Radio România Internațional

Tag: Uniunea Europeana

  • Ajutoare pentru fermieri

    Ajutoare pentru fermieri

    La graniţele de vest ale Ucrainei invadate de trupele ruse începe
    să se contureze ceea ce comentatorii numesc o geopolitică a cerealelor. Uniunea Europeană suspendase, încă din mai
    2022, timp de un an, taxele vamale pentru toate produsele importate din
    Ucraina. Statele europene învecinate au înregistrat un aflux masiv de porumb,
    grâu sau floarea-soarelui, saturarea silozurilor și scăderea prețurilor pe
    piețele locale, ceea ce a condus la proteste ale fermierilor. România a rămas singura ţară vecină cu Ucraina care mai permite
    importul de grâne de acolo. Altminteri susţinătoare ferme ale Kievului, Polonia
    şi Slovacia au interzis intrarea de cereale din Ucraina, pentru a-i proteja pe
    producătorii locali. Mai la sud, Bulgaria a anunţat că va introduce o măsură
    similară peste câteva zile. Corespondentul Radio România la Sofia precizează că
    motivul principal este că în ultimul an, contrar concepţiei aşa-numitelor
    coridoare de solidaritate cu Ucraina, volume semnificative de alimente
    au rămas în ţară şi au perturbat lanţurile de producţie şi de comerţ. În mod
    tradiţional prietenoasă cu ruşii şi aflată în raporturi reci cu ucrainenii, Ungaria
    a interzis şi importurile de miere şi de anumite produse din carne din Ucraina
    până pe 30 iunie.

    Fermierii români, care au protestat la rândul lor, spun că
    pierderile se ridică la peste 200 de milioane de euro, din cauza importurilor
    de cereale din ţara vecină, mai ieftine cu aproximativ 100 de euro pe
    tonă. Confruntat cu nemulţumirea crescândă a propriilor cetăţeni, dar şi
    atent să nu irite Bruxellesul, care a calificat drept inacceptabile măsurile
    decise de polonezi, slovaci sau unguri, Guvernul de la Bucureşti promite să
    acopere o parte din pierderi. Executivul a anunţat că fermierii afectaţi de
    importurile de cereale ieftine din Ucraina vor primi de la buget un ajutor de
    10 milioane de euro. Suma se adaugă celor 10 milioane de euro acordate până
    acum de Comisia Europeană. În total, peste 20 de milioane de euro vor fi
    acordaţi producătorilor agricoli din acest sector, pentru cheltuieli angajate
    cu depozitarea producţiei de grâu din recolta anului trecut. Fermierii pot
    depune documentele necesare la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură,
    la 15 zile după publicarea hotărârii în Monitorul Oficial. Întrebat dacă
    guvernanţii pregătesc un act care să suspende temporar importul de cereale din
    Ucraina, purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru, a declarat că
    România a ales să respecte normele europene, ceea ce i-ar oferi o poziţie
    favorabilă de negociere. Între timp, Comisia Europeană a anunţat un al doilea
    pachet de sprijin pentru fermieri, de 100 de milioane de euro, bani care se vor
    împărţiţi între cele cinci state afectate.

  • Preţurile locuinţelor şi chiriile în UE

    Preţurile locuinţelor şi chiriile în UE

    Preţurile locuinţelor în Uniunea Europeană au înregistrat, în perioada octombrie-decembrie 2022, prima scădere din ultimii 8 ani, respectiv din 2015, când a început trendul ascendent, conform Eurostat. Preţurile locuinţelor au consemnat un declin de 1,5% în trimestrul 4 din 2022, comparativ cu trimestrul 3, dar chiriile şi-au continuat traiectoria ascendentă, cu o creştere de 0,6%. În ritm anual, preţurile locuinţelor şi chiriile în cele 27 de state membre ale UE şi-au continuat creşterea în trimestrul 4 din 2022, urcând cu 3,6% şi, respectiv, 2,5%, comparativ cu trimestrul 4 din 2021.



    Din 2010 până în trimestrul 4 din 2022, chiriile au crescut în Europa cu 19%, iar preţul locuinţelor cu 47%. Preţurile locuinţelor au fost mai mult decât duble în Estonia, Ungaria, Luxemburg, Cehia, Letonia, Lituania şi Austria. Preţurile locuinţelor s-au majorat în 24 de state UE şi au scăzut în 3. În România, creşterea a fost de aproape 25%. Scăderi au fost în Grecia, Italia şi Cipru. Când comparăm trimestrul 4 din 2022 cu 2010 în privinţa chiriilor, preţurile au crescut în 26 de state UE şi au scăzut doar în Grecia. Cea mai semnificativă creştere a fost în Estonia şi Lituania.



    În context, locuitorii zonelor urbane s-au reorientat, după lockdown, către achiziţia de locuinţe în zonele limitrofe sau în cartiere rezidenţiale private, ceea ce a avut un impact puternic asupra preţurilor din piaţă, semnalează un dezvoltator imobiliar din România. Preţul locuinţelor de lux, însă, s-a dublat, sau chiar triplat, în funcţie de zonă. Pentru a fugi de agitaţia urbană, mulţi s-au relocat în zone mai liniştite, la marginea oraşului sau chiar în localităţile din apropiere. Preţul locuinţelor de la periferie a crescut cu 4,8% la final de 2022 faţă de 2021, în timp ce zona semicentrală a înregistrat o creştere de doar 0,7%.



    Pe lângă o creştere a costurilor de construcţie şi a preţului de vânzare cauzate de inflaţie, război şi pandemie, preţul în piaţa imobiliară a suferit modificări şi ca urmare a tendinţelor de cumpărare. Cererea a crescut substanţial pentru zone în care oferta era oricum scăzută, în special pentru locuinţe cu grădină sau cât mai apropiate de zone verzi (păduri, parcuri) sau în ansambluri cu cât mai multe facilităţi de recreere (bazin de înot, zone de fitness şi wellness, piste de alergare).



    În context, evoluţia pieţei creditelor ipotecare are un impact major asupra pieţei rezidenţiale astfel, cel mai probabil, preţurile locuinţelor vor continua să înregistreze o uşoară scădere în următoarele 6 luni, afirmă un dezvoltator imobiliar din România. Închirierile de locuinţe parcurg o perioadă favorabilă, în detrimentul vânzărilor. E de aşteptat ca tendinţa de creştere a chiriilor începută în trimestrul 2 din 2022 pentru locuinţe noi şi în trimestrul 3 pentru cele vechi va continua în 2023. La sfârşitul anului 2022, chiriile pentru apartamente noi au înregistrat o creştere medie de 8,5% într-un interval de 12 luni, iar apartamentele vechi au crescut în acelaşi interval cu 6,1%.


