Radio România Internațional

Tag: Ucraina

  • NATO şi situaţia din Ucraina

    NATO şi situaţia din Ucraina

    Criza ucraineană, profundă şi având şanse minime de reglementare, a determinat mobilizarea fără precedent a Alianţei Nord — Atlantice. Pe fondul anexării Crimeii de către Rusia şi al extinderii focarelor separatiste pro-ruse din estul şi sudul Ucrainei, NATO s-a văzut obligată să facă mutări în direcţia securizării aliaţilor riverani Mării Negre şi Mării Baltice.



    Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, amintea marţi, la o întâlnire cu premierul Japoniei, Shinzo Abe, că Alianţa a întărit deja misiunea de poliţie aeriană în statele baltice şi a efectuat zboruri de supraveghere deasupra Poloniei şi a României. A fost întărită, totodată, prezenţa maritimă a NATO în Marea Neagră iar alte nave ale flotei aliate vor fi dislocate în Marea Baltică. Aproximativ 6.000 de militari NATO au participat la cele mai mari manevre din istoria postsovietică a Estoniei, în apropiere de frontiera cu Rusia. Iar lucrurile nu se vor opri aici, dacă situaţia din Ucraina se deteriorează. Alianţa, – a declarat Anders Fogh Rasmussen – nu va ezita să ia măsuri suplimentare, dacă e necesar, pentru a asigura protecţia aliaţilor săi. Anders Fogh Rasmussen: “În cazul în care va fi nevoie vom lua fără ezitare măsuri suplimentare pentru asigurarea apărării colective şi efective a membrilor alianţei, bazându-ne pe principiile fundamentale ale apărării colective”.



    Declaraţiile şefului politic al Alianţei sunt întărite de cele ale şefului militar al NATO. Alianţa ar putea analiza posibilitatea staţionării permanente a trupelor sale în estul Europei, pe fondul tensiunilor accentuate dintre Rusia şi Ucraina, declara, toţi marţi, comandantul suprem al forţelor NATO, generalul Philip Breedlove. El a precizat că Alianţa a pus la punct un program de rotaţie pe termen scurt a personalului şi echipamentelor militare în estul Europei, program care va fi finalizat la sfârşitul anului 2014, dar a subliniat că măsurile care vor fi adoptate de NATO sunt pur defensive şi nu au intenţia de a provoca Rusia.



    Conflictul din Ucraina riscă să genereze instabilitate şi poate fi o ameninţare nu doar pentru securitatea şi stabilitatea zonei euroatlantice, dar şi la adresa celei din Asia — Pacific. Din acest motiv, secretarul general al NATO şi premierul nipon au semnat un acord care vizează întărirea parteneriatului bilateral.



    Potrivit analiştilor de la Bruxelles, un conflict prelungit în Ucraina şi o implicare militară mai mare a Rusiei în această ţară are şi o influenţă asupra echilibrului de forţe din Asia. Criza ucraineană a determinat Japonia să-şi reconsidere strategia de apropiere faţă de Moscova pe care o gândise ca pe o contrapondere la influenţa tot mai mare a Chinei în regiune. Autorităţile de la Tokyo se aliniază deja poziţiei occidentale prin regimul de sancţiuni impus împotriva Rusiei.

  • Ucraina: Romania, sviluppi diventano pericolosi

    Ucraina: Romania, sviluppi diventano pericolosi

    Separata dalla Romania da una frontiera di centinaia di chilometri, lungo la quale vive una minoranza romena di circa mezzo milione di persone, come territorio, demografia e geopolitica l’Ucraina è percepita da Bucarest come il più importante stato confinante.



    L’annessione della Crimea alla Russia e lo scoppio della ribellione secessionista nelle regioni a maggioranza russofone e filorusse dell’est e del sud sono stati condannati ripetutamente all’unisono dall’intera classe politica di Bucarest.



    Il presidente Traian Basescu ha ribadito che la Romania sostiene senza riserbi l’integrità territoriale dello stato confinante, di cui ha valutato che si confronta col pericolo di una guerra civile, soprattutto dopo la strage avvenuta nei giorni scorsi a Odessa, grande città porto sul Mar Nero, vicinissima alla frontiera con la Romania.



    “Le vicende di Odessa stanno diventando pericolose e possono costituire l’elemento in grado di far scattare una guerra civile massiccia, non solo l’inizio di una guerra civile. La Romania non corre il rischio di essere coinvolta in una guerra, però la Romania può essere fortissimamente lesa dalla situazione di instabilità generata da una guerra civile in Ucraina. L’instabilità si rifletterà nel modo in cui la Romania potrà prendere dei prestitti dai mercati esteri”, ha dichiarato Traian Basescu.



    Da parte sua, il premier Victor Ponta ha annunciato che il Governo sta esaminando in dettaglio le implicazioni della crisi ucraina, e ha sollecitato la convocazione di una riunione speciale del Consiglio Supremo di Difesa.



    “La Romania non è minacciata direttamente, però dobbiamo essere estremamente attenti e coordinati con tutti i nostri alleati. Credo che questa responsabilità implichi anche strutture costituzionali e qualsiasi discussione sulla sicurezza della Romania, sulla sicurezza della regione, sulla nostra strategia congiunta con quella dei nostri alleati transatlantici ed europei, si debba svolgere solo in sede del Consiglio Supremo di Difesa”, ha detto il premier.



