Radio România Internațional

Tag: Ucraina

  • Strategia conflictelor îngheţate

    Strategia conflictelor îngheţate

    Noi, consumatorii de ştiri, avem mari şanse să aşteptăm în van o debarcare masivă a trupelor sub stindard rus pe pământurile Ucrainei, aşa cum eram convinşi că se va petrece acum o săptămână. Decizia parlamentarilor ruşi ne-a îndreptat spre astfel de aşteptări, dar s-ar putea să fie un drum greşit. Este posibil ca votul aleşilor poporului rus să fie doar răspunsul la fel de retoric la o întrebare retorică pusă de preşedintele Putin. În limba rusă, problemă şi întrebare se pot traduce prin acelaşi cuvânt, vapros. Altfel spus, Parlamentul de la Moscova a dat răspuns unei întrebări şi nu soluţie la vreo problemă, fie că suntem de acord cu acest tip de soluţie sau ne indignează pur şi simplu. Problema în speţă există de mult timp, şi la fel şi soluţia pentru care s-a optat. Nu vom vedea trupele cu însemne clare derulând o operaţiune militară clasică sub privirea jurnaliştilor acreditaţi, ci mai degrabă puneri în faţa faptului împlinit şi stări de facto ce nu se mai pot schimba.



    În limbaj de specialitate, astfel de situaţii se numesc conflicte îngheţate. De fapt sunt congelate de-a dreptul, dar numai conflictul armat este oprit pentru că situaţia pe teren se derulează în continuare fără ezitare. Zona de contact a Rusiei cu statele est-europene care au fost în componenţa Uniunii Sovietice este plină de regiuni şi teritorii secesioniste care au ieşit, de fapt, de sub controlul respectivei republici post-sovietice, iar regimul, deşi nerecunoscut de comunitatea internaţională, îşi duce viaţa cu sprijin rus. Este cazul Osetiei de Sud, unde Georgia nu are nicio putere, iar războiul din 2008, din timpul Jocurilor olimpice de la Beijing, a făcut Moscova să joace inclusiv cartea recunoaşterii statale. Mai aproape de România este Transnistria, un alt exemplu de conflict îngheţat în care, totuşi, separatiştii pro-ruşi au ieşit învingători.



    La începutul anilor 90, trezirii sentimentului naţional în Republica Moldova, atunci în componenţa Uniunii Sovietice, i s-a răspuns cu stimularea şi susţinerea sepratismului pro-rus, ba chiar şi pro-comunist în raioanele sale de Est. Republica Moldova este cea mai mare parte a teritoriului Basarabiei luate din România în 1940, prin ultimatumul stalinist. Basarabiei i-au fost amputate sudul şi nordul şi adăugate raioane de peste Nistru şi astfel a apărut harta Moldovei sovietice. Şi atunci, dar şi acum, Moldova ex-sovietică se întinde doar între România şi Ucraina. Iar Transnistria secesionistă este o limbă de pământ între Nistru şi Ucraina, dar a privit mereu direct spre Moscova.



    La începutul anilor 90, moldovenii luptau cu poezia şi istoria naţională împotriva tancurilor armatei a XlV-a a Uniunii Sovietice, devenită a Rusiei. Şi atunci, mai cu ecusoane sau mai fără însemne distinctive, soldaţii ruşi au luptat de partea secesioniştilor transnistreni criptocomunişti împotriva armatei moldovene aflate la începutul existenţei sale. Intervenţia internaţională a reuşit să oprească luptele, dar Transnistria a rămas în afara controlului Republicii Moldova. Şi asta de mai bine de două decenii, timp în care Transnistria a funcţionat ca un stat cu tot ce îi trebuie, chiar şi reguli proprii, împotriva celor internaţionale. Transnistria are preşedinte, guvern şi ministere, administraţie proprie, parlament, armată, comerţ şi bănci şi dacă îi mai trebuie ceva ia din Rusia. Cam aşa arată un conflict îngheţat, nu se mai trage, dar este ca şi cum câştigătorii au fost declaraţi. Toţi ştiu asta doar noi, cei care luăm în serios declaraţiile oficiale, nu am aflat că soldaţii cu steaguri nu mai vin, iar cei fără însemne sunt deja acolo.

  • Uniunea Europeană şi Ucraina

    Uniunea Europeană şi Ucraina

    Reuniţi, joi, la Bruxelles, într-un summit de urgenţă, şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană au decis adoptarea unor sancţiuni politice împotriva Rusiei, suspendând negocierile pe tema acordului privind liberalizarea vizelor pentru ruşii care călătoresc în Europa şi amânând pe termen nedefinit participarea la summitul G8, care urma să aibă loc în staţiunea rusească Soci.



    În plus, ei au avertizat Moscova că, dacă nu va începe rapid dialogul cu autorităţile legitime de la Kiev, vor urma şi sancţiuni economice. Uniunea Europeană califică drept ilegală decizia parlamentului prorus din Crimeea de a cere intrarea acestei republici autonome în componenţa Federaţiei Ruse şi consideră plecarea trupelor ruseşti din peninsulă o măsură esenţială pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.



