Monumentul este foarte interesant fiindcă e construit
    din piatră, în formă de obuz. Cuprinde parterul și două etaje legate printr-o scară
    interioară circulară, având o înălțime de 22 de metri. Pe frontispiciu se poate
    citi: Spune generațiilor viitoare că noi ne-am făcut datoria. Este un
    monument-muzeu care deține foarte multe obiecte din primul război mondial, care
    poate fi vizitat.


    Pe Muntele
    Măgura, există și o mănăstire deosebită. Existența sa nu e nici scurtă și nici
    liniștită. Aici au fost construite succesiv trei biserici. Mănăstirea de maici
    din Măgura Ocnei a fost construită în perioada 1750-1757. Pictura bisericii,
    realizată în ulei, în tehnica frescă, dar și cadrul pitoresc al mănăstirii,
    ridicată la 505 metri altitudine, într-o pădure bogată, vă vor face să nu
    regretați vizita. Romulus Dan Busnea ne invită să cunoaștem mai bine și salina.

    Baza turistică de agrement Salina, aflată în Mina de sare Trotuș, la
    circa 800 metri de centrul orașului, pe valea Vâlcicăi. Aici există o bază
    turistică de agrement de circa 13.000 mp, înființată în anul 2005, amplasată la
    240 m adâncime. Microclimatul de salină, bogat în ioni negativi, are o
    temperatură constantă de 12 – 13 grade Celsius și este favorabil pentru
    tratarea afecțiunilor căilor respiratorii. Baza turistică de agrement oferă
    următoarele puncte de interes: Biserica Sf. Varvara, săpată în sare, fiind una
    dintre puținele biserici din țara noastră construite în saline, și singura de
    rit ortodox din Europa, realizată aproape integral din sare și amplasată la o
    adâncime de peste 200 de m. Mai există aici Muzeul Sării, Sala de Spectacole
    Florin Piersic, cascada și lacul sărat, spațiul pentru gimnastică, cabinet
    medical, bază sportivă, locuri de joacă pentru copii. La suprafață există un
    ștrand cu apă sărată, cu program în sezonul cald, indicat pentru afecțiunile
    reumatismale. Un al punct de atracție este Parcul Măgura, cu izvoare naturale
    descoperite în anul 1846.


    Iată așadar
    obiective la adâncime, dar și pe vârf de munte, fascinante deopotrivă, într-un
    loc în care merită să ajungeți: Târgu Ocna. Până data viitoare, când vă
    așteptăm cu o nouă destinație, drum bun și vreme frumoasă!


  • Festivalul Lavandei, Bărăgan 2021

    Festivalul Lavandei, Bărăgan 2021

    O oază verde
    într-o mare mov de lavandă, după cum o promovează proprietarii atunci când
    organizează evenimentul ajuns anul acesta la a doua ediţie, Festivalul
    lavandei.

    Alina Gutium, organizatoarea evenimentului, a povestit: Festivalul a luat naştere anul trecut, a fost prima ediţie (n.r.
    atunci), în iunie, a început ca o joacă şi am vazut că vizitatori au fost
    foarte, foarte mulţumiţi, ne-au cerut un bis, nu am putut organiza din cauza
    ploilor şi ne-am ţinut de promisiune să organizăm şi anul acesta, să facem
    ediţia a doua. Ideea ne-a venit în urma amenajării acestei grădini. Am avut
    câteva tufe de lavandă şi ne-a captat atenţia. Am încercat să o distilăm, ne-am
    cumpărat un distilator de laborator. Şi tot aşa, într-o nebunie, am decis ca în
    toamna acelui an, acum şase ani, să înfiinţăm o cultură de lavandă de 15
    hectare. Primul lan în care se întâmplă toate activităţile de la Festival are
    15 hectare şi a fost înfiinţat acum şase ani. Am plantat primii butaşi, în
    noiembrie, pe o ceaţă şi un frig cumplit, pentru că plantele trebuie plantate
    în momentul în care ies din vegetaţie, ca să nu sufere, le-am plantat manual,
    pentru că nu eram pregătiţi, am avut 40 de oameni la plantat. După aceea, în
    primăvară, am aşteptat cu sufletul la gură să vedem ce operă am făcut în
    toamnă, am fost foarte bucuroşi că s-au prins plantele, însă am fost surprinşi
    că noi nu aveam cu ce să recoltăm şi să distilăm 15 hectare de lavandă şi aşa
    am fost obligaţi să ne construim singuri echipamentele de recoltat şi distilat.


    Aici,
    vizitatorii sunt aşteptaţi cu muzică bună, produse hand-made şi naturale,
    mâncare gustoasă, băuturi savuroase şi multe activităţi în aer liber, după cum se
    arată în textul de promovare a evenimentului, de pe reţelele de socializare.

    Alina
    Gutium ne-a povestit că anul acesta au venit şi vizitatori străini, portughezi,
    coreeni şi a adăugat:

    Din expozanţi avem un francez care vinde un
    cidru artizanal, este un interes şi pentru vizitatorii străini, care au auzit
    de festival. Noi suntem foarte încântaţi de câmpul nostru de lavandă, pentru că
    este una dintre cele mai mari plantaţii din România şi de fiecare dată ne
    bucuram singuri. Şi prietenii apropiaţi ne-au sugerat, pentru că mai făceam
    câte o petrecere în lavandă, să facem ceva mai mare, să invităm mai mulţi să se
    bucure aşa cum ne bucurăm şi noi de frumuseţea câmpului. Şi, din joacă, am
    început să punem nişte idei pe hârtie. Anul trecut, ne-am organizat în mai
    puţin de o lună. Aşa a venit ideea cu taxi-căruţa, cu zona de campare, să avem puţină
    muzică, să avem şi câţiva expozanţi cu mâncare şi cu îngheţate sau băuturi.



