Radio România Internațional

Tag: vaccin, imunizare, reactii adverse

  • Colectiv, 5 years on

    Colectiv, 5 years on

    Romania’s President
    Klaus Iohannis announced he would ratify the law on providing lifelong medical
    treatment to the survivors of the Colectiv nightclub fire of October 30 2015, on
    the very day the tragedy occurred 5 years ago. The Chamber of Deputies, as the
    decision-making body in the matter, passed a draft law according to which the
    expenses linked to any kind of treatment, underwent at home or abroad, in the
    case of people whose health was affected by the Colectiv nightclub fire, will
    be covered by the Ministry of Health for the entire duration of their lives. Five
    years after the fire that claimed the lives of dozens of young people and
    ruined the lives of scores of others and victims’ families, the survivors still
    demand justice be served.

    The Colectiv court case has reached the sentencing
    phase. The last appearance at the Court of Appeal was postponed, as some of the
    defendants had not hired legal representatives. In the aforementioned case the
    former mayor of District 4 and other city hall public servants, but also the
    club owners, two firefighters, members of the pyrotechnics crew and
    representatives of the fireworks show were all handed prison sentences. The defendants
    and the institutions they represent must now pay some €10 million in damages to
    the victims. The Colectiv Association, set up by the victims’ families and
    survivors, claims that, in the five years that have since passed, the
    authorities have made no changes to avoid similar tragedies from happening in
    the future.

    The tragedy is also the subject of a film, which has been nominated
    to represent Romania in the 2021 Academy Awards in the best international
    feature section. The film follows the events unfolding 1 year after the fire,
    and tells the story of people fighting the system, truth versus manipulation,
    the clash between private and public interests, but also courage and
    accountability.

    On the night of October 30, 2015, a rock band climbed on an improvised
    stage at the Colectiv nightclub in Bucharest, venued in an old factory. Shortly
    after the concert started, the fireworks accompanying the show ignited the
    club’s acoustic foam. The fire lasted 153 seconds, enough to kill many people
    inside the overcrowded club on the spot, but also for others to get killed in
    the ensuing stampede towards the club’s only exit, inhaling a toxic mix of
    fumes. The then Prime Minister shortly resigned, and so did the Mayor of
    Bucharest’s District 4, where the club was located. Meanwhile the wounded were
    transported for medical care abroad or remained in the country for treatment.
    Many died to sustained burns or hospital-acquired infections. Street protests
    shortly followed under the slogan corruption kills!. A criminal investigation
    was launched, people were arrested, the court case dragged on, the sentences were
    finally passed, and

  • Flüchtlingskrise in der EU: Neuer Migrationspakt soll Dubliner Abkommen ergänzen

    Flüchtlingskrise in der EU: Neuer Migrationspakt soll Dubliner Abkommen ergänzen

    Im Jahr 2015 kam eine überwältigende Zahl von Migranten in die EU. Die Situation führte bekanntlich zur Flüchtlingskrise, die eine angemessene und koordinierte Reaktion der Mitgliedsstaaten erforderte. Es wurden Lösungen gesucht, aber keine konnte alle Mitgliedstaaten zufriedenstellen. Die Länder an der vordersten Front wie Italien, Griechenland und Malta klagten, dass sie eine überproportional gro‎ße Last tragen müssen. Bereits bei ihrer Amtsantrittsrede erklärte Ursula von der Leyen, die Präsidentin der Europäischen Kommission, die Reform der EU-Migrationspolitik zu einer ihrer grö‎ßten Prioritäten. Ein neuer Pakt zu Migration und Asyl wurde ausgearbeitet, das ein Gleichgewicht zwischen Verantwortung und Solidarität herstellen soll. Mit dem Europaabgeordneten Iuliu Winkler vom Ungarn-Verband in Rumänien (UDMR) sprechen wir über dieses Thema:



    Wenn wir uns die Statistiken anschauen, könnten wir aufatmen. Denn während 2015 über 1,8 Mio. Menschen in die EU kamen, hatten wir 2019 weniger als eine halbe Million Einreisende. Ich benutze das Wort ‚ankommen‘, weil wir zwischen Flüchtlingen und Migranten und zwischen legalen und illegalen Einreisenden unterscheiden müssen. Kommissar Johansson spricht von einer Einschätzung, der nach zwei Drittel der Einreisenden im Jahr 2019 Menschen sind, die in keinem EU-Staat die Anforderungen für das Aufenthaltsrecht erfüllen. Etwa ein Drittel der Menschen qualifizieren sich aufgrund der bestehenden Regelungen dafür. Wenn wir uns nur diese Zahlen ansehen, könnten wir erleichtert sein. Das sollten wir aber nicht, denn uns sollte bewusst sein, dass das Problem der Wirtschaftsflüchtlinge und Migranten die EU unter Druck setzt. Zunächst einmal, weil wir keine von allen akzeptierten Regeln haben. Hier kommt der Vorschlag der Europäischen Kommission ins Spiel, der in den kommenden Monaten Gesprächsgrundlage zwischen dem Europäischen Parlament, dem Europäischen Rat, den Mitgliedstaaten und allen relevanten Institutionen sein wird. Gleichzeitig sollten wir uns bewusst sein, dass die Gründe, die die Mitgliedsstaaten zum Thema Migration und Asyl spalten, nicht verschwunden sind. Sie sind da, sind sehr kompliziert, angefangen von der Tradition und Geschichte bis hin zur Haltung, die die Regierungen der einzelnen Mitgliedsstaaten gegenüber Migration und Asyl an den Tag legen. Ich glaube, dass weiterhin viel Dialog nötig sein wird.“