    Victor Ponta ha ribadito che Bucarest continuerà ad adoperarsi per l’integrità e la sicurezza della confinante Moldova (ex sovietica, a maggioranza romenofona), confrontata, da parte sua, con focolai di separatismo filorusso nelle regioni della Transnistria (est) e Gagauzia (sud).



    Anche il Ministero degli Esteri romeno ha espresso lo sdegno per le violenze di Odessa. La diplomazia di Bucarest ha espresso la solidarietà con il popolo ucraino e il sostegno al suo percorso europeo e agli sforzi delle autorità di Kiev volti a stabilizzare la situazione interna.



    Il Ministero precisa, inoltre, che, attraverso il Consolato Generale a Odessa, tiene sotto permanente monitoraggio la situazione degli etnici romeni che vivono nella regione.

  • UE – USA: conferenza sulle relazioni transatlantiche a Washington

    La crisi in Ucraina è al centro della conferenza “Verso un’Europa intera e libera”, organizzata dal Consiglio Atlantico a Washington. Autorità degli Stati Uniti e dell’Unione Europea, politici ed esperti, si sono riunite per due giorni nella capitale americana per parlare del futuro dell’Alleanza transatlantica.



    Il segretario di stato americano, John Kerry, ha sottolineato che gli eventi attuali definiranno il futuro dell’alleanza e che, senza esagerare in alcun modo, è in gioco non solo il suo futuro, ma anche l’intero modello di leadership globale. Kerry si è detto convinto che la NATO darà le risposte giuste alle sfide attuali.



    A suo avviso, tra le misure da prendere sono quelle relative alle crescita dei budget destinati alla difesa negli stati europei, alla quale al momento molti stanziano meno del 2% del Pil.



    Inoltre, ha detto Kerry, va promossa l’indipendenza energetica dalla Russia e vanno rafforzati i legami economici tra l’Europa e gli Stati Uniti, soprattutto ultimando i negoziati sull’accordo di libero commercio. Kerry ha ricordato anche il notevole sostegno degli alleati europei in Afghanistan, spiegando che la NATO, per promuovere la sicurezza, la prosperità e la libertà, ha fatto più di qualsiasi altra alleanza nella storia.



    In riferimento alla crisi in Ucraina, il segretario di stato americano ha evocato gli sforzi delle autorità di Kiev per distendere la situazione, a differenza della Russia, che non ha fatto nemmeno un passo per applicare l’Accordo di Ginevra, anzi ha compiuto delle azioni che hanno portato all’escalation del conflitto, ha aggiunto Kerry.



    Presente alla conferenza di Washington, il capo della diplomazia romena, Titus Corlatean, ha dichiarato che il nostro Paese appoggia chiaramente l’adozione di sanzioni contro la Russia, a causa della situazione in Ucraina, e ha sollecitato una presenza militare permanente delle truppe alleate in Romania.



    “La nostra posizione è stata costante, molto chiara e molto impegnativa. Nei dibattiti a livello europeo, tutti i segnali che abbiamo dato, compreso il segnale trasmesso, a livello europeo, dalla Romania alla Federazione Russa, non sono stati bene compresi da Mosca, e purtroppo, non ci sono più dei motivi per rifletterci. Dobbiamo mantenere la credibilità al livello dell’Unione ed esaminare, adottare sanzioni supplementari che si impongono”, ha detto il ministro.



    Come vede la Romania la presenza militare americana nell’est europeo? “E’ una necessità legata a una presenza quanto più consistente e rapida delle capacità militari della NATO in stati che si trovano soprattutto nel fianco est dell’Alleanza. Si tratta principalmente di Romania, Polonia e gli stati baltici. Noi abbiamo sollecitato una presenza permanente dell’Alleanza Nord-Atlantica, sia aerea, che terrestre e marittima, nel nostro caso nel Mar Nero”, ha detto ancora il ministro.

  • Ucraina, o criză internaţională

    Ucraina, o criză internaţională

    În contextul situaţiei extrem de tensionate din Ucraina, SUA au introdus, începând de luni, noi sancţiuni care vizează şapte înalţi oficiali ruşi şi 17 companii din Rusia. Potrivit afirmaţiilor secretarului de Stat american, John Kerry, sancţiunile vor avea efecte atât economice, cât şi politice. El a avertizat ca SUA ar putea introduce, în continuare, alte sancţiuni contra Rusiei, care să vizeze sectoarele cheie ale economiei, în cazul în care Kremlinul nu va schimba politica sa faţă de Ucraina.



    La Moscova, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a dat, însă, asigurări că forţele ruseşti nu vor invada teritoriul ucrainean. Agenţiile de presă informează că trupele care au participat la manevre în apropierea frontierei cu Ucraina au revenit în unităţile lor militare. Potrivit lui Serghei Şoigu, Rusia a fost constrânsă să lanseze manevre de anvergură la graniţă, în faţa perspectivei unei acţiuni militare ucrainene împotriva civililor din sud-estul ţării.



    În cursul unei convorbiri telefonice a miniştrilor Apărării din Rusia şi SUA, secretarul american, Chuck Hagel a subliniat că situaţia din Ucraina rămâne periculoasă şi a îndemnat, din nou, Rusia să pună capăt influenţei sale destabilizatoare pe teritoriul statului ucrainean. De asemenea, el a avertizat că prelungirea agresiunii împotriva Ucrainei va izola şi mai mult Federaţia Rusă şi a îndemnat, din nou, Moscova să contribuie la găsirea unei căi responsabile în vederea încheierii crizei.



