Radio România Internațional

Tag: Uniunea Europeana

  • Migraţia este un fenomen global, care trebuie gestionat prin parteneriate multiple

    Migraţia este un fenomen global, care trebuie gestionat prin parteneriate multiple

    ​Uniunea Europeană insistă tot mai mult pentru o abordare complexă a modului în care sunt gestionate fluxurile internaționale de migrație. Cea mai bună soluție, crede Bruxelles-ul, o reprezintă parteneriatele în care să fie implicate, printre alții, statele și organizațiile internaționale.

    Uniunea Europeană consideră că are o responsabilitate la nivel global legată de gestionarea migrației, a afirmat în Parlamentul European șefa diplomației de la Bruxelles, Federica Mogherini. Ea a atras atenția că în ultima perioadă a avut loc o schimbare de optică în ceea ce privește migrația – aceasta este un fenomen care trebuie abordat prin intermediul parteneriatelor între actori multipli, de la organisme internaționale sau chiar și entități civile implicate în gestionarea. Vechea optică europeană consta, potrivit Federicăi Mogherini, din două abordări: fie migrația era considerată a fi o o problemă de securitate și o chestiune de control al frontierelor, fie era ignorată de majoritatea statelor membre care preferau să lase această chestiune în seama țărilor de frontieră. Federica Mogherini:

    Mișcările migratorii sunt fenomene masive, globale, care trebuie gestionate împreună, prin intermediul unor parteneriate care să implice țările de origine, țările de tranzit și cele de destinație – unele dintre aceste țări pot îndeplini, simultan, toate aceste trei condiții – precum și cu agențiile internaționale ale ONU. O să vă dau un exemplu despre cum această abordare prin parteneriate dă rezultate – pentru că aceasta este ideea în baza căreia lucrăm, în cadrul sistemului ONU pentru a construi o alianță globală în jurul acestui model. Să luăm situația dramatică din taberele de detenție din Libia. În decembrie 2017 am format un grup de lucru comun Uniunea Europeană – Uniunea Africană – ONU, cu Agenția ONU pentru refugiați și Organizația Internațională a Migrației și ne-am propus să golim acele tabere de detenție, o țintă intermediară fiind salvarea a 15 mii de persoane din acele tabere în două luni. Am reușit să salvăm și să convingem să accepte să se întoarcă la comunitățile lor, cu asistență care a implicat proiecte de reintegrare și lansare a unor activități economice , peste 16 mii de persoane în mai puțin de două luni, iar acum suntem pe punctul de a închide toate taberele de detenție din Libia. Un astfel de exemplu arată că nu e vorba doar de politici alese de dragul unor valori și a bunelor intenții, ci de politici care aduc rezultate. Nu zidurile ci cooperarea și parteneriatele aduc rezultate în politicile privind migrația.


    O categorie aparte de migranți sunt refugiații, iar în ceea ce îi privește poziția Bruxelles-ului este că aceștia trebuie tratați conform principiilor și reglementărilor internaționale, în primul rând cele privind drepturile omului, iar pentru fiecare individ în parte drepturile omului nu pot fi luate în discuție sau negociate.


  • Drepturile omului în Uniunea Europeană

    Drepturile omului în Uniunea Europeană

    Agenţia pentru Drepturi Fundamentale
    a Uniunii Europene     cu sediul la Viena s-a înființat în 2007 ca organism
    independent al blocului comunitar. Aceasta colectează date privitoare la
    aplicarea drepturilor omului, cu câteva teme prioritare: accesul la justiție,
    victime ale infracționalității, societatea informațională, integrarea romilor,
    cooperare judiciară, drepturile copilului, discriminare, imigrație și
    integrarea imigranților, rasism și xenofobie.


    Aflat în România pentru întâlniri cu
    oficialitățile pentru a pregăti preluarea președinției colective din 2019,
    directorul agenției Michael O’Flaherty a susținut o conferință la Școala
    Națională de Studii Politice și Administrative din București în care a arătat
    că Uniunea are motive să fie mândră de ceeea ce a realizat în domeniul
    drepturilor omului, însă sunt îngrijorări cu privire la starea actuală de fapt.

    Cât de mult şi cât de bine
    face Europa pentru a onora demnitatea, inviolabilitatea prețioasă a calității
    vieții tuturor oamenilor de pe teritoriul ei, în întreaga ei bogăție și
    diversitate? La această întrebare aș putea răspunde în două cuvinte dar și în
    mai multe. Impresia mea este o reacție de mirare și de îngrijorare. Mirarea
    înseamnă că sunt impresionat. Am dezvoltat un sistem impresionant de protejare a
    drepturilor omului în Europa și care nu poate fi găsit nicăieri în lume. Cred că
    este important să începem prin a recunoaște aceasta, înainte de a privi la adevăratele
    probleme. Din 1948, de la Declarația Universală a Drepturilor Omului, am
    înființat un sistem extraordinar de protejare a drepturilor omului. Dar sunt și
    îngrijorat în privința a ceea ce poate furniza acest sistem. Să dau câteva
    exemple. Una dintre problemele care îmi cauzează neliniște, nesomn și
    îngrijorare în Europa de azi este situația fraților noștri romi. Situația lor
    este deplorabilă. Este minoritatea cea mai mare a Europei, aproximativ 6
    milioane de oameni, și indicatorii privind abuzul, privarea, hărțuirea sunt
    foarte mari. O altă îngrijorare este violența de gen, violența împotriva
    femeilor și trebuie să ne confruntăm cu ea. O altă problemă sunt drepturile
    persoanelor cu dizabilități și trebuie să facem un efort pentru a recunoaște
    nevoile acestor persoane. O altă problemă sunt membrii comunității LGBT și
    drepturile lor. O dimensiune secundară a îngrijorării mele privitoare la
    drepturile omului este aceea că lucruri rele se întâmplă prea adesea și cei
    care le comit scapă. Și lucrurile se întâmplă iar toată lumea le consideră
    acceptabile. Vorbesc despre incitarea la ură, vorbesc despre cum cineva, pe
    rețelele de social media, sau politicienii, pe o platformă, care pot formula
    discursuri care incită la ură împotriva persoanelor vulnerabile și nimic nu se
    întâmplă. Noi, datorită muncii noastre, avem o viziune din elicopter asupra
    stelor membre și putem spune că este o mare problemă.


    În
    ciuda unei tendinței eurosceptice din ultimii ani, Uniunea Europeană nu poate
    merge decât înainte în apărarea drepturilor omului    . Este, în definitiv, una
    dintre rațiunile care ține națiunile ei împreună.