    Prezent la summit, preşedintele Traian Băsescu a anunţat disponibilitatea României, care împarte cu Ucraina sute de kilometri de frontieră comună, de a participa la medierea crizei. Bucureştiul, afirmă preşedintele, are toate atuurile pentru a fi considerat un partener echilibrat într-un eventual format de negocieri. Pe de o parte, nu este dependent energetic de Moscova şi nu are interese economice majore în relaţia cu aceasta. Pe de alta, a adăugat Traian Băsescu: Avem peste 400.000 de cetăţeni ucraineni vorbitori de limbă română, ceea ce ne situează pe locul doi, după minoritatea rusă, ca interes pentru ceea ce se întâmplă cu minorităţile pe teritoriul Ucrainei. Un al doilea argument pe care îl avem este acela că România este cel mai apropiat stat membru al Uniunii Europene de Crimeea, distanţa e doar 160 de mile marine, ceea ce pentru una din cele 400 de nave ale flotei Federaţiei Ruse de la Sevastopol înseamnă un marş de 10 ore, maxim, până la frontierele României. De asemenea, România este la 100 de km de un alt conflict îngheţat, cel din Transnistria (regiune separatistă pro-rusă din estul Republicii Moldova, majoritar românofonă — n.red.)”



    Şeful statului a anunţat că a aprobat participarea României cu experţi la misiunea OSCE în Ucraina şi că a cerut noii puteri de la Kiev anularea legii referitoare la minorităţi, prin care româna îşi pierdea statutul de limbă regională.



    Situaţia comunităţii româneşti din statul vecin, pentru care Bucureştiul îşi doreşte standardele europene de protecţie, şi, în general, pulsul relaţiilor bilaterale vor putea fi, de altfel, mai exact stabilite luni, când ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, va merge la Kiev.

  • Ucraina şi drepturile minorităţilor

    Ucraina şi drepturile minorităţilor

    În contextul situaţiei din Ucraina, Bucureştiul este preocupat de respectarea drepturilor minorităţii române din ţara vecină, a doua ca dimensiune după cea rusă şi numărând peste 400 de mii de persoane. Parlamentul ucrainean a abrogat recent o lege adoptată în 2012, în mandatul lui Viktor Ianukovici, recent destituit, care stabilea cadrul legal pentru o extindere a utilizării limbilor minorităţilor. Legea prevedea că limba ucraineană este singura de stat şi că pe teritoriul Ucrainei este garantată utilizarea limbilor regionale, care includ limbile moldovenească, română, rusă, belarusă, bulgară, armeană, găgăuză, germană, greacă modernă, poloneză, slovacă şi maghiară. Textul permite utilizarea limbii minorităţilor în afaceri, în şcoli, dar şi în alte domenii. Iar adoptarea sa a fost unul dintre punctele importante ale campaniei lui Ianukovici. Deşi abrogată, legea de acum doi ani este încă în vigoare, noul lider interimar de la Kiev luând decizia de a nu promulga decretul de abrogare.



    Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul de Externe de la Bucureşti: Adoptarea acelei legi de abrogare a legislaţiei cu privire la limbile regionale sau minoritare, fără îndoială că a fost o greşeala strategică a guvernului nou instalat în Ucraina şi aceasta a fost criticată şi de către România şi de către foarte multe alte state şi instituţii europene, şi nu numai. Faptul că noul preşedinte interimar din Ucraina nu a promulgat Legea de abrogare a acelei legislaţii reprezintă fără îndoială un lucru bun şi în acelaşi timp faptul că există intenţia de adoptare a unei noi legislaţii iarăşi reprezintă un aspect pozitiv. Noi am solicitat şi direct părţii ucrainene, cel mai recent în cadrul discuţiei telefonice pe care ministrul român de externe domnul Corlăţean a avut-o cu omologul său ucrainean, ca această nouă legislaţie să fie adoptată cât mai rapid, însă – foarte important – cu consultarea directă a minorităţilor, inclusiv a minorităţii române, precum şi cu asistenţa Comisiei de la Veneţia şi a Înaltului Comisar OSCE pentru Minorităţi Naţionale. Cele două instituţii au adoptat, în trecut, avize critice faţă de textul legii privind limbile regionale sau minoritare şi această deficienţă trebuie să fie remediată. Ceea ce dorim este ca noua legislaţie din Ucraina să fie în deplină conformitate cu standardele europene în materie.”



    În baza legii în vigoare din august 2012, rusa a dobândit statutul de limbă regională în zone în care este prima limbă pentru cel puţin zece la sută din populaţie, respectiv în 13 din cele 27 de regiuni ucrainene, în timp ce pentru română aceasta s-a aplicat la Cernăuţi şi în Transcarpatia. Un grup de lucru a fost constituit la Kiev, în care au fost cooptaţi inclusiv lingvişti, filologi şi specialişti în probleme sociale — aceştia pregătind o nouă legislaţie în domeniu. Ucraineana este limba naţională, dar nu vor fi niciun fel de restricţii în ceea ce priveşte limba, naţionalitatea, etnia, religia. Avem un guvern democratic ce garantează drepturile pentru toţi”, a dat asigurări preşedintele interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov, referindu-se la legea în pregătire.



