Radio România Internațional

Tag: UDMR

  • 17.04.2015

    17.04.2015

    Exercices — Deux importants exercices militaires multinationaux sous l’égide de l’OTAN ont lieu en Roumanie, dans le contexte du climat actuel de sécurité dans la zone. L’exercice Wind Spring 2015 a lieu dans le sud-est du pays. Y prennent part plus de 2200 militaires et moyens techniques de combat de Roumanie, des Etats Unis, du Royaume Uni et de la République de Moldova. Ils auront, jusqu’au 30 avril, des activités de planification opérationnelle, des tirs de combat et solutionneront des situations tactiques complexes. Câmpia Turzii (nord-ouest) accueille aussi des exercices militaires conjoints auxquels participent plus de 350 militaires américains et environ 300 militaires roumains. Le commandant du détachement américain, le général Darryl Roberson, a déclaré que cet exercice était une réponse que les alliés de l’OTAN donnent à la Russie.



    Rencontre — Le ministre roumain des Finances, Eugen Teodorovici, a aujourd’hui, à Washington, des rencontres avec le représentants du FMI, de la Banque Mondiale et avec ceux des agences de notation. Les discussions porteront aussi sur les mesures prévues dans le projet de loi concernant le Code fiscal, dans l’exécution budgétaire, respectivement autour de l’état de mise en œuvre des engagements convenus avec les organismes financiers internationaux. Le ministre Eugen Teodorovici dirige la délégation de la Roumanie qui participe à la Réunion de printemps de la Banque Mondiale et du FMI, les 16-19 avril.



    Programme — Le ministère des Fonds européens lance aujourd’hui le programme opérationnel Capital humain 2014-2020. Le document établit les priorités de la Roumanie dans le domaine de l’emploi, notamment parmi les jeunes, de l’inclusion sociale et de l’éducation. L’objectif en est d’accroître l’accès à un système d’éducation et de formation professionnelle de qualité, de stimuler l’emploi, de réduire la pauvreté en améliorant l’accès à des services sociaux et de santé. Le programme dispose d’une enveloppe de près de 5 milliards d’euros, dont plus de 4 milliards proviennent de fonds européens.



    Congrès — Des leaders politiques roumains et étrangers sont attendus au Congrès de l’Union démocratique des Magyars de Roumanie (UDMR), accueilli, aujourd’hui et demain, par Cluj-Napoca (centre). Les délégués de l’UDMR éliront leur président et modifieront les statuts et le programme de cette formation politique. Le secrétaire général de l’UDMR, Kovács Péter, a déclaré que l’Union souhaitait consolider sa relation avec les ethniques magyars de Roumanie et reformuler les messages destinés à la nouvelle génération. Le Congrès de l’UDMR a lieu dans le contexte du 25e anniversaire de cette Union.



    Rapatriement — Le ministère des Affaires étrangères de Bucarest continue d’évacuer et de rapatrier les ressortissants roumains du Yémen, pays en proie à la guerre civile. Jusqu’ici, 45 Roumains et 9 membres de leurs familles ont été rapatriés, dont 6 personnes sont arrivées mardi à Bucarest. Le ministère roumain des AE poursuivra ses efforts d’évacuer en toute sécurité les Roumains se trouvant au Yémen, restant en contact permanent avec eux et avec toutes les autorités compétentes de la région.



    Chômage — La taux de chômage s’est chiffré à 6,8% en Roumanie en 2014, en baisse par rapport au niveau de 7,1% l’année précédente, a fait savoir ce vendredi l’Institut national des statistiques. Le taux d’occupation de la population en âge de travailler (15 à 64 ans) est arrivé à 61%. Pour les 20 — 64 ans, le taux d’emploi est de 65,7%, soit 4,3 points de pourcentage de moins que la cible nationale de 70% fixée dans le contexte de la Stratégie Europa 2020. En 2014, la population active de la Roumanie était de 9,2 millions de personnes, dont 8,6 millions de personnes occupées et 629.000 chômeurs.



    Tennis — Le barrage pour le Groupe mondial de la compétition féminine de tennis Fed Cup entre les équipes de la Roumanie et du Canada aura lieu samedi et dimanche à Montréal. La Roumanie sera représentée par Irina-Camelia Begu, Alexandra Dulgheru, Andreea Mitu et Raluca Olaru. La meilleure joueuse roumaine, Simona Halep, n° 3 mondial, ne participe pas à cette rencontre. En revanche, Eugénie Bouchard, n° 7 mondial, jouera pour le Canada, ses coéquipières étant Sharon Fichmann, Gabriela Dabrowski et Françoise Abanda.



    Gymnastique — La Roumanie est présente dans la finale des Championnats européens de gymnastique artistique de Montpellier avec cinq gymnastes : Diana Bulimar, Laura Jurca — au concours individuel, et Andreea Munteanu, poutre et sol, chez les filles ainsi que Marius Berbecar et Andrei Muntean, pour la finale aux barres parallèles, chez les hommes. La finale du concours individuel a lieu aujourd’hui, tandis que les finales par agrès sont prévues samedi et dimanche. A la fin de la compétition de Montpellier, le président de l’Union européenne de gymnastique, Georges Guelzec, remettra le drapeau de l’Union à Bucarest, qui accueillira les compétitions européennes de 2017.

  • Fotografia momentului pentru forţele politice

    Fotografia momentului pentru forţele politice

    La patru luni de la alegerile prezidenţiale câştigate de candidatul său, Klaus Iohannis, PNL este, graţie popularităţii acestuia, favoritul publicului. Un sondaj realizat de Agenţia de Rating Politic plasează PNL pe prima poziţie în intenţiile de vot, cu 44%, la 10 procente în faţa rivalilor de la PSD. Singura formaţiune care ar mai intra în Parlament ar fi UDMR, situat exact pe pragul de acces de 5%.



    Fotografia politică a momentului arată o scenă simplificată, bipolară, cu un PNL, pe dreapta, ce trăieşte confortabil din succesul electoral al fostului lider şi un PSD slăbit după eşecul neaşteptat de la prezidenţiale, rămas la guvernare numai din cauza incapacităţii liberalilor de a coagula în jurul lor o nouă majoritate. Interesul românilor pentru alegerile parlamentare rămâne, pe de altă parte, scăzut şi este reflectat în absenteismul cronic la urne.



    Faptul că două forţe politice deţin 75% din opţiunile de vot şi peste 90% din primari pare a fi rezultatul sistemului de vot uninominal introdus în 2008. Criticat pentru că a generat un legislativ supraponderal, cu aproape 600 de membri, fără a oferi, la schimb, măcar o timidă ameliorare calitativă a componenţei corpului de legiuitori, uninominalul a simplificat, fie şi numai în plan numeric, sistemul de partide.



