Tag: Uniunea Europeana

  • Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

    Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

    Eurodeputatlu român lugurseaşti că lipseaşti s’tritemu pisti complexul di stat membru ma nău şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari ghenerală tră ună ma bună arăspăndeari a informaţiilor ghenerali di la UE şi acţiunea noastră tru Europa
    Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen. Viţeprezidentulu a Parlamentului European, Victor Negrescu, cundille importanţa aluştui amintaticu şi ananghea ta s’năstritemu complexul di stat membru ma nou, şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari ghenerală tră ună ma bună arăspăndeari a informaţiilor di la Uniunea Europeană şi acţiunile Româniillei tru Europa.

     

    „Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen. Un scupo tră cari avum contribut niacumtinatu tu decheniulu ditu soni şi cari easti ună altă victorie di etapă tru integrarea noastră tru Uniunea Europeană şi vrearea ca România s’hibă ună boaţi vărtoasă şi influentă tru UE. Nu lipseaşti s’agărşimu că aderarea la zona di liberă urdinari nă da ndrepturi, ama avemu şi borgi ţi lipseaşti s’li ştimu şi s’li tiñisimu aţea turlie ca spaţlu Schengen s’lucreadză cu hăiri.

     

    Tutunăoară, vini oara ca România s’treacă piste complexul di stat membru ma nău şi s’crească axia administrativă tru domeniu ta s’crească nivelu di profesionalism aţea turlie ca acţiunea noastră tru Europa s’aibă hăiri. Ama, ti aestu lucru, easti ananghi ca populaţia s’akicăsească hăirlătiţli a unei Românii influentă tru UE. Fac apel ti ună ascumbuseari ghenerală tră ma bună arăspăndeari a informaţiilor ghenerale di la UE şi acţiunea noastră tru Europa.
    Nu dip tu soni, unăoară cu majoratlu european, România liseaşti ta şi spună ndoi scupadz imbidz pi livelu UE ntră cari arădăpsescu trei:

     

    1. Dizvultarea capacitatillei di negocieri tu ligătură cu dosarele europene di interes cu scupolu s’aducă România tru ţentrul apofasiloru europene;
    2. Influenţarea bugetlui european ama şi iţi izvuri di finanţare europene ti amintari fonduri tră domeniile di interes tră România;
    3. Ună convergenţă ma mari ali Românie cu piaţa internă, şingirlu comercialu externu a UE şi alanti stati dizvultate ditu Europa tră creastirea nivelului di bana şi integrarea tru mecanismele financiare şi economiţi cari pot s’aducă ti văsilia a noastră ma multi oportunităţ di dizvultare’, exighisi europarlamentarlu social-democrat, Victor Negrescu.
    Viţeprezidentulu a Parlamentului European cundille că aesti trei obiective, complementare cu intrarea tru programlu american Visa Waiver şi aderarea la OCDE, easti ună garanţie tră ună Românie influentă tru lumi şi reprezintă una ditu ceareili tră s’ncuntreadză la retorica anti-europeană.

     

    Autoru: RRI
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    DALGA DI CALDURA. Ună dalgă di căldură niacumtinată easti dimăndată tru România, cu alerti di codu aroșu, portocaliu și galbinu apufusiti tru majoritatea-a reghiunilor a văsiliillei. Indiţili di temperatură-umiditate easti cama di 80%, tru kirolu anda maximili suntu anamisa di 29 și 39 di grade Celsius. București, temperatura poati s’agiungă la 37 di grade Celsius, după 31 di grade Celsius raportati ti prândzu.

     

    EU. Premierlu Marcel Ciolacu faţi ñiercuri și gioi ună vizită Bruxelles, ta să zburască cu șefa ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, ti locărli ţi va li aibă România tru yinitoarea Comisie. Uidisitu cu niscănti izvuri guvernamentali, Bucureștiul poati s’număsească năulu comisar tră tindeari, cari va s’hibă aleptu ditu arada a europarlamentarloru suţialu-democraț. Tru aestu kiro, tut tru aestă stămână, guvernul ari tu planu să zburască ti strateghia națională tră industria di apărare. Scupadzlli a lui suntu ta s’asiguripsească dizvultarea, și modernizarea instalațiilor di apărare și ta s’promoveadză cercetarea, dizvultarea și inovarea pritu dişcllidearea di ţentri de excelență și pritu atrădzearea di investitori xeñi și româñi.

     

    PENSII. Miliuñi di pensionari româñi va s’aibă hăiri di pensie pi thimellilu a unăllei nauă formulă di calculu ahurhinda cu 1 di yismăciuni. Autoritățli tăxescu că aestu nău sistem va li curmă tuti inechitățli ditu sistemlu di pensii. Uidisitu cu datili ufiţiali, după ricalculari, pensiili publiţi medii va s’crească di la aproapea 460 di euro la aproapea 540 di euro. Ministurlu a finanților, Marcel Boloș, spuni că tru kirolu ţi yini va s’aibă ună presie tru deficitlu public. Simfunu cu năili reglementări, tra s’hărsească di pensii publiţi tru România, stagiul minim di cotizari di pălteari va s’hibă di 15 di añi, ilikia di pensionari hiinda planificată s’agiungă la 65 di añi emu ti bărbaț, emu ti mlleri, tru 2035.

     

    UCRAINA. Ucraina li duţi năinti atacurli tru reghiunea Kursk ditu Rusia, iu asparsi dumănică a daua apunti strateghică. Analiștilli militari alepţă di Reuters spun că ari 3 apunţă strateghiţi cari agiută ti aprovizionarea militară tră forțăli arusi ditu Kursk. Kievlu spuni că ari tru mănă până tora aproapea 1.150 di km pătraț și cama di 80 di hori. Aesta easti a 14-a dzuuă a goadăllei ucraineană, prota a unăllei askeri xeană tru Rusia după Doilu Polimu Mondial, Moscova hiinda aparent niaxizită s’nkisească operațiuni di apărari tru scară alargă. Prezidentulu ucrainean, Volodymyr Zelenskyy, năpoi spusi că scupolu a Kievlui easti ta s’adară ună zonă tampon tra s’veaglle reghiuñili di sinuru ali Ucraină de bombardamentili arusești. Tu aestu kiro, Belarus dimăndă mobilizarea di un cirecu ditu askerea a llei la sinuru, ca apandisi la operațiunile ucraineani. Tu ahuhrita a ofensivăllei di Kursk, Belarus, nai ma aprukeatlu aliat ali Rusie și văsilia cari deadi izini ali Rusie s’ufilisească teritoriul tră ataca contra ali Ucraina, spusi că dronili militare ucrainene călcară spațiulu a llei aerian.