    Poziţia României privind situaţia din Ucraina a fost fermă şi în acord cu cea a cancelariilor occidentale. Care sunt efectele socio-economice ale crizei din Ucraina asupra României? Din nou, Bogdan Aurescu: În ceea ce priveşte aspectele cu caracter social, am constatat că în ultima perioadă, inclusiv pe parcursul confruntărilor violente care au avut loc la Kiev, nu s-a înregistrat o creştere a numărului de vize din partea cetăţenilor ucraineni la oficiile diplomatice şi consulare ale României din Ucraina. Din punct de vedere economic, sigur că nu putem să nu remarcăm faptul că anul trecut, volumul schiimburilor comerciale dintre România şi Ucraina a fost în creştere. A existat o creştere a exportului românesc în Ucraina cu 18% şi a importului cu 8,1%, volumul total fiind de aproximativ 1,8 miliarde de dolari. Şi evident că atunci când există o criză economică, atunci când există o criză din punct de vedere securitar într-un spaţiu aflat în vecinătatea României, fără îndoială că pot exista riscuri cu privire la economia statelor vecine. Din acest punct de vedere, faptul că România a avut anul trecut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, 3,5%, reprezintă din punct de vedere economic o anumită garanţie cu privire la stabilitatea economiei româneşti. Dar, fără îndoială, putem vedea că, zilele trecute, bursele europene au fost afectate de evenimentele din Ucraina. Conform analiştilor economici, anumite monede ale unor state au fost afectate, preţul petrolului a crescut, preţul aurului de asemenea, aceste evoluţii fiind sigur puse şi pe seama confruntărilor din Ucraina.”



    Preocupată de situaţia din Ucraina, România consideră necesară asistenţa economică pentru Kiev din partea comunităţii internaţionale, prin intermediul FMI şi al altor instituţii financiare şi în strânsă coordonare între Statele Unite şi Uniunea Europeană.

  • Reacţii la criza din Ucraina


    Tensiunile sunt la cote maxime în Ucraina, în timp ce la nivelul organizaţiilor internaţionale continuă consultările pentru a fi găsite posibile soluţii la criza din ţara vecină României: au fost, deja, reuniuni de urgenţă ale Consiliului de Securitate al ONU şi ale Consiliul Nord Atlantic, mai-marii Planetei au convorbiri telefonice permanente, la Kiev este un du-te-vino diplomatic la cel mai înalt nivel. Uniunea Europeană pregăteşte, pentru joi, un summit de urgenţă, după întâlnirea de luni, tot de urgenţă, a miniştrilor ei de externe.



    Prezent, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Titus Corlăţean, a subliniat: “Acţiunea armată a Federaţiei Ruse reprezintă o violare clară a suveranităţii, integrităţii teritoriale şi independenţei Ucrainei, dar şi o violare clară a dreptului internaţional, a mai multor acorduri bilaterale încheiate anterior între Ucraina şi Federaţia Rusă, a unor documente internaţionale importante.“ Există — mai spune ministrul Corlăţean — o preocupare profundă a Uniunii Europene faţă de întreg lanţul de conflicte îngheţate dintr-o serie de regiuni precum Nagorno-Karabah, Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria.



    De aceea, şefii diplomaţiilor din spaţiul comunitar sunt de acord că, în perioada următoare, trebuie acordată atenţie sporită acestor zone, fiind în egală măsură nevoie de susţinerea eforturilor de apropiere de Uniunea Europeană a Republicii Moldova şi a Georgiei. Invitat al postului nostru de radio, ambasadorul moldovean la Bucureşti, Iurie Reniţă, a remarcat similaritatea dintre situaţia din Crimeea şi cea din regiunea separatistă transnistreană:


    “Aş dori să ne exprimăm profunda îngrijorare faţă de evenimentele care se produc în Ucraina şi în special în Crimeea, cu repercusiuni extrem de negative asupra Republicii Moldova. Cunoaşteţi foarte bine că avem o regiune separatistă care nu este sub controlul autorităţilor Republicii. Evident, că acest factor destabilizează şi ar putea conduce la o reanimare a unei stări de spirit care ar duce la o escaladare a situaţiei. De aceea, Republica Moldova este interesată în modul cel mai direct şi cel mai responsabil de a se găsi o soluţie cât mai urgentă, cât mai rapidă şi de a fi oprită escaladarea situaţiei din Ucraina.”



    Polonia s-a implicat, încă de la început, în negocierea unei soluţii paşnice. Prin ambasadorul ei la Bucureşti, Marek Szczygieł, şi el într-un interviu pentru Radio România, Varşovia crede că este necesară mai mult ca oricând mobilizarea întregii comunităţi internaţionale. Aceasta nu poate rămâne pasivă — spune excelenţa sa — dat fiind că este o situaţie fără precedent în ultimii ani, chiar în ultimele decenii. Trebuie respectate suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, o ţară cu care atât România, cât şi Moldova şi Polonia au graniţe comune.

  • Atenţionare de călătorie – Ucraina

    Pe fondul recentelor evenimente înregistrate în Republica Autonomă Crimeea şi în unele regiuni din estul şi sudul Ucrainei (Harkov, Doneţk, Nikolaiev şi Odessa), Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti recomandă cetăţenilor români să evite deplasările pe teritoriul Ucrainei, cu precădere în zonele sus-menţionate, dacă acestea nu sunt necesare.