  • Ambasador RRI din 07.04.2023

    Ambasador RRI din 07.04.2023

    Invitaţii ediţiei sunt Excelenţa Sa Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, şi Excelenţa Sa Dan Stoenescu, Însărcinat cu afaceri al Uniunii Europene în Siria, cu sediul la Beirut.




  • UE, achiziții comuni di armamentu

    UE, achiziții comuni di armamentu

    Uniunea Europeană aprobă, luni, ahărdzeari 2 miliardi di euro tră achiziţionarea şi livrarea di băruti artilerie ti Ucraina, după cum spusiră izvuri di la Bruxelles. Easti zborlu ti un plan di acţiune tru trei faze tră s’lă da a forţelor ucrainene nai puţăn ună miliuni di obuze di calibrul 155 mm, tru yinitorlli 12 di meşi, şi tră s’ndreagă stocurli strateghiţi a văsiliiloru membre ale Uniunii, tru condiţiile tru cari născănti di aestea suntu aproapea di bitisită.



    Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, cari lo parti pritu videoconferinţă la reuniunea omologilor a lui ditu UE, salută acordul. Cât ma multă băruti di artilerie tră Ucraina, cât ma ntroară s’hibă di cauli. Aestu acord va li anvărtuşeadză axiili ali Ucraină pi câmpul di alumtă, cundille Kuleba tru un mesaj pe Twitter.



    Planlu, cari va s’hibă validat di către lidirii statelor UE la summitul ditu 23-24 marţu, apăndăseaşti a unui apel urgent lansat tu ahuhrita a meslui di prezidentulu ucrainean Volodimir Zelenski. Suma di 1 miliard di euro va s’hibă ufilisită tră s’lă torană a văsiliiloru membre bărutile livrate Kievului ditu stocurile a lor, la păhadz di 1.000-1.300 euro pi obuz. Tru aestu kiro, păhălu a unui ahtari proiectil easti di 4.000 di euro şi creaşte ma largu.



    Un altu miliardu di euro va s’hibă ufilisitu tră ancupărarea di băruti destinate Ucrainei. Contractele suntu pruvidzuti ti yismăciuni cu obiectivul ta s’ñîcureadză la 6-8 meşi vadelu tră achiziţionare şi livrare. A treia componentă a planlui mutreaşti creastirea capacităţilor di producţie ale unui număr di 12 producători di armament ditu UE tră a reconstitui stocurile a văsiliiloru comunitare şi s’ducă ma largu aprovizionarea forţelor ucrainene.



    Ateali 2 miliardi di euro vor s’hibă ahărdziti pritu Facilitatea Europeană tră Pace, un fond interguvernamental creat di statele membre nafoara a bugetului Uinunii şi ufilisitu ditu ahurita a conflictului tră furnizările di arme tră Ucraina. 17 ditu ateali 27 di state comunitare, plus Norvegia, va llia parti tră ahurhită la aestu program. Anamisa di eali suntu și România. Easti ună apofasi istorică, spuni şeflu a diplomaţiei europene Josep Borrell, cari u ari tora. Cadrul, pregătit di Agenţia Europeană di Apărare, easti unul flexibil şi nă da izini s’nă znuimu stocurile militare naţionale şi s’agiutămu Ucraina, sumlinie oficialul di la Bruxelles.




    Tut luni, Statele Unite dimăndară că va s’da ună nouă tranşă tru valoare di 350 di milioane di dolari a agiutorului militar tră Ucraina, cari includi maxus băruti tră lansatoarele di rachete HIMARS. Rusia poati s’curmă sigură polimlu tama nica di adză. Până când ea va s’facă aestu lucru, noi va u ndrupămu Ucraina ahât kiro cât va s’hibă ananghi, declară secretarlu di stat american Antony Blinken.




    Autoru: Eugen Coroianu


    Armânipsearia: Taşcu Lala


  • UE, achiziții comune de armament

    UE, achiziții comune de armament

    Uniunea Europeană a aprobat, luni, alocarea a 2 miliarde de euro pentru achiziţionarea şi livrarea de muniţii de artilerie Ucrainei, după cum au declarat surse de la Bruxelles. Este vorba despre un plan de acţiune în trei faze pentru a le furniza forţelor ucrainene cel puţin un milion de obuze de calibrul 155 mm, în următoarele 12 luni, şi pentru a restabili stocurile strategice ale ţărilor membre ale Uniunii, în condiţiile în care unele dintre acestea sunt aproape de epuizare.



    Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, care a participat prin videoconferinţă la reuniunea omologilor săi din UE, a salutat acordul. Cât mai multă muniţie de artilerie pentru Ucraina, cât mai rapid posibil. Acest acord va consolida capacităţile Ucrainei pe câmpul de luptă, a subliniat Kuleba într-un mesaj pe Twitter.



    Planul, care urmează să fie validat de către liderii statelor UE la summitul din 23-24 martie, răspunde unui apel urgent lansat la începutul lunii de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Suma de 1 miliard de euro va fi utilizată pentru a le rambursa țărilor membre muniţiile livrate Kievului din stocurile lor, la preţuri de 1.000-1.300 euro pe obuz. În prezent, preţul unui astfel de proiectil este de 4.000 de euro şi creşte în continuare.



    Un alt miliard de euro va fi folosit pentru cumpărarea de muniţii destinate Ucrainei. Contractele sunt prevăzute în septembrie cu obiectivul de a reduce la 6-8 luni termenul pentru achiziţionare şi livrare. A treia componentă a planului vizează creşterea capacităţilor de producţie ale unui număr de 12 producători de armament din UE pentru a reconstitui stocurile ţărilor comunitare şi a continua aprovizionarea forţelor ucrainene.



    Cele 2 miliarde de euro vor fi alocate prin Facilitatea Europeană pentru Pace, un fond interguvernamental creat de statele membre în afara bugetului Uinunii şi utilizat de la începutul conflictului pentru furnizările de arme pentru Ucraina. 17 din cele 27 de state comunitare, plus Norvegia, vor participa pentru început la acest program. Între ele se află și România. Este o decizie istorică, spune şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, căruia îi aparține inițiativa. Cadrul, pregătit de Agenţia Europeană de Apărare, este unul flexibil şi ne permite să ne refacem stocurile militare naţionale şi să ajutăm Ucraina, a subliniat oficialul de la Bruxelles.