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Protestu

    Protestu

    Tu unâ vâsilíi cu dimocrațíi funcționalâ ș-di tradițíi, nu lipseaști s-aibâ protestu. Nu că nu lipseaști s-facâ, ama că suțietatea lipsești s-da tuti mecanismili ti cari easti ananghi ta s-hibâ andreapti cripărli unâ-ș-unâ ți eali s-facu. Di multu chiro s-facu studii/xitâxeri ș-previziuni ta s-nu hibâ loaț dinapandica decidențâlli. Boațea a popului lipseaști s-avdâ totna, exprimarea a llei easti unâ ananghi, nu unâ excepțíi. Protestul s-fați ditu deaspiru, easti unâ aurlari pi geadei anda boațea nu easti ascultatâ tu instituții. Lipseaști s-nu mata aibâ popululu ți s-caftâ pritu protestu, iara guvernanțâlli s-nu agiungâ la ahtări pâzârâpseri.


    Alepțâlli lucreadzâ pi tuti scărli di reprezentari: localu, tu hori, tu câsâbadz, ică la livel di craturi federali i landuri, suntu alepțâ la livelul a statlui, suntu ș-alepțâ la livelul di organizațíi integratoare, cata cumu easti Uniunea Europeanâ, ică di organizații reghionali cari lucreadzâ dupâ aestâ urnechi. Ițido politicâ publicâ intrâ tu menga a unlui om aleptu, votat, ți u veadi zorea s-andreagâ unâ i ma multi ditu aesti cripări.


    Tiñisearea a ndrepturlor a omlui s-fați la ițido livelu di organizari a soțietatillei, subiectili icunomiți, idyea. Apârarea ș-politica externâ suntu andreapti la livelu național ș-internaționalu. Tu științili politiți ari unu prințipiu cari caftâ andridzearea a cripărlor la livelul uidisitu, ațelu ți da nai ma bunili culăi. Siyura, nu unu ministeru apufisești bâgarea di câldârmă pi unâ cali, niți vârâ primăríi/dimarhíi nu apufuseaști tu mărli achicâseri interstatali. Subsidiaritatea easti unâ virtuti di cari suțietatea contemporanâ lipseaști s-filiseascâ, totna, cu cât cama mari dișcllideari.



    Ș-cu tuti aetsi, protestili nu lipsescu tu vâsiliili dizvoltati, niți baremu tu vâsiliili ali Uniuni Europeanâ, ți suntu sinonimi cu prucupsearea ș-dimocrația. Taha protestili suntu ș-eali reglementati/bâgati pi aradâ pritu nomuri dimucraticu aprucheati, echilibrati, ți s-afirescu di represiuni nidimucraticâ, ama niți nu alasâ fârnulu libiru ta s-ducâ lucârli darmadan. Ș-cu tuti aesti, potestili nu lipsescu tu vâsiliili comunitari, tamamu de-acunapuda, eali suntu multu mări, epiți, amplini di buiauâ ș-halatu. Ațeali di Bruxelles a agricultorlor au unâ tradițíi mari și suntu ti anami. Giurnalișțâlli acreditaț tu capitala ali Belghíi ta sâ zburascâ ti subiecti europeni avurâ totna imaghini ahoryea di la protestili fapti cându ș-cându di agricultori.



    Ș-cu tuti aesti, dumenea agricolâ s-hârseaști, ditu ahurhita ali construcțíi europeanâ di unâ mengâ ahoryea ș-unâ abordari salami. Politica agricolâ comunâ, cunuscuta PAC, inși tu 1962, cându avea maș șasi state tu organizația comunitarâ europeanâ ș-easti nai ma veacllea politicâ europeanâ comunâ ți nica lucreadzâ. Tu cama di 60 di añi a PAC, s-thimillusirâ ș-furâ bâgati pi lucru multi mecanisme ți u adarâ modernâ producția agricolâ ș-bana a fermierlor. Criștearea a numirlui a vâsiliiloru membri tu UE dusi la criștearea a complexitatillei ali banâ comunitarâ, unâ oarâ cu tindearea ali dumeni a integrarillei câtâ dumenii ma năi i ma veclli. Ma multu, situația internaționalâ, baș ș-ațea di pi continentul europeanu, easti tu unâ hopâ greauâ, cu piricllu.



    Tu aestu contextu, protestili a agricultorlor armân parti ditu peisaj, aducândalui aspecti tut ma serti ș-ma extremi. Parislu nu easti largu di Bruxelles ș-acolo, tu capitala ali Franțíi/Galíi, protestili au unâ tradițíi ti ciudii, ama ș-un episodu ti nipistipseari, alâxitu tu “șcurtăț galbini”.



    Lucru nău: protestili a fermierlor s-facu ș-tu Româníi. Pari unâ politicâ europeanâ implementatâ tora ș-tu aestâ parti ali Uniuni Europeanâ. Ma s-nu eara unâ catastisi anvirinatâ, vrea s-puteam s-dzâțemu că, ți cara că România nu easti tu Schengen, protestili di turlíi agricolâ europeanâ tricurâ sinurlu fârâ cheadiț ș-agiumsirâ pânâ anvârliga di București. Tut fârâ s-hibâ nica aprucheatâ tu Schengen, România adarâ copus ș-baș ș-curbani ta s-facâ un sucțesu ditu politica europeanâ di andrupari ali Ucrainâ. Fermierlli ș-transportatorlli româñi ți adarâ protesti București ti aestu lucru âlli veadi câbati guvernanțâlli, ama Bruxelles nu s-avdi. Di itia la alti protesti di aclo ică, vahi, lipseaști s-ducâ ș-elli Bruxelles. Unâ hopâ, cându a oamiñlor va lâ si aurascâ s-filiseascâ comunicarea dimucraticâ, s-paoti s-pistipseascâ că protestul easti ș-elu unâ politicâ europeanâ comunâ.



    Armânipseara: Mirela Biolan

  • Andrupari europeanâ ti Ucraina

    Andrupari europeanâ ti Ucraina

    Uniunea Europeanâ fudi câbuli s-da unu agiutor di 50 di miliardi di evradz ti Ucraina, tu aeșțâ patru añi ți yinu. Câpiili di stat ş-di chivernisi ditu bloclu comunitaru, adunaț Bruxelles, apufusirâ s-âlli da a Kievlui 17 miliardi di evradz di turlíi granturi ş-33 di miliardi di turlíi-mprumuturi. Ungaria, ți pânâ tora fu contra ta s-hibâ agiutatâ diznău statlu ucrainean, votă arada aesta “ti”. Protlu-ministru maghiar, Victor Orban, cari, tu andreu 2023, nu fu sinfunu cu pachetlu finanțiaru, fu cândâsitu ta sâ-și alâxeascâ minduita, ași că liderlli europeñi alâxirâ cu unanimitati di voturi bugetlu multianual ali Uniuni, ți va s-tindâ pânâ tu inșita a anlui 2027.