    Cum anul acesta la festival au fost aproximativ 400 de vizitatori vinerea
    şi peste 1000 de vizitatori sâmbăta şi duminica, din ţară şi din străinătate,
    am aflat că oamenii pot rămâne peste noapte aici sau în localităţile din jur:
    Alina Gutium: Noi oferim o zonă de campare, cine vrea
    poate să vină cu cortul, să campeze aici, avem utilităţi, nişte eco-duşuri şi
    toalete, iar cei care vor să rămână la un hotel, cazare este disponibilă în
    Slobozia, la nici 30 de kilometri, de locaţie. Iar noi avem o colaborare cu cei
    din Slobozia, participanţii la Festival, vizitatorii de la Festival se pot caza
    la ei cu reducere de 20%.


    După festival, lavanda este recoltată fiind la baza
    uleiului esenţial de lavandă, folosit în parfumerie şi în industria
    farmaceutică. Dar rămâneţi cu ochii pe postări, fiindcă festivalul va reveni în
    fiecare an!




  • Noutăţi de pe Litoralul Mării Negre

    Noutăţi de pe Litoralul Mării Negre

    Autobuzele etajate au fost introduse în circulaţie din 18 iunie la
    Constanţa, pe litoralul românesc al Mării Negre, linia CITY TOUR funcţionând pe
    ruta Gara CFR Constanţa – staţiunea Mamaia. Circuitul CITY TOUR cuprinde peste
    100 de obiective turistice importante din Constanţa şi Mamaia, printre care
    Gara Maritimă, Cuibul Reginei, Muzeul de Istorie şi Arheologie, Edificiul roman
    cu mozaic, Moscheea Carol I, Cazinoul, Acvariul, Farul Genovez, Portul turistic
    Tomis, Delfinariul, Satul de Vacanţă, Cazinoul din Mamaia şi altele. Turiştii
    au la dispoziţie aplicaţia ‘CITY TOUR’, un ghid text şi audio. la bordul
    autobuzelor etajate se pot conecta gratuit la Wi-Fi, pot scana codul QR de pe
    spătarul scaunului sau căuta aplicaţia direct în ‘Google Play’ sau ‘App Store’.
    Aceasta sincronizează poziţia telefonului cu sistemul GPS al autobuzului. În
    momentul atingerii punctelor de interes predefinite, ghidul audio porneşte
    automat.


    Preţul unei călătorii este de 3 lei (circa 60 de eurocenţi), iar biletele
    pot fi achiziţionate de la şoferul autobuzului. Principalul avantaj este
    posibilitatea achiziţionării unui bilet de 5 lei (circa 1 euro), valabil toată
    ziua, călătorii putând să întrerupă turul oricând pentru vizitarea obiectivelor
    de interes şi apoi să reia călătoria, cu un alt autobuz etajat, fără costuri
    suplimentare. Linia este acoperită, pentru început, de şase autobuze etajate, care
    circulă cu o frecvenţă de 25 de minute, în intervalul 9,00-22,00.


    Pe de altă parte, persoanele cu dizabilităţi pot beneficia pentru al
    cincilea an consecutiv de o zonă de plajă accesibilizată nevoilor lor, în
    staţiunea Mamaia, alte două noi astfel de plaje fiind amenajate în acest sezon
    estival la Năvodari şi Mangalia, de către o organizaţie nonguvernamentală,
    pentru a oferi egalitate de şanse şi un turism civilizat, deschis tuturor. Plajele
    pun la dispoziție gratuit scaune plutitoare, cu ajutorul cărora turiștii pot
    intra în apă fără niciun risc. Mai mult, plaja este dotată cu locuri de parcare,
    toaletă accesibilizată, umbrare şi cabină de schimb.


    În context, să amintim că 400 de poliţişti şi 600 de pompieri sunt detașați
    pe litoral în perioada 1 iulie – 6 septembrie, pentru ca turiştii să fie în
    siguranţă. Sezonul estival se derulează şi în acest an în condiţiile stării de
    alertă privind pandemia de coronavirus. Polițiștii și jandarmii vor asigura
    ordinea publică la evenimentele cultural-artistice organizate, o atenţie
    sporită fiind acordată zonelor unde sunt organizate tabere de vară sau manifestărilor
    sportive.


    Pe plajele din Corbu, Mamaia Nord, Năvodari, Mamaia, Eforie Nord,
    Techirghiol, Costineşti, Saturn, Venus şi Vama Veche au fost amenajate corturi
    de prim-ajutor dotate cu toate echipamentele necesare salvării vieţii. În
    proximitatea acestor puncte sunt amplasate echipamente ale Inspectoratului General
    pentru Situaţii de Urgenţă capabile să ajungă şi să asigure intervenţia pe
    plajă, astfel încât paramedicii să poată transporta eventualele victime.






  • O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE

    O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE

    Zonele rurale adăpostesc aproape 30 la sută din populația Uniunii. 137 de milioane de oameni își duc traiul în aceste regiuni care reprezintă 80 la sută din teritoriul european. Cu toate acestea zonele rurale sunt adesea uitate, lăsate în urmă, spune Dubravka Šuica, vicepreședintă a executivului comunitar pentru democrație și demografie.

    Zonele rurale sunt cruciale pentru Uniunea Europene. Ne asigură hrana, ne păstrează tradițiile și ne protejează natura. Trebuie să joace și un rol important în tranziția către o economie verde și digitală, este de părere și comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski. Tot el vorbește despre una din problemele cu care se confruntă cei care trăiesc la sat: Lipsa legăturilor dintre zonele rurale și orașe. Traseele multor autobuze și trenuri, chiar și unele rute de transport de marfă au fost desființate în multe regiuni în ultimii ani. Ar trebui să acordăm o mai mare atenţie refacerii acestor conexiuni.


    Este, de altfel, și una dintre concluziile unei consultări publice lansate anul trecut de Comisie. Pentru mulți dintre participant refacerea infrastructurii este cea mai presantă necesitate. Ei şi-ar dori totodată să aibă şi acces mai uşor la apă potabilă și energie electrice, iar băncile și oficiile poștale să fie prezente și în localitățile lor.