    Totodată, Hagel a solicitat asistenţă din partea Rusiei pentru eliberarea a şapte observatori străini ai OSCE, reţinuţi de separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei. Şi ambasadorii celor 28 de ţări membre ale UE au adăugat 15 noi nume de oficialităţi ruse pe lista sancţiunilor împotriva Moscovei. Este vorba de îngheţarea conturilor şi impunerea de interdicţii de călătorie, inclusiv în cazul vicepremierului Dmitri Kozak, creatorul planului, eşuat, de federalizare a Rep. Moldova.



    În România, preşedintele Traian Băsescu a făcut apel la omologul său rus, Vladimir Putin, să condamne ferm acţiunile separatiştilor din regiunea Doneţk, care i-ar fi reţinut pe observatorii OSCE. Într-un comunicat al Preşedinţiei, se arată că România condamnă orice separatism, precum şi utilizarea presiunilor de tip militar în soluţionarea unor deziderate de natură politică. Tot pe fondul crizei din Ucraina, România a anunţat că măreşte bugetul MApN cu 0,2% din PIB. Premierul Victor Ponta a precizat că nu este vorba de achiziţii, ci de modernizarea capacităţilor militare ale armatei române

  • Victor Ponta: „Eu am puterea să merg, împreună cu restul românilor, pe drumul spre România corectă”

    src=/files/VictorPontaRRA2Foto.AlexandruDolea.pngVictor Ponta, Primul Ministru al României, a fost joi invitatul lui Victor Caraculacu în emisiunea “Probleme la zi” la Radio România Actualităţi. Primul Ministru a dat din nou asigurări că nu vor fi probleme cu plata pensiilor şi a salariilor până la sfârşitul anului. România are o rezervă de bani şi orice s-ar întâmpla în Europa sau Ucraina îşi poate asigura sută la sută pensiile, salariile şi funcţionarea instituţiilor publice”, a declarat premierul Victor Ponta la radioul public. Este un anunţ pe care îl fac cu toată responsabilitatea, pentru toţi acei pensionari şi angajaţi în domeniul public”.



    El a mai precizat că statul are disponibilitatea necesară de a plăti pensiile şi salariile şi nu este nevoie să apelăm la FMI, să împrumutăm din altă parte sau să luăm vreo măsură extremă”.



    Premierul a mai spus că nu vor fi mărite taxele actuale, de altfel, potrivit unei analize a ministrului finanţelor, pot fi eliminate peste 70 de “taxe parafiscale”, iar pierderea la buget “va fi una mică”, de aproximativ 2 milioane de lei.



    Sunteţi cel mai ascultat post şi vă felicit pentru asta şi mă bucur că, iată, un post public dovedeşte că poate fi şi eficient şi bine administrat din punct de vedere financiar. Mă gândesc că, din păcate, la Televiziune lucrurile merg mai prost”, a mai spus premierul Ponta.



    Nu vreau să închei până nu vă felicit încă o dată pentru faptul că dovediţi că poate exista media independentă şi media performantă, chiar aşa, de stat, cum se spune, şi nu pot decât să vă urez mult succes în continuare cu instituţia pe care o reprezentaţi”, a adăugat Primul Ministru la RRA.

  • Îngrijorări occidentale privind Ucraina

    UE şi SUA sunt tot mai îngrijorate de evoluţia evenimentelor din Ucraina, mai ales din estul şi sud-estul acestei ţări, unde miltanţi pro-ruşi au ocupat clădiri oficiale în câteva oraşe din zonă, iar în ultimele zile s-au înregistrat şi violenţe. Reuniţi, luni, la Luxemburg, miniştrii europeni de externe au condamnat violenţele recente din estul Ucrainei şi au cerut Rusiei să-şi retragă trupele de la frontiera cu această ţară.



    Ei au reafirmat sprijinul ferm pentru unitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Aceştia au decis extinderea sancţiunilor aplicate Rusiei şi adăugarea unor nume noi pe lista demnitarilor ruşi consideraţi responsabili de creşterea tensiunilor din partea rasăriteană a Ucrainei. Miniştrii au subliniat importanţa angajării unui dialog între Ucraina şi Rusia, inclusiv în cadrul unui mecanism multilateral, cu participarea UE şi SUA, pentru găsirea unei soluţii politice de rezolvare a crizei.



    Prezent la Luxemburg, şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, a avertizat asupra riscului ca perpetuarea instabilităţii din această ţară să afecteze întreaga regiune. Ingrijorată de evoluţiile din Ucraina vecină, Romania, avanpost răsăritean al UE şi NATO, a solicitat în ultima vreme aliaţilor occidentali o suplimentare a prezenţei militare în regiune. De câteva zile, în portul românesc Constanţa, la Marea Neagră, se află distrugătorul american USS Donald Cook, care potrivit Departamentului american al Apărării, are misiunea să ofere garanţii de securitate aliaţilor din NATO şi partenerilor de la Marea Neagră.



    Până joi, marinari militari români şi americani vor desfăşura activităţi de instruire în apele teritoriale ale României şi în cele internaţionale. Şeful statului, Traian Băsescu, care a vizitat distrugătorul, a anunţat că după terminarea misiunii, acesta va fi înlocuit de o fregată a Statelor Unite în Marea Neagră. Pe de altă parte, preşedintele a reafirmat că nu este un adversar al Moscovei, ci al unor practici ale Federaţiei Ruse şi că nu poate să nu observe că aceasta “a creat un cerc de foc” în jurul Mării Negre.