    Alâxearea bugetarâ di 64,6 miliardi di evradz, ari, pritu alti lucri, ș-1,5 miliardi ti Fondul ti Inovare “Invest EU Orizont Europa” ş-Fondul European di Apărari. Prezidentul ali Comisíi Europeanâ, Ursula von der Leyen, dzâsi că apruchearea a pachetlui di agiutor ti Ucraina âlli da unu mesaj multu vârtos a caplui di Kremlin, Vladimir Putin, ş-easti ș-unu semnal ti partenerlli americañi, anda unu pachet di vârâ 65 di miliardi di dolari ti Ucraina easti dânâsitu tu Congreslu di Washington nica ditu andreu 2023.



    Tu arada a lui, comisarlu european ti pâzarea internâ, Thierry Breton, dzâsi că Uniunea Europeanâ lipseaști s-asiguripseascâ că va s-creascâ multu ayoñia capațitatea di producţíi a industrillei a llei di apărari. El cundille că ațea ți s-adră tu sectorlu di producţíi di muniţíi/gipcané lipseaști s-hibâ teasâ tu tutâ dumenea militarâ europeanâ.


    Thierry Breton: Avemu tihi că tu Europa putem s-adrămu tutu tu dumenea ali apărari, ama nu totna tu oara ți lipseaști, ași că andridzearea uidisitâ ali apărari easti, dealihea, alâxearea di paradigmâ, ți lipseaști s-u bâgămu tu practichíi tu tutâ industria a noastâ di profilu. Ahurhimu cu muniţia/gipcanelu, nâ lomu borgea s-asiguripsimu că putemu s-ufțemu ma bunâ producţia, ta s-âlli dămu ali Ucrainâ tutu ți ari ananghi. Mini, tu potisea ți u amu, nu potu s-asiguripsescu darea aliștei muniţíi tu Ucraina, ama ți potu s-adaru easti s-lleau misuri ta sâ-și creascâ industria di apărari capațitatea di producțíi.


    Comisarlu european âlli câftă, tutnâoarâ, ali Bancâ Europeanâ di Investiţii s-minteascâ tu finanţarea ali industríi di apărari, câțe, mindueaști elu, rolulu ali instituţíi easti ta s-andrupascâ politițli europeni, iara tora apărarea easti unu elementu di prota thesi a aluștor politiț.



    Hâbarea că Uniunea Europeanâ va s-ânvârtușadzâ agiutorlu ti Ucraina fu aprucheatâ cu sârâseari ș-harauâ di Kiev. Prezidentul ucrainean, Volodimir Zelenski, lâ hâristusi a liderlor a vâsiliilor ali UE ş-cundille simasia a apofasillei ți u loarâ tuț ațelli 27 membri, ți, tu minduita alui, scoati tu migdani, nica unâ oarâ, unitatea vârtoasâ a bloclui comunitaru. Zelenski ş-aspusi minduearea că aestâ duțeari ma largu a andruparillei finanțiarâ ali UE va s-anvârtușeadzâ stabilitatea economică ş-finanțiarâ ali vâsilíi ti unu chiro lungu, ș-aestu lucru va u agiutâ ta s-aravdâ agresiunea militarâ aruseascâ.



    Armânipseari:Mirela Biolan

  • Protest

    Protest

    Într-o țară cu
    democrație funcțională și de tradiție, protestul nu ar trebuie să există. Nu
    pentru că ar trebui interzis, ci pentru că societatea ar trebui să ofere toate
    mecanismele necesare ca problemele să fie rezolvate imediat ce au apărut sau
    chiar înainte să apară. De mult timp se
    fac studii și previziunii astfel încât decidenții să nu fie luați prin
    surprindere. Vocea poporului trebuie să se audă în permanență, exprimarea sa
    este o necesitate, nu o excepție. Protestul este impus de disperare, este un
    strigăt în stradă pentru că în instituții vocea nu este ascultată. Ar trebui ca
    poporul să nu mai aibă ce cere prin protest iar guvernanții să nu ajungă la
    astfel de negocieri.

    Aleșii funcționează pe toate treptele de reprezentare: local,
    în comune și orașe, sau la nivel de state federale sau landuri, sunt aleși la
    nivelul statului, sunt și aleși la nivel de organizație integratoare, cum este
    Uniunea Europeană, sau de organizații regionale care merg după acest model. Orice politică publică intră în
    atenția unui ales votat, aflat la unul sau mai multe dintre aceste probleme.

    Respectarea drepturilor omului se regăseşte la orice nivel de organizare a
    societății, subiectele economice, de asemenea. Apărarea și politica externă
    sunt tratate la nivel național și internațional. Există în științele politice
    un principiu care cere ca problemele să fie tratate la nivelul potrivit, cel
    care dă cele mai bune soluții. Cu siguranță nu un minister decide asfaltarea
    unei străzi, nici vreo primărie nu decide în marile acorduri interstatale.
    Subsidiaritatea este o virtute de care societatea contemporană trebuie să se
    folosească, mereu, cu cât mai mare sinceritate.

    Și, totuși, protestele nu
    lipsesc în țările dezvoltate, nici chiar în țările Uniunii Europene, care sunt
    sinonime cu bunăstarea și democrația. În principiu, protestele sunt și ele
    reglementate prin legi democratic adoptate, echilibrate, care evită represiune
    nedemocratică dar nici nu lasă frâu liber debandadei. Și cu toate acestea,
    protestele nu lipsesc în țările comunitare, dimpotrivă sunt masive, epice,
    pline de culoare și sunet. Cele de la Bruxelles ale agricultorilor au o
    tradiție îndelungată și sunt spectaculoase. Jurnaliștii acreditați în capitala
    Belgiei pentru a relata subiecte europene au avut mereu imagini deosebite de la
    protestele periodice agricultorilor.

    Și, totuși, domeniul agricol se bucură, de
    la începutul construcției europene de o atenție specială și o abordare
    temeinică. Politica agricolă comună, celebra PAC, a apărut în 1962, când erau
    doar șase state în organizația comunitară europeană și este cea mai veche
    politică europeană comună aflată încă în vigoare. În mai bine de 60 de ani ai
    PAC, au fost create și puse în funcțiune numeroase mecanisme care aduc la zi producția
    agricolă și viața fermierilor. Creșterea numărului țărilor membre ale UE a dus
    la creșterea complexității vieții comunitare, pe măsură ce și domeniul
    integrării s-a lărgit spre domenii noi sau mai vechi. Mai mult, situația
    internațională, inclusiv de pe continentul european, se află într-un moment
    acut, extrem de periculos.