  • Reducerea consumului de energie

    Reducerea consumului de energie


    Românii beneficiază de utilități mai ieftine (electricitate, apă, gaze) decât în alte state europene, însă România se află în topul statelor membre UE în care cetățenii plătesc cele mai mari facturi la utilități, raportat la venit. Astfel, valoarea medie a costurilor în Uniunea Europeană nu depășește 6% din veniturile unei familii, în timp ce în România totalul facturilor este în jurul a 9% din venituri, iar pentru o parte a populației acest procent poate fi semnificativ mai mare. De altfel, 14% dintre români nu își permit să își păstreze locuințele încălzite în sezonul rece, arată datele Eurostat. Medie europeană nu trece de pragul de 9% din gospodării.



    Statisticile Eurostat pe 2016 plasează România pe locul al treilea în Uniunea Europeană la independenţa energetică. Dependeța țării noastre de importuri este de 22,3%, în timp ce Estonia înregistrează un procent de numai 6,8% şi Danemarca 13,9%. Uniunea Europeană a importat aproximativ jumătate (53,6%) din energia consumată în același an.



    O animație care prezintă modalități de a economisi energie:




    Comisia Europeană, prin Direcția Generală pentru Justiție și Consumatori, a lansat o campanie care promovează modalități de economisire a energiei în locuințe și de micșorare a facturilor prin mici schimbări de comportament sau investiții minore în amenajarea locuințelor.


    Chiar și schimbările mici din comportamentul zilnic pot ajuta familiile să facă economii. De la sfaturi care nu implică niciun cost sau care presupun costuri reduse și până la investiții în îmbunătățirea locuințelor care duc la eficiență energetică, există pentru fiecare o modalitate de a reduce costurile la utilități și de a contribui la conservarea energiei și la protejarea mediului”, declară Comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová.


    Banii economisiți din facturi pot fi reorentaiți către alte cheltuieli, conform mesajului principal al campaniei.



    Turneul “Economie la energie”, în România



    Campania a debutat miercuri, la București, prin deschiderea Turneului ”Economie la energie”, care constă într-un pavilion expozițional, organizat sub forma unei “case” interactive. Acesta le permite cetățenilor să afle cum se poate obține eficiența energetică, prin intermediul unor pereți interactivi¸ a unor concursuri și activități educaționale și distractive atât pentru copii, cât și pentru întreaga familie. Pavilionul va fi deschis publicului la București Mall — Vitan între 25 aprilie și 1 mai (în fiecare zi între 10.30 și 20.30), apoi se va muta la Mioveni (3 — 6 mai), ajungând în cele din urmă la Craiova (9 — 13 mai), anunță Comisia Europeană.



    Sfaturi pentru facturi mai mici



    Campania este promovată și online, prin intremediul paginii de web economielaenergie.eu. Românii pot afla mai multe despre reducerea consumului și costurilor pentru energie. Site-ul are și o rubrică de sfaturi practice precum următoarele:


    – Reduceți timpul petrecut zilnic la duș cu doar 3 minute pentru a economisi până la 115 RON, pentru fiecare persoană, pe an;


    – Iarna: setați temperatura termostatului la 21ºC — temperatura optimă pentru sănătatea, confortul și bugetul dumneavoastră;


    – Utilizați becuri economice pentru a economisi până la 60 RON per bec în fiecare an.


  • Programul LIFE în România

    Programul LIFE în România

    Se împlinesc
    26 de ani de la lansarea Programului LIFE, un instrument de
    finanţare al Uniunii Europene pentru protejarea
    naturii. Obiectivul general al LIFE este de a contribui la punerea
    în aplicare a politicii şi legislaţiei Uniunii Europene în materie de mediu şi
    climă prin cofinanţarea proiectelor cu valoare adăugată europeană. Prin acest
    program s-au restaurat păduri şi
    habitate acvatice şi multe specii ameninţate au fost salvate de la dispariţie.
    In prezent, un număr mare de zone sunt
    protejate prin intermediul
    reţelei Natura 2000. Europa are în prezent 27.000 de zone Natura
    2000 care acoperă 18% din teritoriul UE.


    Aflăm mai multe de la Mădălina Cozma,
    manager de Proiect din cadrul Ministerului Mediului: Uniunea
    Europeană a considerat că este foarte important să avem un instrument financiar
    dedicat conservării biodiversităţii şi protecţiei a ceea ce înseamnă un mediu
    curat şi sănătos. Din fericire, lucrurile s-au extins la modul că
    Uniunea Europeană a înţeles că este foarte bine să ajute şi partea de
    activitate productivă şi, în
    acest fel, nu numai conservarea biodiversităţii şi a mediului se pot realiza
    prin proiectele şi prin finanţările de la nivelul Programului Life, ci se pot
    sprijini şi activităţile productive. Deci este foarte bine să avem în vedere că
    şi activităţile productive, care practic generează locuri de muncă, trebuie să
    fie în concordanţă cu ceea ce înseamnă un mediu curat şi să avem nevoie de o
    productie industrială în concordanţă cu ceea ce înseamnă Directivele UE pe
    partea aceasta de conservare şi protecţie a mediului. Programul LIFE se ocupă
    şi de activităţi care privesc domeniul climei dar şi partea de informare şi
    guvernare. Deci oamenii trebuie să fie informaţi asupra procedurilor care se
    petrec în cadrul acestui program, modul în care ele pot să influenţeze partea
    de legislatie în ţările europene, dar mai ales modul în care se poate acţiona
    regional.



    România
    are ecosisteme valoroase şi recunoscute la nivel european care se întind pe o
    suprafaţă de 1,6 milioane de hectare, la care se adaugă Rezervaţia Biosferei
    Delta Dunării, cu cele 580 de mii de hectare. Ariile naturale protejate
    înfiinţate în România, inclusiv siturile Natura 2000 – arii naturale protejate
    de interes European – reprezintă 23% din suprafaţa ţării, iar din acest areal
    pădurile reprezintă 45% din fondul forestier naţional. Noul program LIFE vine în
    sprijinul celor interesaţi de a proteja în continuare natura şi de a conserva
    speciile pe cale de dispariţie.Iarprin
    noile proiecte integrate LIFE se urmăreşte punerea în practică a legislaţiei privind mediul şi clima pentru
    a aborda provocări precum deficitul de apă, schimbările climatice, economia
    circulară sau pierderea biodiversităţii.