    Tot luni, Statele Unite au anunțat că vor livra o nouă tranşă în valoare de 350 de milioane de dolari a ajutorului militar pentru Ucraina, care include în special muniţii pentru lansatoarele de rachete HIMARS. Rusia ar putea singură să pună capăt războiului chiar astăzi. Până când ea va face acest lucru, noi vom fi alături de Ucraina atât timp cât va fi necesar, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken.






  • Parteneriat strategic România – Vărgăria

    Parteneriat strategic România – Vărgăria

    România şi Vărgăria va li ducă ninti gaereţli, diadunu tră adoptarea tru aestu an ali apofasi di adirari la Spațiul Schengen. Hăbarea fu faptă tru cadrul a vizităllei pi cari prezidintulu român, Klaus Iohannis, u feaţi ñiercuri Sofia, iu fu aştiptatu di omologlu a lui, Rumen Radiv, tră s’apufusească ună strateghie comună ligată di Schengen. Cu aestă ocazie, atelli doi șefi di stat simnară și ună declarație di Parteneriat Strategic cari pruveadi, ntră altili, criştearea a dialoglui politic bilateral, darea curayiu ti alăxerli economiţi şi cooperarea transfrontaliere, catacum și asigurarea a securitatillei energhetiţi. Ma multu, spuni Klaus Iohannis, pritu aestu Parteneriat Strategic, proiectili di infrastructură di transport, navigabilitate pi Dunăre şi tru domeniul ali energie veardi va s’niinteadză. Tru contextu, oficialii apufusiră că aţeali dauă stati viţini s’mutrească cu prioritate domeniile cari suntu simfuni cu sinferurli a lor strateghiţi, tră ş-asiguripsească rezilienţa, dizvoltarea economică şi securitatea.



    Tu ţi mutreaşti spațiul di liberă urdinari, Klaus Iohannis năpoi spusi că România şi Vărgăria suntu ndreapti tră aderare şi exighisi că aţeali dauă văsilii cilăstăsescu responsabil tră protejarea aluştui. Extindirea nu easti ligată di migraţia paranomu di la sinurli externe ali Uniunii Europeani, lugurseaşti șeflu a statlui, iara România şi Vărgăria şi spusiră ma multi ori arada disponibilitatea tra s’hibă parti a ceareiloru ti kivernisearea aliştei provocari.


    Klaus Iohannis: Spaţiul Schengen spuni ti un ndreptu a cetăţeanului european tra s’urdină libiru tru statili a Uniunillei Europeani. Migraţia paranomu easti tut cu tutu altu ţiva. Zburaşti ti oamiñi cari intră paranomu tru Uniunea Europeană şi mindueasti s’treacă ditu un crat utu alantu. Di itii politiţi, aesti dauă chestiuni suntu mintiti di născănţă politicieni europeañi. Easti unu alathusu, ama noi akicăsimu dificultăţile a niscăntoru stati europeani tru chestiunea migraţiillei paranomu. Himu ndrepţă s’lom parti tru tuti programele cari yin s’ndreagă aesti chestiuni.



    Și prezidentulu vărgar spusi diznău că va s’facă gaereţ suplimentare tră ună aderare cât ma ntrăoară la spaţiul Schengen. El spusi că tru meşlli ditu soni, aţeali dauă văsilii alumtară contra a fluxului di migranţă paranomu, flux cari s-ñicură considerabil. Rumen Radiv: Lugursimu că aestă keadică nintimilleată, cari fu băgată dinintea a văsiliilor a noastre, nu lipseaşti s’hibă ufilisită tră ndridzearea a niscăntoru probleme interne ică alti probleme di năuntrulu ali Uniuni Europeane. Scutearea aliştei keadică, tră cari noi va s’lucrămu deadunu, va s’da un mari aport şi va s’apăndăsească a cetăţeañilor a noştri ti ndrepturli isa isa tru Uniunea Europeană.



    Tru contextu, aestu dimăndă că va s’pripună ali Uniuni Europeană crearea tru Vărgăria a unlui grup di lucru cu reprezentanţă a serviciilor sociale ditu tuti statele cari suntu influenţate di tranzitlu balcanic. Aduţimu aminti că tru Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne ditu 8 di andreu 2022, România şi Vărgăria avură un eşec tru ţi mutreaşti acesul tru Schengen, acă aţeali două văsilii tiñisiră tuti condiţiile tehniţi ţi eara ananghi. Opoziţia vini di partea ali Austrie şi ali Olandă, aesta ditu soni cundillinda că Vărgăria nu easti toradioară ta s’intră tru Schengen. Austria ambudyiusi aderarea pi fondul a găilipserloru a llei mutrinda migraţia paranomu pi ruta balcanică. România nu apruke stepsurli adusi, dezminţăti, dimi, şi oficial di instituţiile europeane şi di Europol.




    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearia: Taşcu Lala


  • Parteneriat strategic România – Bulgaria

    Parteneriat strategic România – Bulgaria

    România şi Bulgaria vor continua eforturile comune pentru
    adoptarea în acest an a deciziei de aderare la Spațiul Schengen. Anunțul a fost
    făcut în cadrul vizitei pe care preşedintele român, Klaus Iohannis, a făcut-o
    miercuri la Sofia, unde a fost primit de omologul său, Rumen Radev, pentru a
    stabili o strategie comună legată de Schengen. Cu această ocazie, cei doi șefi
    de stat au semnat și o declarație de Parteneriat Strategic care prevede, între
    altele, intensificarea dialogului politic bilateral, încurajarea schimburilor
    economice şi a cooperării transfrontaliere, precum și asigurarea securităţii
    energetice. În plus, spune Klaus Iohannis, prin acest Parteneriat Strategic,
    proiectele de infrastructură de transport, navigabilitate pe Dunăre şi în
    domeniul energiei verzi vor avansa. În context, oficialii au stabilit ca cele
    două state vecine să urmărească cu prioritate domeniile care corespund
    intereselor lor strategice, pentru a-şi asigura rezilienţa, dezvoltarea
    economică şi securitatea.