    În acest context, protestele agricultorilor rămân
    parte a peisajului, aducând aspecte tot mai dure și extreme. Parisul nu se află
    prea departe de Bruxelles și acolo, în capitala Franței, protestele au o
    tradiție remarcabilă dar și un episod
    incredibil, îmbrăcat în veste galbene.


    Mai nou, protestele fermierilor au
    apărut și în România. Pare o politică europeană implementată acum și în această
    parte a Uniunii Europene. Dacă nu ar fi o situație tristă, am putea spune că,
    deși România nu este în Schengen, protestele de tip agricol european au trecut
    granița fără opreliști și au ajuns până în jurul Bucureștiului. Tot fără a fi
    primită încă în Schengen, România face eforturi și chiar sacrificii pentru a
    face un succes din politica europeană de susținere a Ucrainei. Fermierii și
    transportatorii români care protestează la București reproșează asta
    guvernanților dar la Bruxelles nu se aude. Poate din cauza altor proteste de
    acolo sau poate că ar trebui să meargă și ei la Bruxelles. S-ar putea ca, la un
    moment dat, când oamenii se vor plictisi de utilizarea comunicării democratice,
    să creadă că protestul este și el o politică europeană comună.

  • Sprijin european pentru Ucraina

    Sprijin european pentru Ucraina

    Uniunea
    Europeană a aprobat un ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, în
    următorii 4 ani. Şefii de stat şi de guvern din blocul comunitar, reuniţi la
    Bruxelles, au decis să acorde Kievului 17 miliarde de euro sub formă de
    granturi şi 33 de miliarde sub formă de împrumuturi. Ungaria, care s-a opus
    până acum suplimentării sprijinului pentru statul ucrainean, a votat de data
    aceasta pentru.
    Prim-ministrul maghiar, Victor Orban, care, în decembrie 2023, a respins
    prin veto pachetul financiar, a fost convins să-şi schimbe poziţia, astfel că
    liderii europeni au revizuit cu unanimitate de voturi bugetul multianual al
    Uniunii, valabil până la sfârşitul lui 2027.


    Revizuirea bugetară, în valoare
    totală de 64,6 miliarde de euro, mai cuprinde, printre altele, 1,5 miliarde pentru
    Fondul pentru Inovare Invest EU Orizont Europa şi Fondul European
    de Apărare. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că
    aprobarea pachetului de ajutor pentru Ucraina transmite un mesaj foarte
    puternic liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, şi se constituie într-un
    semnal pentru partenerii americani, în condiţiile în care un pachet de circa 65
    de miliarde de dolari pentru Ucraina este blocat în Congresul de la Washington
    încă din decembrie 2023.


    La rândul său, comisarul european pentru piaţa
    internă, Thierry Breton, a spus că Uniunea Europeană trebuie să se asigure că
    va creşte, într-un ritm foarte rapid, capacitatea de producţie a industriei
    sale de apărare. El a subliniat că ceea ce s-a făcut în sectorul producţiei de
    muniţie trebuie extins în întreg domeniul militar european.

    Thierry Breton: Suntem destul de norocoşi în Europa să putem face totul în domeniul
    apărării, însă nu întotdeauna la momentul potrivit, aşa încât pregătirea
    adecvată a apărării este, într-adevăr, să spunem, schimbarea de paradigmă pe
    care trebuie să o implementăm în toată industria noastră de profil. Am început
    cu muniţia, ne-am luat angajamentul să ne asigurăm că ne putem îmbunătăţi
    producţia, pentru a putea oferi Ucrainei ceea ce are nevoie. Eu, în funcţia pe
    care o ocup, nu pot să asigur livrarea acestor muniţii în Ucraina, dar ceea ce
    pot face este să mă asigur că industria de apărare îşi sporeşte capacitatea de
    producţie.

    Comisarul european a cerut, totodată, Băncii Europene de
    Investiţii să se implice în finanţarea industriei de apărare, deoarece,
    apreciază acesta, rolul instituţiei este de a sprijini politicile europene, iar
    în prezent apărarea este un element crucial al acestor politici.


    Vestea că
    Uniunea Europeană îşi intensifică ajutorul pentru Ucraina a fost primită cu uşurare
    şi recunoştinţă la Kiev. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a
    mulţumit liderilor ţărilor UE şi a subliniat importanţa faptului că decizia
    le-a aparţinut tuturor celor 27, ceea ce, în opinia sa, demonstrează încă o
    dată unitatea puternică a blocului comunitar. Zelenski şi-a exprimat
    convingerea că această continuare a sprijinului financiar al UE va consolida
    stabilitatea economică şi financiară a ţării pe termen lung, ceea ce-i va
    permite să reziste agresiunii militare a Rusiei.


  • Euro-exit

    Euro-exit

    Ițido câtiguríi ali construcţíi evropeanâ easti luyursitâ un dealihea planu, teoreticu, nai pţân, di inșeari ditu Uniunea Evropeanâ, dupâ urnechea britanicâ. Dupâ idyea urnechi, ți nâ deadi aurlarea di alumtâ Brexit, s-feațirâ Grexit, ti Gârțíi, baș ş-Frexit, ti Franţíi/Galíi, i ciudioslu Ghirmexit, ti Ghirmâníi. Siyura, ari dyeafurăi dupâ numa a cratlui ași cumu u ari elu numa tu limbi ahoryea. Forma ditu soni easti datâ di turlia anglicheascâ, limba adusâ tu organizaţia a Comunităţlor Evropeani di Marea Britaníi, deadun cu Irlanda, tu 1973, la aprucheari. Maca România va s-va s-iasâ ditu Uniunea Evropeanâ, ea va u aibâ numa Roexit, numâ cama vrutâ di Romexit, ți minteaști niheamâ.



    Dupâ euro-hâștea di la aprucherea ditu 2007, ți nu alâsa locu ti poziții anti-evropeani, amânărli ș-ma multu, politica di bullying faptâ di niscânti stati membri chiola tu Uniunea Evropeanâ andicra di Româníi asparsirâ fârâ dânâseari aestâ ducheari. Siyura, România nu easti nai ma bunlu elevu ali Evropâ, ama rolu di dascal sertu i ma multu di elevu monitoru ali clasâ ș-lu loarâ pi aradâ turlii di stati, dupâ problema ti cari sâ zbura. Tu ma multi catastisi âlli si deadi ali Româníi unu chiro di trițeari la unâ nauâ etapâ, ta s-poatâ s-agiungâ la unâ compatibilitati funcționalâ cu mecanismili evropeani.