    Mădălina Cozma: Noi facem tot posibilul să aducem la cunoştinţa celor interesaţi,
    potenţialilor beneficiari, dar şi celor care derulează proiecte, modul în care
    acestea se pot implementa, ce anume este bine să facă, cum trebuie respectate
    prevederile UE. Pe 18 aprilie s-au lansat apeluri de propuneri pentru 2018 care
    aduce nişte noutăţi. Anul acesta o să putem să depunem proiectele pe platforma
    digitală a UE în doua etape: putem să facem o notă de concept prin care să
    prezentăm ce anume ne dorim noi ca şi potenţiali beneficiari şi să spunem către
    cei care finanţează ideile noastre de proiect. Asta înseamnă să scriem sub
    forma unei template, care este pus la dispoziţie de Uniunea Europeană, cam 10
    pagini unde să ne exprimăm ideile şi să facem şi o
    evaluare financiară. Apoi, acest document se urcă pe platforma
    digitală a UE până pe 10 iunie. In octombrie avem răspunsul de la UE
    dacă ideea este finanţabilă, apoi scriem forma mare a proiectului care se
    găseşte pe site-ul UE în format digital şi, în final, se transmite acest
    proiect urmând ca, în ianuaruie 2019, să primim răspunsul pentru proiectul
    depus. In iunie 2019 putem începe implementarea proiectului. La nivelul
    Ministerului Mediului avem un Punct Naţional de Contact, un punct de informare
    pentru Programul Life şi vă aşteptăm cu un telefon înainte: 021.4089609 sau pe
    site-ui Ministeruluiu Mediului unde aveti toate datele.


    Din 1992, anul când
    s-a lansat Programul LIFE, la nivelul UE au fost implementate circa
    3942 de proiecte, iar în Romania 52 de proiecte care ţin de
    toate domeniile pe care le acoperă Programul. Mădălina Cozma ne dă câteva exemple: Proiecte care se ocupă de partea de conservare şi biodiversitate. Aici avem
    proiecte foarte valoroase şi recunoscute la nivel european, cum este
    Managementul şi protejarea carnivorelor mari. Sunt proiecte făcute de colegii
    noştri de la Agenţia pentru Protecţia Mediului din Vrancea. Apoi avem proiecte
    care se ocupă de păsări, cum este cel cu acvila ţipătoare mică. Avem proiecte
    care sunt în implementate cum ar fi protejarea Dumbrăvencei, proiect
    dezvoltat împreună cu colegii noştri din Ungaria şi un ONG din domeniul
    păsărilor. Am avut un proiect, pe care o să-l reluăm, privind Vânturelul de
    seară, o specie care dispăruse de pe continentul european. Este specific zonei
    de vest a ţării, din partea Banatului până în Câmpia Panonică. A fost un proiect foarte reuşit prezentat şi la nivelul UE. Şi, în
    continuare, ne străduim să atragem cât mai mulţi potenţiali beneficiari, să le
    explicăm care este rolul acestor tipuri de finanţări, cum anume se poate aplica
    în cadrul Programului. Prin acest
    program, ne dorim să accesăm cât mai
    multe sume de bani şi, în acelaşi timp,
    să putem să conservăm foarte mare parte din ceea ce teritoriul României deţine
    ca o trezorerie din punctul ce vedere al
    naturii şi al biodiversităţii.



    Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a
    Programului LIFE pentru perioada 2014-2020 este de peste 3 miliarde de euro, faţă de 2 miliarde de euro în perioada anterioară,
    2007-2013.

  • La Bruxelles, conferinţă privind Siria

    La Bruxelles, conferinţă privind Siria

    UE și ONU au coprezidat cea de-a doua conferință Sprijinirea viitorului Siriei și regiunii, care a avut loc la Bruxelles. La conferință au fost reprezentate 85 de ţări si organizaţii ministeriale, precum şi peste 200 de organizaţii neguvernamentale. De altfel, prima zi a fost dedicată dialogului cu ONG-urile din Siria și din regiune, pentru recomandări operaţionale concrete. În cadrul pregătirilor pentru Conferință, Uniunea a consultat peste 100 de ONG-uri care activează în Siria, Liban, Turcia și Iordania. Potrivit Comisiei Europene, conferinţa a fost o ocazie de a anunța noi angajamente și eforturi suplimentare, în vederea permiterii accesului la locurile în care nevoia de ajutor este urgentă. Pentru că mulţi copii afectați de conflict nu au acces la un învățământ de calitate, au fost analizate probleme legate de educație.

    Prezent la aceste discuţii, comisarul pentru Politică Europeană de Vecinătate şi Negocieri de Extindere, Johannes Hahn, a declarat: Uniunea Europeană este cel mai important donator. Este o obligaţie să fim acolo, (n.red în Siria), să sprijinim, să investim, în cele din urmă. Nu doar în pace, în securitate, ci şi în tineri. Pentru că tinerii reprezintă viitorul, oriunde în lume. Nu putem să riscăm să pierdem nicio generaţie, în nicio regiune a lumii.

    Cu ocazia Conferinţei, a fost organizat un eveniment care s-a concentrat pe rolul copiilor, al tinerilor și al învățământului superior, precum și pe oportunitățile antreprenoriale din regiune. De asemenea, a avut loc o dezbatere deschisă cu tineri, cu studenți și cu tineri antreprenori care sunt sprijiniți financiar de Uniune. Prima conferinţă dedicată Siriei a avut loc în aprilie 2017, în cursul căreia donatorii internaţionali au promis un ajutor de 5,6 miliarde de euro pentru 2017 şi de 3,5 miliarde de euro pentru perioada 2018 – 2020. Uniunea şi statele sale membre sunt cei mai mari donatori în Siria şi în regiune, cu peste 10,6 miliarde de euro pentru ajutor umanitar şi asistenţă pentru stabilizare începând cu 2011, anul în care a debutat conflictul sirian, indică datele Consiliului Uniunii Europene. Acesta apreciază că nu poate exista o soluţie militară la conflictul sirian şi susţine puternic activitatea emisarului special al ONU, precum şi convorbirile inter-siriene.


  • Europa, ținte ambițioase pentru reciclarea deșeurilor

    Europa, ținte ambițioase pentru reciclarea deșeurilor

    Parlamentul European (PE) a stabilit, în ședința plenară de miercuri, noi ținte pentru reciclarea și refolosirea deșeurilor municipale și reducerea drastică a depoztării acestora. Documentele legislative aduc o schimbare puternică în politica Uniunii Europene privind economia circulară. Astfel, oficialii europeni susțin un sistem în care valoarea produselor, materialelor și a resurselor este păstrată în economie cât de mult posibil.Pe lângă reducerea canității de deșeuri, statele UE trebuie să contribuie masiv la reutilizarea, repararea, refacerea și reciclarea materialelor și produselor existente.



    Sub 10% din deșeuri vor fi depozitate în gropile de gunoi muncipale



    Europarlamentarii au aprobat ca deșeurile municipale, din gospodării și de la companii, trebuie reciclate în proporție de 55% până în 2025. Ținta pentru țările din blocul comunitar va crește cu cinci puncte procentuale la fiecare 5 ani, ajungând la 65% în 2035. În ceea ce privește ambalajele, ținta stabilită este de 65% pentru 2025 și de 70% până în 2030. Valorile diferă pentru fiecare ambalaj (hârtie, carton, plastic, sticlă, metal și lemn).