    Traian Băsescu : “Nagorno-Karabah, Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria şi acum Crimeea. Marea problemă este că pentru toate aceste conflicte înghţeate, butonul este la Moscova. Moscova poate să le rezolve pe toate foarte repede, în spiritul dreptului internaţional sau Moscova poate să le facă să explodeze în conflicte, în funcţie de interesele ei. Or asta, pentru noi, România, este un element care afectează securitatea naţională.”



    Menţionăm că în cadrul măsurilor mai ample luate de NATO pentru protejarea flancului estic al Alianţei, în Marea Neagră este prezentă şi o nava militară franceză.

  • Reacţii româneşti la criza din Ucraina

    Reacţii româneşti la criza din Ucraina

    România susţine integritatea teritorială a Ucrainei, condamnă încercările de destabilizare a acestei ţări şi atrage atenţia asupra riscului de formare a unui arc de conflicte prelungite în jurul Mării Negre. Cu acest mesaj a mers, luni, la Luxemburg, la reuniunea şefilor diplomaţiilor din Uniunea Europeană, ministrul de externe Titus Corlăţean. Cetăţenii — a mai spus el — nu au de ce să-şi facă preocupări legate de securitatea lor naţională, din moment ce România este membră a NATO, dar ceea ce se întâmplă în statul cu care se învecinează la nord nu poate să nu fie preocupant şi cu influenţe extrem de serioase.



    Cât despre preşedintele Traian Băsescu, acesta a calificat drept absolut firesc demersul autorităţilor ucrainene de a restabili ordinea în estul ţării, unde persoane şi grupări înarmate pro-ruse au ocupat, în ultimele zile, clădiri administrative. Potrivit şefului statului, existenţa masivă a trupelor Federaţiei Rusiei la frontiera de est şi de sud-est a Ucrainei încurajează ceea ce se întâmplă în estul acestei ţări.



    Mai mult decât atât, apariţia, din nou, pe teritoriul ucrainean a soldatului neidentificabil, dar foarte bine instruit — toate acestea pun un mare semn de întrebare asupra implicării ruse în Ucraina. În acest context, Traian Băsescu nu a făcut un secret din a spune că, de la instalarea administraţiei Obama la Casa Albă, când a înţeles că Statele Unite se retrag din Europa de Est şi îşi concentrează politica externă pe zona Asia-Pacific, el le-a avertizat că fac o greşeală strategică. De ce? Pentru că, în opinia sa, Uniunea Europeană nu este suficient de solidară şi unitară pentru a substitui lipsa din regiune a SUA atât din punct de vedere al securităţii, cât şi al dezvoltării democratice, pârghiile de care comunitatea europeană dispune pentru a gestiona derapaje precum cel din Ucraina fiind mult prea slabe.



    Sunt departe de a fi un anti-rus — a mai spus Traian Băsescu — dar Moscova trebuie să înţeleagă că a ratat o ocazie extraordinară de a avea o relaţie foarte bună cu România prin preşedintele ei. La începutul lunii, Rusia, prin purtătorul de cuvânt al ministerului de externe, a criticat unele declaraţii ale liderilor români faţă de situaţia din Ucraina, subliniind că o deteriorare a relaţiilor dintre Bucureşti şi Moscova nu este în interesul nimănui.



    Tentaţia diplomaţiei ruse de a transfera criza gravă pe care Federaţia Rusă o traversează, în prezent, în raport cu comunitatea europeană şi euro-atlantică înspre zona relaţiilor bilaterale cu România este nefundamentată şi greşită — au replicat autorităţile de la Bucureşti. România a susţinut şi continuă să susţină, împreună cu partenerii din UE şi NATO, necesitatea respectării independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.

  • Problema Transnistriei în relaţiile ruso-americane

    Problema Transnistriei în relaţiile ruso-americane

    Alipirea Crimeii la Rusia a provocat suspiciunea că Moscova va adopta aceeaşi atitudine şi faţă de alte republici ex-sovietice care au regiuni separatiste. Există o nelinişte specială în ceea ce priveşte situaţia legata de Transnistria, a recunoscut secretarul de stat adjunct american pentru Europa, Victoria Nuland, aflată, duminică, în vizită, la Chişinău. Temerile au la bază inclusiv recenta cerere a responsabililor transnistreni către Duma Rusă de a elabora o lege care sa permită absorbţia regiunii de către Rusia.



    La referendumul local din 2006, o largă majoritate a populaţiei Transnistriei, care s-a separat de facto în 1992, în urma unui conflict armat, s-a pronunţat pentru desprinderea de Republica Moldova şi pentru intrarea în componenţa Federatiei Ruse. Diplomatul american a anunţat, la Chişinău, că SUA vor acorda Republicii Moldova 10 milioane de dolari pentru a-şi întări securitatea frontierelor, în special a celei cu Transnistria majoritar rusofonă, unde Rusia are dislocaţi câteva mii de soldaţi.



    Moscova susţine că aceşti militari asigură respectarea acordului de pace încheiat în 1994, însă OSCE şi Chişinăul au cerut, în repetate rânduri, respectarea deplină a acordului citat şi mai ales, retragerea armatei ruse. Moscova se plânge, la rândul ei, că frontierele Transnistriei sunt blocate de Republica Moldova – la vest şi de Ucraina – la răsărit, îngrădindu-se libertatea de mişcare a cetăţenilor din regiune.



    Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov s-a întâlnit, duminică, la Paris, cu omologul său american, John Kerry pentru a discuta, inclusiv această situatie, în contextul crizei ucrainene. La briefingul susţinut după încheierea convorbirilor, ministrul rus a declarat că Moscova şi Washingtonul s-au înţeles să depună eforturi în direcţia realizării scopului împărtăşit de toţi, şi anume un statut special al Transnistriei în cadrul unei Republici Moldova unice, suverane şi neutre – informează ITAR-TASS.



    Lavrov a afirmat că a simţit din partea interlocutorilor săi înţelegere faţă de aceste îngrijorări. Problema Transnistriei va fi discutată, de altfel şi la o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2 (Transnistria, Moldova, Ucraina, Rusia, OSCE plus SUA şi UE – observatori) care va avea loc foarte curând.

  • Crimea: Romania non riconoscerà annessione alla Russia

    Crimea: Romania non riconoscerà annessione alla Russia

    Sdegno all’unisono dall’intera classe politica romena per l’annessione della Crimea alla Russia. Le istituzioni, i partiti e i leader politici di Bucarest hanno espresso costernazione e preoccupazione.



    Un atteggiamento alimentato da una parte, dalla perplessità che nel XXI secolo riappaiono pratiche dell’epoca stalinista e, dall’altra, dai traumi storici subiti dalla Romania stessa, costretta, in seguito a un ultimatum del 1940, a cedere all’Unione sovietica i suoi territori orientali.



    L’annessione della regione secessionista russofona della Crimea alla Russia è definita dal Ministero degli Esteri romeno come un atto illegittimo, contrario ai principi fondamentali del diritto internazionale, che viola l’indipendenza, la sovranità e l’integrità territoriale dell’Ucraina.



    In questo modo, vengono cancellati gli esiti di decine di anni di dialogo e cooperazione, volti a costruire un’Europa unita, senza linee di divisione, precisa il Ministero degli Esteri romeno.



    La diplomazia di Bucarest esprime “il totale disaccordo” per l’azione della Federazione Russa, di cui ammonisce che può generare effetti destabilizzanti nell’intera regione e l’isolamento internazionale di Mosca, dal punto di vista politico, economico e militare.



    La Romania — conclude il comunicato del Ministero degli Esteri — non riconoscerà l’annessione della repubblica autonoma della Crimea, parte integrante dello stato ucraino.



    Per il presidente romeno Traian Basescu, l’annessione della penisola collocata al sud dell’Ucraina è una prova che la Russia di Putin tenta di rifare l’ex Unione sovietica.



    Preoccupazione condivisa dal premier socialdemocratico Victor Ponta, il quale valuta che le istituzioni internazionali devono reagire fermamente, poichè altrimenti la Russia potrebbe continuare la politica annessionistica.



    Dall’opposizione, il leader liberale Crin Antonescu afferma che l’annessione di una parte del territorio ucraino contraviene al diritto internazionale, definendo illegale il cosiddetto referendum che l’ha preceduta.



    Da parte sua, il primo-vicepresidente democratico-liberale, Catalin Predoiu, sostiene che la Romania deve esprimere fermamente il sostegno al rispetto delle norme di diritto internazionale e coordinare le azioni con i suoi alleati dell’UE e della NATO, che hanno condannato all’unisono l’annessione della Crimea.



    A questo punto, quasi tutti i politici di Bucarest si pronunciano per l’acceleramento delle procedure di integrazione nell’UE della Moldova (a maggioranza romenofona), collocata tra la Romania e l’Ucraina, minata, da parte sua, dai focolai del separatismo filorusso della Transnistria (est) e della Gagauzia (sud).

  • Crimea: Romania, referendum illegittimo e illegale

    Crimea: Romania, referendum illegittimo e illegale

    Accanto a Polonia, Slovacchia e Ungheria, la Romania è uno dei Paesi membri dell’UE e della NATO confinanti con l’Ucraina. Nell’ovest di questo Paese, lungo la frontiera comune, che complessivamente supera i 600 km, vivono oltre 400.000 etnici romeni.



    Sono altrettanti motivi per cui Bucarest è legittimamente preoccupata per la situazione nello stato confinante, per la cui sovranità e integrità territoriale si è pronunciata costantemente. Il presidente Traian Basescu ha dichiarato che la Romania considera illegale il referendum in Crimea e non riconoscerà il suo esito.



    Il capo dello stato romeno ritiene che uno scrutinio organizzato sotto la minaccia dell’occupazione militare non può riunire le norme di un processo democratico, in grado di essere riconosciuto e legittimato dalla comunità internazionale.



    Inoltre, Traian Basescu sollecita alla Russia di agire nella relazione con l’Ucraina ai sensi della Carta dell’ONU e dei principi di diritto internazionale, sottolineando che la Romania appoggia la soluzione diplomatica della crisi.



    Da parte sua, il capo della diplomazia romena, Titus Corlatean, ha salutato quello che ha definito come atteggiamento positivo della NATO nell’approccio della crisi in Ucraina, con l’invio di aerei di ricognizione nello spazio di Romania e Polonia, per monitorare la crisi.



    “La misura adottata dal Consiglio Nord-Atlantico è volta a prevenire le tensioni a livello regionale e a garantire la sicurezza degli stati membri”, ha dichiarato Corlatean. In un’intervista ai media internazionali, il capo della diplomazia romena ha espresso la preoccupazione per l’escalation dell’intervento russo al Mar Nero.