    O explicaţie rezidă – este de părere Agenţia de rating politic – şi în falimentul, cvasigeneral, al partidelor mici, percepute ca proiecte ratate şi uzate ale anilor ‘90 şi 2000 sau ca încercări recente, fără substanţă şi soliditate organizaţională, născute din ambiţiile personale ale unor lideri politici lipsiţi de anvergură. În următorul an şi jumătate, însă, lucrurile s-ar putea schimba. Există – susţine Agenţia de rating politic – două tendinţe concurente. Prima ar fi dată de apariţia unor noi forţe şi fragmentarea spectrului politic, chiar prin slăbirea parţială a celor doi mari poli, PNL şi PSD.



    Cu alte cuvinte, este de aşteptat ca Parlamentul din 2016 să fie compus din mai mult decât PSD, PNL şi UDMR şi va fi stimulat iar jocul de coaliţii. Această tendinţă va fi susţinută de schimbarea sistemului electoral prin probabila revenire la votul proporţional pe liste, de păstrarea votului proporţional la Consiliile Locale şi judeţene şi de relaxarea condiţiilor de înfiinţare a partidelor, cu doar 3 membri şi fără condiţii de teritorialitate la început.



    A doua tendinţă se va manifesta, anticipează autorii sondajului, în sens invers, datorită păstrării votului majoritar într-un singur tur la alegerile pentru primari, sistem care va împinge competiţia spre un joc în doi, PSD-PNL, plus, desigur, UDMR în zonele cu populaţie maghiară majoritară. Rezultatul general va fi compus: în alegerile locale din 2016 îşi vor conserva poziţiile dominante PSD şi PNL, ca principali actori politici, însă pe ansamblul anului 2016 va avea loc ascensiunea unor partide noi, reinventate din cele actuale sau grupări dizidente.

  • Între guvernul Ponta III şi guvernul Ponta IV

    Triumful de la prezidenţiale împotriva stângii nu a condus, aşa cum s-ar fi aşteptat, poate, analiştii politici, la creşterea apetitului liberalilor români pentru preluarea guvernării. PNL dă viitorul preşedinte, în persoana lui Klaus Iohannis, dar nu intenţionează, cel puţin pe termen scurt, să debarce PSD şi pe aliaţii acestuia din executiv. Schimbări în cabinetul de la Bucureşti vor avea, totuşi, loc, deoarece UDMR a decis să se retragă, ca răspuns la votul covârşitor al electoratului maghiar în favoarea lui Iohannis.



    Chiar şi aşa, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, promite că formaţiunea sa va acorda votul de încredere noului guvern. Kelemen Hunor: “Sunt convins că, în acest moment, trebuie să meargă mai departe acest guvern, sigur, nu ştim cu cine, cu ce miniştri şi cu ce partide în continuare, mai puţin UDMR, dar, în principiu, nu avem nici un motiv să nu dăm un vot pentru a învesti Guvernul Ponta 4”.


    Kelemen Hunor a adăugat că UDMR va intra în opoziţie, dar va vota proiectele importante pentru România, legate de economie, locuri de muncă, stat de drept.



    Din cea de-a patra formulă de guvern Victor Ponta va lipsi UDMR, dar în componenţa ei se vor afla aliaţii mai vechi ai social-democraţilor, cei de la Uniunea Naţională pentru Progresul României şi Partidul Conservator, care au fost alături de PSD în bătăliile electorale din acest an, adică la europarlamentare şi prezidenţiale.



    Celor două formaţiuni li se adaugă, acum, Partidul Liberal Reformator, o grupare liberală dizidentă creată în jurul preşedintelui Senatului, fostul premier PNL Călin Popescu Tăriceanu. Acesta declara, recent, că PLR — formaţiune deocamdată neînregistrată juridic, dar de voturile căreia depinde soarta majorităţii guvernamentale – nu va fi un substitut pentru UDMR, care a deţinut portofoliile Culturii şi Mediului, ci îşi doreşte ministere mai grele, din zona economico- financiară. Negocierile asupra portofoliilor şi asupra unui program de guvernare valabil până în 2016, anul alegerilor legislative, sunt în derulare.



    Priorităţile cabinetului Ponta 4 ar fi, potrivit premierului, revizuirea Constituţiei, Codul electoral, descentralizarea şi organizarea administrativ-teritorială. În pofida primelor pronosticuri de după pierderea alegerilor prezidenţiale, sunt toate şansele ca PSD să rămână la cârmă, cu Victor Ponta în fruntea executivului. Un respiro politic la care, în primele zile după înfrângerea în lupta pentru funcţia supremă, liderul social-democrat abia dacă îndrăznea să spere.

  • Viaţa politică după alegerile prezidenţiale

    Viaţa politică după alegerile prezidenţiale

    Trei membri marcanţi ai PSD – Mircea Geoană, Marian Vanghelie şi Dan Şova – au fost excluşi, joi, din principala formaţiune politică la guvernare. Ei au fost învinuiţi, în special, de încălcarea principiului unităţii partidului. Votul excluderii a fost dat în prima şedinţă la vârf a PSD după eşecul liderului Victor Ponta în alegerile prezidentiale de la jumătatea acestei luni. Surprinzător, conducerea partidului nu i-a taxat pe cei vinovaţi de pierderea alegerilor, Victor Ponta asumându-şi întreaga responsabilitate pentru scorul obţinut la scrutin.



    În cadrul şedintei, s-a decis amânarea, pentru primăvara anului 2015, a Consiliului Naţional şi a Congresului PSD care vor alege o nouă conducere a formaţiunii politice de stânga şi vor aproba un nou proiect politic pentru România următorilor cinci ani. Proximul reper important al PSD îl reprezintă alegerile legislative din 2016 dar, până atunci, formaţiunea îşi propune, potrivit declaraţiei premierului Victor Ponta, să-şi asume, în continuare, actul guvernării.



    Victor Ponta: “Ne dorim să prezentăm, în parlament, în primul rând, o formulă restructurată de guvern şi bugetul pentru anul 2015, în aşa fel încât proiectele bune să fie continuate.” Primul-ministru a mai menţionat că guvernul va acorda o atenţie sporită domeniilor învăţământ, sănătate şi infrastructură. Legat de imaginea de ansamblu a formaţiunii sale, Victor Ponta a precizat că strategii partidului vor trebui să găseasca o soluţie care să arate că PSD s-a desprins de trecut, de comunism şi că este o formaţiune restructurată, europeană.