    Începând cu anul 2035, Uniunea Europeană va limita sub 10% cantitatea de deșeuri municipale ce pot fi depozitate în gropile de gunoi. De asemenea, textilele și deșeurile toxice din gospodării vor fi colectate separat începând cu 2025, iar deșeurile biodegradabile vor fi colectate fie separat, fie reciclate acasă prin compost, se mai arată în comunicatul Parlamentului European.



    “Cu acest pachet, Europa își arată angajamentul ferm față de dezvoltarea sustanabilă economică și socială care va duce în cele din urmă la politici industriale integrate cu protecția mediului… Pentru prima dată, statele membre vor fi obligate să urmeze un cadru legislativ unitar, comun”, a spus raportorul Simona Bonafè.



    Prezentarea noilor măsuri ale PE pentru o mai bună gestionare și reciclare a deșeurilor (video în limba engleză):





    România, codașă la gestionarea deșeurilor



    România este cu mult în urma statelor europene atât la reciclarea materialelor, cât și în ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale. De altfel, în urmă cu mai puțin de un an, Comisia Europeană a reclamat România la Curtea de Justiție a Uniunii Europene deoarece nu a adoptat planul de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deșeuri.



    Ţara noastră are cea mai scăzută rată de reciclare dintre statele membre ale blocului comunitar, respectiv 5% din gunoiul produs. Conform datelor Eurostat, România a avut 331 de mii de tone de materiale reciclate, în 2016, în timp ce Ungaria sau Cehia, state cu o populație de două ori mai mică decât cea a țării noastre, au depășit 900 de mii de tone.



    Citește și: Gestionarea deşeurilor şi reciclarea în România


  • Război sau pace

    Război sau pace

    Cu o săptămână în urmă credeam că a început războiul, unul de dimensiuni pe
    care ne temem să le pronunţăm. Bombardamentele americano-franco-britanice
    împotriva unor ţinte ale regimului sirian oficial au fost precedate de
    degradări fără precedent. Relaţiile Rusiei cu SUA şi ţările occidentale s-au
    degradat grav şi constant, Rusia se află sub un regim de sancţiuni din partea
    Uniunii Europene şi a Statelor Unite, Rusia se consideră persecutată de
    Occident. În acest contex, a neînţelegerii generalizate, confruntarea se poartă
    deasupra Siriei, a oamenilor şi pământurilor acestei ţări arabe şi levantine,
    cu o istorie fabuloasă şi o civilizaţie incredibilă.

    Siria a fost ultima ţară lovită
    de valul primăvăratic al schimbărilor în lumea arabă. În urmă cu 7 ani, în
    martie 2011, revolta împotriva puterii oficiale a izbucnit şi în Siria, ca o
    răbufnire împotriva abuzurilor la care populaţia a fost supusă în timpul
    regimului celor doi preşedinţi Al Assad. În acelaşi timp, însă, Siria a fost
    lovită, ca un val negru, de insurecţia islamică fundamentalistă. Incredibil de
    repede, o mare parte a teritoriului sirian a căzut sub ocupaţia malefică a
    organizaţiei ce se intitula singură Statul Islamic. A început un cumplit
    proces de atrocităţi comise împotriva sirienilor, omorâţi în cele mai teribile
    şi greu de imaginat feluri. Valorile culturale şi istorice ale Siriei au fost
    şi ele greu lovite în tot acest timp, fiind distruse sistematic şi programatic.

    Cu toată mobilizarea internațională, înfrângerea organizației teroriste, pe
    care nimeni nu declara că o susține și toată lumea lupta împotriva ei, s-a
    dovedit o sarcină complicată și de lungă durată. Mai mult, prin intermediul
    mijloacelor moderne de comunicare, terorismul fundamentalist a fost exportat și
    a ieșit la suprafață în capitalele vieții occidentale. A merge în Siria, țara
    unde turismul avea un viitor pe măsura istoriei acelor pământuri, a devenit
    sinonim cu aderarea la teroarea organizației care își spunea și se comporta ca
    Stat Islamic. În timp ce tinerii occidentali veneau în Siria, într-o aventură
    care i-a costa viața pe mulți dintre ei, sirienii erau obligați să-și
    părăsească țara și casa. Pentru a-și salva viața, sirienii au fost obligați să
    plece într-un exil pentru care, foarte mulți dintre ei, au plătit cu viața.
    Este deja mult timp de când sirienii fac aceste plăți supreme, deși nimeni nu
    are dreptul să le ceară așa ceva.

    Înfrângerea declarată a Statului Islamic, acestui
    pericol mortal pentru lumea civilizată, este una dintre puținele vești bune
    primite de comunitatea internațională în ultimul timp. Cu toate acestea, puțini
    sunt cei care se așteptau ca pacea să revină în Siria. Dimpotrivă, peisajul momentului
    este complicat acum cu o implicare internațională care face din Siria, țară a
    culturii și a civilizației de mii de ani, butoiul cu pulbere al omenirii. Rusia
    se implică masiv în Siria, cu o prezență militară ce amintește de alte momente
    de acest fel din istoria sovietică. Vecina de la nord, Turcia, a ezitat mult
    timp să participe semnificativ la efortul de luptă împotriva Statului Islamic,
    deși acesta era condus de aliatul strategic american. Ankara a realizat, însă,
    o masivă schimbare de orientare, fiind mult mai apropiată de Rusia decât de
    americani și ceilalți aliați din NATO. Iar implicarea militară în Siria vecină nu
    s-a mai împiedicat de nimic.

    După dispariția sau transformarea Statului
    Islamic, luptele continuă în Siria de parcă nimic nu s-a fi schimbat. În linii
    mari, regimul Al Assad se confruntă cu forțele opoziției, fiecare parte are o
    serie de mari puteri în spate și cu toții bombardează. Miza nu este prea clară,
    cum nesigur este și numărul victimelor acestor confruntări, civili în cea mai
    mare parte. În Siria nu se mai construiește ci se bombradează cu temeinicie, de
    parcă toată lumea vrea să își testeze armele pe acest colț de lume. Doar că,
    acolo, pe pământ sau sub pământ, în adăposturi disperate, sunt oameni ai căror
    copii aflați la vârsta primelor clase de școală nu au cunoscut pacea, ci doar războiul.

  • Schimbarea orei, subiect de dezbatere în Europa

    Schimbarea orei, subiect de dezbatere în Europa

    Introdusă în anii ’70 de statele membre cu scopul
    de a face economie de energie după primul şoc petrolier, trecerea la orarul de
    vară, care adaugă o oră celei de iarnă, a făcut obiectul unei armonizări la
    nivelul UE începând din 1980. De curând,
    Uniunea Europeană a decis să nu mai existe oră de iarnă şi oră de vară.