    Anche il segretario di stato agli affari strategici al Ministero degli Esteri romeno, Bogdan Aurescu, afferma che le evoluzioni in Ucraina rappresentano un segnale serio e allarmante per l’Europa e che il referendum in Crimea è illegittimo e illegale.



    “La penisola può rappresentare un altro passo in una nuova spirale espansionistica russa, e la Romania, al confine con l’Ucraina, diventa l’ultimo scudo del blocco occidentale”, spiegano i commentatori citati dai media.



    La preoccupazione della Romania è amplificata dall’esistenza di un altro focolaio di separatismo filorusso a soli 100 km dal suo confine orientale: la regione della Transnistria (est della Moldova, a maggioranza romenofona), da oltre due decenni uscita dal controllo delle autorità di Chisinau, in seguito a un conflitto armato che ha provocato centinaia di morti e chiuso con l’intervento delle truppe russe al fianco dei separatisti.



    Per i commentatori, sono evidenti le analogie tra la Crimea e la Transnistria, e tra esse e le regioni separatiste georgiane dell’Abcasia e dell’Ossezia del Sud.



    A questo punto, il premier romeno Victor Ponta ha sottolineato che servono maggiori impegni dell’UE e dei suoi membri per quanto riguarda la Georgia e la Moldova, per convalidare l’opzione filo-occidentale dei governi e dei popoli di questi due stati ex sovietici.

  • Reacţii la situaţia din Crimeea

    Reacţii la situaţia din Crimeea

    Alături de Polonia, Slovacia şi Ungaria, România este una dintre ţarile membre ale NATO şi UE care se învecinează direct cu Ucraina. Frontiera comună depăşeşte şase sute de kilometri. În plus, în vestul Ucrainei, concentraţi, în general, de-a lungul acestei frontiere, există peste 400 de mii de etnici români. Sunt tot atâtea motive pentru care Bucureştiul nutreşte preocupări legitime faţă de situaţia din statul vecin, pentru a cărui suveranitate şi integritate teritorială s-a pronunţat în mod consecvent.



    Preşedintele Traian Băsescu a declarat că România consideră ilegal referendumul din Crimeea şi nu va recunoaşte rezultatele acestuia. Şeful statului român consideră că un scrutin organizat sub ameninţarea ocupaţiei militare nu poate întruni normele unui proces democratic, care să poată fi recunoscut şi legitimat de comunitatea internaţională. Totodată, Traian Băsescu solicită Rusiei să acţioneze în relaţia cu Ucraina în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu principiile de drept internaţional şi arată că România sprijină reglementarea crizei pe cale diplomatică.



    La rândul său, ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, salută ceea ce numeşte atitudinea pozitivă a NATO în abordarea crizei din Ucraina, prin trimiterea de avioane de recunoaştere deasupra Poloniei şi României, care să monitorizeze criza. “Măsura adoptată de Consiliul Nord-Atlantic vizează să prevină tensiunile la nivel regional şi să garanteze securitatea statelor membre”, a declarat Corlăţean. Într-un interviu pentru presa internaţională, şeful diplomaţiei române îşi exprimă îngrijorarea faţă de escaladarea intervenţiei ruseşti la Marea Neagră.



    Şi unul dintre adjuncţii lui Corlăţean, secretarul de stat pentru afaceri strategice în MAE, Bogdan Aurescu, afirmă că evoluţiile din Ucraina reprezintă un semnal serios şi alarmant pentru Europa şi că referendumul din Crimeea este nelegitim şi ilegal. “Peninsula poate reprezenta încă un pas într-o nouă spirală expansionistă rusă, iar România, aflată la graniţa cu Ucraina, devine ultimul scut al blocului occidental”, comentează analişti citaţia de media.



    Neliniştea României e amplificată de existenţa, la doar 100 de kilometri de graniţa sa răsăriteană, a altui focar de separatism pro-rus: Transnistria, din estul Republicii Moldova (majoritar romanofonă), ieşită, de peste două decenii, de sub controlul Chişinăului, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor ruse de partea separatiştilor.



    Pentru analişti, analogiile între Crimeea şi Transnistria, între acestea şi regiunile separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud sunt evidente. În context, premierul român, Victor Ponta, afirmă că Uniunea Europeană, ţările membre ale acesteia, trebuie să facă mult mai mult pentru Georgia şi Republica Moldova şi să valideze opţiunea pro-occidentală a guvernelor şi popoarelor din celor două state ex-sovietice.

  • România şi situaţia din Ucraina

    România şi situaţia din Ucraina

    România nu ridică gradul de alertă, neexistând riscul unui conflict cu Rusia. Asigurările vin din partea preşedintelui Traian Băsescu referitor la situaţia generată de conflictul din Ucraina vecină, căreia Bucureştiul a reiterat că îi susţine fără rezerve independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea. Traian Băsescu: România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale, este o agresiune la adresa Ucrainei. Apreciem conduita trupelor ucrainene care nu au răspuns provocărilor, evitând astfel escaladarea situaţiei. Considerăm ilegitimă iniţiativa Parlamentului din Crimeea de a adopta o declaraţie de independenţă faţă de Ucraina în perspectiva referendumului anunţat pentru data de 16 martie.