    Dacă eşecul liderului lor în alegerile prezidentiale nu i-a convins pe social-democraţi să caute ţapi ispăşitori, iată că o reactţe a fost înregistrată în UDMR, partener la guvernare. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor a anunţat, joi, că s-a hotărât, în Consiliul Permanent, ca Uniunea să iasă de la guvernare, dupa ce 80% dintre voturile maghiarilor din România au mers către liberalul Klaus Iohannis, câştigătorul recentelor alegeri.



    Kelemen Hunor: “Noi considerăm că votul, atât în primul tur şi mai ales în turul doi, a fost un mesaj foarte clar din partea alegătorilor noştri şi nu căutam alte explicaţii. Noi am luat decizia pentru a consolida relaţia cu alegătorii noştri.” În acelaşi timp, liderul maghiarilor din România a spus că plecarea formaţiunii sale nu va produce instabilitate politică, deoarece PSD şi partenerii săi vor avea, chiar fără UDMR, majoritatea în Parlament . În plus, UDMR se angajează să susţină toate acţiunile care vor însemna un pas înainte pentru cetăţeni, inclusiv pentru maghiarii din România.

  • A la une de la presse roumaine – 28.11.2014

    A la une de la presse roumaine – 28.11.2014

    Les journaux évoquent les récentes évolutions au sein du PSD, le parti le plus important de Roumanie, la sortie du gouvernement de l’Union démocratique des Magyars de Roumanie, mais aussi la situation des partis pro-russes avant le scrutin législatif à Chisinau.


  • Retrospectiva săptămânii 14.09 – 20.09.2014

    Retrospectiva săptămânii 14.09 – 20.09.2014

    România şi energia



    România a devenit, săptămâna aceasta, una dintre victimele reducerii de gaze ruseşti, decizie pe care Moscova a luat-o unilateral şi fără un anunţ prealabil. Deşi livrările, în cazul României, nu au scăzut până la un nivel îngrijorător, Bucureştiul se teme, asemenea altor capitale comunitare, precum Viena, Varşovia sau Bratislava, afectate, şi ele, săptămâna aceasta, că Moscova exersează o practică pe care, la iarnă, ar putea s-o folosească drept armă energetică. Ministrul român delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu, a dat asigurări că populaţia nu va avea de suferit la iarnă, indiferent de politica pe care Rusia o va promova în domeniul energetic, unul delicat pentru mai toată Europa. Într-un asemenea context, dominat de incertitudine, autorităţile de la Bucureşti au luat o decizie ce pare firească. Camera Deputaţilor, ca for decizional, a adoptat proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale şi, respectiv, a Legii petrolului. Una dintre principalele modificări aduse este amânarea cu doi ani şi jumătate a liberalizării preţului la gaze. În discuţiile cu creditorii externi ai ţării, FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, termenul fixat fusese 31 decembrie 2018. Premierul Victor Ponta a declarat că măsura a fost luată şi pentru că, în lipsa unui sprijin social oferit populatiei, aceasta nu ar face faţă cresterii preţului la gaze ce ar urma liberalizării. Pe de altă parte, Guvernul de la Bucureşti încearcă să-i convingă pe italienii de la Enel, operator implicat în producţia şi distribuţia energiei electrice, să nu renunţe la operaţiunile din Romania. Decizia, una nemotivată, pare surprinzătoare, comentează analiştii economici, fiindcă Enel a obtinut profituri semnificative pe piaţa autohtonă a energiei. Pe de altă parte, remarcă experţii, retragerea Enel, companie inclusă în categoria investitorilor strategici, poate avea ca efect nefast îndepartarea altor potenţiali mari investitori externi.





    Reducerea CAS la angajator



    Controversata lege care prevede reducerea cu 5% a contribuţiilor sociale la angajator va intra în vigoare la 1 octombrie, odată cu promulgarea sa de către şeful statului, Traian Băsescu. El a declarat că, deşi măsura este utilă, Guvernul de stânga nu va avea resursele necesare să o acopere, mai ales în 2015. Preşedintele a apreciat că pierderile pe care le va suporta bugetul asigurărilor sociale, circa 3,2 miliarde de euro, ar putea fi compensate prin creşterea taxelor. Executivul susţine, însă, că scăderea CAS, măsură cerută insistent de mediul de afaceri, va reduce presiunea fiscală asupra antreprenorilor şi va crea locuri de muncă. Opoziţia de centru-dreapta critică momentul ales de executiv, cu două luni înaintea alegerilor prezidenţiale, iar marile confederaţii sindicale consideră că măsura nu face decât să întregească profiturile companiilor, în special ale multinaţionalelor. Reducerea CAS nu a primit undă verde nici din partea creditorilor externi ai Romaniei. De altfel, discuţiile cu instituţiile financiare internaţionale au fost reluate săptămâna aceasta, în premieră, la Bruxelles.





    România susţine apropierea Ucrainei de UE



    Ministerul de Externe de la Bucureşti Ministerul (MAE) a salutat ratificarea, simultan, de Parlamentul European şi de cel de la Kiev a Acordului de Asociere Ucraina – UE. MAE apreciază că votul exprimat la Strasbourg şi Kiev consfinţeşte avansarea Ucrainei pe calea europeană. De asemenea, diplomaţia română şi-a reiterat sprijinul ferm pentru alegerea pro-europeană formulată în mod liber de către poporul ucrainean şi şi-a exprimat convingerea într-o ratificare rapidă a Acordului şi de către celelalte state membre UE. La începutul lunii iulie, România a fost primul stat comunitar care a ratificat Acordurile de Asociere între UE şi trei state ex-sovietice, Rep.Moldova, Georgia şi Ucraina.





    Regionalizarea, în varianta propusă de UDMR



    Un proiect de regionalizare a Romaniei, ce include şi criteriul etnic, a fost făcut public de UDMR, la co-guvernare. Partidele aflate la putere, cum este PSD, dar şi cele din opoziţie, cum sunt PNL şi PDL, nu cred în reuşita proiectului, care, dacă ar prinde viaţă, ar oficializa aşa-numitul Ţinut Secuiesc, întins pe trei judeţe din centrul ţării şi în care sunt masaţi etnicii maghiari. Reprezentanţii celor trei formaţiuni au atras atenţia că un asemenea demers nu respectă Constituţia şi au amintit că România este considerată un etalon la nivel european în materie de respectare a drepturilor minorităţilor etnice. La rându-i, liderul UDMR, Kelemen Hunor, susţine că formaţiunea sa nu se gândeşte la separatism.