    Cât privește spațiul de liberă circulație, Klaus
    Iohannis a reiterat că România şi Bulgaria sunt pregătite pentru aderare şi a
    explicat că cele două ţări acţionează responsabil pentru protejarea acestuia. Extinderea
    nu este legată de migraţia ilegală de la frontierele externe ale Uniunii
    Europene, consideră șeful statului, iar România şi Bulgaria şi-au exprimat în
    repetate rânduri disponibilitatea de a
    fi parte a soluţiilor pentru gestionarea acestei provocări.

    Klaus Iohannis: Spaţiul Schengen se referă la un drept al cetăţeanului european de a
    circula liber în statele Uniunii Europene. Migraţia ilegală este cu totul şi cu
    totul altceva. Vorbeşte despre oameni care intrăilegal în Uniunea Europeană şi încearcă să treacă
    dintr-un stat în altul. Din motive politice, aceste două chestiuni sunt
    amestecate de unii politicieni europeni. Este o eroare, dar noi înţelegem
    dificultăţile unor state europene în chestiunea migraţiei ilegale. Suntem
    dispuşi să participăm în toate programele care vin să rezolve aceste chestiuni.


    Și preşedintele bulgar a
    reafirmat că se vor depune eforturi suplimentare pentru o aderare cât mai
    rapidă la spaţiul Schengen. El a arătat că în ultimele luni, cele două țări au
    luptat împotriva fluxului de migranţi ilegali, flux care s-a diminuat
    considerabil.Rumen Radev: Considerăm că această
    barieră nejustificată, care a fost pusă în faţa ţărilor noastre, nu trebuie să
    fie folosită pentru rezolvarea unor probleme interne sau a altor probleme din
    interiorul Uniunii Europene. Ridicarea aceastei bariere, pentru care noi vom
    lucra împreună, va da un mare aport şi va răspunde cetăţenilor noştri despre
    drepturile egale în Uniunea Europeană.


    În context, acesta a anunțat că va propune Uniunii
    Europene crearea în Bulgaria a unui grup de lucru cu reprezentanţi ai
    serviciilor sociale din toate statele care sunt influenţate de tranzitul
    balcanic. Amintim că în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din
    8 decembrie 2022, România şi Bulgaria au înregistrat un eşec în ceea ce priveşte accesul în
    Schengen, deşi cele două ţări au îndeplinit toate condiţiile tehnice necesare.
    Opoziţia a venit din partea Austriei şi a Olandei, aceasta din urmă precizând
    că Bulgaria nu este deocamdată pregătită pentru a intra în Schengen. Austria
    a blocat aderarea pe fondul îngrijorărilor sale privind migraţia ilegală pe
    ruta balcanică. România a respins acuzaţiile aduse, dezminţite, de altfel, şi
    oficial de instituţiile europene şi de Europol.



  • Muncind în Europa – 13.02.2023

    Muncind în Europa – 13.02.2023

    Condiţii
    pentru exportul prestaţiei de şomaj dintr-un stat membru UE către România, sau
    către alt stat membru.


  • Solidaritate, coeziune, Schengen

    Solidaritate, coeziune, Schengen

    Odată cu începutul
    acestui an, Uniunea Europeană a marcat împlinirea a trei decenii de piață unică
    europeană. Este o mare realizare, ce face parte din țelurile profunde și ample
    ale construcției europene. Practic, țările membre ale Uniunii funcționează ca o
    singură piață, fără frontiere, fără restricții vamale sau de altfel, care ar
    pune vreo piedică circulației în interiorul Uniunii europene. Este o treaptă
    superioară în integrarea europeană, după punerea în comun a unor sectoare
    economice, se trece la construirea unei piețe comune, apoi din ce în ce mai
    integrate. Piața unică este o formă mult mai integrată a pieței comune, cum era
    denumită chiar organizația europeană până a devenit Uniunea Europeană. Ea este
    preocupată de eliminarea barierelor fizice, tehnice și fiscale între statele
    membre. În 1992, Tratatul de la Maastricht, care a creat UE, a introdus și
    termenul de piață unică, intrat în vigoare la începutul anului 1993.

    În acest
    timp, noi și noi domenii au cerut reglementări care să le permită să participe
    la o piață unică amplă a Uniunii Europene. În prezent, domeniul digital își
    cere acest drept. Să nu uităm nici moneda comună europeană, euro, care
    presupune o integrare excepțională și susține enorm funcționarea pieței unice
    în spațiul comunitar. Piața unică este cunoscută pentru cele patru mari
    libertăți de mișcare, în spațiul UE, pe
    care le presupune. Este vorba de libera circulație a bunurilor, capitalului,
    serviciilor și forței de muncă. Aniversarea a trei decenii de la intrarea
    oficială în vigoare a Pieței Unice Europene a fost ocazia de a sublinia
    progresele excepționale realizate de procesul de integrare europeană, odată cu
    apariția acestei piețe. România a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie
    2007. A fost, alături de Bulgaria, în formula valului plus, ce se adăuga
    celor 10 care intraseră deja, în 2004. Printre ele se aflau și foste state
    comuniste, care fuseseră mai pregătite pentru aderare, inclusiv cu un sprijin
    mai important din partea țărilor comunitare.

    Negocierea aderării a fost un
    moment complicat, în care Europa se arăta a fi un examinator exigent. Dincolo
    de anumite perioade de tranziție prevăzute, România trebuia să se integreze în
    toate domeniile, pentru a funcționa fără sincope în organismul european. Unul
    dintre aceste domenii este, și din păcate a rămas, aderarea la Spațiul
    Schengen. Este acea zonă comună de securitate a țărilor comunitare, stabilită
    prin Acordul semnat în 1995, la Schengen, în Luxemburg. În principiu, România
    trebuia să devină automat membră a unui spațiu european ce își propune să
    colaboreze pentru asigurarea siguranței cetățenilor europeni. În primii ani
    după aderare, primirea în spațiul Schengen s-a dovedit a fi o problemă
    complică, un reproș dur ajuns în fața românilor. Atunci știam că Germania se
    opunea aderării României la Schengen pentru că uriașa frontieră cu Ucraina nu
    părea sigură. România a investit semnificativ, se pare că miliarde de euro,
    pentru a securiza și a moderniza securitatea frontierei sale cu Ucraina, de
    fapt frontieră a întregii Uniuni Europene. Altfel spus, aici se oprea și piața
    unică, și spațiul Schengen. România a luat-o ca pe o datorie și a făcut acest
    efort astfel ca țările europene care nu au vreo frontieră externă să fie
    mulțumite. În 2011 se spunea chiar că România îndeplinește toate condițiile
    tehnice de aderare la spațiul Schengen.