    În viziunea României, consultarea populară pe tema alipirii la Rusia a regiunii autonome rusofone este neconstituţională. Mai mult, Bucureştiul anunţă că se va alătura demersurilor euro-atlantice în vederea restabilirii ordinii de drept. De altfel, România s-a oferit să participe la eventuale negocieri pentru soluţionarea tensiunilor ruso-ucrainene. Din nou, Traian Băsescu: Dacă cineva va avea nevoie de expertiza unui vecin care cunoaşte bine situaţia regională, noi ne-am oferit să fim parte a unui eventual format de negociere, dar, legal şi moral, noi considerăm că SUA şi Marea Britanie, ca semnatari ai Memorandumului de la Budapesta, trebuie să fie în linia întâi a negocierilor, şi o fac.



    În 1994, Ucraina accepta să se dezarmeze nuclear în schimbul garantării integrităţii sale teritoriale de către Statele Unite, Marea Britanie şi Rusia. Or, o anexare de către Moscova a Crimeii ar avea consecinţe serioase — aşa cum declara, la Strasbourg, europarlamentarul român Ioan Mircea Paşcu: În cazul în care Rusia va prelua Crimeea, alte ţări se vor gândi de două ori înainte de a renunţa la statutul lor nuclear, ceea ce va avea un efect negativ asupra neproliferării. Şi, poate cel mai important, tot sistemul european de securitate ar cădea şi va trebui renegociat unul nou, dar cu o Rusie mult mai agresivă.



    Periculoase sunt, deopotrivă, apariţia unui nou conflict îngheţat în zona Mării Negre şi o destabilizare regională. Preşedintele Traian Băsescu: Nu am putut anticipa Georgia. Ucraina ne-a prins nepregătiţi. Am fi ridicoli dacă s-ar întâmpla ceva legat şi de Republica Moldova şi am fi tot nepregătiţi sau surprinşi, în condiţiile în care România semnalează demult aliaţiilor ei aceste riscuri.



    În context, armata română îşi continuă, potrivit planificării, toate aplicaţiile şi programele de instruire. Şeful Statului Major a primit dispoziţie să mute aplicaţiile din partea a doua a anului în prima parte. România şi-a pus la dispoziţie spaţiul aerian pentru avioanele de supraveghere ale NATO şi a autorizat prezenţa unei fregate franceze în apele teritoriale româneşti.

  • România şi situaţia dit Ucraina

    România nu lu-alina gradlu di lahtarsari, ma nu ari piricl’iul tra un conflictu cu Rusia. Asiguripserli yinu dit partea a prezidentului Traian Băsescu tu ligatura cu situaţia la cari s-agiumsi cu conflictul dit Ucraina vitina, a curi Bucureştiul l’i-aspuni ca andrupasti pan di mardzina independenţa, integritatea teritorială şi suvearanitatea.



    Ia ti spuni Traian Băsescu:



    România lugurseasti că iti prezenţă a asckerilor dit Federaţia Rusa pi teritoriul ali Ucraina, fără acordul a aistei şi nafoara-a acordurlor bilatearale, easti una fuvirseari contra ali Ucraina. Lugursim si aprukem purtaticlu a askerilor ucraineane cari nu deadira apandisi la ntapaturi, evitândalui aesta turlie s-minteasca lucarli. Lugursim paranom iniţiativa-a Parlamentului dit Crimeea tra s-vuluseasca una declaraţie di independenţă andicra di Ucraina tu perspectiva-a referendumlui dimandat ti 16 martu. Tn minduita ali Românie, consultarea populară pi tema tra alikearea la Rusia a regiunil’ei autonome rusofone easti niconstituţională. Ma multu, Bucureştiul dimanda că va s-andrupasca demersurli euro-atlantiti tra s-ndreaga arada di dreptu. Tu aesta noima, România sa spusi hazari tra s-l’ia parti la eventuale negocieri tra ndridzearea a mintireasilor ruso-ucrainene.



    Diznau nou, Traian Băsescu: Ma s-hiba di varnu va s-aiba ananghi di expertiza a unui vitin cari cunoaşte ghini situaţia regională, noi na spusim hazari tra s-him parte a unal’ei eventuala parei di pazarapsari, ama, legal şi moral, noi lugursim că SUA şi Marea Britanie, ca semnatari a Memorandumlui di Budapista, lipseasti s-hiba tru amprotusa a pazarapaserlor, şi u adara. Tru 1994, Ucraina aaprukea dezarmarea a l’ei isis nucleara ama cu asiguripsearea a integritatil’ei a l’ei teritoriala di cătra Statile Unite, Marea Britanie şi Rusia. Em, una alikeari di cătra Moscova a Crimeil’ei poati s-aduca mari zn’ii — aşi cum declara, Strasbourg, europarlamentarlu român Ioan Mircea Paşcu:



    Ma s-hiba di Rusia sa u alicheasca Crimeea, alti vasilii va s-mindueasca di daua ori ninti tra s-traga mana di la statutlu a lor nuclear, s-cl’eama ca va s-aiba una slabinta tu ligatura cu niufilisearea armatlor nucleari. Şi, vahi nai di simasie, tut sistemlu european di securitate va s-cada şi va s-hiba ananghi pazarapsearea a unlu nau, ama cu una Rusie multu ma fuviroasa. Di piricl’iu suntu, tu idyiul kiro, em scutearea tu migdani un nau conflict îngl’itat tru zona ali Amarea Lae em una distabilizare regională.