    Inundaţii, din nou



    Patru judeţe din vestul şi sud-vestul României – Timiş, Caraş — Severin, Gorj şi Mehedinţi – au fost afectate de inundaţii. S-au înregistrat decese şi importante pagube materiale. Guvernul a aprobat ajutoare de urgenţă pentru sinistraţi.




    RadiRo, o nouă ediţie



    Sfârşitul săptămânii este marcat de debutul, la Bucureşti, a celei de-a doua ediţii a Festivalului RadiRo – Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radio, singurul de acest gen din Europa. Pe lângă Orchestra Naţională Radio, participă orchestre simfonice Radio din Finlanda, Cehia, Germania şi Franţa. Evenimentul, care se va încheia pe 27 septembrie, este organizat de Radio România.

  • Din nou despre autonomie

    Din nou despre autonomie

    Din Catalonia şi Ţara Bascilor spaniole în Flandra belgiană, din Corsica sau Bretania franceze în Tirolul de Sud italian, mişcările secesioniste care sperau ca scoţienii să creeze un precedent în interiorul UE au fost nevoite să constate eşecul curentului independentist. Moderate sau vehemente, influente sau marginale, aceste mişcări nu şi-au ascuns niciodată solidaritatea, şi-au oferit susţinere politică reciprocă, şi-au sincronizat acţiunile.



    Mai la Est, nici România nu e scutită de un curent care promovează decuparea, în chiar mijlocul ţării, a Ţinutului Secuiesc, singurul în care comunitatea maghiară e majoritară. Până acum, autonomia acestuia, eventual ca etapă premergătoare independenţei, a fost promovată explicit de ceea ce presa de la Bucureşti numeşte radicalii maghiari din Transilvania, regrupaţi în partide extraparlamentare. Acestor voci li s-a alăturat acum, cu propriul proiect de autonomie pentru Secuime, moderata UDMR. Reprezentată, fără întrerupere, din 1990 în Parlamentul de la Bucureşti şi, din 1996, în mai toate guvernele româneşti de coaliţie, Uniunea a încredinţat liderului său, tocmai vicepremierul Kelemen Hunor, misiunea de a prezenta prevederile principale ale acestui proiect.



    Reunind actualele judeţe Harghita, Covasna şi Mureş, viitoarea entitate autonomă ar urma să beneficieze de prerogative pe care iniţiatorii le consideră inspirate de modelul Tirolului de Sud. Pe harta României a mai existat aşa ceva, în primele două decenii ale dictaturii comuniste – cele mai negre din istoria modernă a ţării -, sub numele de Regiune Autonomă Maghiară. Şi nu după model tirolez, ci sovietic, aplicat fără crâcnire de regimul marionetă de la Bucureşti.



    Proiectul UDMR presupune introducerea bilingvismului la toate nivelurile vieţii sociale. Limba maghiară ar urma să fie predată inclusiv în şcolile româneşti din regiune. Cele două comunităţi etnice vor fi reprezentate proporţional în instituţii, inclusiv în Justiţie, unde la două treimi de magistraţi de etnie maghiară ar urma să fie una românească. 50% din taxele colectate vor rămâne autorităţilor locale şi nu vor mai alimenta bugetul de stat.



    În sfârşit, capitala Ţinutului Secuiesc va fi cel mai mare oraş din regiune, Târgu Mureş – unde, de altfel, majoritară e populaţia românească. Comunitatea maghiară nu doreşte separatism, nici independenţă, ci garanţii puternice referitoare la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii proprii — a ţinut să precizeze vicepremierul Kelemen.



    Politicienii români – atât partenerii săi social-democraţi din Guvern, cât şi opoziţia de centru-dreapta – subliniază, însă, că orice modificare administrativ-teritorială trebuie să respecte Constituţia, care stipulează caracterul naţional şi unitar al statului român.



    De acord cu descentralizarea şi cu regionalizarea, partidele româneşti afirmă că la baza acestora nu pot sta criteriile etnice, aşa cum doreşte UDMR.

  • Eilverordnung über das Überlaufen zu anderen Parteien im Amtsblatt veröffentlicht

    Eilverordnung über das Überlaufen zu anderen Parteien im Amtsblatt veröffentlicht

    Das bei Weitem nicht tadellose Image rumänischer Politiker, die in allen Umfragen zum Vertrauen des Volkes scharf sanktioniert werden, ist gerechtfertigt. In den letzten Jahren haben Staatsanwälte gegen zahlreiche Politiker ermittelt. Die Ermittlungen umfassen ein breites Spektrum: von Vertretern der Lokalbehörden, Bürgermeistern oder Vorsitzenden der Lokalbehörden bis zu Abgeordneten und ehemaligen Ministern, wie der ex-Ministerpräsident der sozialdemokratischen Partei Adrian Năstase. Den Politikern werden aber nicht nur die Folgen ihrer Verstö‎ße gegen das Gesetz, sondern auch moralische Entgleisungen vorgeworfen.







    Eine Politik die nicht den Interessen des Volkes, sondern den eigenen Interessen entspricht, die umstrittene politische Immunität, die illegale Einflussnahme auf die Justiz und neulich auch das Überlaufen von Politikern zu anderen Parteien sind schwerwiegende Verstö‎ße gegen die Moral. Daher gehe die regierende sozialliberale Union (gebildet aus der Allinaz der sozialdemokatischen Partei PSD, der nationalen Union zum Fortschritt Rumäniens UNPR und der konservativen Partei PC zusammen mit dem Demokraten Ungarnverband in Rumänien UDMR) ein gro‎ßes Risiko ein, indem sie eine Dringlichkeitsverordnung verabschiedet, die den Politikern erlaubt, innerhalb von 45 Tagen in eine andere Partei abzuwandern, ohne das Mandat zu verlieren, erklären Politikbeobachter.







    Die Dringlichkeitsverordnung wurde bereits im Amtsblatt veröffentlicht. Selbst wenn sie das Mandat nicht verlieren, hat das Image besagter Politiker mit Sicherheit viel zu verlieren. In zahlreichen Fällen sei eine Lokalbehörde mit einer ausweglosen Blockade konfrontiert, die auf die Umorganisierung einiger Parteien, politischen- oder Wahlallianzen zurückzuführen sei, so begründet die Exekutive ihre Entscheidung. Das christlich-liberale Bündnis, das nach dem Zusammenschlu‎ß der wichtigsten Oppositionsparteien, der national-liberalen PNL und der liberal-demokratischen PDL entstanden ist, kritisiert sehr scharf die Dringlichkeitsverordnung des Kabinetts Ponta.