    După 11 ani, uitata aderare la Schengen
    a revenit în actualitate, în momente extrem de dificile pentru unitatea
    europeană. Ori, chiar în acest moment, o altă țară din mijlocul Europei, fără
    frontieră externă, cu recente scandaluri de corupție, bine filmate, care au dus
    la schimbări de premieri, a decis să se opună, prin vot, elementarei decizii de
    a permite funcționarea României în cadrul mecanismelor Schengen. La aniversarea
    a trei decenii fără frontiere pentru oameni, bunuri și servicii, Uniunea
    Europeană încă îi mai pune mâna în piept României. Prin simplul vot al unui
    singur ministru dintre partenerii comunitari, României îi este respins un drept
    european elementar. Această respingere afectează atât participarea României la
    piața unică europeană, cât și implicarea în alte eforturi de integrare. In
    acest context, principii precum solidaritatea, coeziunea și chiar integrarea se
    golesc de sens și viitor.

  • Cooperare extinsă NATO – UE

    Cooperare extinsă NATO – UE

    Pentru a continua să-şi dezvolte cooperarea în contextul
    războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană şi NATO au
    semnat, la sediul Alianţei de la Bruxelles, o nouă Declaraţie comună, a treia,
    după cele din 2016 şi 2018. Cooperarea este mai importantă ca oricând, a
    declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după semnarea
    documentului, şi a precizat că parteneriatul dintre Alianţa Nord-Atlantică şi
    Uniunea Europeană trebuie în continuare întărit. Regimul de la Moscova vrea o altă Europă, vrea să controleze toţi
    vecinii, iar democraţia şi libertatea să fie distruse. Aceste lucruri au
    consecinţe reale pentru securitatea noastră, aşa că trebuie să ne axăm pe forţa
    transatlantică, să fim alături de Uniunea Europeană şi trebuie să continuăm să
    sprijinim Ucraina     – a declarat oficialul NATO.


    La rândul
    său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că Ucraina
    trebuie să primească toate echipamentele militare de care are nevoie pentru
    a-şi apăra teritoriul, inclusiv sisteme avansate de apărare antiaeriană, atât
    timp cât este necesar. Iar preşedintele Consiliului European,
    Charles Michel, a amintit că europenii au fost primii care au furnizat
    echipamente militare Kievului, la scurt timp după declanşarea conflictului și a
    vorbit despre unitatea Alianţei Nord-Atlantice. Uniunea Europeană şi NATO împărtăşesc aceleaşi valori. Avem aceleaşi
    ţeluri în ceea ce priveşte democraţia şi strategia economică. Războiul pornit
    de Rusia are foarte multe consecinţe, ne afectează şi trebuie să fim împreună,
    să stăm uniţi şi puternici împotriva Rusiei     – a declarat oficialul
    european.


    De la București, președintele Klaus Iohannis a salutat
    semnarea celei de-a treia Declaraţii comune de cooperare dintre NATO şi Uniunea
    Europeană și a reafirmat că România susţine cu tărie consolidarea securităţii
    şi prosperităţii spaţiului euro-atlantic. ‘România îşi reafirmă convingerea că
    solidaritatea şi cooperarea sunt elementele cheie pentru apărarea securităţii
    şi valorilor noastre comune. Suntem mai puternici împreună!’,     a transmis și
    premierul Nicolae Ciucă.


    Iar șeful diplomației, Bogdan Aurescu a apreciat că
    Bucureștiul, unul dintre actorii regionali cei mai interesați de
    reușita cooperării NATO – UE, va continua să aibă o contribuţie de substanţă la
    implementarea noilor priorităţi şi direcţii de acţiune pe care Declaraţia le
    avansează. În contextul actual de securitate, marcat de efectele războiului de
    agresiune declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, demersul celor două
    organizaţii reprezintă un mesaj de substanţă privind ataşamentul NATO şi UE
    faţă de valorile şi spiritul democratic     – precizează un comunicat al MAE de la
    București.


  • Yinitorlu a Europăllei s’ascundi după garduri

    Yinitorlu a Europăllei s’ascundi după garduri

    Acă apufusitorllii austrieţ fug di jurnalişti, maxus di aţelli româñi, ca vedetili cu probleme di moralitate, ahuhrhescu s’iasă tu videală şi alti informaţii ligate di nivrearea maxutarcu mutrinda aprukearea ali Românie tru spaţiul Schengen. Europa pripusă di cancelarul austriac vahi vrea tra s’hibă ună cu mururi, nai ma pţănu anamisa di Vărgăria şi Turchia. România nu s’veadi ici tu aestă formulă, atea ţi ahănduseaşti hauua di logică ditu cutugurserli fapti ti România cari au ca subiectu imigraţia.


    Aestă minduită easti orlea zorlea niuidisită tră ună muabeti tru cari alănceaşti ună văsilie cari, tru bitisita-a Doilui Polimu Mondial, fu alăsată nanăparti di “Pirdelu di heru”, tru zona sovietică a comuniştilor aruşi. Idyea, Vărgăria fu tru zona sovietică di aputruseari, şi deapoa di influenţă, simfună cu aţeali apufusiti Ialta, tru 1945, di Churchill şi Stalin. Multu kiro, europeañilli abandonaţ tru zona sovietică niţi nu ştea că tuti eara arodlu a unăllei akicăseari strateghică anamisa di aţelli ţi s’ndridzea s’amintă polimlu.


    După 1989, cându estiţlli a Europăllei lu-avinară regimlu comunistu, româñilli ahurhiră să znuească aestă cali şi s’tornă tru marea fumealle ali Europă democratică. Elli daima avură nai ma mări procentaje tru favoarea integrarillei europene, cu dauă ţifre ditu cari prota eara 9. Specialiştilli europeni concluzionară atumţea, cu multă superficialitate, că româñilli suntu pro-europeni tră aţea că nu suntu informaţ. După aproapea giumitati di secol di comunism, tru România nu s’videa ună altă cale că maş aţea ţi duţea cătă Europa democratică. După aproapea giumitati di secolu di lagăru comunistu, româñilli nu putea s’veadă yinitorlu deadunu cu predecesorllii al Putin.