    S-ancllisirâ pi aradâ tuti, nafoarâ di aprucheara la Schengen, cunuscutlu spațiu comun ți ari unâ ditu libirtățli di simasíi ti construcția evropeanâ, libirtatea di urdinari a oamiñlor. Ahurhindalui di la pruviderli aluștui mecanismu, a statilor lipseaști s-lâ si bagâ zori s-hibâ aprucheati la Schengen, ti unu bun imnaticu ali Uniuni Evropeanâ, iara nu s-hibâ țânuti nafoarâ zorlea. Ma multu, țânearea ali Româníi nafoarâ di spațiul Schengen âlli aduți chireri mări, di chiro, energhíi și di mulțâ pâradz, aspârgândalui pidimolu di crișteari ș-di convergențâ cu politițli evropeani.



    Ti ciudii, Uniunea Evropeanâ nu ari unu mecanismu efițientu ș-ghini adratu ta s-mutreascâ și s-lucreadzâ cu sinurli a llei externi. România ari vârâ giumiati di sinurli a llei cu vâsilii ți nu suntu membri ali Uniuni Evropeanâ. Tu ahurhita a proțeslui, Ghirmânia u lo borgea ta s-hibâ contra ali aprucheari ali Româníi la Schengen, ta s-dzâcâ, tu 2011, dupâ pidimo finanțiaru multu mari ditu partea ali Româníi, că suntu fapti câvulili/condițiili ta s-hibâ aprucheatâ. Proțeslu nu fu bitisit tu aproapea un dețeniu ș-cându Vâryâria ș-România ș-u aspusirâ vrearea ta s-andreagâ ș-aestâ dumeni, s-anchidicarâ di opoziția individualâ ali Olandâ ș-ali Afstríi; s-ciudusea că s-ancheadicâ di unu mecanismu veclliu, di niunanimitati, că aesti vâsilii nu vor s-hibâ aprucheati ș-eali tu Schengen. Tu añilli ditu soni, di pandimíi ș-polimu, cetățeanlu românu nu avdi altu țiva dicâtu cumu Afstria easti contra, tu numa ali întregâ Uniuni Evropeanâ, a imnaticlui normalu ali Româníi.



    Pi di altâ parti, nafoarâ di diclarații, structurli ali UE nu minarâ unu dzeaditu ta s-andreagâ aestâ ceamaunâ iu unâ vâsilíi ș-aduți interesili a llei tu moabetea evropeanâ. Unâ simplâ listâ di obiectivi ecunomiț austrieți tu România, ți româñlli cârtiț caftâ s-hibâ dânâsiti, scotu tu padi că ari multu mari capitalu austriac tu ecunumia româneascâ, tu dumeni suculente ș-di simasíi.


    Ș-cu tuti aesti, Afstria easti ma largu contra a calillei evropeanâ ali Româníi, iara Bruxelles-ul zori nu-ari ti noi. Tu idyiul chiro, Uniunea Evropeanâ nu poati s-gestioneadzâ politica tu ți mutreaști spațiul extracomunitar ș-ma multu, ligâturli cu Ucraina atacatâ di Arusia. Tu chirolu aestu di andrupari mari ali Ucrainâ, ca politicâ evropeanâ, româñlli ved că pidimolu a lor ti vâsilia viținâ nu easti acâțat tu isapi di unâ politicâ evropeanâ acâțatâ canda di somnu. Tu aestâ catastisi, transportul a yiptului ucrainean pritu Româníi lâ aduți a româñlor chireri, baș ditu partea ali Afstríi, statu vrutu di Putin, ș-ali politicâ a llei anti-evropeanâ. Ali Româníi âlli si caftâ s-lișureadzâ transporturli ucraineni, ama transporturli a llei au zñíi di țânearea a llei nafoara a spațiului Schengen.



    Ași, cripărli fapti di politica evropeanâ, di arada, ică andicra di Arusia, deadun cu tratamentul birocraticu fârâ hâiri ș-nefundamentatu a niscântor instituții evropeni asparsirâ pre-ayalea andruparea entuziastâ di altâ oarâ ali construcțíi evropeanâ di cătrâ româñi. Ditu meslu șcurtu 2022, s-adâvgă polimlu ditu Ucraina, ti cari România easti unâ vâsilíi ți u andrupaști. România ș-Ucraina au unu sinuru deadunu di 650 di km, ațelu cu Republica Moldova, tutu câtâ Apiritâ, hiindalui niheamâ ma mari. Rolu strateghicu ali Româníi, ca vâsilíi cu inșitâ la Amara Lai, ași cumu suntu Ucraina ș-Arusia, easti ma ghini achicâsitu di NATO dicât di Uniunea Evropeanâ, anda România easti membrâ tu dauli organizații.



    Autor: Marius Tița


    Armânipsearea: Mirela Biolan Sima

  • Semnal editorial: Dinamicile conflictului și ale cooperării în zona Mării Negre

    Semnal editorial: Dinamicile conflictului și ale cooperării în zona Mării Negre

    Institutul European din România a publicat o nouă
    lucrare în cadrul colecției de microstudii, având titlul: Dinamicile conflictului și ale cooperării în
    zona Mării Negre. De la istoria regiunii la provocările actuale de securitate
    .
    Documentul, de tip working
    paper, este semnat de Ioana
    Elena Secu, expertă în cadrul Serviciului Studii Europene, IER. Autoarea examinează
    progresia conflictelor și cooperării în regiunea Mării Negre, în special după
    invazia Rusiei din februarie 2022. Structurată în cinci secțiuni, cercetarea
    prezintă modul în care s-au raportat statele riverane Mării Negre, inclusiv Uniunea
    Europeană și NATO, la evenimentele recente din această regiune. Prin
    informațiile furnizate, lucrarea contribuie la dezbaterea importanței Mării
    Negre pentru securitatea și stabilitatea Europei.


    Vă invităm să accesați textul integral al
    studiului aici.




    Mihaela-Adriana Pădureanu,


    Expertă, Serviciul Studii Europene

  • Zi istorică pentru Republica Moldova şi Ucraina

    Zi istorică pentru Republica Moldova şi Ucraina

    La summitul de la Bruxelles, Ucraina şi Republica Moldova au obţinut, joi, acordul Consiliului European pentru a începe negocierile de aderare la Uniune, după ce primiseră statutul de candidate anul trecut. De asemenea, Georgia a obţinut statutul de candidat la integrare, iar Bosnia va începe discuţiile de aderare în martie, dacă raportul de evaluare al Comisiei Europene va fi unul favorabil. Ungaria a fost singura țară care s-a opus deschiderii negocierilor cu Ucraina, dar premierul Viktor Orban nu și-a exercitat dreptul de veto.