    Die Opposition kündigte bereits an, sie werde einen Misstrauensantrag gegen die besagte Eilveordnung einbringen. Das Gesetz schaffe den geeigneten Rahmen für ein Überlaufen zu anderen Parteien aus dem hauptsächlich die regierende sozialliberale Union Vorteile ziehen wird, wirft die Opposition der Exekutive vor. Politikbeobachter sind ebenfalls der Ansicht, dass die sozialdemokratische Partei, die sich an der regierenden Union beteiligt aber dennoch im Land nicht die meisten Bürgermeisterämter besetzt, somit versuche zahlreiche Bürgermeister anzuwerben. Folglich sei zu erwarten, dass die der regierenden Partei neu angeschlossenen Bürgermeister die Kandidatur des Parteivorsitzenden und derzeit amtierenden Ministerpräsidenten Victor Ponta an der Präsidentschaftswahl im November unterstützen werden.

  • Politische Parteien bereiten sich auf Wahlkampf vor

    Politische Parteien bereiten sich auf Wahlkampf vor

    Rumäniens Ministerpräsident Victor Ponta, der Vorsitzende der sozial-demokratischen Regierungspartei (PSD) hat am Donnerstag seine Kandidatur zur Präsidentschaftswahl im November bekanntgegeben. Nächste Woche werde er beim Nationalen Rat die Unterstützung seiner Partei offiziell fordern. Die konservative Partei (PC) und die Union für den Fortschritt Rumäniens (UNPR), Regierungspartner der Sozial-Demokratischen Partei, werden ebenfalls die Kandidatur des amtierenden Ministerpräsidenten unterstützen, sagte Ministerpräsident Ponta. Bei der Präsidentschaftswahl habe Ponta laut Umfragen die grö‎ßten Siegchancen.



    Der amtierende Ministerpräsident strebt nun das oberste Amt im Staat an. Laut Politikbeobachtern sei der 42-jährige Ponta ein Favorit im Rennen um das Präsidentenamt und habe dennoch keine Etappen in seiner politischen Entwicklung übersprungen. Parlamentsmitglied, Staatssekretär, Minister und Parteivorsitzender sind die Ämter, die er bereits bekleidet hat. Der Vorsitzende der Sozial-Demokratischen Partei habe dennoch als Politiker auch Schwachpunkte, so Politikbeobachter ferner. Einer davon sei die nicht überzeugende Leistung als Premierminister, selbst wenn er seit zwei Jahren das Amt des Regierungschefs bekleidet oder seine umstrittene akademische Leistung und der Plagiats-Skandal um seine Doktorarbeit.



    Victor Ponta bleibt nichtsdestoweniger ein starker Kandidat für das Amt des Staatspräsidenten, der die Unterstützung einer gro‎ßen Partei genie‎ßt, der es bisher bekanntlich gelungen ist, einen gro‎ßen Teil der Linkswähler an die Urnen zu bringen. Die politische Rechte bereitet sich auch auf den Wahlkampf vor. Diese Woche kündigte auch der Bürgermeister des mittelrumänischen Hermannstadt und Vorsitzender der wichtigsten Oppositionspartei, der mitterechtsorientierten National-Liberalen Partei (PNL), Klaus Iohannis an, er werde bei der Präsidentschaftswahl antreten. Angehöriger der deutschen Minderheit in Rumänien, liegt Iohannis in den bisherigen Umfragen zur Wahlabsicht an zweiter Stelle.



    Iohannis genie‎ßt ein positives Bild nicht nur als Bürgermeister, der seine Stadt effizient verwaltet, sondern auch als jemand, der eine ausgewogene Politik führt. Für Politikbeobachter gilt Iohannis als einziger starker Gegenkandidat für Ponta, der allerdings nicht nur mit einer guten Rhetorik den Kampf zum Präsidentenamt antritt. Als nächstes soll Iohannis dennoch gegen den Kandidaten der Demokraten (PD), Cătălin Predoiu, antreten, da beide Oppositionsparteien ihre Fusion bekanntgegeben haben und sich demnächst unter dem Namen National-Liberale Partei zusammenschlie‎ßen sollen. Die rechtsorientierten Oppositionsparteien werden einen gemeinsamen Kandidaten für die Präsidentschaftswahl nominieren.



    Sein Name wird nach einer ausführlichen soziologischen Forschung feststehen. Ende dieser Woche sollen allerdings drei Tagungen stattfinden, die der Fusion zwischen Liberalen und Liberal-Demokraten gewidmet sind. Der Vorsitzende des mitregierenden Demokratischen Ungarnverbands in Rumänien (UDMR), Hunor Kelemen, und der Vertreter der präsidentennahen, mitterechtsorientierten Volksbewegungspartei (PMP), Cristian Diaconescu, wurden ebenfalls als Kandidaten ihrer Parteien zur Präsidentschaftswahl nominiert.

  • Nachrichten 24.07.2014

    Nachrichten 24.07.2014

    Bukarest: Ministerpräsident Victor Ponta, der Vorsitzende der sozial-demokratischen Regierungspartei (PSD) hat am Donnerstag bekanntgegeben, er werde zur Präsidentschaftswahl im November antreten. Nächste Woche werde Premierminister Ponta beim Nationalen Rat die Unterstützung seiner Partei offiziell fordern. Die konservative Partei (PC) und die Union für den Fortschritt Rumäniens (UNPR), Regierungspartner der sozial-demokratischen Partei, werden ebenfalls die Kandidatur des amtierenden Ministerpräsidenten unterstützen. Diese Woche wurde auch der Bürgermeister des mittelrumänischen Hermannstadt und Vorsitzender der wichtigsten Oppositionspartei, der mitterechtsorientierten national-liberalen Partei (PNL), Klaus Iohannis, zum Präsidentschaftskandidaten seiner Partei ernannt. Als nächstes soll Iohannis dennoch gegen den Kandidaten der Demokraten, Cătălin Predoiu, antreten, da beide Oppositionsparteien ihre Fusion bekanntgegeben haben und sollen sich demnächst unter dem Namen: national-liberale Partei zusammenschlie‎ßen. Die rechtsorientierten Oppositionsparteien werden einen gemeinsamen Kandidaten zur Präsidentschaftswahl nominieren. Der Vorsitzende des mitregierenden demokratischen Ungarnverbands in Rumänien (UDMR) Kelemen Hunor und der Vertreter der präsidentennahen, mitterechtsorientierten Volkspartei Cristian Diaconescu wurden ebenfalls als Kandidaten ihrer Parteien zur Präsidentschaftswahl nominiert.