    La sfârşitul anului
    trecut, Lituania a înaintat o cerere prin care îi cerea Uniunii
    Europene să renunţe la ora de vară    . Asta pentru că era inutilă şi punea în
    dificultate mare parte din locuitori. Lituania susţinea că majoritatea
    oamenilor consideră enervant că trebui să-şi adapteze ceasurile de două ori pe
    an. Cert este că rezoluţia a fost votată de majoritatea deputaţilor, urmând ca
    România şi restul statelor membre să o adopte, după ce îşi vor da
    acordul.

    Deputaţii europeni au acţionat în consecinţă, după ce au luat în calcul
    mai multe variante. Prima ar fi disconfortul creat de schimbarea ceasului de
    două ori pe an, a celui fizic dar şi biologic. În plus, deşi s-a crezut că
    zilele mai lungi din timpul verii ajută la economisirea energiei, lucrurile
    stau puţin diferit. Dintre cei 549 de
    deputaţi prezenţi, o majoritate de 384 a votat să se renunţe la cele două ore
    de peste an, iarnă şi vară. Astfel, ora de vară ar urma să fie scoasă din
    practică, iar ora de iarnă să fie valabilă pe întreg parcursul anului. Parlamentul European a venit cu
    clarificări în ceea ce priveşte
    evaluarea utilităţii orei de vară. Pe scurt, e dispus să ia în calcul
    eliminarea ei, dar lasă în seama Comisiei Europene o decizie definitivă în
    acest caz.


    Claudia
    Țapardel    -Europarlamentar: Sa privim lucrurile din perspectiva
    corecta. Argumentul din anul 2000 potrivit caruia schimbarea orei ne ajuta sa
    economisim energie nu mai este valabil, mai ales in conditiile in care alte
    masuri de eficienta energetica sunt deja pe larg implementate in toate statele
    membre ale UE. Momentan, numarul consecintelor negative il depaseste pe cel al
    beneficiilor pentru a justifica aceasta practica. Incepand cu diverse probleme
    legate de sanatate cum ar fi :un risc sporit al atacurilor de cord pentru femei
    si persoane in varsta pana la o rata cu 30% mai mare a accidentelor rutiere in
    perioada imediat urmatoare schimbarii orei .Tot aici sa nu uitam nici de faptul
    ca schimbarea orei genereaza costuri si si sarcini administrative aditionale
    pentru anumite sectoare economice, in special pentru transporturi si
    turism. Opinia mea este ca ar trebui sa eliminam acest joc cu schimbatul orei. De
    ce? Pentru ca spre exemplu acest lucru ar contribui la imbunatatirea
    planificarii pe termen lung a curselor pentru transportul de marfa , precum si
    pentru pasageri.


  • Siguranţa rutieră în UE

    Siguranţa rutieră în UE

    Statisticile privind siguranța rutieră în ţările Uniunii Europene arată că anul trecut s-au făcut progrese dar şi că e loc de mai bine. Comisia Europeană precizează că, pentru al doilea an consecutiv, s-a înregistrat o scădere cu două procente a numărului de accidente rutiere mortale pe teritoriul Uniunii.

    25.300 de oameni și-au pierdut viața în accidente rutiere în spaţiul Uniunii Europene anul trecut. Sunt cu 300 mai puține decât în 2016 și au scăzut cu 6.200 faţă de anul 2010. Se mai estimează că 135.000 de oameni au suferit accidente grave anul trecut, între care un număr mare de participanți la trafic vulnerabili, cum ar fi pietonii, cicliștii și motocicliștii.

    Deși tendința este încurajatoare, va fi foarte dificilă îndeplinirea, în continuare, a obiectivului Uniunii de reducere la jumătate a numărului de accidente rutiere mortale între 2010 și 2020. Accidentele rutiere mortale și vătămările cauzate de accidente rutiere le afectează nu doar pe victime, ci și întreaga societate, costurile socio-economice estimate ridicându-se la 120 de miliarde de euro pe an.

    În spatele acestor cifre se ascund tot atâtea povești de doliu și durere – a subliniat comisarul European pentru Transporturi, Violeta Bulc: Vestea bună este că facem progrese. Media ratei mortalităţii din accidente rutiere a fost de 49 la un milion de locuitori. Este cea mai scăzută din istoria Uniunii Europene şi, totodată, cea mai coborâtă din lume. Acest lucru înseamnă că, pentru al doilea an consecutiv, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut cu 2%. Aşadar, avem un trend pozitiv, dar am convingerea că putem face mai mult. A doua informaţie pozitivă este că decalajul dintre ţările Uniunii Europene devine tot mai mic. În 2017, doar două state membre au avut o rată a mortalităţii mai mare de 80 la un million de locuitori, faţă de şapte ţări, în 2010. […] Acestea fiind zise, nu trebuie să uităm că vorbim despre 25.300 de oameni care şi-au pierdut, anul trecut, viaţa în accidente rutiere şi de mult mai mulţi care au rămas cu răni pe viaţă.


    Toate aceste constatări semnalează necesitatea unor eforturi reînnoite din partea tuturor actorilor implicați pentru a spori siguranța pe drumurile europene. În timp ce autoritățile naționale și locale sunt responsabile cu majoritatea acțiunilor de zi cu zi, cum ar fi cele de asigurare a aplicării legii și de sensibilizare, Comisia Europeană lucrează, în prezent, la o serie de măsuri concrete menite să stimuleze realizarea unor progrese suplimentare. Astfel de măsuri ar reprezenta încă un pas în direcția concretizării unei Europe care le oferă cetățenilor săi protecţie.


  • Siguranţa rutieră în UE

    Siguranţa rutieră în UE

    Statisticile privind siguranța rutieră în ţările Uniunii Europene arată că anul trecut s-au făcut progrese dar şi că e loc de mai bine. Comisia Europeană precizează că, pentru al doilea an consecutiv, s-a înregistrat o scădere cu două procente a numărului de accidente rutiere mortale pe teritoriul Uniunii.

    25.300 de oameni și-au pierdut viața în accidente rutiere în spaţiul Uniunii Europene anul trecut. Sunt cu 300 mai puține decât în 2016 și au scăzut cu 6.200 faţă de anul 2010. Se mai estimează că 135.000 de oameni au suferit accidente grave anul trecut, între care un număr mare de participanți la trafic vulnerabili, cum ar fi pietonii, cicliștii și motocicliștii.

    Deși tendința este încurajatoare, va fi foarte dificilă îndeplinirea, în continuare, a obiectivului Uniunii de reducere la jumătate a numărului de accidente rutiere mortale între 2010 și 2020. Accidentele rutiere mortale și vătămările cauzate de accidente rutiere le afectează nu doar pe victime, ci și întreaga societate, costurile socio-economice estimate ridicându-se la 120 de miliarde de euro pe an.