    Ucraina este prima ţară care a primit statutul de candidat şi începe negocierile de aderare la UE în timp de război, iar decizia este de natură să încurajeze Kievul. Mulțumindu-le liderilor europeni, preşedintele Volodimir Zelenski a catalogat decizia drept o victorie pentru Ucraina, o victorie pentru întreaga Europă, o victorie care motivează, inspiră şi întăreşte. Şeful diplomaţiei, Dmitro Kuleba, a spus că trăim o zi istorică” şi a adăugat o emoţie domină, toate acestea nu au fost în zadar. Iar premierul Denîs Şmîhal a văzut în decizia Uniunii Europene o recunoaştere a reformelor angajate în ultimii ani, dar a avertizat că drumul până la aderare va fi dificil.


    Cât privește Chișinăul, parcursul european al Republicii Moldova a fost, în ultimii ani, marcat de oscilaţia electoratului între formaţiuni pro-ruseşti şi pro-europene. Statul vecin României a semnat în anul 2013 Acordul de Asociere la UE. Iar acum, după decizia Consiliului European, preşedinta Maia Sandu a declarat că succesul obținut este meritul întregii societăţi, al tuturor celor care aleg democraţia şi prosperitatea, care muncesc cu perseverenţă şi răbdare, care au ieşit la vot, au protestat pentru libertate şi nu au încetat niciodată să creadă că Republica Moldova merită mai mult.


    Şi premierul Dorin Recean a scris, într-un mesaj, că decizia istorică a Consiliului European este rezultatul efortului pe care l-au depus toți cetățenii în ultimii ani. A dat asigurări că Moldova știe ce are de făcut și este hotărâtă să continue reformele pentru a deveni cât mai curând parte a marii familii europene.


    Decizia de astăzi reprezintă un moment istoric pentru Republica Moldova, marcând cel mai important pas de până acum către aderarea la marea familie a Uniunii Europene, a apreciat şi şeful diplomaţiei de la Chişinău, Nicu Popescu.


    Prezent la Bruxelles și alături de cele două state încă de la început în parcursul lor european, preşedintele României, Klaus Iohannis, a vorbit, de asemenea, despre o zi istorică ce vine după progresele remarcabile făcute de Kiev și Chișinău în privinţa reformelor solicitate de Comisia Europeană.


    Klaus Iohannis: În continuare, clar că trebuie mers, poate cu viteză mai mare, ca aceste negocieri să pornească bine şi să ducă la un rezultat care înseamnă, până la urmă, integrarea în Uniunea Europeană. Vă sprijinim, fiţi curajoşi, faceţi reformele şi împreună mergem mai departe!


    De la București, și premierul Marcel Ciolacu a transmis felicitări celor două state și a dat asigurări că România rămâne un susţinător ferm pe tot parcursul procesului de negocieri.


  • O Europă mai puternică în lume

    O Europă mai puternică în lume

    Politica externă a Uniunii Europene a fost, până la războiul din
    Ucraina, una coerentă și ea s-a bazat pe respectarea drepturilor omului în
    relațiile economice și politice și în ajutorarea umanitară a zonelor de criză
    furnizoare de migranți.

    De asemenea, multilateralismul și dialogul au fost
    linii directoare semnificative ale modelului european. În viitor, ce oferă
    lumii modelul european este o economie nepoluantă, reducerea emisiilor de
    carbon, producerea de energie curată.

    Împreună cu Mihai Sebe, expert în
    chestiuni europene, am discutat despre conceptul de soft power al Uniunii
    Europene, concept care reprezintă cu adevărat forța Europei în lume.

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.


  • Parlamentul ucrainean a revizuit legi care privesc drepturile minorităţilor

    Parlamentul ucrainean a revizuit legi care privesc drepturile minorităţilor

    Protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este importantă pentru un stat ucrainean incluziv, a afirmat, vineri, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, în cadrul unei declaraţii comune cu viceprim-ministrul pentru integrare europeană şi euroatlantică al Ucrainei, Olga Stefanişina.



    Şefa diplomaţiei române a vorbit în contextul în care Parlamentul ucrainean a adoptat vineri un act normativ prin care sunt revizuite mai multe legi care privesc drepturile minorităţilor naţionale.



    Proiectul de lege propus de autorităţile de la Kiev pentru amendarea legislaţiei relevante constituie un pas pozitiv înainte şi un demers salutar, a arătat Odobescu. Ea a adăugat că partea română va continua să aibă o abordare transparentă şi constructivă pe această temă. Protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este în egală măsură importantă pentru un stat ucrainean incluziv, democratic şi european şi salutăm eforturile guvernului ucrainean în acest sens, a evidenţiat aceasta.



    La rândul său, Olga Stefanişina a spus că legislaţia privind minorităţile naţionale este foarte importantă. A fost redactată pentru a cuprinde un dialog incluziv cu minorităţile naţionale. Le suntem recunoscători minorităţii române care s-a implicat în întregul proces şi colegilor din Guvernul român care au împărtăşit cu noi legislaţia şi bunele practici de aici. (…) În Ucraina avem mii de copii care beneficiază de educaţia în limba română. Acum acest grup va fi mai mare. Ucraina a aplicat decizia de a recunoaşte limba română ca limbă a Republicii Moldova. Trebuie să facem eforturi pentru implementarea legislaţiei în acest nou cadru educaţional, să folosim diverse instrumente pentru susţinerea minorităţilor naţionale. Avem mult până acolo, dar în fine am încheiat faza care priveşte legislaţia care este clară şi abordează toate bunele practici, inclusiv recomandările Comisiei de la Veneţia, a punctat oficialul din Ucraina.



    Noul act normativ recent adoptat ţine cont de recomandările Comisiei de la Veneţia şi de criteriile Comisiei Europene pentru lansarea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, relatează agenţia Reuters şi publicaţia ucraineană European Pravda.



    Potrivit unui comunicat al Parlamentului ucrainean, actul normativ asupra amendamentelor aduse unor legi ale Ucrainei pentru luarea în considerare a evaluării experţilor Consiliului Europei şi organismelor sale privind drepturile minorităţilor (comunităţilor) naţionale în unele zone revizuieşte şapte legi: legea asupra autoguvernării locale în Ucraina, legea asupra educaţiei superioare, legea educaţiei, legea privind asigurarea folosirii limbii ucrainene ca limbă de stat, legea asupra educaţiei secundare generale cuprinzătoare, legea asupra minorităţilor (comunităţilor) naţionale şi legea presei. Aceste legi conţin prevederi legate de unele aspecte ale respectării drepturilor minorităţilor naţionale în sferele educaţiei şi folosirii limbilor minorităţilor.



    În urma amendamentelor adoptate prin acest act normativ, instituţiile de învăţământ superior private vor avea dreptul să-şi aleagă liber limba de studiu dacă aceasta este una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, dar vor trebui să asigure că persoanele înscrise în aceste instituţii studiază şi limba de stat a Ucrainei, ca disciplină academică separată.



    De asemenea, în clasele (grupele) care studiază în limbi ale minorităţilor naţionale care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene, dreptul de a folosi respectiva limbă a minorităţii naţionale în procesul de învăţământ va fi garantat împreună cu limba de stat a Ucrainei.



    Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale ale căror limbi sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene şi care şi-au început ciclul de învăţământ secundar înainte de 1 septembrie 2018 în limba respectivei minorităţi naţionale vor avea dreptul să-şi continue procesul educaţional până la încheierea ciclului lor de învăţământ secundar conform regulilor aplicate înaintea intrării în vigoare a legii privind protejarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat.



    Niciuna din noile prevederi nu se va aplica limbii ruse, întrucât aceasta este limba statului agresor.

  • Schengen, încă nu

    Schengen, încă nu

    În lipsa unanimității statelor membre ale Uniunii Europene, aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen nu este, încă, posibilă, deși ambele îndeplinesc, de ani buni, toate criteriile tehnice. În plus, derulează proiecte care întăresc graniţa Uniunii Europene mai bine ca oricând. Austria și Olanda își mențin, cel puțin deocamdată, poziția defavorabilă: anul trecut, Austria a votat, în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva primirii ambelor ţări în Schengen, în timp ce Olanda are rezerve doar în privinţa Bulgariei.

    În aceste condiții, la ora actuală, premierul Marcel Ciolacu aşteaptă să afle ce decizie va adopta Olanda în privinţa acceptării Bulgariei, după ce în ţara vecină României au avut loc, recent, alegeri legislative anticipate: În primul rând, România şi Bulgaria, după cum bine ştiţi, sunt la pachet. Aşteptăm întâi decizia Olandei în ceea ce priveşte Bulgaria şi vom vedea cum va acţiona România.

    Cât despre Austria, ministrul de Externe Luminiţa Odobescu spune că, în ultima perioadă, comunicarea pe acest dosar s-a îmbunătăţit, demersurile continuând, pentru a se ajunge la o soluţie de comun acord. Luminiţa Odobescu: Există dialog cu partea austriacă, se discută în continuare, sunt demersuri diplomatice. Suntem sprijiniţi în acest demers atât de către Comisia Europeană, cât şi de celelalte state membre. Lucrăm să identificăm o soluţie cât mai curând posibil şi, evident, o să vedem în perioada următoare care sunt paşii exacţi de urmat.

    Potrivit premierului Ciolacu, momentul nu era favorabil din punct de vedere politic ca România să ceară un nou vot la Consiliul JAI care a avut loc marți seară, la Bruxelles, în schimb ar putea fi posibil, eventual, tot luna aceasta, în cadrul unui Consiliu extraordinar: Nu puteam fi pe ordinea de zi, decât dacă doream să forţăm un vot pe care l-am fi cunoscut dinainte, nu neapărat votul Austriei împotriva României, am fi cunoscut foarte clar votul Olandei împotriva Bulgariei. Procedura în Olanda este mai complicată decât în România, trebuie un vot prin Parlament, deci primul ministru merge cu mandat din partea Parlamentului pentru a vota într-un Consiliu European. Singura soluţie, în acest moment, este să aşteptăm reacţia Olandei – şi ea va veni cât de curând. Şi ştiţi că am avut şi discuţii şi cu domnul Frans Timmermans în ce priveşte Bulgaria şi convocarea unui JAI extraordinar cu această temă.

    Marţi seară, la sfârşitul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a declarat că este, în continuare, obiectivul Comisiei Europene de a fi luată o decizie asupra extinderii Spaţiului Schengen, prin primirea României şi Bulgariei în acest an. Și Spania, care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii, doreşte ca, înainte de 31 decembrie, România şi Bulgaria să devină membre ale zonei de liberă circulație a persoanelor și mărfurilor.


  • Europa înaintea sezonului rece

    Europa înaintea sezonului rece

    Statele Uniunii Europene s-au pregătit intens pentru venirea iernii şi au făcut stocuri substaţiale de petrol şi gaze naturale în eventualitatea unui sezon rece îndelungat şi cu temperaturi foarte scăzute. După criza energetică europeană din 2022 şi 2023, asociată cu sfârşitul pandemiei de COVID-19, începutul invaziei militare ruseşti în Ucraina şi aplicarea de sancţiuni Federaţiei Ruse, când tarifele la energie electrică şi gaze naturale au crescut abrupt pe pieţele de profil, iar facturile pentru populaţie au explodat, ţările blocului comunitar au luat măsuri pentru a evita o repetare a unui scenariu similar.


    Potrivit unei analize a Agenţiei Reuters, stocurile de petrol ale ţărilor UE erau, la mijlocul lunii noiembrie, cu 12 milioane de barili peste media sezonieră a ultimilor 10 ani. Totodată, rezervele de gaze se situează la niveluri record pe fondul scăderii consumului industrial. În ţări precum Germania, Italia, Franţa, Spania şi Belgia, consumul de gaze destinate producţiei industriale a scăzut cu 13 procente în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu media sezonieră din ultimii 10 ani. Preţurile, ajustate în funcţie de inflaţie, au fost în medie de 48 de euro pentru un megawatt oră, în scădere de la 223 de euro, cât s-a înregistrat în august 2022.

    Tarifele sunt încă ridicate comparativ cu 23 de euro pe megawatt oră, cât a fost media între 2015 şi 2019, însă se situează mult sub nivelul înregistrat în plină criză, dar analiştii estimează că ar putea să scadă mai mult în cursul anului viitor. O ieftinire puternică s-a înregistrat în cazul cărbunelui, ale cărui preţuri au coborât de la 273 de euro pe tonă, în 2022, la aproximativ 102 euro, în prezent.


    Un bun exemplu de diversificare a surselor de energie este oferit de administraţia de la Paris. Printre statele europene cel mai puţin dependente de gazul rusesc, Franţa şi-a întărit sectorului de energie nucleară, importurile de gaz lichefiat din Statele Unite ale Americii sau de gaze naturale din Norvegia şi şi-a dezvoltat sectorul energiilor verzi. Recent, Parisul a anunţat atingerea obiectivului de independenţă energetică faţă de Moscova.


    În ceea ce priveşte România, guvernul de la Bucureşti a transmis că nu vor exista probleme în aprovizionarea cu gaze naturale în condiţiile unei ierni normale. Ministrul român al energiei, Sebastin Burduja, a spus că, potrivit statisticilor de la Bruxelles, România este ţara cu cea mai importantă producţie de gaz din Europa, mai ales prin prisma proiectului Neptun Deep, care va începe în 2027 şi presupune expolatarea unui vast depozit de petrol şi gaze naturale descoperit în zona economică exclusivă din Marea Neagră. Totodată, Burduja a precizat că România se clasează pe prima poziţie în UE în ceea ce priveşte gradul de acoperire a consumului din surse proprii de producţie. Referitor la strocuri, ministrul a dat asigurări că toate depozitele de gaze sunt pline.