    Bukarest: Der rumänische Staat wird beim Internationalen Schiedsgerichtshof in Paris ein Streitverfahren gegen den italienischen Stromkonzern Enel einleiten. Dem italienischen Unternehmen wird vorgeworfen, den Privatisierungsvertrag zum Staatsbetrieb Electrica Muntenia Sud nicht eingehalten zu haben. Demnach war Enel verpflichtet, bis Ende 2012 weitere 13,5% der Anteile an dem staatlichen Elektrizitätsversorger zu erwerben. 2008 hatten die Italiener 50% der Anteile an der Electrica Muntenia Sud für knapp 400 Millionen Euro erstanden. Die rumänischen Behörden verlangen jetzt 520 Millionen Euro von Enel. Laut Angaben des delegierten Energie-Ministers Răzvan Nicolescu seien die Verhandlungen über eine au‎ßergerichtliche Einigung gescheitert. Deshalb habe man beschlossen, vor das Schiedsgericht in Paris zu gehen. Enel hatte unlängst angekündigt, das Stromvertriebs- und Versorgungsgeschäft in Rumänien verkaufen zu wollen.







    Bukarest: Zwischen dem 2-10 August findet im nordrumänischen Suceava die Internationale Olympiade für Astronomie und Astrophysik statt. Der Schülerwettbewerb enthält vier Disziplinen: Theorie, Analyse astronomischer Daten, praktische Übungen sowie den Mannschaftswettbewerb. Die Veranstalter erwarten über 550 Teilnehmer und Mitglieder von Prüfungsausschüssen aus aller Welt. Bislang hat die Olympiade für Astronomie und Astrophysik bereits in Thailand, Indonesien, Iran, Polen, China, Brasilien und Griechenland stattgefunden. Rumäniens Schüler waren bereits bei der ersten Auflage dabei, letztes Jahr gewannen sie fünf Medaillen — zwei Gold-, zwei Silber- und eine Bronzemedaille.







    Sport: Der rumänische Meister Steaua Bukarest hat den Einzug in die dritte und vorletzte Qualifikationsrunde für die Champions League geschafft. Nach dem 1:0 Auswärtssieg bei den Norwegern aus Stroemsgodset, setzten sich die Rumänen auch Mittwochabend vor eigenen Fans mit 2:0 durch. Als nächstes trifft Steaua auf den kasachischen Verein FK Aktobe.

  • Parteienfusion: PNL und PDL schließen sich vor Präsidentschaftswahlen zusammen

    Parteienfusion: PNL und PDL schließen sich vor Präsidentschaftswahlen zusammen

    Die National-Liberale und die Liberal-Demokratische Partei haben ihren Zusammenschluss vereinbart und wollen somit eine neue politische Formation bilden. Diese wird unter dem historischen Namen National-Liberale Partei (PNL) einen gemeinsamen Kandidaten für die Präsidentschaftswahlen November 2014 vorschlagen. Der Name des Kandidaten soll in der ersten Augustwoche bekannt gegeben werden. Der Vorsitzende der Liberal-Demokraten, Vasile Blaga, sagte dazu: Die national-liberale Partei ist das Ergebniss des Zusammenschlusses zwischen der Liberal-Demokratischen PDL und der National-Liberalen Partei PNL. Die neue Partei wird die rechtsstaatlichen Grundsätze, die Werte unserer Kollegen aus der Europäischen Volkspartei — Würde, Gerechtigkeit, Freiheit und Solidarität — einhalten.“



    Der Vorsitzende der National-Liberalen Partei (PNL), Klaus Iohannis, erklärte seinerseits, die neue politische Formation werde einen wesentlichen Beitrag zur Vereinigung der politischen Rechte Rumäniens bringen. Klaus Iohannis: Diese Partei entsteht jetzt, um eine positive Änderung in Rumänien zu bringen. Wir wünschen uns selbstverständlich einen Sieg bei den Präsidentschaftswahlen, aber auch bei den Parlamentswahlen, die im Jahr 2016 stattfinden werden. Wir wollen Rumänien auf einen deutlich besseren Weg für die kommenden zehn Jahre führen.“



    Die National-Liberale Partei ist eine der wichtigsten politischen Parteien Rumäniens und wurde 1875 unter diesem Namen gegründet. Im Februar 2014 lehnte der sozial-demokratische Ministerpräsident Victor Ponta (PSD) die Ernennung von Klaus Iohannis im Amt des Vize-Premierministers ab. Infolgedessen sind die national-liberalen Minister aus der Regierung ausgetreten. Diese schlossen sich der Opposition an. Die Liberal-Demokratische Partei (PDL) ist eine rechtsorientierte politische Formation, die 2007 durch den Zusammenschluss der Demokratischen Partei (PD) und der Demokratisch-Liberalen Partei (PLD), einem abtrünnigen Flügel der PNL, entstanden ist. Die Liberal-Demokraten (PDL) waren von 2008 bis 2012 an der Regierung beteiligt. 2012 traten sie in die Opposition.



    Der mitregierende Demokratische Ungarnverband (UDMR) hat am Donnerstag seinen Kandidaten für die Präsidentschaftwahlen bekanntgegeben. Es handelt sich um den Vorsitzenden der Formation, Hunor Kelemen, der auch 2009 bei den Präsidentschaftswahlen angetreten war. Neulich kündigte Hunor an, er werde ab 1. August aus der Regierung austreten, weil der rumänische Staat an der Seite der Europäsichen Kommission beim Europäischen Gerichtshof in Luxemburg gegen eine Bürgerinitiative über die Förderung der ethnischen und linguistischen Minderheiten plädierte, deren Mitautor der Vorsitzende des Demokratischen Ungarnverbands in Rumänien ist.



    Laut dem Vorschlag der Partei sollen die Ämter, die Hunor Kelemen derzeit in der Bukarester Exekutive inne hat, von der Senatorin Rozália Biró übernommen werden. Sollte der Vorschlag vom Ministerpräsidenten akzeptiert werden, wird Rozália Biró zur ersten Vize-Premierministerin Rumäniens. Der Demokratische Ungarnverband in Rumänien wurde gegründet, um die Interessen der ungarischen Minderheit in Rumänien zu vertreten. Seit 1996 hat die Partei immer einen eigenen Kandidaten zu Präsidentschaftswahlen gehabt.