    În spatele acestor cifre se ascund tot atâtea povești de doliu și durere – a subliniat comisarul European pentru Transporturi, Violeta Bulc: Vestea bună este că facem progrese. Media ratei mortalităţii din accidente rutiere a fost de 49 la un milion de locuitori. Este cea mai scăzută din istoria Uniunii Europene şi, totodată, cea mai coborâtă din lume. Acest lucru înseamnă că, pentru al doilea an consecutiv, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut cu 2%. Aşadar, avem un trend pozitiv, dar am convingerea că putem face mai mult. A doua informaţie pozitivă este că decalajul dintre ţările Uniunii Europene devine tot mai mic. În 2017, doar două state membre au avut o rată a mortalităţii mai mare de 80 la un million de locuitori, faţă de şapte ţări, în 2010. […] Acestea fiind zise, nu trebuie să uităm că vorbim despre 25.300 de oameni care şi-au pierdut, anul trecut, viaţa în accidente rutiere şi de mult mai mulţi care au rămas cu răni pe viaţă.


    Toate aceste constatări semnalează necesitatea unor eforturi reînnoite din partea tuturor actorilor implicați pentru a spori siguranța pe drumurile europene. În timp ce autoritățile naționale și locale sunt responsabile cu majoritatea acțiunilor de zi cu zi, cum ar fi cele de asigurare a aplicării legii și de sensibilizare, Comisia Europeană lucrează, în prezent, la o serie de măsuri concrete menite să stimuleze realizarea unor progrese suplimentare. Astfel de măsuri ar reprezenta încă un pas în direcția concretizării unei Europe care le oferă cetățenilor săi protecţie.


  • Calitatea aerului, o prioritate pentru Uniunea Europeană

    Calitatea aerului, o prioritate pentru Uniunea Europeană

    Uniunea Europeană îşi continuă politicile de mediu cu
    scopul îmbunătăţirii calităţii aerului din statele membre    . Deşi există regiuni
    în care standardele stabilite sunt respectate, cetăţenii europeni din marile
    încă oraşe se confruntă cu problemele cauzate de poluare, în special cu
    emisiile de dioxid de carbon care le pun în pericol sănătatea.


    Karmenu Vella, comisarul european pentru afaceri maritime
    şi pescuit, despre măsurile pe care Uniunea Europeană le propune în vederea optimizării
    calităţii aerului: În ceea ce priveşte calitatea aerului, în
    multe zone care au în vedere protejarea mediului înconjurător, Europa este un
    lider global. Dar atunci când este vorba despre calitatea aerului în general,
    ne dezamăgim propriii cetăţeni. Unele norme în ceea ce priveşte calitatea
    aerului sunt mai slabe decât ceea ce recomandă Organizaţia Mondială a
    Sănătăţii. De aceea, trebuie să facem mai mult, vom face mai mult. Încurajez
    ministerele să aibă o colaborare apropiată cu partenerii naţionali, cum ar fi
    cei din domeniul energiei, al transportului şi al agriculturii. De asemenea,
    încurajez cooperarea transfrontalieră. Încurajez aceste instituţii şi pe
    reprezentanţii lor să îşi păstreze ambiţia în negocierea actualelor iniţiative
    legislative, cum ar fi limitarea emisiilor de dioxid de carbon de la automobile
    şi implementarea taxelor de drum. M-am exprimat clar asupra faptului că mult
    prea multe zone din Europa încă se mai confruntă cu deficienţe inacceptabile în
    ceea ce priveşte standardele calităţii aerului. Comisia nu este mulţumită cu
    această situaţie. Responsabilitatea noastră are menirea de a-i proteja pe
    cetăţenii europeni şi nu ne vom dezice de această responsabilitate. Întrunirea
    ministerială pe tema calităţii aerului, organizată în ianuarie şi la care au
    participat nouă state membre, necesită o continuare care să întărească măsurile
    stabilite pentru respectarea standardelor de mediu, mai ales în acele cazuri în
    care măsurile de protecţie nu au fost adoptate. În acest caz, voi solicita
    colegilor mei să se adreseze Curţii Europene de Justiţie.



    Începând cu anii 1970, calitatea aerului a reprezentat o
    problema dezbătută în mod curent la nivel european. Cele mai noi cercetări din
    domeniul sănătăţii au confirmat cât de periculoase sunt emisiile de dioxid de
    carbon    , iar domeniile vizate pentru adoptarea de reglementări sunt domeniul
    energetic, transporturile şi agricultura. Prin directivele de mediu stabilite,
    Uniunea Europeană lucrează constant pentru diminuarea acestor emisii prioritare
    fiind zonele cu risc crescut de poluare, în special aglomerările urbane, unde
    poluarea aerului atinge deseori cote alarmante    .


  • Plan de acţiune privind mobilitatea militară

    Plan de acţiune privind mobilitatea militară

    În conformitate cu angajamentul asumat de președintele Jean-Claude Juncker cu privire la construcția unei veritabile uniuni a apărării până în 2025, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini, au prezentat, la sfârşitul lunii martie, un plan de acțiune care vizează îmbunătățirea mobilității militare în interiorul și în afara Uniunii Europene. Facilitatea circulaţiei trupelor şi mijloacelor militare este esenţială pentru securitatea cetăţenilor europeni şi pentru a construi o Uniune mai eficientă, integrată şi cu o capacitate mai bună de reacţie, explică Bruxellesul.



    Documentul identifică măsuri în vederea îndepărtării barierelor fizice, procedurale sau normative, iar colaborarea strânsă cu statele membre este considerată esenţială pentru punerea în aplicare a acestuia: Planul de acţiune se bazează pe foaia de parcurs privind mobilitatea militară, elaborată în cadrul Agenţiei Europene de Apărare.



    De ce se fac aceste lucruri – a explicat comisarul pentru transporturi, Violeta Bulc, după prezentarea planului: Îmbunătăţirea mobilităţii militare este unul dintre paşii practici către realizarea unei uniuni a apărării până în 2025. În al doilea rând, trebuie să fim capabili să desfăşurăm trupe rapid, oriunde am fi, să desfăşurăm aceste operaţiuni şi în străinătate şi desigur e nevoie de infrastructură potrivită pentru asta. UE încă se confruntă cu o serie de obstacole fizice, procedurale şi legislative, care împiedică mobilitatea militară şi de aceea suntem astăzi aici.”



    Ce se întâmplă acum în politica internaţională este greu de prevăzut, dar, aşa cum am mai anunţat, Uniunea Europeană are nevoie de o abordare comună în materie de apărare şi de o foarte bună coordonare a activităţilor — a mai spus comisarul european: Promovarea păcii și garantarea securității cetățenilor noștri sunt principalele priorități ale UE, a declarat Înaltul Reprezentant al UE și vicepreședinte al Comisiei, Federica Mogherini. Facilitarea mobilității militare în interiorul UE ne va permite să acționăm cu mai multă eficacitate în prevenirea crizelor, să fim mai eficienți în desfășurarea misiunilor noastre și să reacționăm mai rapid atunci când apar probleme. Vom face astfel un pas înainte în direcția aprofundării cooperării noastre la nivelul UE, inclusiv în cadrul cooperării structurate permanente pe care am lansat-o recent în mod oficial, precum și cu partenerii noștri, începând cu NATO. Pentru noi, ca Uniune, cooperarea rămâne singura modalitate de a acționa cu eficacitate în lumea de astăzi.”



    Realizarea unei analize a situaţiei reţelelor rutiere şi feroviare din Europa pentru a identifica rutele adecvate pentru transportul militar se numără între propunerile Executivului comunitar. Aceasta este necesară între altele, spun oficialii europeni, pentru că multe dintre podurile din statele membre ale Uniunii nu au fost proiectate pentru a putea suporta greutatea sau înălţimea vehiculelor militare supradimensionate. Pe de altă parte, infrastructura feroviară nu dispune de suficientă capacitate de încărcare pentru uz militar. Va fi elaborată apoi o listă de proiecte prioritare, şi va fi stabilit sprijinul financiar de care este nevoie.



    Ce înseamnă acest plan de acţiune în practică? Din nou, comisarul Violeta Bulc: “Luăm măsuri pe două fronturi — în primul rând, infrastructura de transport. Aici principalul obiectiv este să folosim pe deplin reţeaua de trasnport în scopuri duale — militare şi civile. În trecut, unul dintre principalele roluri ale reţelelor de transport militare era să transporte armatele. Astăzi, însă, accentul este pus pe utilizarea civilă. Desigur, planificarea comună a necesităţilor şi să avem infrastructură adecvată scopului sunt lucruri logice şi ne vor ajuta să ne optimizăm investiţiile. Deci, iată care este planul. În primul rând, până la vară, statele membre sunt invitate să se pună de acord asupra unei liste detaliate cu necesităţi şi cerinţe militare. În al doilea rând, vom face o comparaţie între acestea şi infrastructura de trasnport şi cerinţele tehnice care vor acoperi întreaga reţea şi toate mijloacele de transoport. Apoi, al treilea pas va fi că, pe baza acestor două elemente, vom face o listă prioritară cu proiecte privind utilizarea duală. Toate aceste elemente se vor realiza până în 2019.”



    Al doilea front de lucru este cel de reglementare şi procedural, a mai spus comisarul european. Aici sunt incluse formalităţile vamale şi de TVA, formalităţile pentru transportul de bunuri periculoase, transporturi transfrontaliere şi aspecte cum ar fi combaterea ameninţărilor hibride. Practic, este vorba despre o armonizare a prevederilor naţionale fragmentate, simplificarea procedurilor pentru a reduce povara administrativă şi a reduce costurile — toate acestea fiind lucruri care duc la întârzieri şi care îngrădesc mobilitatea militară. Bruxellesul consideră că, prin îmbunătaţirea mobilitătii militare, UE poate fi mai eficientă în prevenirea crizelor şi mai rapidă în a reacţiona la apariţia unor provocari.

  • Ungaria continuă cu Viktor Orban

    Opt milioane de cetățeni maghiari erau așteptați duminică să își exprime votul pentru alegerile parlamentare. Prezența la urne a fost masivă, în jurul a 70%, un semn bun pentru opoziție, considerau analiștii, cu câteva ore înainte de închiderera urnelor. Totuși, maghiarii au ales, în cea mai mare parte, să continue cu coaliția lui Viktor Orban, premierul și președintele formațiunii politice FIDESZ (Uniunea Civic Maghiară), partid ce a obținut aproape 50% din voturi.



    Peste 380.000 de persoane s-au înscris și în România, pe listele de vot pentru alegerile din statul vecin. De asemenea, duminică au fost deschise secții de votare la ambasada Ungariei de la București, dar și la Consulatele Generale din Miercurea-Ciuc și Cluj-Napoca.



    Victoria lui Orban a fost primită de către liderii europeni cu destulă reținere, deși prim-ministrul Ungariei a primit felicitări din toate cancelariile Uniunii. Comisia Europeană a transmis Ungariei să apere valorile europene: “Cetăţenii Ungariei au votat ieri, iar Uniunea Europeană este o uniune a democraţiei şi a valorilor. Preşedintele Juncker şi Comisia consideră că apărarea acestor principii şi valori reprezintă datoria comună a tuturor statelor membre, fără excepţie”, a comunicat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.



    La râdul său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a cerut premierului de la Budapesta să aibă un rol constructiv pentru viitorul Uniunii: “În numele Consiliului European, doresc să vă felicit pentru rezultatul din cadrul alegerilor de ieri. Pe durata unui nou mandat de prim-ministru, contez pe faptul că veţi avea un rol constructiv în menţinerea unităţii noastre în cadrul UE. Aştept cu nerăbdare să lucrez din nou cu dumneavostră în cadrul Consiliului European.”



    Coaliția lui Viktor Orban pregătește legea Stop Soros



    “UE nu este la Bruxelles. UE se află la Berlin, la Budapesta, la Praga şi la Bucureşti”, a declarat premierul Viktor Orban în fața jurnaliștilor, duminică, la ieșirea din secția de votare. Cu o majoritate de două treimi în Parlamentul maghiar, Viktor Orban începe liniștit cel de-al patrulea mandat ca premier. Nici nu s-au stins ecorurile și reacțiile după scrutinul din Ungaria, și purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar al Fidesz, Janos Halasz, a anunțat că alianţa de guvernare urmează să adopte legea “Stop Soros”, al cărui scop este să îngrădească activităţile organizaţiilor neguvernamentale promigraţie, informează MTI, citat de Agerpres. “Oamenii au înţeles că acestea erau nişte alegeri decisive. Trebuie să continuăm să luptăm împotriva migraţiei, dar în acelaşi timp viaţa merge înainte, şi vom acţiona pentru a ne asigura că impozitele vor scădea, iar salariile vor creşte”, a spus Halasz.



    Toți ochii pe Polonia



    Presa europeană reacționat după victoria lui Orban și analizează ce implicații ar putea să aibă modelul politic maghiar asupra altor state din regiune, în special Polonia. Financial Times notează: “În vreme ce aparoape toți cei 28 de membri ai blocului se pot lăuda cu același lucru fără a roși, un putregai antidemocratic s-a instalat la periferia lui. Dacă nu va fi tratată, putreziciunea se va întinde către centru – și ar putea în cele din urmă să distrugă pretenția UE de a fi o comunitate a valorilor. Cel mai evident pericol vine din Ungaria.”