    Plecând de la aceste doleanţe, Planul de acțiune prezentat de Comisie stabileşte patru domenii în care este nevoie urgentă de măsuri pentru dezvoltarea zonelor rurale. Este vorba de îmbunătățirea accesului la servicii, creșterea conectivității, prin refacerea rutelor de transport și extinderea rețelelor de internet, dar și de conservarea resurselor naturale și ecologizarea activităților agricole pentru a putea face față schimbărilor climatice. Un alt patrulea mare domeniu se referă la diversificarea activităților economice, de exemplu prin încurajarea turismului.

    Pentru ca toate aceste obiective să fie puse în practică, Bruxelles-ul propune un pact între responsabilii de la nivel european și național și cei regionali și locali.

    Există o legătură puternică între această viziune pe termen lung și recentul acord final privind reforma politicii agricole comune, a ținut să mai precizeze Janusz Wojciechowski. O reformă care va fi pusă în aplicare din ianuarie 2023 și care pune accent pe încurajarea tinerilor fermieri şi a fermelor mici şi pe protecția mediului înconjurător. Bugetul vafide aproximativ 387 miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani.


  • Promovarea și dezvoltarea Munților Apuseni

    Promovarea și dezvoltarea Munților Apuseni

    Trei judeţe transilvane care au teritorii în zona
    Munţilor Apuseni au decis să-şi unească eforturile şi banii, împreună cu banii
    europeni, fireşte, pentru a lărgi perspectivele de dezvoltare, în special prin
    turism, în atât de frumoasa zonă a Carpaţilor Apuseni.


    Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe:


    CJ Cluj a aprobat un parteneriat cu judeţele Bihor şi
    Alba care are ca obiect dezvoltarea şi promovarea turistică a zonei carstice a
    Munţilor Apuseni – Ţara de piatră. Este un proiect în valoare de aproximativ 10
    miioane Euro, până la 98% finanţat din fonduri europene. Vizate sunt comunele
    Beliş, Săcuieu, Mărgău şi Mărişelu din judeţul Cluj, respectiv Gârda de Sus,
    Arieşeni şi Scărişoara din judeţul Alba, iar din Bihor comunele Pietroasa şi
    Budureasa.

    CJ Bihor îşi asumă modernizarea drumului ce leagă localitatea Padiş
    de Ic Ponor, iar CJ va reabilita drumul de la Ic Ponor către Gârda de Sus,
    intersecţia cu drumul judeţean 750. CJ Alba va reface şi traseul rutier
    Călineasa – Vârful Clujului – Intersecţia cu drumul judeţean ce pleacă din Cluj
    spre Ic Ponor. Noi vom moderniza drumul dintre Bihor şi Alba, legătura cu
    Răchiţele şi Ic Ponor. Este un proiect care va moderniza, practic, încă 20 km
    de drum în Apuseni. Realizarea unei reţele integrate de trasee turistice şi
    crearea unui plan de promovare şi dezvoltare în comun a produselor turistice
    este de bun augur pentru toţi cei care vor să viziteze cele trei judeţe.

    Am
    convenit cu ceilalţi doi preşedinţi de Consilii Judeţene că vom colabora pentru
    valorificarea patrimoniului etnografic, folcloric şi de arhitectură
    tradiţională din această zonă, vom stimula crearea de produse autentice,
    gastronomie locală, produse meşteşugăreşti şi vom elabora un ghid pentru
    încadrarea în specificul arhitectural al întregii zone. Acordul nostru este pe
    10 ani şi cred că reprezintă un început în ceea ce înseamnă devoltarea
    regională a României, despre care tot vorbim. Vom crea o zonă superbă prin
    această infrastructură minimală. Clujenii vor putea ajunge într-o oră la
    peştera Scărişoara, la Padiş, Ic Ponor, Gârda sau Arieşeni.


  • Certificatul digital al UE privind COVID

    Certificatul digital al UE privind COVID

    Toate
    cele trei instituții principale ale Uniunii -Parlamentul European, Consiliul UE
    și Comisia Europeană- au semnat Regulamentul privind certificatul digital al UE
    privind COVID. A fost marcat astfel sfârșitul procesului legislativ, ceea ce înseamnă
    facilitarea călătoriilor în țările europene. Toți cetățenii europeni au dreptul
    la liberă circulație și fără certificatul UE, însă acesta va facilita
    călătoriile, permițându-le deținătorilor săi să fie exceptați de la restricții de
    călătorie suplimentare cum ar fi carantina, autoizolarea sau testarea, cu
    excepţia cazului în care acestea sunt necesare şi proporţionale pentru
    protecţia sănătăţii publice. De exemplu, apariția unui focar nou, descoperit
    într-un interval de timp scurt. Țările Uniunii sunt încurajate să asigure
    posibilități de testare ușor accesibile și la prețuri abordabile. Toate țările
    Uniunii trebuie să accepte certificate de vaccinare emise în alte state membre
    pentru vaccinurile autorizate de Agenția Europeană pentru Medicamente (AEM).


    Despre
    avantajele Certificatul digital european privind COVID am vorbit cu Ștefan
    Turcu, purtătorul de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene în România.:

    Cu toții ne dorim să mergem în
    vacanță și pentru ca acest lucru să fie posibil avem nevoie de certificatul
    electronic al UE privind COVID. Voi da câteva detalii care mi se par importante
    referitoare la acest certificat. Acesta va acoperi testarea, vaccinarea și
    vindecarea, adică va dovedi faptul că deținătorul a fost vaccinat, s-a vindecat
    în urma infectării sau a obținut recent un rezultat negativ la testul COVID-19.

    Certificatul va fi disponibil atât în format electronic cât și pe suport de hârtie,
    în funcție de alegerea fiecăruia, și va conține și un cod QR semnat digital
    pentru a nu putea fi falsificat. Este foarte important, certificatul respectă
    drepturile fundamentale ale cetățenilor, inclusiv protecția datelor cu caracter
    personal. Va fi gratuit și va putea fi utilizat de către statele membre în
    scopuri naționale, dar scopul lui principal este utilizarea pentru libera
    circulație în interiorul UE.