    Aderarea la Uniunea Europeană nu fu ici lişoară şi niţi limbidă. Românilli agiumsiră să s’hărsească multu amănatu di fondurli europene tră pregătirea aderarillei. Lansate nică ditu kirolu a comunismului, aesti fonduri eara cu numa PHARE, P şi H yininda di la Polonia şi Ungaria. Yrama R ditu numă yini di la Restructurare, emu ici di la România, tră atea că România s’hărsi amănatu, multu amănatu, di aestă “asistenţă tră restructurarea economiillei”. Până tru soni, România şi Vărgăria fură aprukeati tru Uniunea Europeană, la ahuhrita a anlui 2007, ca un apendicu a lărdzearillei ditu 2004, cu protili văsilii fostu comuniste ditu Estul Europei. Sărbătoarea nu fu completă tră itia că di evenimentu aspindzura unu şingirur di condiţionări post-aderari, anamisa di cari şi ţănearea nafoara a spaţiului Schengen. Multu ayoñea, româñilli alăxiră tomurli di filosofie ali construcţie europeană cu matimili di pragmatismu şi prinţipiile a solidăritatillei cu practiţli ali concurenţă.


    Tru aestu kiro, aprukearea tru spaţiul Schengen s-alăxi ditu ună proţedură internă ţi eara ananghi ti anvărtuşearea ali unitati europeană tru ună problemă naţională şi europeană ditu arada a curi multi eara nivruti. Acă lă si spusi că tiñisescu condiţiile nică ditu 2011, România şi Vărgăria continuă s’hibă băgati sumu unu tratamentu nitiñisitu tră jgllioata tru spaţiul Schengen. Ma s’nă raportăm orlea zorlea la conţinutul di mecanism european a Schengenlui, participarea a statilor aprukeati tru 2007 lipsea s’hibă automată şi nu un proces di nai ma pţănu 16 di añi, un proces cu kindinu şi ofensator. Ună văsilie cari lucreadză cu mari pidimo tră dizvoltare şi tra s’tiñisească condiţiile europene fu tru ananghea s’hărgiuească miliardi di euro tră securizarea sinurlui a llei cu spaţiul ne-comunitar. Sinurlu ali Românie di aclo easti sinurlu ali Uniuni Europeană cu aestu spaţiu. Deaihea că, UE ari borgi ti securizarea a sinurloru a llei, nu lipseaşti s-u-alasă pi zverca a cratlui membru cari nu ari şansa tra s’hibă tru aestă parti ali Europă. Sinurlu ali Românie easti şi ali Austrie şi a altor state europene, normal vrea s’hibă ca Austria s’ndrupască concret eforturile di securizare a sinurlui, nu s’ufilisească ca un pretextu tra s’ambuyiusească, cu inati, funcţionarea tru cadrul a Uniunillei Europene a unlui stat membru, isa tru ndrepturi. Să zburăşţă di cătă Viena ti garduri tru Estul a Europei easti hăzări s’nă aducă asparizmă araţi, a nauă, a aţiloru ţi nica pistipsimu tru idheea europeană.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Viitorul Europei se ascunde după garduri

    Viitorul Europei se ascunde după garduri

    Deşi decidenţii austrieci fug de jurnalişti, mai ales de cei români, ca
    vedetele cu probleme de moralitate, încep să apară şi alte informaţii legate de
    respingătorul refuz al acceptării României în spaţiul Schengen. Europa propusă
    de cancelarul austriac ar fi una cu ziduri, cel puţin între Bulgaria şi Turcia.
    România nu apare nici în această formulă, ceea ce accentuează fractura de
    logică din reproşurile la adresa României care au ca subiect imigraţia.

    Acest
    spectru este absolut nepotrivit pentru o discuţie în care apare o ţară care, la
    sfârşitul celui De al Doilea Război Mondial, a fost lăsată dincolo de Cortina
    de fier, în zona sovietică a comuniştilor ruşi. La fel, Bulgaria a fost în
    zona sovietică de ocupaţie, şi apoi de influenţă, conformă celor stabilite la
    Ialta, în 1945, de Churchill şi Stalin. Mult timp, europenii abandonaţi in zona
    sovietică nici nu au ştiu că totul este rodul unei înţelegeri strategice între
    cei ce se pregăteau să câştige războiul.

    După 1989, când esticii Europei au
    înlăturat regimul comunist, românii au început să refacă acest drum şi să
    revină în marea familie a Europei democratice. Ei au avut mereu cele mai mari procentaje
    în favoarea integrării europene, cu două cifre dintre care prima era 9. Specialiştii
    europeni au concluzionat atunci, cu multă superficialitate, că românii sunt
    pro-europeni pentru că nu sunt informaţi. După aproape o jumătate de secol de
    comunism, în România nu se vedea o altă cale decât cea care ducea spre Europa
    democratică. După aproape o jumătate de secol de lagăr comunist, românii nu
    puteau vedea viitorul alături de predecesorii lui Putin.

    Aderarea la Uniunea
    Europeană n-a fost nici uşoară şi nici fluentă. Românii au ajuns să beneficieze
    destul de târziu de fondurile europene pentru pregătirea aderării. Lansate încă
    pe vremea comunismului, aceste fonduri se numeau PHARE, P şi H venind de la
    Polonia şi Ungaria. Litera R din titlu vine de la Restructurare, nicidecum de
    la România, pentru că România a beneficiat târziu, foarte târziu, de această
    asistenţă pentru restructurarea economiei. Până la urmă, România şi Bulgaria
    au fost primite în Uniunea Europeană, la începutul anului 2007, ca un apendice
    al lărgirii din 2004, cu primele ţări fost comuniste din Estul Europei.
    Sărbătoarea nu a fost completă pentru că de eveniment atârnau o serie de
    condiţionări post-aderare, printre care şi ţinerea în afara spaţiului Schengen.
    Destul de repede, românii au schimbat volumele de filosofie a construcţiei
    europene cu lecţiile de pragmatism şi principiile solidărităţii cu practicile
    concurenţei.