    De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să evite zonele în care se desfăşoară manifestaţii de protest precum si participarea la orice fel de acţiuni similare (riscând să fie victime ale confruntărilor sau să fie reţinuţi de forţele de ordine).



    Atenționarea rămâne valabilă pentru zonele centrale ale orașului Kiev (Piața Independenței, bulevardul Hresciatik, stadionul DINAMO), dar și pentru alte localități şi zone în care se desfăşoară manifestații sau adunări spontane implicând grupuri mari de persoane.



    Cetăţenii români aflaţi în situaţii deosebite se pot adresa Ambasadei României la Kiev la numărul de urgenţă +38093.625.27.17, Consulatului General al României la Cernăuţi la numărul de urgenţă +38093.270.92.60 şi Consulatului General al României la Odessa la numărul de urgenţă +38095.541.27.88.



    MAE recomandă cetăţenilor români să consulte site-ul Ministerului, secţiunea Sfaturi/Alerte de călătorie, pentru informaţii cu privire la situaţia din Ucraina.



    De asemenea, informaţii actualizate pot fi obţinute aici.

  • Actualitatea conflictelor îngheţate

    Actualitatea conflictelor îngheţate

    Cursul dramatic pe care l-au luat evenimentele din Crimeea, unde Rusia impune legea armelor pe un teritoriu străin, în răspărul normelor internaţionale, nu putea rămâne fără reacţie în Republica Moldova. Mai ales într-un moment în care micul stat majoritar românofon comemorează 22 de ani de la izbucnirea unui conflict armat provocat de separatismul transnistrean in estul Republicii. Duminică, Ambasada Rusiei a fost pichetată de manifestanţi. Ei au cerut retragerea trupelor Moscovei din Transnistria, unde intervenţia lor în favoarea separatiştilor a dus la ieşirea de facto a acestei regiuni pro-ruse de sub autoritatea Chişinăului, şi au denunţat acţiunea militară din Crimeea.



    Cei prezenţi au remarcat similaritatea tragică a celor petrecute în 1992 cu evenimentele care au loc, acum, în sudul Ucrainei. Preşedintele Partidului Liberal din republica Moldova, Mihai Ghimpu: Agresiunea militară în Ucraina împotriva propriului frate, pentru că şi unii şi alţii sunt slavi, demonstrează încă o dată că Rusia a rămas cea imperială”.



    Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, şi premierul Iurie Leancă şi-au exprimat îngrijorarea şi dezacordul faţă de evenimentele din Crimeea. Îngrijorarea domneşte şi la Bucureşti, unde autorităţile evaluează posibilele riscuri pe care instabilitatea regională creată de acţiunile Rusiei le poate produce la adresa României. Pe termen scurt, aceste acţiuni nu reprezintă o ameninţare directă pentru securitatea ţării, pentru independenţa şi suveranitatea ei, spune preşedintele Traian Băsescu.



    Totuşi — avertizează liderul de la Bucureşti – apariţia unui nou conflict îngheţat în spaţiul ex-sovietic poate avea repercusiuni pe termen mediu şi lung, inclusiv asupra României: “România atenţionează că apariţia unui nou conflict îngheţat, localizat în Crimeea, după cele din Nagorno-Karabah, Abhazia, Osetia şi Trasnistria, este de natură a accentua instabilitatea regională şi implicit, de a conduce la apariţia unor tensiuni care pot degenera în conflicte armate. Din acest punct de vedere, România consideră că propria ei securitate este supusă riscului, pe termen mediu şi lung.”



    Bucureştiul, prin vocea preşedintelui, şi-a reiterat poziţia potrivit căreia orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei fără acceptul acesteia şi în afara acordurilor internaţionale este o agresiune la adresa Ucrainei. O agresiune căreia Moscova trebuie să-i pună capăt, a declarat, ferm, şeful statului, în ton cu luările de poziţie tranşante exprimate de partenerii occidentali ai României.

  • România cere Rusiei încetarea manevrelor militare la adresa Ucrainei

    România cere Rusiei încetarea manevrelor militare la adresa Ucrainei

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică seara că România cere Rusiei încetarea manevrelor militare la adresa Ucrainei şi consideră că ţara vecină este agresată de forţele Federaţiei Ruse. El a mai spus că apariţia unui nou conflict îngheţat, în Crimeea, întregeşte lanţul de conflicte îngheţate din jurul Mării Negre, ceea ce poate fi o ameninţare la adresa securităţii ţării pe termen mediu.



    Situaţia din Ucraina nu este în acest moment o ameninţare directă şi imediată la securitatea României, la independenţa României şi la suveranitatea statului român asupra teritoriului naţional, a afirmat Băsescu. În acelaşi timp, apariţia unui nou conflict îngheţat, localizat în Crimeea, după cele din Nagorno-Karabakh, Abhazia, Osetia şi Transnistria, este de natură a accentua instabilitatea regională şi poate duce inclusiv la conflicte armate. Din acest punct de vedere, România consideră că propria ei securitate este supusă riscului pe termen mediu şi lung, consideră preşedintele. În momentul de faţă noi considerăm că Ucraina este agresată de forţele militare ale Federaţiei Ruse. România consideră că statele semnatare ale Memorandumului de la Budapesta din 1994 au obligaţia să declanşeze imediat un proces de negociere care să ducă la restabilirea legalităţii internaţionale, inclusiv prin încetarea oricărei acţiuni a Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei”, a continuat Traian Băsescu.



    El a declarat că România cere Rusiei sistarea oricărei operaţiuni militare care vizează Ucraina şi revenirea în limitele Acordurilor de la Kiev şi de la Harkov (care vizează staţionarea flotei ruse la Sevastopol), semnate între Ucraina şi Federaţia Rusă în 1997 şi în 2010. România susţine fără rezerve integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei. România cere cetăţenilor ucraineni de etnie română să continue să nu se angajeze în manifestări violente. România le cere noilor autorităţi ucrainene, pe care le recunoaşte ca reprezentanţi legitimi ai ţării, să respecte drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor, a afirmat preşedintele Băsescu.



    România consideră că, prin măsurile luate de fostul preşedinte Ianukovici, autorizarea deschiderii focului cu muniţie de război împotriva populaţiei, precum şi părăsirea teritoriului naţional într-un moment dificil pentru ţară, îl pun pe preşedinte în situaţia de a-şi fi pierdut legitimitatea dată de alegerile din 2010 şi trebuie să-şi anunţe imediat demisia, pentru a uşura găsirea unei soluţii la actualele tensiuni interne, dar şi la cele ruso-ucrainene”, a concis Traian Băsescu.



    El a declarat că Bucureştiul se va alinia comunităţii internaţionale privitor la eventuale sancţiuni la adresa Rusiei, dar a afirmat că, dincolo de declaraţii, Ucraina are nevoie de un acord imediat cu FMI, cu Banca Mondială, dacă este nevoie şi cu UE, în aşa fel încât, pe de o parte, să aibă asigurate resursele cu care să poată să nu intre în încetare de plăţi, să îşi plătească armata, poliţia şi tot ce înseamnă funcţionarea statului ucrainean, iar, pe de altă parte, un astfel de acord să ducă la nişte procese accelerate de modernizare a statului ucrainean”.

  • Ministrul afacerilor externe, la reuniunea extraordinară a CAE privind situaţia din Ucraina

    Ministrul afacerilor externe, la reuniunea extraordinară a CAE privind situaţia din Ucraina

    Ministrul român al afacerilor externe, Titus Corlăţean, va participa luni, 3 martie 2014, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, dedicată situaţiei din Ucraina.



    În cadrul reuniunii, miniştrii de externe ai UE vor analiza ultimele evoluţii din Ucraina, cu accent pe situaţia din peninsula Crimeea, precum şi modalităţile de acţiune ale UE în acest context.



    Şeful diplomaţiei române va exprima profunda preocupare faţă de actuala situaţie şi va sublinia necesitatea respectării cadrului juridic internaţional. Dl. Corlăţean va reitera imperativul asigurării stabilităţii, securităţii, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, cu respectarea deplină a drepturilor tuturor cetăţenilor săi. Demnitarul român va argumenta în favoarea unei implicări active, consistente şi unitare a UE în Ucraina, informează MAE.

  • România nu este afectată direct de situaţia din Ucraina

    România nu este afectată direct de situaţia din Ucraina

    România nu este afectată direct de situaţia din Ucraina, nu există riscuri imediate la adresa securităţii naţionale şi nu a ridicat gradul de alertă al structurilor de securitate naţională, potrivit concluziilor unei şedinţe de lucru cu structurile de securitate naţională cu privire la situaţia din Ucraina, convocată sâmbătă seară de către şeful statului român, Traian Băsescu.



    România va continua să fie activă în relaţiile cu aliaţii săi în discuţiile privind evenimentele din Ucraina; preşedintele României a mandatat reprezentanţii statului să prezinte poziţia de principiu a României în dezbaterile ce urmează pe această temă în structurile Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi ale Uniunii Europene (UE).



    România va monitoriza, în continuare, cu maximă atenţie, atât situaţia din Ucraina, cât şi evoluţiile separatiste din Republica Moldova”, se arată în concluziile şedinţei, citate într-un comunicat al Administrației Prezidențiale remis după întâlnire. (foto: www.presidency.ro)

  • Mesajul preşedintelui României cu privire la situaţia din Crimeea

    Mesajul preşedintelui României cu privire la situaţia din Crimeea

    Preşedintele României, Traian Băsescu, urmăreşte cu deosebită atenţie evenimentele în derulare în Peninsula Crimeea, dar şi din regiunea Harkov, Donetsk şi Odessa, se arată într-un comunciat de presă dat publicității sâmbătă după-amiază. Apariţia unor grupări civile dar şi a unor formaţiuni militare nerevendicate care au ocupat clădirile autorităţilor legitime şi semnalele repetate ale unor tendinţe separatiste ameninţă stabilitatea Ucrainei, suveranitatea, integritatea sa teritorială şi securitatea regională.