    Și nu este doar atât, Comisia va mobiliza 100 de
    milioane de euro pentru a sprijini statele membre să ofere teste la prețuri
    accesibile. Vom încerca să revenim la viața pe care o aveam înainte de pandemie
    grație acestui certificat. Atenție, acesta nu este obligatoriu, adică dacă nu-l
    deținem nu înseamnă că nu vom putea călători. Doar că certificatul va înlesni
    foarte mult călătoriile. Și cred că nimeni nu-și dorește să stea la cozi când
    merge în concediu, de aceea certificatul este un instrument util indiferent că
    îl solicităm în format electronic sau pe hârtie. Este foarte util pentru
    oricine își dorește să călătorească în această vară și să nu piardă timpul la
    cozi la graniță.



    Certificatul
    digital european privind COVID va deveni disponibil în toate statele membre ale
    UE începând cu 1 iulie 2021 și va fi valabil timp de 12 luni.


  • Via Transilvanica – turism, istorie, cultura, oameni, locuri si mediu

    Via Transilvanica – turism, istorie, cultura, oameni, locuri si mediu

    Tășuleasa Social, un ONG din județul
    Bistrița Năsăud din nordul României, a demarat în urmă cu câțiva ani un proiect
    inedit – un traseu turistic de peste 1400 de kilometri care să străbată țara de
    la nord-est la sud-est. Drumul de lungă distanță, cum îl numesc ei, pornește de
    la Putna, unde se află mormântul voievodului moldovean Ștefan cel Mare,
    străbate provincia istorică Transilvania, cu toate bogățiile culturale ale
    acesteia, și ajunge la Drobeta Turnu-Severin, pe Dunăre – unde a intrat pentru
    prima dată în țară Regele Carol.

    Traseul a fost documentat de specialiștii
    organizației și încurajează turiștii care nu vor să folosească automobilul
    pentru a se deplasa, cărora le place să călătorească și care iubesc să colinde,
    la pas, potecile țării. El nu este gata complet, probabil va fi anul viitor,
    dar pe mari porțiuni este marcat și ușor de identificat, spun organizatorii. Un
    drum pe care să nu te rătăcești, pare a fi una dintre devizele acestuia. 1400
    de km este, evident, foarte mult pentru orice drumeț, oricât de temerar, de
    aceea traseul este împărțit în mai multe etape, toate descrise amănunțit
    într-un ghid al acestuia ce poate fi găsit pe siteul Via Transilvanica.

    O grijă
    aparte a celor care au gândit proiectul a fost respectul față de mediul
    înconjurător, după cum afirmă Alin Ușeriu, președintele organizației Tășuleasa
    Social: Via Transilvanica, din punctul nostru de vedere,
    cei care am inițiat și iată că am împlinit trei ani de când am început acest
    proiect, este și de a avea un drum pe care să nu ne pierdem. Pentru că România
    este o țară așa de frumoasă, cu lucruri atât de interesante de văzut la pas, cu
    lucruri atât de spectaculoase pe care le întâlnești aproape la fiecare metru.
    Eu aș da un exemplu: parcă peste tot sunt îngropate căldări cu galbeni și
    trebuie doar puțin să săpăm și să avem experiența României dintr-un capăt
    într-altul. Drumurile de lungă distanță sunt, cred eu, pe termen lung, cea mai
    frumoasă formă de a pune în evidență fiecare etaj istoric, fiecare etaj
    cultural, culinar, fiecare patrimoniu rural, fiecare patrimoniu natural. Aici
    suntem, eu cred, unii dintre cei mai bogați oameni de pe planetă din punctul
    acesta de vedere, mai ales al patrimoniului natural care se vede și care se
    pune în evidență și care ne înconjoară și care ne dă o stare de bine, ne dă o
    stare mentală care nu poate fi comparată cu nimic altceva.



    Via Transilvanica este un proiect din
    care toată lumea ar trebui să aibă de câștigat, atât oamenii, cât și mediul
    înconjurător. Acesta propune și o întoarcere la obiceiurile din trecut ale
    locuitorilor din mediul rural, care să prezerve bogățiile naturale locale, dar
    care să le fie oferite și turiștilor în așa fel încât să nu fie afectate.
    Trebuie ca localnicii să înțeleagă cât de valoros este ceea ce au și să
    învețe cum pot să câștige bani în așa fel încât să nu distrugă flora și fauna
    unice din zonele lor. Iată ce spune Alin Ușeriu despre sustenabilitatea
    proiectului: Pune cel mai bine în valoare patrimoniul
    natural, cu măsură hai să zicem așa, adică până la o sută de mii de oameni pe
    an, pe cei 1400 de km. Este un proiect sustenabil, este un proiect care ar
    ajuta peste 600 de comunități, pe unde trece, să supraviețuiască. Pentru că nu
    poți să faci în momentul acesta doar mediu, fără oameni. Aproape fiecare om de
    pe Via Transilvanica poate să devină un mic antreprenor, să-și pună gospodăria
    la lucru și să ofere ospitalitate. Noi cei de la Tășuleasa putem doar 50 la
    sută din acest proiect să facem.

    Cei care oferă ospitalitate și mai ales cei
    care îl parcurg fac cealaltă jumătate. O gospodărie bine pusă la punct care să
    ofere fânul făcut, să ofere carne, brânză de cea mai bună calitate – atunci tu
    vei face în continuare ceea ce s-a făcut în ultima mie de ani și asta este
    foarte, foarte important pentru mediu. Noi am crezut la un moment dat că dacă
    vom planta toată România cu pădure am rezolvat problema. Or, în acest moment,
    noi știm că împăduririle care s-au făcut deja prin foste sate sunt foarte
    periculoase.