    În timp, primirea în spaţiul Schengen s-a transformat dintr-o
    procedură internă necesară întăririi unităţii europene într-o problemă
    naţională şi europeană dintre cele mai neplăcute. Deşi li s-a spus că
    îndeplinesc condiţiile încă din 2011, România şi Bulgaria continuă să fie
    supuse unui tratament nedemn pentru pasul în spaţiul Schengen. Dacă ne raportăm
    strict la conţinutul de mecanism european al Schengenului, participarea
    statelor admise în 2007 trebuia să fie automată şi nu un proces de cel puţin 16
    ani, un proces chinuitor şi ofensator. O ţară care lucrează din greu pentru
    dezvoltare şi pentru a îndeplini condiţiile europene a fost nevoită să
    cheltuiască miliarde de euro pentru securizarea frontierei sale cu spaţiul ne-comunitar.
    Frontiera României de acolo este frontiera Uniunii Europene cu acest spaţiu. In
    mod firesc, UE are responsabilităţi pentru securizarea frontierei sale, nu
    trebuie să o lase pe seama statului membru care are neşansa de a se afla în
    această parte a Europei. Frontiera României este şi a Austriei şi a altor state
    europene, normal ar fi ca Austria să sprijine concret eforturile de securizare
    a frontierei, nu să o utilizeze ca un pretext pentru a bloca, cu îndârjire,
    funcţionarea în cadrul Uniunii Europene a unui stat membru, egal în drepturi. A
    vorbi de la Viena despre garduri în Estul Europei este în măsură să ne dea
    fiori reci, nouă, celor care mai credem în ideea europeană.

  • Schengen – Austria blocheadză România

    Schengen – Austria blocheadză România

    Croația va s’intră tru spațiul Schengen, di liberă urdinari, di la 1 di yinaru 2023 — dimăndă, gioi prezidenţillea cehă a Consiliului Uniunillei Europene. Miniștrii di Interne a statelor membre, andămusiț Bruxelles, tru Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), aprobară cooptarea republicăllei ex-iugoslave, intrată tru Uniune tru 2013, și tru aest spațiu, tru cari aproapea 400 di milioane di oameni pot s’urdină eleferu, fără controale la sinurli interne. Alliumtrea, candidaturile ali României și Bulgarie, membre ale Uniunii ditu 2007, nu fură aprukeati. Contra a loru să spusiră Austria, iara Olanda ș’ufilisi ndreptulu di veto maş tră Bulgaria.



    “Purtaticlu regretabilu şi nianţimilleatu ali Austrie ditu cadrul ali andadamasi di adză bagă tru piriclliu unitatea şi coeziunea europene, di cari avem ahât multu ananghi, maxus tru actualu contextu geopolitic” – spuni prezidentulu a României, Klaus Iohannis.



    Participanut la Consiliu, ministrul di Interne tru guvernul PSD-PNL-UDMR di București, libearalu Lucian Bodi, mindueaşti că “votlu contra aderarillei ali Românie la Schengen easti un vot contra ali UE tru ansamblul a llei”, di cari va s’hărsească arușllii — cu pitriţeari la relaţiile cabaia cordiale ale cancelarului austriac, Karl Nehammer, cu liderlu di Kremlin, Vladimir Putin.



    Unitatea şi stabilitatea europeană loară ună goadă sertă ditu partea a unui stat cari aleapsi ca tru kiro multu greu ş-alasă soţlli europeni şi s’agiuytă ti sinferlu ali Rusiei – lugurseaşti şi liderul social-democrat Marcel Ciolacu. El nica mindueaşti că niaprukearea ali României easti şi un eşec a dreaptăllei europene, di itia că formaţiunea conservatoare cari guvernează Viena easti parteneara PNL şi UDMR tru Partidlu Popular European.



    Ditu opoziţie, liderul USR, Cătălin Drulă, lugurseaşti că apofasea a Consiliului JAI easti cabaia cu niandriptati, iar ministrul Bodi lipseaşti să-şi da demisia.



    Prezidentulu AUR (opoziția naționalistă), George Simion, cafta demisia a cabinetlui Ciucă și lugurseaşti că apofasea di Bruxelles easti un eşec cu vazi tră tută diplomaţia româneascăCiudusearea, amărăciunea şi frustrarea nu suntu exclusiv româneşti.



    Exercitându-şi, solitară, ndreptul di veto, Austria ş’ofensă, pănu tru soni si alanţă parteneri comunitari. Tuti alanti state membre ale Uniunii Europene andrupără, la unison, candidatura a românilor. Tru favoarea aliştei votară, cu ună majoritate netă, şi eurodeputaţllii ditu tuti fumellili ideologhiţi. Comisia Europeană nu dănăsi să spună nica na oară că România titñiseaşti tuti criteriile tehnice. Ma multu di tuti aesti argumente raţionale, spunu comentatorii, tru Austria angrică isăchi psefti electorale, nintea a unui scrutin regional parţial, programat tru yinaru. Una ditu temele di campanie al Nehammer, a curi partid seadi slabu tru sondaje, fu dănăsearea a dalgăllei ti aşi dzăslu flux di migranţi paranomu, cari poati s’treacă pritu România şi Bulgaria, lucru orlea zorlea infirmat di isăkili comunitare.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Schengen – Austria blochează România

    Schengen – Austria blochează România


    Croația
    va intra în spațiul Schengen, de liberă circulație, de la 1 ianuarie 2023     – a anunțat, joi, președinția cehă a
    Consiliului Uniunii Europene. Miniștrii de Interne ai statelor membre, reuniți
    la Bruxelles, în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), au aprobat
    cooptarea republicii ex-iugoslave, intrată în Uniune în 2013, și în acest
    spațiu, în care circa 400 de milioane de oameni pot călători liber, fără
    controale la frontierele interne. În schimb,     candidaturile
    României și Bulgariei, membre ale Uniunii din 2007, au fost respinse. Împotriva lor s-a pronunțat Austria, iar Olanda și-a
    folosit dreptul de veto doar pentru Bulgaria.


    Atitudinea regretabilă şi
    nejustificată a Austriei din cadrul reuniunii de astăzi     riscă
    să afecteze unitatea şi coeziunea europene    , de care avem atât de multă nevoie, mai ales în actualul context
    geopolitic     – susține preşedintele României, Klaus Iohannis.


    Participant la
    Consiliu, ministrul de Interne în guvernul PSD-PNL-UDMR de la București,
    liberalul Lucian Bode, crede că votul împotriva aderării României la Schengen
    este un vot împotriva UE în ansamblul său,     de care se vor bucura rușii -
    trimitere la relaţiile neobişnuit de cordiale ale cancelarului austriac, Karl
    Nehammer, cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.