  • România sprijină Ucraina

    România sprijină Ucraina

    România s-a
    plasat, din primul moment, în prima linie a coaliţiei democratice, având ca
    piloni Statele Unite, Uniunea Europeană şi NATO, care a condamnat războiul
    ilegal şi nejustificat declanşat de Rusia împotriva Ucrainei şi a acţionat
    prompt în sprijinul autorităţilor de la Kiev. Bucureştiul a furnizat ajutor
    umanitar, rezervat în principal refugiaţilor din ţara vecină agresată, dar şi
    sprijin militar şi a jucat un rol major în facilitarea tranzitului cerearelor
    ucrainene spre piaţa vest-europeană, după ce ruta maritimă a devenit nesigură
    din cauza războiului.


    Pe plan militar, România va găzdui, la baza aeriană de la
    Feteşti, în sud, Centrul European de Instruire F-16, înfiinţat ca urmare a
    colaborării dintre Ministerul Apărării Naţionale, prin Forţele Aeriene Române,
    şi Ministerul Apărării din Ţările de Jos, prin Forţele Aeriene Regale, în
    parteneriat cu Compania Lockheed Martin şi cu sprijinul Danemarcei, stat
    coordonator, alături de Ţările de Jos, a Coaliţiei internaţionale F-16.

    Cinci
    aeronave de acest tip ale Forţelor Aeriene Regale Olandeze au aterizat, marţi, în
    Baza Aeriană din Feteşti. Ministerul Apărării de la Bucureşti aminteşte că
    acest centru va fi un hub internaţional pentru instruirea piloţilor de aeronave
    F-16 şi va facilita creşterea interoperabilităţii dintre aliaţi.

    Prin
    înfiinţarea Centrului European de Instruire F-16, România se angajează să ofere
    un mediu de pregătire de înaltă calitate, cu acces la resurse tehnice şi
    know-how de ultimă generaţie, nu doar pentru piloţii români, ci şi pentru cei
    din statele aliate şi partenere, inclusiv Ucraina.

    România se alătură, astfel,
    altor naţiuni aliate, cum ar fi Belgia, Canada, Danemarca, Luxemburg, Norvegia,
    Olanda, Polonia, Portugalia, Suedia şi Marea Britanie, în susţinerea pregătirii
    piloţilor ucraineni pentru utilizarea, în viitor, a aeronavelor F-16.

    Centrul
    va contribui la crearea unor standarde operaţionale comune şi la întărirea
    capacităţii Alianţei Nord-Atlantice de a face faţă provocărilor complexe din
    regiunea Mării Negre şi din Europa de Est. Conform acordului de colaborare,
    ministerul român al apărării pune la dispoziţie Baza 86 Aeriană de la Feteşti,
    facilităţile de instruire şi sprijinul naţiunii-gazdă, Forţele Aeriene Regale
    ale Ţărilor de Jos pun la dispoziţie aeronave F-16, iar Compania Lockheed
    Martin asigură instructorii şi mentenanţa. El va contribui, totodată, la
    accelerarea procesului de formare a piloţilor români, în contextul în care
    Armata României se pregăteşte să primească 32 de aeronave F-16, achiziţionate
    recent din Norvegia.

    Având în vedere contextul geopolitic actual şi poziţia
    strategică a României în regiunea Mării Negre, acest centru devine esenţial
    pentru colaborarea transfrontalieră, întărirea securităţii şi consolidarea
    solidarităţii în cadrul NATO, a subliniat Ministerul Apărării.




  • Coordonare diplomatică pentru eliberarea ostaticilor

    Coordonare diplomatică pentru eliberarea ostaticilor

    Ministrul român de Externe,
    Luminiţa Odobescu anunță că şefii diplomaţiilor din Uniunea Europeană se
    coordonează strâns, ca să găsească soluţii pentru eliberarea tuturor
    ostaticilor luaţi de gruparea teroristă palestiniană Hamas, după operațiunea de
    comando declanșată pe 7 octombrie în sudul Israelului.

    Ea a participat,
    luni, la Luxemburg, la Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii și a
    declarat, pentru presa de acasă, că, în dosarul ostaticilor,
    informaţiile sunt
    extrem de sensibile şi trebuie gestionate cu maximă atenţie. Este vorba de viaţa
    unor oameni, de aceea suntem foarte prudenţi, inclusiv în ceea ce priveşte
    comunicarea publică, dar suntem în dialog cu toate autorităţile statelor din
    regiune şi nu numai cu autorităţile din regiune (și) ne coordonăm strâns pentru
    a solicita şi pentru a găsi soluţii pentru eliberarea tuturor ostaticilor,
    inclusiv a (celui) care are şi cetăţenie română
    – unul dintre numeroșii
    israelieni originari din România sau descendenți ai acestora.


    Islamiștii
    palestinieni au răpit, în total, circa 220 de oameni – israelieni, străini sau
    cu duble cetățenii -, pe care i-au transferat în Fășia Gaza și care riscă să
    fie transformați în scuturi umane, în fața bombardamentelor continue ale
    armatei israeliene. Mai mult, în primele zile ale războiului, islamiștii au
    amenințat că vor începe să ucidă ostatici, dacă inamicul mai lovește ținte
    civile.


    Aproape simultan cu reuniunea diplomatică de la Luxemburg, președintele
    Statelor Unite, Joe Biden, a cerut, de la Washington, Hamasului să-i pună în
    libertate pe toți oamenii răpiți. Ostaticii trebuie eliberați, apoi putem
    discuta
    – a punctat liderul de la Casa Albă.


    Pe de altă parte, ministrul
    Odobescu a amintit că România a condamnat cu toată fermitatea atacul atroce
    asupra Israelului şi a subliniat dreptul legitim al (acestuia) de a se apăra.
    Autoritățile de la București rămân, însă, preocupate și de soarta
    conaționalilor rămași în Gaza, unde războiul e, deja, dublat de criza
    umanitară. Circa 260 de persoane cu cetăţenie română şi membri de familie ai
    acestora au solicitat evacuarea din Fâşie – a precizat Luminiţa Odobescu.


    Recent, amintește ea, punctul de trecere a frontierei dintre Fâşia Gaza şi
    Egipt a fost deschis pentru accesul camioanelor care transportă ajutoare
    umanitare, dar este foarte important ca acest ajutor umanitar să continue. La
    fel de important pentru noi, mai spune șefa diplomației de la București, este
    să li se permită celor care doresc să părăsească Fâşia Gaza s-o facă în
    siguranţă. Ea susține că se fac demersuri în acest sens, atât prin coordonarea
    la nivelul Uniunii Europene, cât şi cu autorităţile israeliene şi cu cele din
    Egipt.