    Acolo din păcate nu se mai lucrează pământul și noi vom sta în
    fața unei catastrofe de mari proporții dacă vom pierde pășunile acestea care
    sunt atât de frumoase. Mai ales aici în Transilvania, dar de fapt peste tot,
    mai ales în Carpați…și flora care este foarte bine dezvoltată. Sigur, pădurea
    este foarte importantă, dar acaparează tot ce este viu practic acolo. Deci un
    drum de lungă distanță rezolvă o parte din aceste probleme, oferă bani
    locuitorilor pe unde trece. Turistul prinde drag și devine ambasador al acestui
    biotop extraordinar de important. Cam toți locuitorii pe unde am trecut noi
    sunt informați. Am făcut foarte multe acțiuni cu copiii. Punem accent pe
    punctele de gospodărie locală mai mult decât pe pensiuni și pe hoteluri.
    Încercăm să facem filme și să prezentăm acest lucru.


    Organizatorii îi îndeamnă pe români
    să își cunoască țară parcurgând acest traseu de lungă distanță, dar ii invită,
    în egală măsură, și pe străinii iubitori de drumeții. Via Transilvanica este un
    drum care sparge barierele dintre generații și culturi pentru că este dedicat
    acelor persoane care, indiferent de vârstă, experiență sau locul de unde vin,
    sunt pregătite să reducă activitatea de peste zi la mers și numărul obiectelor
    pe care le transportă în rucsac la un minim necesar. Via Transilvanica este
    despre diversitate, de la firul de iarbă de pe malul Dunării, până la crestele
    munților, peisajele care se dezvăluie pe măsură ce se trece de la o etapă de
    drum la alta fiind la fel de diferite ca oamenii care sperăm că vor străbate
    acest traseu – mai putem citi pe siteul proiectului.


  • Descoperă sufletul Transilvaniei

    Descoperă sufletul Transilvaniei

    Ne îndreptăm
    către centrul României, într-o zonă încărcată de legende. Peisajul rural
    transilvănean a încântat dintotdeauna turiştii români şi străini deopotrivă.
    Descoperim azi, în Transilvania, câteva dintre cele mai vechi și mai frumoase
    biserici fortificate. Așezate într-un cadru natural deosebit, în câteva dintre
    acestea se mai organizează slujbe și diverse evenimente culturale.



    Ar fi bine să
    menționăm pentru început câteva instrumente pentru alcătuirea unei rute de
    vizitare a bisericilor fortificate, spune Ramona Laczko, referent cultural la
    Fundația Biserici Fortificate.

    În primul rând avem site-ul fundației
    noastre, kirchenburgen.org, care oferă o hartă interactivă cu toate bisericile
    fortificate. Apoi, mai există o hartă a monumentelor, disponibilă și în
    varianta digitală, care se poate descărca tot de pe site-ul fundației. Avem și
    o broșură a bisericilor, disponibilă în
    limbile română, germană și engleză. Aceasta conține o descriere a celor peste
    150 de monumente, cu datele de contact ale fiecărui curator și ale
    gospodăriilor în care se găsește cheia. Acestea sunt câteva instrumente
    importante de reținut, întrucât, pentru a alcătui o rută de vizitare, este
    importantă planificarea acesteia. Oamenii sunt, de cele mai multe ori, ocupați
    în acest sezon. Sunt oameni din sat și, atunci, e foarte important să fie
    anunțați din timp că se dorește vizitarea bisericii.


    De asemenea, e
    important să se stabilească de unde începe și unde se termină călătoria.

    Ramona
    Laczko: Putem adopta o rută urbană, în sensul în care putem conecta orașele:
    Mediaș, Sighișoara, Sibiu, Brașov. Atunci, ar fi o rută care ne poartă prin
    arhitectura cetăților fortificate din aceste orașe, care este, într-adevăr,
    impozantă. Până și amplasamentul este într-un oraș medieval. În schimb, dacă ne
    gândim la o rută rurală, avem parte de un peisaj extraordinar. Iar aici e
    nevoie de acea planificare, fiindcă pe unele drumuri județene se fac reparații,
    cum ar fi între Agnita și Sighișoara. De asemenea, toate bisericile sunt în
    inima satului, nu sunt vizibile de pe marginea drumului.



    Ramona Laczko,
    referent cultural la Fundația Biserici Fortificate ne recomandă două cetăți
    fortificate care nu sunt mereu în obiectivul turiștilor români sau străini.

    Una dintre ele e biserica fortificată din Brădeni. Este în județul
    Sibiu și este foarte interesantă fiindcă găzduiește 300 de lăzi săsești,
    amplasate în podul bisericii. Studenții de la Construcții și Conservare ai
    Universității pentru științe aplicate din Hildesheim, din Germania, au făcut un
    studiu și au detaliat informații despre cufere. Sunt expuse panouri
    informative, care prezintă aspecte interesante ale acestora. Este un mic muzeu
    care, de multe ori, scapă din atenția turiștilor, fiindcă e amplasat într-o
    comunitate mică, rurală. Și drumul, de exemplu, de la Sibiu către Brădeni trece
    prin Valea Hârtibaciului și este un drum extraordinar de pitoresc. A doua pe
    care aș vrea s-o prezint este biserica fortificată din Hosman. Într-adevăr, în
    ultimul timp apare tot mai des în activitățile noastre. Este foarte interesant
    fenomenul de acolo, fiindcă sunt foarte mulți sași care s-au întors și sunt
    foarte activi mai ales în timpul verii. Există și o organizație locală de
    tineret, CEPIT, care a organizat an de an, mai puțin în 2020, anul pandemiei,
    un festival de muzică pentru tineri, Holzstock. Din acest punct de vedere, este
    un exemplu de reutilizare a spațiului cetății fortificate.


    Bineînțeles,
    vizita la bisericile fortificate poate fi făcută cu mașina sau cu bicicleta.
    Astfel, veți vizita obiective culturale și veți practica un turism activ.