    Unitatea şi
    stabilitatea europeană au primit o lovitură dură din partea unui stat care a
    ales ca în vremuri grele să îşi abandoneze camarazii europeni şi să servească,
    în schimb, intereselor Rusiei     – consideră şi liderul social-democrat Marcel
    Ciolacu. El mai crede că respingerea României este şi un eşec al dreptei
    europene, fiindcă formaţiunea conservatoare care guvernează la Viena e
    partenera PNL şi UDMR în Partidul Popular European.


    Din opoziţie, liderul USR, Cătălin Drulă, consideră că decizia
    Consiliului JAI este profund nedreaptă, iar ministrul     Bode
    trebuie să îşi dea demisia    .


    Președintele
    AUR (opoziția naționalistă), George Simion, solicită demisia întregului cabinet
    Ciucă și consideră că decizia de la Bruxelles este     un
    eşec răsunător pentru întreaga diplomaţie românească    . Consternarea, amărăciunea şi frustrarea nu
    sunt exclusiv româneşti.


    Exercitându-şi, solitară, dreptul de veto, Austria
    şi-a ofensat, de fapt, şi restul partenerilor comunitari. Toate celelalte state
    membre ale Uniunii Europene au susţinut, la unison, candidatura românilor. În
    favoarea acesteia au votat, cu o majoritate netă, şi eurodeputaţii din mai
    toate familiile ideologice. Comisia Europeană n-a obosit să repete că România
    îndeplineşte toate criteriile tehnice. Mai mult decât toate aceste argumente
    raţionale, spun comentatorii, în Austria ar fi contat meschine calcule
    electorale, înaintea unui scrutin regional parţial, programat în ianuarie. Una dintre
    temele de campanie ale lui Nehammer, al cărui partid
    stă prost în sondaje, a fost stăvilirea aşa-zisului flux de migranţi ilegali,
    care ar trece prin România şi Bulgaria, fapt categoric infirmat de statisticile
    comunitare.



  • Sărbătoari națională

    Sărbătoari națională


    La 1 di Andreu, România sărbăturisaşti Dzuua a llei Națională. Prota oară, aestă dzuuă fu această dzuuă a fost sărbăturisită, ca dzuuă națională oficială, tru anlu 1990. Până la Revoluția anticomunistă ditu 1989, dzuua națională fu sărbăturisită la 23 august, dzuua tru cari, tru 1944, România u-avea curmată alianța cu Germania și s’făţea ună cu forțili antifasciste. Cu alti zboară, avea şuţătă armili contra ali Germanie hitleristă și ali Ungarie hortyste și lli-andrupa Aliațlli.



    Și 1 Andreu easti un momentu istoric. Tru aestă dzuuă, tru 1918, românii ditu spațiul a fostului Imperiu austro-ungar ș’pitricură delegațllii, riguros alepţă, la Alba Iulia, iu apufusiră, tru unanimitate, să s’facă ună cu Regatlu ali Românie. Eara bitisita a unui an teribil, bitisita a Primlui Polimu Mondial, cari alăxi acutotalui lumea. Până la Marea Adunare a românilor di la Alba Iulia, tru idyiulu an, 1918, românii ditu Basarabia și aţelli ditu Bucovina s’avea adunată şi apufusiră, tutunăoară, să s’facă ună cu România. La 1 di andreu 1918 s’bitisea un proces plebiscitar di unire cu România a provinciilor bănati ditu vicllimi și majoritar di români, aflate până atumţea sumu ocupația a niscăntoru imperii kiruti dupu polimu. Alikearea-a aluştoru teritorii fu pricunuscută di Congreslu di irine di la Paris, ahurhitu tru 1919.



    Aoa şi un secol, tru 1922, văsillelu Ferdinand și văsiloañea Maria, cari cumăndusiră România tru aţelli doi ani di polimu, fură ncurunaţ cu mari tiñie la Alba Iulia, marcând ase evoluția a unlui stat român vărtosu și democrat. Fu ună perioadă di evoluții aleapti, di dizvoltare economică, socială și culturală fără precedentu. Tru 1990, tru kirolu mplinu di harauuă ama și di dramatism di după cădearea a comunismului, cându românii căfta unitatea, Dzuua Unirillei agiumsi s’hibă Dzuuă Națională. Eara un moment di mari harauuă patriotică, surparea a comunismului, a dictatorlui Nicolae Ceaușescu, ţi eara faptă cu virsari di sândzu. Atumţea s-apufusi ca imnu național cânticlu “Disteaptă-ti, române!”. Manifestărli ndreapti ti Dzuua Națională, la 1 Andreu, dizvărtiti București ică la Alba Iulia, fură ancărcate di momentul tru cari România și Europa eara. Disputili politiţi daima alăsară damca pi aesti momenti speţiale. Pregătirea aderarillei la NATO și la Uniunea Europeană adusi subiectele europene și nord-atlantiţi tru conțănirea a marillei sărbătoari.



    Tru 2018, anlu a Centenarlui Marillei Uniri, dzuua di 1 Andreu avu semnificații speţiale. S-umplea un secol di la Marea Adunare a românilor cari, la Alba Iulia, votară unirea cu România, alăxinda acutotalui mira alustui populu. Tută România amintă tru aești ani, di după cădearea comunismului, la 22 andreu 1989. Tru aestu kiro easti un partener esențial ali Alianță nord-atlantică, maxus tru contextul andilicat a polimului di la sinurli a llei.



    Tru aestu an, sărbătoarea națională di la 1 Andreu avu și ună masti cu hăiri, vinită di la Rabat, tru Maroc. Aclo s-adună Comitetlu Interguvernamental tră Salvgardarea a Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO și votă ca ia românească, număsită “cămeașa cu altiţă”, s’hibă tricută tru Lista-a Patrimoniului Imaterial ali Umanitati. Dosarlu votat tamama tru 1 di andreu avu numa “Arta bluzăllei tradițională cu broderie pi anumiru (altiță) – elementu a idintitatillei culturale tru România și Ripublica Moldova”, și fu susţănut di București și Chișinău. Ia românească agiumsi s’hibă multu cunuscută tru tută lumea, tru kirolu ditu soni, hiinda purtată tru lenu turlii di ucazi ama maxus ti Dzuua Națională.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala