La mai bine de un deceniu de la declanşarea crizei care a
pus marile puteri economice ale lumii şi Uniunea Europeană în ansamblul său în
ipostaza de a-şi testa capacitatea de reacţie, dar şi de gestionare a unei
situaţii excepţionale, renumitul profesor american Jeffrey Sachs a făcut o
vizită la Bucureşti, la invitaţia autorităţilor române, unde a făcut o
radiografie economică la nivel global. În opinia sa, economia mondială
traversează un moment favorabil, iar o nouă criză economică poate fi
determinată în viitorul apropiat doar de conducerile politice ale statelor
lumii, nu de fundamente economice: Dacă se apropie o criză este doar din cauza pregătirii slabe a liderilor.
În rest, nu există motive pentru o criză economică. În momentul ăsta, toate
regiunile majore, de la Statele Unite, Europa, China, India, o duc bine.
Altfel spus,
economia mondială arată bine, dar depinde ce decizii vor lua liderii lumii. În
Statele Unite suntem în situaţia de a avea creştere economică, dar nu şi
creştere de bunăstare generală a populaţiei. Starea de bine a populaţiei scade
de la an la an, oamenii sunt nemulţumiţi, iar speranţa de viaţă scade, mai
spune profesorul Sachs, cunoscut pentru poziţiile sale critice la adresa lui
Donald Trump. În opinia sa, crizele economice vin din politici greşite,
iar acum există pericole evidente în acest sens.
Pe de altă parte, spune el,
există o agendă economică globală pozitivă şi interesantă, care include
utilizarea noilor tehnologii pentru a crea mai multă prosperitate, pentru a
pune capăt sărăciei şi pentru a crea o economie mondială bazată pe energie
regenerabilă. În opinia lui Jeffrey Sachs, în prezent, indicatorul PIB – Produs Intern Brut
– nu mai reflectă în mod real ce se întâmplă în economie şi societate. PIB-ul
nu reflectă, spre exemplu, poluarea aerului sau calitatea vieţii, în general.
Creşterea poate fi confiscată pur şi simplu de câţiva oameni sau câteva
companii. Importante sunt viaţa oamenilor şi bunăstarea lor, spune Jeffrey
Sachs, care îndeamnă ţările să coopereze şi să se gândească cum vor să arate viitorul
– Care este lumea pe care o vrem? Vrem o planetă a păcii, a prosperităţii şi a
dezvoltării sustenabile? Lumea pe care o vrem trebuie să fie în centrul
acţiunii noastre politice.
Considerat unul dintre cei mai importanţi
experţi internaţionali în dezvoltare economică şi combaterea sărăciei,
profesorul Sachs a îndemnat România să pledeze pentru o Uniune Europeană cât mai puternică, să rămână o
economie deschisă, să-şi crească investiţiile, iar acestea să fie orientate
către obiectivele de dezvoltare durabilă: România are nevoie de investiţii solide,
publice şi private. E nevoie ca aceste investiţii să fie în direcţia
dezvoltării durabile. Adică în energie regenerabilă, tehnologie avansată, în
trecerea către vehicule electrice, în infrastructura sustenabilă cu o bună
conectivitate. Desigur, menţinerea pe termen lung a politicii fiscale permite
aceste investiţii pe termen lung. În economia modernă de astăzi, cheia pentru a
te dezvolta pe termen lung este să ai o forţă de muncă bine pregătită,
universităţi excelente, legături între afaceri şi universităţi şi deschidere
către parteneri şi investitori străini, care ajută la crearea pieţelor
internaţionale. Aşadar, din punctul de vedere al dezvoltării regionale din
România, este important să ne întrebăm în privinţa regiunilor – ce fel de
pregătire are forţa de muncă, ce infrastructură, ce legături cu pieţele internaţionale,
dacă au succes în atragerea investitorilor străini şi ce ar trebui făcut în
privinţa politicilor publice pentru a exista certitudinea că toate regiunile
beneficiază.
Din
punctul de vedere al liderilor de business din România, modelul de
avans al economiei româneşti, bazat pe creşterea consumului, nu este tocmai
potrivit. Un studiu de
specialitate dat recent publicităţii arată că peste 90% dintre ei sunt de
această părere. Iar 85% dintre companiile româneşti îşi văd puse sub semnul
întrebării planurile de investiţii din cauza incertitudinii fiscale, potrivit
cercetării companiei de audit
Ernst&Young România. Mihaela Matei, coordonator de studii în cadrul
acestei instituţii, explică: Concluzia
principală se referă la un fond de neîncredere şi de îngrijorare a liderilor de
organizaţii din România vizavi de creşterea economică din acest an, de modelul
de creştere economic bazat pe creşterea consumului şi de strategia de ţară.
Şi-ar dori, practic, 99% dintre respondenţi, o strategie de ţară bazată pe un
model sustenabil de creştere şi şi-ar dori reducerea decalajelor structurale
faţă de ţările din Europa de Vest.
Prezenţi şi ei la Bucureşti, experţii Fondului
Monetar Internaţional au recomandat pentru economia României un amestec
echilibrat de politici monetare şi fiscale şi susţinerea investiţiilor, pentru
ca ritmul de creştere înregistrat anul trecut, să fie menţinut. Reprezentanţii
FMI au subliniat importanţa îmbunătăţirii colectării bugetare şi a menţinerii
cheltuielilor publice în limite sustenabile. Executivul român estimează o
creştere economică de 6,1 la sută în 2018, bazată pe investiţii, în special din
fonduri europene.