    Ramona Laczko: Aș vrea să pun accent pe Terra Saxonia.
    Este un segment din Via Transilvanica. Are o lungime de 125 de km și include
    bisericile fortificate din Biertan, Saschiz, Mediaș, Criș și Sighișoara. La
    toate acestea se poate ajunge atât cu mașina cât și cu bicicleta. Alegând
    bicicleta, călătoria trece prin păduri, peste colinele Transilvaniei. Este
    chiar un traseu deosebit și ne bucurăm de această oportunitate pe care
    proiectul Via Transilvania ne-a oferit-o, de a include specific obiceiurile
    sașilor și cetățile fortificate, ca obiective turistice.


    În momentul de
    față, activitatea Fundației Biserici Fortificate se concentrează pe programul
    de restaurare și de conservare. În schimb, pe lângă aceste programe, există și
    un proiect de schimbare a funcțiunii pentru trei fortificații, spune Ramona
    Laczko:

    Se axează pe posibilitatea de cazare turistică în incinta fortificației.
    Mai sunt câteva exemple, însă prin acest proiect asigurăm un echilibru între
    conservare și valorizare. E o intervenție minimală asupra materialului istoric
    și arhitecturii monumentelor. Intenția este de a pune accentul pe experiența pe
    care un turist o are în cetatea respectivă și nu atât de mult pe conceptul de
    cazare în sine. Organizăm și o serie de școli de vară, împreună cu European
    Heritage Volunteers, la Movile și Brădeni, axate din nou pe procedeele de
    restaurare și de conservare. Transilvania Card a fost un instrument pentru a
    încuraja turismul cultural în regiune, însă ne gândim să trecem la o variantă
    digitală, să realizăm o aplicație, care să poată fi descărcată și care să ofere
    posibilitatea de a crea o rută după preferințele fiecărui turist. Sperăm să
    lansăm acest proiect în toamna acestui an.


    Am aflat că
    atracția cea mai mare o reprezintă pentru turiști valoarea arhitecturală a
    fiecărei biserici fortificate, fiecare dintre ele oferind ceva unic.

    Ramona
    Laczko, referent cultural la Fundația Biserici Fortificate: Nu te plictisești vizitând zece biserici fortificate la rând, fiindcă
    sunt amplasate într-un cadru natural diferit. Cred că asta îl fascinează cel
    mai mult pe fiecare turist. În plus, este incredibilă imaginea pe care o ai din
    turnul unei cetăți asupra împrejurimilor. Este fascinant că poți merge la
    mijlocul lui decembrie într-o cetate fortificată și să ai o experiență la fel
    de plăcută și de valoroasă ca în mijlocul verii. Pandemia a afectat organizarea
    unui calendar al evenimentelor culturale, însă ele se organizează, chiar dacă
    relativ ad-hoc.


    În cazul în care v-am
    convins, puteți accesa oricând site-ul kirchenburgen.org pentru a vă alcătui un
    traseu conform preferințelor.


  • Grecia – aglomerație la punctele de trecere frontieră cu Bulgaria

    Grecia – aglomerație la punctele de trecere frontieră cu Bulgaria

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află sau intenționează să călătorească în Republica Elenă că, din cauza fluxului mare de persoane care se deplasează în această perioadă, au fost semnalate aglomerări și cozi de autovehicule la punctele de control rutier a trecerii frontierei cu Republica Bulgaria, care generează timpi mari de așteptare la traversarea frontierei comune dintre cele două state. Riscul se menține în continuare în perioada imediat următoare.

    MAE recomandă cetățenilor români să folosească toate punctele de intrare în R. Elenă și să se asigure înaintea începerii călătoriei că au îndeplinit toate formalitățile obligatorii prevăzute de legislația elenă, inclusiv completarea formularului PLF (Passenger Locator Form), în care să menționeze punctul de intrare pe teritoriul Greciei.

    De asemenea, cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena +302106774035 și Consulatului General al României de la Salonic +302310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.


    Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă +306978996222 și Consulatului General al României de la Salonic +306946049076.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet

    http://atena.mae.ro,

    http://salonic.mae.ro,

    https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro,

    www.meteoalarm.eu, www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie.

    Comunicat Ministerul Afacerilor Externe

  • Undă verde pentru certificatul digital al UE privind COVID

    Undă verde pentru certificatul digital al UE privind COVID

    De la 1 iulie, posesorii de certificate digitale europene nu vor mai suporta restricții de călătorie suplimentare, cum ar fi carantina, autoizolarea sau testarea, cu excepția cazului în care acestea sunt necesare și proporționale pentru protecția sănătății publice. De exemplu, apariția unui focar nou, descoperit într-un interval de timp scurt.

    Documentul va fi emis gratuit de autoritățile naționale și va dovedi că deținătorul a fost vaccinat, s-a vindecat în urma infectării sau a obținut recent un rezultat negativ la testul COVID-19. În practică, vor fi trei certificate distincte.
    Sistemul se va aplica pe o perioadă de 12 luni. Deținerea certificatului nu va fi o condiție prealabilă pentru a putea beneficia de libertatea de circulație. În același timp, certificatul nu va fi considerat un document de călătorie.


  • Conservarea moștenirii culturale săsești din Saschiz

    Conservarea moștenirii culturale săsești din Saschiz

    Ați auzit cumva despre Feșălgos sau Brigloa ori poate despre Laigăs
    sau Meort? Sunt convins că pentru cei mai mulți dintre noi astfel de cuvinte nu
    înseamnă nimic. Pentru localnicii din comuna mureșeană Saschiz, însă, sunt tot
    atâtea posibile locuri de întâlnire, pentru că aceste cuvinte sunt denumirile
    săsești ale unor puncte de reper importante din comună, cum ar fi spre exemplu
    Piața de pește sau Piața centrală. Sunt denumiri vechi date de localnici acum
    sute de ani, care au rămas populare până astăzi fiind încă folosite în limbajul
    de zi cu zi de multe persoane. Pornind de la această realitate, cinci tineri
    saschizeni au avut o idee inedită: aceea de a pune în valoare moștenirea
    culturală a sașilor pentru a spori atractivitatea turistică a localității, care
    face parte din patrimoniul UNESCO.