    România este preocupată de respectarea deplină a statalităţii, suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în frontierele recunoscute internaţional. Preşedintele României solicită ca mişcările de trupe din Peninsula Crimeea să respecte strict prevederile Acordului de la Budapesta din 1994 privind garantarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi să se înscrie în limitele documentelor biletarale privind staţionarea trupelor ruse în Peninsula Crimeea, în baza Acordurilor de la Harkov şi a tuturor elementelor notificate ulterior de către autorităţile ucrainene.




    Preşedintele Băsescu a insistat asupra faptului că orice diferend politic între administraţia regională a Crimeii şi puterea centrală a statului ucrainean nu se poate rezolva prin forţă, ci numai prin dialog direct, în limita prevederilor constituţionale ale Ucrainei.




    În ceea ce priveşte protejarea minorităţilor, preşedintele României, domnul Traian Băsescu, consideră că aplicarea fermă a normelor internaţionale şi a bunelor practici în domeniu reprezintă singurul izvor de reglementare a drepturilor minorităţilor naţionale şi trebuie să reprezinte o obligaţie a fiecărui stat şi nu motivul unei intervenţii armate externe.




    România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale şi a notificărilor ucrainene deja existente, poate fi considerată o agresiune la adresa Ucrainei.

  • Ministerul Afacerilor Externe al României regretă profund deteriorarea situaţiei din Crimeea

    Ministerul Afacerilor Externe al României regretă profund deteriorarea situaţiei din Crimeea, importantă regiune din sudul Ucrainei, se arată într-un comunicat dat publicității sâmbătă după-amiază.



    Păstrarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei reprezintă, din punctul de vedere al României, ca şi al comunităţii internaţionale, elemente de bază, absolut necesare pentru menţinerea stabilităţii şi securităţii regionale. În calitate de stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, România urmăreşte activ, cu deosebită atenţie şi îngrijorare, evoluţiile care pot altera parametrii statalităţii ucrainene. România este în contact cu partenerii săi din UE şi NATO în legătură cu aceste evoluţii.



    MAE român consideră că este necesară respectarea întocmai a regimului juridic în vigoare, acceptat de către statul gazdă, cu privire la staţionarea trupelor străine care se află pe teritoriul regiunii ucrainene Crimeea.



    Evitarea unei situaţii de vid de autoritate, de natură să afecteze capacitatea de menţinere a ordinii publice, este absolut necesară în această perioadă, pentru garantarea siguranţei şi integrităţii cetăţenilor ucraineni, indiferent de etnia acestora. În acelaşi spirit de profundă preocupare, MAE consideră că prevenirea violenţelor de orice natură trebuie urmărită în mod constant de către autorităţi şi cetăţeni, se mai arată în comunicat.

  • Geopolitică est-europeană

    Geopolitică est-europeană

    Dezbaterile despre Ucraina au răscolit istoria pe sute de ani în urmă. Revolta din Maidan ne-a amintit de Revoluţia română anti-comunistă din decembrie 1989, cu un dictator care a îndreptat armele împotriva propriului popor. Primele decizii ale noilor lideri de la Kiev au ridicat spectrul unui naţionalism de sfârşit de eră sovietică.



    Fracturarea societăţii ucrainene între Est şi Vest este emblematică pentru ce a cunoscut Vestul URSS după 1991. Cantonarea problemelor acute, de secesionism, în Crimeea îl scoate din cutia amintirilor întunecate pe însuşi Stalin, atât comisar al poporului pentru naţionalităţi, pe vremurile de început ale URSS, cât şi dictator care exilează şi omoară popoare întregi. Pericolul rusesc este o permanenţă a spaţiului fost sovietic, ca o continuare a vecinătăţii apropiate a lui Kozârev sau a expasiunii pur şi simplu a timpurilor ţariste. Chiar şi ocuparea aeroportului din Kerci, capitala Crimeii, de forţe militare aminteşte de ocuparea de către armata rusă a aeroportului din Priştina, în 1999, la încheierea războiului din Kosovo.



    Istoria se răzbună pe cei care nu o citesc şi nu o înţeleg. În general, se spune că ea se repetă dar de multe ori devine o adevărată metodă, previzibilă şi chiar inevitabilă. Tentativele de a citi în semnele vremii şi a face previziuni trebuie să ţină cont de tot mai multe poveţe ale trecutului.



    Decizia pripită a noii puteri de la Kiev de a anula, total şi brusc, drepturile lingvistice acordate minorităţilor, numeroase, de pe întinsul statului ucrainean nu a avut menirea să-i liniştească pe cetăţenii ucraineni de altă etnie. Cei mai numeroşi, ruşii, au avut şi cea mai puternică reacţie, invocând secesiunea şi ajutorul Moscovei. Problema politică de la Kiev îşi relevă zi de zi dimensiunile geopolitice, lăsând în urmă victimele represiunii sângeroase din piaţa Maidan, uitate în tensiunea ce se consumă în aceste zile, cu ochii pe frontieră şi pe reacţia regiunilor unde majoritari sunt cetăţenii ucraineni de naţionalitate rusă.



    Se va desprinde Estul rusofon, speriat de revoluţionarii de la Kiev şi atras de strălucirea moscovită? Tătarii din Crimeea, victime ale deportărilor staliniste şi ale persecuţiilor comuniste, sunt favorabili revoluţiei de la Kiev. Ecuaţiile se complică zi de zi, la bogăţia istorică adăugându-se evoluţiile contemporane.