    Ia ti lugurseasti Prezidentul Traian Băsescu: Nu minduiam ti Georgia. Ucraina nacata niandrepta. Va s-him ti ola ma si s-faca tiva ligat şi di Republica Moldova şi va s-him napoi nu ndrepta ica acatat pi napandica, tu condiţiile tru cari România l-aduti di cabaia kiro a aliaţlor a l’ei aesti riscuri. Tru contextu, askerea română ş-du ma largu, simfun cu planlu, tuti aplicaţiile şi programele di instruire. Caplu a Statlui Major apruke cumandul tra s-muta aplicaţiile dit daua parti a anlui tru prima parte. România ş-lu discl’isi spaţiul aerian tra avioanile di avigl’eari ale NATO şi apruke vinita a unal’ei fregata franteasca tru apile teritoriale româneşti.




    Armanipsearea: Tascu Lala


  • Dialog româno-ucrainean

    Teritorial şi demografic, Ucraina este cel mai mare dintre vecinii României. Strategic, e, spun specialiştii, cel mai important, fiindcă sutele de kilometri ai frontierei comune despart nu doar două ţări, ci şi spaţiul NATO şi UE, din care face parte România, de universul ex-sovietic, din care noua putere pro-occidentală de la Kiev încearcă să evadeze. De aceea, Bucureştiul a monitorizat cu maximă atenţie evoluţiile din ultimele luni de la Kiev, de la protestele care au condus la căderea fostului preşedinte pro-rus Viktor Ianukovici la invazia trupelor ruseşti în Crimeea.



    Luni, întâmpinându-l pe omologul său român, Titus Corlăţean, la Kiev, ministrul ucrainean de Externe, Andri Deşciţa, i-a mulţumit pentru sprijinul Bucurestiului faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Ei au semnat un acord privind creşterea măsurilor de încredere şi securitate între cele două ţări. Corlăţean a mai fost primit de preşedintele interimar, Olexandr Turcinov, şi de premierul Arseni Iaţeniuk.



    Şeful diplomaţiei române i-a declarat trimisului nostru la Kiev că mesajul pe care a dorit să-l transmită este că România susţine deplin aspiraţiile europene ale Ucrainei: “Ucraina are nevoie de spirjinul ferm, coordonat, al comunităţii internaţionale democratice, al familiei europene şi euroatlantice, deci şi de sprijinul României, pentru ceea ce înseamnă integritatea teritorială, suveranitatea, indepedenţa, dar şi pentru dreptul legitim suveran de a-şi decide viitorul european. Sperăm ca, printr-un proces politic intern, firesc, democratic, lucrurile să se aşeze, să putem să acţionăm rapid pentru aprofundarea unei cooperări bilaterale, care include importante elemente economice în domeniul securităţii energetice, infrastructurii investiţiilor.”



    Corlăţean a anunţat şi repatrierea unora dintre cetăţenii ucraineni spitalizaţi la Bucureşti după ce au fost răniţi în luptele de stradă de luna trecută de la Kiev. El a mai afirmat că sprijinul României pentru Ucraina s-a exprimat şi prin participarea a doi observatori în misiunea OSCE din Crimeea. Pe agenda discuţiilor dintre Corlăţean si Deşciţa a fost inclusă şi situatia comunităţii româneşti din Ucraina, care numără peste 400 de mii de persoane.



    Punctul de vedere al Bucureştiului e clar: “Noi aşteptăm, ca, în baza expertizei europene, a Consiliului Europei, dar în primul rând cu consultarea minorităţilor naţionale din Ucraina, deci inclusiv a reprezentanţilor minorităţii române, să fie adoptată în perioada următoare o legislaţie de tip european.” De respectarea drepturilor minorităţilor, a subliniat ministrul român, depind, finalmente, si stabilitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

  • Ministrul de Externe al României, în vizită la Kiev

    Ministrul român al Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, s-a întâlnit luni, la Kiev, cu omologul său ucrainean, Andrii Deşciţa. Cei doi oficiali au discutat despre recentele evenimente din Ucraina, iar Corlăţean a reiterat ferm condamnarea actului de agresiune a împotriva Ucrainei suverane şi independente, act ce periclitează securitatea acestei ţări şi a întregii regiuni.



    De asemenea, cei doi miniştri au analizat spectrul îngrijorător al replicării unor fenomene secesioniste, precum cel din Crimeea, şi posibila perspectivă a formării unui arc de conflicte prelungite în plan regional. Corlăţean a susţinut ca orice demers cu privire la definirea statutului Republicii Autonome Crimeea să se organizeze în consultare şi cu acordul autorităţilor centrale de la Kiev, respectiv să fie conform normelor de drept internaţional şi cadrului constituţional şi legal în vigoare al Ucrainei.



    Totodată, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a exprimat disponibilitatea Guvernului României de a oferi asistenţă concretă Ucrainei în procesul amplu de reformă legislativă, instituţională şi economică avut în vedere ca parte a parcursului european şi în perspectiva unui posibil proces de aderare la Uniunea Europeană.



    Referitor la comunitatea română din Ucraina, ministrul român a salutat decizia preşedintelui interimar al Ucrainei de a nu promulga legea de abrogare a Legii privind principiile politicii de stat în domeniul lingvistic în Ucraina şi a apreciat drept încurajator demersul de constituire, la nivelul Radei Supreme, a unei Comisii tematice mandatate să elaboreze proiectul unei noi legislaţii ucrainene în acest domeniu.



    În cadrul întâlnirii de la Kiev, s-a semnat şi Acordul între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind măsurile de întărire a încrederii şi securităţii. Acordul reglementează, în principal, notificarea reciprocă în avans a unor activităţi militare ale unităţilor terestre şi aeriene în regiunile de frontieră.


    Sursa: MAE.ro