    Astfel,
    tinerii, care fac parte din Centrul de Voluntariat din Saschiz, au
    inițiat proiectul Saschiz – finding the way back to the roots. Altfel
    spus, au pornit să găsească drumul înapoi spre rădăcini și și-au propus să afle
    cât mai multe denumiri de străzi de pe vremea sașilor și să realizeze
    indicatoare care să pună în valoare denumirile săsești originale însoţite de
    transcrierea fonetică în limba română ale acestora.


    Pentru
    a realiza acest proiect tinerii au reușit să obțină o finanţare prin Corpul
    European de Solidaritate al Comisiei Europene, după cum ne spune coordonatoarea
    proiectului Anca Dalmasso:




    Am
    obținut finanțare pentru a face panouri și un website, care o să fie un pic mai
    detaliat. Asta cred că a fost cea mai mare provocare pentru că trebuie să scrie
    fonetic. Ce-i frumos la toponimele astea este și că sunt o adevărată sursă de
    învățare atât pentru geografia locului, cât și pentru istoria locului. Am
    depistat-o și ca pe o nevoie pentru că mi-am zis, OK, chiar și eu care sunt din
    sat și coordonez proiectul ăsta știu multe denumiri de străzi, dar nu le mai
    știu pe toate. Și faptul că nu au fost niciodată oficiale ne-au făcut să vrem
    să facem ceva din punctul ăsta de vedere.




    Saschiz
    a fost mai întâi locuit de secui până la sfârșitul secolului al XIII-lea, când
    a devenit o localitate populată în mare majoritate de sași.


    Prima
    atestare documentară a satului apare între anii 1308 și
    1310. Revenind în contemporaneitate, trebuie spus
    că din anul 1999, o parte dintre casele săsești din Saschiz, precum și biserica
    fortificată au fost introduse pe Lista Patrimoniului UNESCO, alaturi de alte
    șase fortificații săsești din România.




  • Staţiunea Băile Herculane, mai atractivă pentru turişti

    Staţiunea Băile Herculane, mai atractivă pentru turişti

    În Băile Herculane se află în implementare mai multe proiecte derulate prin Programul Operaţional Regional. Unul dintre ele vizează conservarea și valorificarea patrimoniului natural și construit pentru dezvoltarea turismului balnear.


    Proiectul are ca obiectiv revitalizarea stațiunii prin realizarea de investiții în infrastructura rutieră existentă și promovarea obiectivelor turistice și a stațiunii propriu-zise pentru atragerea unui număr cât mai mare de turiști în vederea dezvoltării economice a zonei și creșterii nivelului de trai al populației. Investiția cuprinde șase obiective care vor fi reabilitate sau modernizate: Strada Mihai Eminescu – Piața 1 Mai, Strada Piața Hercules, Podul Pecinișca 1, Podul Pecinișca 2, Podul de beton și Parcul Vicol, după cum spune primarul oraşului staţiune, Cristian Miclău. Contractul de execuție este în derulare, realizându-se un progres al lucrărilor de 50%.

    Până în prezent s-a intervenit în zonele Strada Mihai Eminescu – Piața 1 Mai, Piața Hercules și Parcul Vicol, unde au avut loc lucrări de reabilitare/ modernizare a infrastructurii rutiere, inclusiv la partea de utilități și s-au refăcut sau creat noi spații verzi – s-au realizat plantări și lucrări de gazonare, alei, foișoare, pergole, sisteme de irigații, etc.


    Valoarea totală a investiției este de peste 15,4 milioane lei, din care 15,1 milioane lei finanțare nerambursabilă, prin #Regio-POR 2014-2020, Axa prioritară 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului.

    Cristian Miclău vorbeşte şi despre alte proiecte ce urmează a fi realizate tot cu fonduri europene.

    Este în stadiul de finalizare proiectul de reabilitare energetică a clădirii Primăriei. Suntem în faza de elaborare a proiectelor tehnice pentru două proiecte cu finanţare europeană, care prevăd reabilitarea monumentelor de arhitectură de interes naţional: Vila Elisabeta şi Podul de piatră. Am convingerea că în a doua jumate a lunii iunie vom putea să emitem autorizaţiile de construire şi să dăm ordinul de începere a lucrărilor. Tot la acest capitol, este în curs de elaborare proiectul tehnic pentru reabilitarea fântânii publice cu apă plată şi construirea unei noi fântâni cu apă plată, în parcarea din vecinătatea celei existente, precum şi amenajarea spaţiilor verzi situate pe malul Cernei. În cadrul acestui proiect este cuprinsă şi reabilitarea Teatrului de vară din Parcul Vicol, edificiu în care va funcţiona un cinematograf 3D în aer liber


  • Băile Tuşnad

    Băile Tuşnad

    Ne îndreptăm azi spre una dintre
    cele mai frumoase stațiuni balneoclimaterice: Băile Tușnad. Se află în județul
    Harghita și, având puțin peste 1.600 de locuitori, este cel mai mic oraș din
    România. Stațiunea este de interes național și se află într-un cadru natural
    deosebit, pe versantul vestic al masivului vulcanic Ciomad, în defileul Oltului,
    la 656 de metri altitudine. Veți găsi o așezare cochetă, în mijlocul unor
    păduri de brazi şi foioase, cu un aer deosebit de curat, foarte bogat în ioni
    negativi. În ceea ce privește apele minerale din zona Tușnadului, există dovezi
    scrise încă din secolul al XVIII-lea, în
    care se menționează efectele lor curative și folosirea acestora de către
    localnicii satelor din apropiere. În 2021, veți găsi numeroase pensiuni, dar și
    hoteluri, în care, pe lângă cazare, puteți efectua diverse tratamente balneare.