    În statul ucrainean, pe lângă schimbările politice şi problemele de administraţie şi gestiune naţională, se acutizează deja gravele probleme economice. Criza mondială nu a evitat Ucraina, mai mult s-a suprapus cu o stare complicată post-sovietică. Ucraina cunoaşte de 10 ani evoluţii politice dure care nu au mai lăsat energie şi pentru strategia economică. Deşi, Ucraina are avantajul unor resurse însemnate, a unui teritoriu vast şi a unei populaţii însemnate, ezitarea în plan economic şi, mai recent, în domeniul strategic al relaţiilor cu Uniunea Europeană, îşi face simţite efectele din plin.



    Opţiunea de la Vilnius, pentru Est, în defavoarea Vestului, a Uniunii Europene, a fost declanşatorul evoluţiilor de astăzi şi nu generatorul lor. Acordul cu Uniunea Europeană ar fi oferit Kievului o perspectivă coerentă de abordare a viitorului, atât politic şi geopolitic, dar mai ales economic. Desigur, o metalitate mai apropiată de cea a liderului Belarusului şi un comportament de satrap comunist nu ar fi permis fostului preşedinte ucrainean, alungat la Moscova, să deruleze un proces european de integrare şi dezvoltare.



    Cetăţenii Republicii Moldova se pregătesc să nu mai aibă nevoie de viză la frontiera Uniunii Europene şi acest lucru îl meritau din plin şi vecinii ucraineni atât de încercaţi.

  • Românii din Ucraina şi legea limbilor regionale

    Românii din Ucraina şi legea limbilor regionale

    Abrogarea de către Parlamentul de la Kiev a legii care recunoştea statutul limbilor minorităţilor etnice ca limbi regionale, folosite, astfel, în administraţie sau şcoli, continuă să stârnească ecouri la Bucureşti. Decizia, luată pe fondul valului naţionalist, profund rusofob, ce a cuprins Legislativul de la Kiev, s-a vrut a fi o palmă la adresa minorităţii ruse, însă ea a lovit şi în cea românească, devenită, astfel, victimă colaterală. Interesul crescut al Bucureştiului pentru conservarea drepturilor comunităţii româneşti din Ucraina, ce numără peste 400 de mii de membri, este legitim.



    Premierul român, Victor Ponta, şi-a exprimat speranţa că Ucraina va avea cât mai curând o nouă reglementare privind limba română şi, în general, o legislaţie europeană în cazul minorităţilor etnice. Premierul a fost completat de Ministerul de Externe, care a avertizat că Ucraina trebuie să protejeze drepturile minorităţilor naţionale, în cazul în care vrea să rămână ancorată în parcursul său european. Mai mult, Ministerul îşi exprimă profunda preocupare faţă de o posibilă deteriorare a întregului sistem de protecţie a minorităţilor din Ucraina.



    De asemenea, MAE de la Bucureşti susţine că va umări situaţia etnicilor români din Ucraina, precum şi modul în care drepturile lor sunt respectate şi promovate. Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, şi ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, au subliniat, la rându-le, că folosirea limbii române este absolut necesară pentru păstrarea identităţii românilor care trăiesc în Ucraina.



    Reacţiile, care se înscriu, toate, în rigorile diplomaţiei, are la bază o realitate confirmată la nivel european. România, recunoscută pe plan european pentru multitudinea de drepturi pe care le oferă minorităţilor, încearcă să se folosească de puterea propriului exemplu. De la accesul neîngrădit în administraţie, fie ea locală sau centrală, şi garantarea învăţământului în limba maternă, până la asigurarea reprezentativităţii în Legislativul de la Bucureşti, România furnizează suficiente motive pentru a fi considerată un etalon la nivelul întregii Europe.



    Ca dovadă în plus, cea mai importantă minoritate din România, cea maghiară, a putut să-şi promoveze interesele la cel mai înalt nivel, datorită prezenţei obişnuite a UDMR în guvernele care s-au succedat, încă de la mijlocul anilor ’90, la Bucureşti.

  • Ucraina trebuie să menţină nivelul de protecţie a drepturilor minorităţilor naţionale

    Ministerul Afacerilor Externe urmăreşte cu maximă atenţie deciziile noilor autorităţi de la Kiev, în mod deosebit cele privind redefinirea cadrului normativ, prin abrogarea sau revocarea unor legi adoptate în perioada anterioară.



    În contextul abrogării, în cursul zilei de 23 februarie 2014, de către Parlamentul Ucrainei a Legii Ucrainei privind principiile politicii de stat în domeniul lingvistic Ministerul român al Afacerilor Externe exprimă profunda preocupare faţă de o posibilă deteriorare a sistemului de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.



    Ministerul Afacerilor Externe consideră că, pentru a rămâne ancorată în parcursul său european, Ucraina trebuie să menţină nivelul de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv a drepturilor lingvistice dobândite ca efect al legii adoptate în 2012 şi revocate ieri, 23 februarie 2014, de autorităţile de la Kiev. Mai mult decât atât, este necesar ca acest sistem să fie consolidat prin măsuri de implementare sistematică şi eficientă, lucru care nu s-a întâmplat în trecut.



    Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte faptul că, la momentul adoptării sale, Legea Ucrainei privind principiile politicii de stat în domeniul lingvistic a făcut obiectul unor serii de observaţii şi sugestii de îmbunătăţire din partea Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţile Naţionale şi a Comisiei de la Veneţia a Consiliului Europei, care a adoptat două avize cu privire la lege. Reamintim, de asemenea, faptul că, la acel moment, Ministerul român al Afacerilor Externe a criticat textul legii întrucât acesta menţiona, printre limbile minoritare care intră în domeniul său de aplicare, şi aşa-zisa limbă moldovenească”, şi a demonstrat netemeinicia acestei prevederi.


    În acelaşi timp, precizăm că am luat notă de motivaţia care a stat la baza abrogării actului normativ menţionat, şi anume faptul că legea ar fi fost adoptată cu nerespectarea Constituţiei Ucrainei, respectiv a Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare. De asemenea, am luat notă de declaraţiile oficialilor ucraineni conform cărora un nou act normativ în domeniu va fi elaborat, cu consultarea minorităţilor naţionale din Ucraina.


    Ministerul Afacerilor Externe exprimă aşteptarea ca autorităţile de la Kiev să întreprindă cât mai rapid demersuri pentru elaborarea şi adoptarea unei noi reglementări cuprinzătoare în materie care să ţină cont de prevederile convenţiilor internaţionale la care Ucraina este parte, prioritar de dispoziţiile Cartei europene asupra limbilor regionale şi minoritare şi ale Convenţiei cadru privind protecţia minorităţilor naţionale şi care să remedieze deficienţele constatate anterior. Nu trebuie lăsat să se perpetueze un vid legislativ, cu atât mai puţin să existe un regres la o legislaţie anterioară defavorabilă într-un domeniu de importanţă crucială pentru statalitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei precum şi pentru progresul său pe calea pro-europeană.



    Ministerul român al Afacerilor Externe apreciază că doar în acest mod Ucraina va răspunde intereselor şi aşteptărilor minorităţilor de pe teritoriul său, inclusiv ale minorităţii române, precum şi obligaţiilor internaţionale asumate ca parte la convenţiile internaţionale în domeniul protecţiei drepturilor fundamentale, inclusiv ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.



    Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte, în acest context, sprijinul deplin pentru aspiraţiile şi obiectivele europene ale statului nostru vecin Ucraina, ale poporului ucrainean. În acelaşi timp, Ministerul Afacerilor Externe subliniază că acestea pot fi atinse numai în baza respectării criteriilor politice, inclusiv şi foarte important prin asigurarea protecţiei adecvate, pe toate dimensiunile, a drepturilor minorităţilor naţionale. Prezervarea identităţii româneşti în Ucraina face parte din ansamblul acestor responsabilităţi. În acest sens vom continua să urmărim cu cea mai mare atenţie situaţia etnicilor români din Ucraina, precum şi modul în care drepturile acestora sunt respectate şi promovate.

  • Atenţionare de călătorie Ucraina

    Ministerul Afacerilor Externe informează că, în ciuda calmului relativ, situaţia în Ucraina, inclusiv la Kiev, dar şi în alte oraşe, este, în continuare, instabilă.



    Din acest motiv, Ministerul Afacerilor Externe menţine recomandarea fermă ca cetăţenii români să evite deplasările pe teritoriul acestui stat, dacă acestea nu sunt imperios necesare.



    Cetăţenii români aflaţi în situaţii deosebite se pot adresa Ambasadei României la Kiev la numărul de urgenţă +38093.625.27.17, Consulatului General al României la Cernăuţi la numărul de urgenţă +38093.270.92.60 şi Consulatului General al României la Odesa la numărul de urgenţă +38095.541.27.88.



    Cetăţenii români care sunt nevoiţi să se deplaseze în Ucraina sau se află deja pe teritoriul acestui stat, sunt sfătuiţi să se adreseze Ambasadei României la Kiev şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând astfel propriile coordonatele pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.



    Cetăţenii români care ignoră avertismentele MAE şi se deplasează în zone de risc, sunt atenţionaţi că o fac pe propria răspundere şi vor suporta consecinţele unor astfel de călătorii, având în vedere că, de la caz la caz, pot interveni limitări privind posibilităţile de intervenţie ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră în situaţii de urgenţă.



    Cetăţenii români sunt sfătuiţi cu insistenţă să îşi încheie asigurare de călătorie, medicală şi de viaţă. MAE recomandă cetăţenilor români care se află în Ucraina:


    – să evite zonele aglomerate, în care se desfăşoară mitinguri, manifestaţii publice;


    – să urmărească mass-media locală pentru a afla care sunt zonele în care se desfăşoară acţiuni de protest pentru a le putea evita;


    – să păstreze în locuri sigure documentele şi valorile personale, biletele de călătorie, banii, cărţile de credit şi să nu le expună în mod vizibil asupra lor sau în maşini.



    Cetăţenii români sunt îndemnaţi să consulte site-ul Ministerului Afacerilor Externe, secţiunea Sfaturi/Alerte de călătorie, informaţii actualizate despre Ucraina fiind accesibile direct AICI.