    ‘Orbanismul’ are efecte și dincolo de aria de influență a Ungariei, un stat cu doar zece milioane de locuitori. Partidul PiS din Polonia, aflat la guvernare, copiază din răsputeri modelul geamănului politic din Ungaria. Cehia și Slovacia își arată deschis simpatia pentru schimbările de sistem practicate în Ungaria. Cele patru țări formează grupul de la Vișegrad și se opun Bruxelles-ului, acuzând UE că domină statele membre”, a publicat Deutsche Welle pe site-ul său.



    Frankfurter Allgemeine Zeitung consideră că Orban este mai degrabă un politician abil, decât un inamic al Uniunii Europene: În cazul în care Orban va continua această demonizare, îşi fură el însuşi spaţiul politic pe care şi l-a creat prin atitudinea dură faţă de criza refugiaţilor. Pentru alte ţări, ca Polonia, Ungaria constituie un far după care să se orienteze. De fapt Orban nu este un adversar al UE. El ştie să aprecieze oportunităţile economice ale UE nu doar pentru plăţile de transfer, ci şi pentru pieţele de desfacere.”



  • UE trebuie să contribuie la protejarea independenţei mass-media

    UE trebuie să contribuie la protejarea independenţei mass-media

    Uniunea Europeană ar trebui să îi protejeze mai bine pe jurnalişti. A fost
    mesajul transmis de deputaţii europeni în timpul unei dezbateri organizate luna
    trecută în plenul Parlamentului European, în urma asasinării jurnalistului
    slovac de investigații Ján Kuciak și a logodnicei sale Martina Kušnírová    . S-a insistat
    atunci asupra importanței unor reguli mai bune la nivel național și european
    pentru a proteja jurnaliștii, bloggerii și pe cei care dau informații. Astfel
    că, la sfârşitul lui martie, deputaţii din Comisia Libertăţi Civile au votat o
    rezoluţie non-legislativă prin care solicită statelor membre ale Uniunii să
    asigure o finanțare publică adecvată pentru protejarea și promovarea unei prese
    pluraliste, independente și libere    . De asemenea, este solicitată şi consolidarea
    sprijinului financiar acordat furnizorilor de servicii publice și jurnalismului
    de investigație şi abținerea de la implicarea în deciziile editoriale.



    Violența față de jurnaliști și presiunile exercitate asupra acestora,
    înrăutățirea condițiilor economice și de muncă în mass-media, știrile false și
    neutralitatea internetului s-au aflat printre subiectele analizate în raportul
    privind libertatea presei. Raportoarea Barbara Spinelli, Grupul Confederal al
    Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică: Trăim
    vremuri dificile în ceea ce privește libertățile mass-media. Există atacuri,
    atacuri letale împotriva jurnaliștilor, dar există și o teamă generală, mai
    ales la nivelul clasei politice în ceea ce priveşte știrile de pe internet. Se
    vede în acest mare discurs despre ştirile false şi cred că se exagerează foarte
    mult, pntru că ştirile false au existat şi în presa centrală. Deci, efortul meu
    s-a concentrat pe o folosire mai echilibrată a acestui temen foarte periculos de
    ştiri false, utilizat în general şi foarte des pentru a reduce la tăcere
    criticile, în special în perioadele electorale. Raportul încearcă să se
    adapteze la revoluţia presei, marcată de apariţia internetului şi a ştirilor
    furnizate prin acesta. Este o extindere a libertăţii presei, o extindere
    democratică puternică, dar care aduce şi riscuri în acelaşi timp. Am insistat
    în special asupra legilor privind defăimarea. În opinia mea, ele trebuie să fie
    dezincriminate în Europa. Grupurile politice nu au fost de acord asupra acestui
    punct, dar raportul insistă asupra faptului că legile privind defăimarea ar
    putea avea un impact negativ asupra libertății presei. Sunt mulţumită că a
    trecut ideea cu privire la o protecţie puternică a avertizorilor de
    integritate, care, în prezent, nu sunt suficient de bine protejaţi. Un fel de
    clauză orizontală, în raport, este aceea că toate restricțiile impuse
    presei trebuie să se bazeze pe dreptul internațional și, în particular, pe
    articolul 19 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice, şi
    anume: măsurile trebuie să fie necesare, proporționale și legitime. Nu există
    excepții de la aceste trei condiții.






  • Negocieri comerciale între UE şi SUA

    Negocieri comerciale între UE şi SUA

    Liderii Uniunii Europene au cerut ca preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, să excludă permanent blocul comunitar de la mult-criticatele tarife la importurile de oţel şi aluminiu şi au anunţat că îşi rezervă dreptul de a răspunde într-o manieră adecvată, pentru a proteja interesele comunitare. Taxele – 25% la importurile de oţel şi 10% la cele de aluminiu – au fost introduse pe 23 martie, însă Uniunea a fost exceptată temporar, până la 1 mai 2018, de la plata lor. Între timp, negocierile comerciale între parţi continuă, în contextul în care Uniunea doreşte să fie exclusă permanent de la plata tarifelor impuse de administraţia Donald Trump.



    Cu detalii despre aceste discuţii, Daniel Rosario, purtător de cuvânt al Comisiei Europene: “Într-adevăr, acest proces (n.red al negocierilor) continuă. Preşedintele Comisiei Europene (n.red Jean-Claude Juncker) şi comisarul pentru Comerţ, Cecilia Malmstrom, au fost foarte clari în privinţa termenului-limită. Uniunea Europeana doreşte o excludere permanentă şi nu negociază sub presiune. Contactele între comisarul Malmstrom şi secretarul american el Comerţului, Wilbur Ross, au început în urmă cu două săptâmâni şi se poartă pe mai multe teme, cum ar fi supraproducţia. Discuţiile vor continua în săptămânile ce urmează, la diferite nivele”.



    Anterior, Comisia Europeană a anunţat că, în cazul în care Uniunea nu va fi scutită de taxe, va răspunde prin introducerea unor tarife vamale pentru o serie de produse din SUA, valoarea acestor exporturi în UE fiind de 6,4 miliarde euro. Executivul comunitar a publicat, deja, două liste cu produsele care vor fi afectate de posibilul răspuns european şi care, potrivit Bruxelles-ului, vor reprezenta echivalentul daunelor provocate de acţiunea Washingtonului.



    Pe de altă parte, într-o declaraţie comună a liderilor celor 28 de state membre ale Uniunii se arată că “aceste măsuri nu pot fi justificate pe motive de securitate naţională, iar protejarea sectorului în SUA este un remediu inadecvat pentru problemele reale privind supracapacităţile de producţie. Cerem ca scutirea vamală să fie permanentă”, se mai arată în declaraţie.



    La rândul său, Consiliul European a anunţat că “sprijină puternic măsurile luate de Comisia Europeană, pentru a se asigura că interesele Uniunii sunt pe deplin protejate şi îşi rezervă dreptul, conform reglementărilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), de a răspunde măsurilor SUA într-o manieră adecvată şi proporţională”.