  • Mişcări politice înainte de alegerile prezidenţiale

    Mişcări politice înainte de alegerile prezidenţiale

    Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat-Liberal din România au perfectat fuzionarea lor într-o nouă formaţiune politică. Aceasta va păstra denumirea istorică de PNL şi va avea un candidat unic la viitoarele alegeri prezidenţiale din luna noiembrie 2014. Numele acestui candidat va fi făcut public în primele zile din august. Vasile Blaga, preşedintele PDL declara, cu acest prilej, că:


    “Partidul Naţional Liberal este rezultatul fuziunii dintre Partidul Democrat Liberal şi Partidul Naţional Liberal, deci PNL plus PDL. Statutul a urmărit respectarea statului de drept, a valorilor colegilor noştri din Partidul Popular European – demnitate, dreptate, libertate, solidaritate.”



    La rândul său, presedintele PNL, Klaus Iohannis aprecia că noua formaţiune va contribui la unificarea dreptei politice româneşti. Klaus Iohannis: “Acest partid este creat pentru a schimba România în bine. Noi ne dorim, evident, să câştigăm prezidenţialele, dar ne dorim să câştigăm şi alegerile parlamentare din 2016, să conducem România pe un drum mult mai bun pentru deceniul care urmează.”



    Partidul Naţional Liberal este unul dintre principalele partide politice din România, înfiinţat sub acest nume în 1875. În februarie 2014, premierul Victor Ponta (PSD) a refuzat nominalizarea lui Klaus Iohannis în funcţia de vicepremier, ceea ce a dus la retragerea miniştrilor PNL din guvern şi intrarea în opoziţie. De asemenea, PDL este un partid politic parlamentar de centru-dreapta care a luat naştere în decembrie 2007, prin fuzionarea Partidului Democrat cu Partidului Liberal Democrat. PDL a participat la guvernare din 2008, până în mai 2012, când a intrat în opoziţie.



    Dacă noul PNL mai amână anunţarea candidatului său la alegerile prezidenţiale, UDMR, astăzi, la co-guvernare, şi-a desemnat, joi, reprezentantul. Acesta este chiar preşedintele formaţiunii, Kelemen Hunor care a mai candidat pentru aceeaşi funcţie, în 2009. Recent, el a anunţat că va pleca din guvern, la 1 august, după ce statul român a hotărât să pledeze, de partea Comisiei Europene, la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxembourg împotriva iniţiativei cetăţeneşti privind minorităţile etnice şi lingvistice, al cărui co-autor este liderul UDMR.



    Uniunea propune ca funcţiile în guvern deţinute de Kelemen Hunor să fie preluate de senatorul Rozália Biró. Dacă propunerea va fi agreată de premier şi mai apoi de preşedinte, doamna Biró ar putea deveni prima femeie vicepremier din România. UDMR este o organizaţie politică parlamentara fondată pentru a reprezenta interese ale comunitătii maghiare din România. Începând din 1996, UDMR a avut, mereu, un candidat propriu la alegerile prezidenţiale.

  • Reconfigurări politice

    În aşteptarea cursei prezidenţiale din toamnă, partidele politice româneşti caută, deja, să se aşeze pe culoare care să le ofere şanse cât mai bune.



    Primele care s-au mişcat au fost principalele două formaţiuni de opozitie, PNL şi PDL, care, imediat dupa euroscrutinul de luna trecută, au anunţat că negociază termenii unei fuziuni. Produsul acesteia, îşi doresc liderii celor două partide, ar urma să conteste supremaţia alianţei de stânga PSD-UNPR-PC, care şi-a adjudecat jumătate din mandatele ce-i revin României în noul Parlament European. Chiar şi aşa, alianţa PSD-UNPR-PC pare că nu se multumeşte să fie un simplu spectator la încercarea de regrupare a Dreptei, care, cred observatorii, pare capabilă să-i pună beţe-n roate la prezidenţialele din noiembrie.



    Semn că Stânga nu stă cu mâinile în sân, premierul social democrat Victor Ponta a anunţat, încă de săptămâna trecută, că au început tatonările cu PP-DD pentru o înţelegere care ar putea aduce schimbări inclusiv în echipa guvernamentală, nu doar la nivel local. Victor Ponta: ”Nu avem încă niciun fel de rezultat şi o să discutăm săptămâna viitoare, când avem un rezultat. Dacă vrem să schimbăm ceva în structura guvernului, o vom discuta împreună”.



    La rându-i, UDMR nu vede cu ochi buni demersul colegilor de guvernare. Căci, susţine liderul UDMR, Kelemen Hunor, înrolarea PP-DD în garnitura executivă ar aduce un uriaş deserviciu imaginii actualului cabinet. Kelemen Hunor: ”Din punct de vedere al imaginii, ar fi un dezastru. Pe plan local, fiecare face fel de fel de înţelegeri, dar la nivel guvernamental, în coaliţie, eu nu sunt de acord. Şi cred că ar fi o greşeală”.



    Nazurile UDMR, susţin analiştii, nu sunt deloc întâmplătoare. PP-DD este creaţia unui fost patron de televiziune tabloidă – între timp, închisă – Dan Diaconescu, care a reusit, pe fondul dezamăgirilor provocate de partidele consacrate din era post-comunistă, să-şi transforme privitorii, în genere cu o educaţie modestă, într-o masă electorală. Una deloc neînsemnată, din moment ce la legislativele din 2012, PP-DD a reuşit să obţină un uluitor 15%. De atunci însă, PP-DD este pe tobogan, şi ca potenţă electorală — 4% la euroalegeri, şi ca reprezentare în Parlamentul de la Bucureşti, unde rândurile sale s-au tot subţiat. Mulţi dintre mercenarii — cum au fost numiţi de presă — care au candidat sub sigla PP-DD, odată intraţi în Parlament, au dat bir cu fugiţii, parte din ei găsind un loc călduţ, ca ironie, chiar la PSD.

  • Pripuniri di alâxeari ali Constituţie

    Pripuniri di alâxeari ali Constituţie


    După doi meşi ş-giumitati di andamusi ş-moabeţ, Forumlu Constituţional — ţi adunâ tu el organizaţii ali suţiitati ţivilâ, cetăţeni, universităţ, specialişti, comunităţ locali – prideadirâ a Comisiil’ei Parlamentarâ tră Revizuirea ali Constituţie raportul ţi acaţâ tu isapi pripunirli a suţiitatil’ei ţivilâ mutrindalui alâxearea a nomlui di thimel’iu ali Românie. Eali lipseaşti s-hibâ la thimel’ilu a lucurlui faptu di Comisie, cari va s-ndreagâ unâ pripuniri leghislativă. Aestâ ari, ama, mână libiră ta s-acaţâ tu isapi icâ nu raportul adus aminti, pârâstisitu di prezidentul a Forumlui Constituţional, profesorlu Cristian Pârvulescu:



    Tutu cu tut, noi avem pripuniri mutrindalui 7.000 di aliniati. Raportul a Forumlui ari cama di 300 di frândzâ. Prota parti easti unâ sintetizari a pripunirlor, 140 di frândzâ, iara a daua parti suntu pripunirli efectivi pi cari li aprukem, aţeali ţi putum s-li codificăm — cu alti zboarâ, a curi putum s-lâ dăm unâ formă niheam di niheamâ juridică. Suntu multi alti pripuniri cari nu eara ngrâpsiti tu unâ formă juridică şi cari suntu pârâstisiti tu conţinutlu a raportului. Forumlu Constituţional nu ndreapsi un proiectu di alâxeari ali Constituţie, nu aveam niţi unâ turlie di mandat tră aestâ. Nu adrăm altuţiva câ maşi s-câftăm minduita, s-adunăm pripunirli a cetăţen’ilor.



    Acâ nu suntu imperativi, ti bunâ va s-hibâ câ pripunirli a suţietatil’ei ţivilâ s-nu armânâ tu vimtu, reprezentanţâl’ii a Forumlui câftândalui a politicien’ilor s-aibâ ngâtan ponderea-a lor tu nâscânti comati. Un dit lucârli nisimfunizati mutreaşti bicameralismul, ţi lu va, ma marea parti dit USL ama ş-dit UDMR. Democrat-libearalii dit opoziţie suntu maşi el’i gol’i atel’i ţi ndrupăscu bâgarea tu lucru a parlamentului unicamearal, acâ fu adrat un referendum ndreptu tu 2009. Deputata Raluca Turcan: Lipseaşti s-minduim tu aestâ gaereti tin’isearea a votlui ţi lu deadirâ cetăţen’il’i la referendum dimec parlamentul unicamearal, n’icşurarea numirlu di parlamentari. Dgheafurăi mări anamisa di partidi scoati tu migdani şi funcţionarea-a tripletâl’ei prezidentu-parlamentu-guvernu. Tu kirolu anda PDL u spuni vrearea ti ripublica semiprezidenţială, cu un prezidentu relativ vârtos, cum tora, UDMR u aleadzi aţea parlamentară, tu cari prezidentul s-hibâ aleptu di legislativ.



    Ama bânâtorl’i s-pari că vor ta ş-aleagâ, ma largu, unâ turlie ndreptu/ directu, prezidentul, aşi că USL easti nolgica: unâ ripublică semiparlamentară tu cari legislativul ari nai cama multi pârghii, prezidentul easti ma largu aleptu direct, ama nu mata ari ici ţiva ti spuneari ti alidzearea a premierlui. Ma multu, USL va ta s-n’icşureadzâ mandatlu ti caplu a statlui. Co-prezidentul şi premier, Victor Ponta: Pripunirea a USL easti ta s-aibâ un mandat prezidenţial di 4 an’i şi ta s-aibâ neise, la cafi 2 an’i, unâoarâ alidzeri parlamentari, alantâoarâ/ unâoarâ prezidenţiale. Comisia Parlamentară tră Revizuirea ali Constituţie va s-ahurheascâ ntrâoarâ moeabeţli, ahtari turlie câ s-elaboreadzâ, până tu inşita a meslui cirişar, un proiectu di nom. Yini deapoa, arada, ti di vearâ, ti votlu tru Senat, deapoa, tu, yismâciuni, atel dit Cameara-a Deputaţlor şi, neise, referendumul, cari să s-ţânâ nai ma amânat tu ahuhrita a meslui brumar.





  • Vot pentru Parlamentul European

    Vot pentru Parlamentul European

    După o campanie care a avut prea puţin de-a face cu problematicile europene — adică locuri de muncă, fenomenul migraţiei, politicile sociale – alegerile din România pentru Parlamentul European au oferit, cu o singură notabilă excepţie, rezultatele anticipate. Alianţa electorală de stânga PSD — PC — UNPR, în jurul căreia este construit cabinetul de la Bucureşti, şi-a tras partea leului şi va trimite în legislativul comunitar aproape jumătate din cei 32 de eurodeputaţi ce vor reprezenta România.



    Urmează, la mare distanţă, două formaţiuni de centru-dreapta, PNL şi PDL. Vor mai intra în legislativul de la Bruxelles UDMR şi nou creatul Partid Mişcarea Populară, pro-prezidenţial, aflat la primul test electoral, ambele nu departe de pragul de 5%. Într-o competiţie ce părea să aparţină exclusiv partidelor, succesul actorului Mircea Diaconu ca independent reprezintă o surpriză. Războiul în justiţie purtat de el pentru a obţine validarea unei candidaturi îndelung contestate l-a transformat, în percepţia publică, într-un luptător anti-sistem şi s-a convertit în nesperate voturi.



    Odată încheiat un euroscrutin ce nu a fost mai mult decât un antrenament cu public pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie, sezonul negocierilor politice poate fi declarat deschis. Pe zona de centru-dreapta, lucrurile s-au simplificat, întrucât alegerile europarlamentare au trimis în tuşă partide de buzunar, precum Forţa Civică sau PNŢCD, ce pretindeau să joace roluri mult peste statura lor politică în viitoarele pertractări. PNL, numărul unu în opoziţie, confirmat şi de aceste alegeri, consideră că urgenţa este crearea unui front anti-PSD.



    În aceeaşi logică, a luptei împotriva forţelor de stânga, liberalii au anunţat că eurodeputaţii săi vor trece de la grupul ALDE — Alianţa Liberalilor şi Democraţilor Europeni — la Partidul Popular European, pentru a se evita preluarea preşedinţiei Comisiei Europene de către Socialişti. Prin configuraţia politică pe care o propune în PE, România contrazice o tendinţă îngrijorătoare care se manifestă la nivel european.



    În condiţiile în care euroscepticii şi extremiştii şi-au luat avânt, mai ales graţie voturilor masive primite în Franţa şi Marea Britanie, România nu va trimite în PE niciun partid de orientare populistă sau xenofobă, deoarece PRM şi PP-DD au ratat prezenţa în legislativul comunitar. Chiar dacă s-a subţiat, Grupul popularilor europeni va avea cei mai mulţi europarlamentari şi în noul Legislativ, fiind urmat de cel al socialiştilor şi democraţilor. Niciunul din ele nu va deţine, însă, majoritatea de 376 de mandate, ceea ce anunţă negocieri dificile şi obligă la compromisuri.