    Așadar, singurul
    lac vulcanic din sud-estul Europei, sute de izvoare de ape minerale,
    observatoare de urs, porți din lemn și biserici fortificate, dar și multe
    opțiuni de recreere activă. Aceasta ar fi, pe scurt, oferta turistică din Băile
    Tușnad, spune Attila Pilbath, manager al acestei destinații de ecoturism, pe
    care o numește mica Elveție a României. Aici avem lacul Sfânta Ana, singurul lac
    de origine vulcanică din sud-estul Europei. Tot aici se pot întâlni multe
    plante endemice, insectivore, care atrag turiștii. Avem poteci tematice, iar
    apele și mofetele reprezintă un punct forte pentru zonă. Deși orașul-stațiune
    Băile Tușnad e cel mai mic din România, sunt multe posibilități de cazare și de
    recreere. Aș menționa ștrandul mezotermal, care a fost reamenajat și reintrodus
    în circuitul turistic nu de mult timp, prin investiții europene. În prezent,
    este la standarde internaționale. În vecinătate, avem rezervația naturală
    Tinovul Mohoș. Spre aceasta, există o potecă tematică ușor accesibilă.
    Stațiunea Băile Tușnad este faimoasă și datorită populației mari de urși, care
    se plimbă, uneori, și ziua în preajma
    stațiunii. Însă îi putem vedea și în observatoare amenajate, în
    siguranță, însoțiți de un ghid.


    Sunt multe activități care se pot practica în
    zona stațiunii, continuă Attila Pilbath. Vara se poate merge la un
    picnic în căruța trasă de cai, iar iarna se pot face plimbări cu săniile trase
    de cai. Recomandăm un traseu ușor, de o oră și jumătate la lacul Sf Ana. În
    zonă, s-au păstrat sate secuiești tradiționale. Avem meșteri populari din zonă,
    care sunt incluși într-o rețea locală și pe care-i promovăm. De exemplu, în
    satul Tușnad, la doar 15 minute de stațiune, avem un meșter care restaurează
    porți din lemn. Acestea seamănă cu cele din Maramureș, ele fiind doar
    sculptate, nu și pictate. De dimineață până seara, acest meșteșugar restaurează
    porți care, unele dintre ele, au peste 100 de ani vechime. Acolo, în sat, sunt
    patru astfel de porți care pot fi admirate de către turiști, alături de un ghid
    care să le povestească despre simbolurile folosite.




    Plimbări cu căruța trasă de cai, zbor în tandem cu
    parapanta, tururi culturale, rafting, caiac pe râul Olt, călărie pentru
    începători și avansați, tururi ghidate prin natură cu observarea florei și
    faunei și, bineînțeles, proceduri de tratament cu ape curative. Băile Tușnad
    are o ofertă greu de refuzat, iar invitația noastră a fost lansată. Vă așteptăm
    și data viitoare cu nouă destinație. Până atunci, drum bun și vreme frumoasă


  • Companiile aeriene anunţă zboruri din România

    Companiile aeriene anunţă zboruri din România


    Operatorul aerian low-cost Wizz Air va redeschide gradual 27 de rute operate de pe unele aeroporturi din România către destinații din 9 țări. Redeschiderea zborurilor va avea loc până pe data de 6 iunie și este posibilă datorită măsurilor de relaxare luate pe întreg continentul european. Pe lista ţărilor care beneficiază de redeschiderea zborurilor se află: Germania, Italia, Spania, Elveţia, Marea Britanie, Portugalia, Olanda, Franţa şi Malta. Wizz Air precizează că o serie de rute din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Târgu Mureş , Iaşi, Sibiu, Bacău, Craiova şi Suceava vor fi spre destinaţii populare, precum Roma, Torino, Pisa, Cagliari, Bologna, Veneţia Treviso, Catania şi Milano sau Memmingen şi Frankfurt-Hahn. De asemenea, compania aeriană va reconecta România cu Liverpool, Edinburgh şi Birmingham, dar şi cu Palma de Mallorca, Eindhoven, Lisabona, Lyon, Geneva şi Malta.



    Wizz Air își asigură pasagerii că zboară în condiții de siguranță și că are puse la punct protocoale de siguranță și un sistem eficient de ventilare a aerului, pe care-l schimbă de 20 de ori pe oră. Pentru o flexibilitate sporită atunci când vine vorba de rezervări, Wizz Air recomandă pasagerilor serviciul WIZZ Flex. Prin adăugarea la rezervare, pasagerii au o măsură suplimentară de protecţie. Astfel, aceştia pot alege să călătorească la o altă dată sau către o altă destinaţie, precum şi să aibă opţiunea de a-şi anula zborul cu până la 3 ore înainte de plecare fără nicio taxă şi de a primi 100% din tariful original, rambursat imediat ca un credit pentru alte destinaţii ale companiei aeriene.



    De asemenea, compania Wizz Air anunță două noi rute din Cluj-Napoca spre Chania, Grecia, și Catania, Italia, cu un zbor săptămânal (sâmbăta) spre Chania și două zboruri săptămânale (marțea și sâmbăta) spre Catania..



    Pe de altă parte, Aeroportul Internaţional «Avram Iancu» din Cluj-Napoca anunță lansarea zborurilor regulate către Amterdam, destinație care va fi operată în premieră de compania aeriană românească low-cost Blue Air. Zborurile spre Amsterdam vor fi operate în fiecare zi de duminică. Din 16 iunie frecvența zborurilor spre Amsterdam va fi de două curse pe saptămână – miercuri si duminică. De asemenea, Blue Air anunță un nou zbor, către Burgas, pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, începând din 20 iunie, cu plecare din Cluj-Napoca și un serviciu low-cost direct, pe ruta Iași – Londra Heathrow Terminalul 2, cu trei zboruri pe săptămână.



    În altă ordine de idei, compania low-cost Ryanair lansează o nouă rută – Sibiu – Billund (Danemarca), în noiembrie 2021, în cadrul programului de iarnă.