    Im Wesentlichen überarbeitet der neue Pakt das sogenannte Dublin-Übereinkommen, demnach das erste Land, das einen Migranten aufnimmt, für die Bearbeitung seines Asylantrags zuständig ist. Nach dem neuen Vorschlag soll das Land, das den Asylantrag prüft, das Land sein, in dem der Migrant einen Verwandten hat oder in dem er zuvor gearbeitet oder studiert hat. In allen anderen Fällen wird das Ankunftsland für die Bearbeitung des Antrags weiterhin zuständig sein. Gleichzeitig kann ein Land, das unter Druck steht, bei der Kommission einen obligatorischen Solidaritätsmechanismus beantragen. Sobald die Kommission diesen Mechanismus genehmigt, legt sie die Zahl der Migranten fest, die von anderen Mitgliedsstaaten aufgenommen werden sollen, um den Druck so zu mindern. Alle Staaten werden einen Beitrag, abhängig von ihrer Wirtschaftskraft und der Bevölkerungszahl, leisten. Die EU-Mitgliedstaaten können sich für die Aufnahme von Asylbewerbern, den Beitrag zum Bau von Flüchtlingslagern oder die Finanzierung der Rückführung entscheiden. Letztere sind meistens Wirtschaftsmigranten, die ihr Land nicht wegen eines Krieges verlassen haben, sondern um in der EU ein besseres Leben zu suchen. Die vorgeschlagenen Lösungen sollen Länder überzeugen, die Flüchtlingskontingente abgelehnt haben, insbesondere die der Visegrád-Gruppe, also Ungarn, Polen, die Tschechische Republik und die Slowakei sowie Österreich, das wiederholte, dass eine Umverteilung der Migranten unter den EU-Ländern nicht funktioniere. Kann also der neue Pakt das Migrationsproblem lösen? Der Europaabgeordnete Iuliu Winkler dazu:



    Sicher gibt es Lösungen, um den Zustrom von Migranten zu stoppen oder zu regulieren. Wir müssen uns aber die Frage stellen: Wollen alle in der EU den Zustrom stoppen? Gibt es Länder in der EU, die einen Zustrom von Arbeitskräften benötigen? Mit Sicherheit ist die Antwort auf diese zweite Frage ein »Ja«. Und dann geht es darum, die Erwartungen zu steuern und vorhersehbare Verfahren zu schaffen. Es gibt zum Beispiel auf den griechischen Inseln, aber auch anderswo, Flüchtlingslager, die eine humanitäre Katastrophe darstellen. Das kann in der EU weder akzeptiert noch geduldet werden. Die EU gründet auf den Menschenrechten. Gleichzeitig gibt es das Prinzip der Rechte der einzelnen Staaten, wenn es um Aufenthalt, Asyl und Migration geht. Letztendlich spricht die Europäische Kommission über das schwere Problem des Menschenhandels. Wir alle wissen, dass die Flüchtlinge, die oft von Booten im Mittelmeer gerettet werden, unter sehr effizienter und gut organisierter Führung von Menschenhändlern ankommen. Diese illegalen Menschenhändler kommen von au‎ßerhalb der EU, können aber auch EU-Bürger sein. Alle diese Handlungen des Menschenhandels sind gesetzlich strafbar oder sollten es sein. Und siehe, wir unternehmen Schritte in diese Richtung.“




    Iuliu Winkler betonte erneut, dass der neue Pakt keine verbindlichen Umverteilungsquoten enthält, sondern alternative Vorschläge.

  • Furn’iili a traghediil’ei di la clublu Colectiv

    Furn’iili a traghediil’ei di la clublu Colectiv

    Atea ti lipsea ta s-hiba una seară di viniri isiha, tricuta deadun cu sotl’I tru un club bucureştean agiumsi, ti nandaua secunde, un cadealithea iad tra suti di tiniri, cari avura taxiratea tra s-hiba aclo. Artişti, fotografi, jurnalişti, arhitecţa, elevi olimpit, studenţa xen’i, corporatişti, ingineri loa parti, tru Clublu Colectiv, tru dzua fatidică di 30 di sumedru 2015, la contertul di lansari a unui nau album a pareiil’ei rock Goodbye to Gravity. 64 di aeşta ş-chirura bana şi cama di 100 fura pliguit tru traghedia cari u adusi tu jeali tuta România şi cari scoasi tru migdani mari protesti pi geadei, cari featira tra s-da demisia premierlu social democrat Victor Ponta.




    Dupu giumitati di an di anda s-feati traghedia, Parchetlu General bitisi ancheta tru dosarlu a marlui foc di la clublu Colectiv. Dit rechizitoriul di 170 di frandza a procurorlor iasi tru videala că, tru aestu club, nu fura tin’isiti normili contra a incendiilor. Uidisitu cu atea ti spun procurorl’i, tru marli fac s-featira temperaturi di 900 di gradi Celsius, foclu s-teasi până di davani ti 33 di secundi, iara atel’I ti eara năuntru s-tran’ipsira multi minuti s-discl’idă a doaua uşă a localui. Un di atel’I ti armasira tru bana declara că, tru discl’idearea a concertului, s-apresira artifitiile di pi scenă cari era ca vara vulcan şi arca scânteali la mari anălţimi. Aestu spuni că, scântealili arichisurara pi un stur cari lo foc una s-una, a deapoa fleamili s-teasira cata davani.




    Tru rechizitoriul adrat di procurori nica sa spuni că stingătoarili dit club era expirati, a deapoa după ti s-apreasi marli foc un bărbat vru tra s-astinga foclu si arca cu bira. Ma multa insi, nica si acţionarl’ii a clublui, va s-hiba pitricut tru giudicata tru dosarlu Colectiv. Atel’I trei patroni suntu stipsit ti vatamari şi vătămari corporală dit culpă tru formă agravantă şi că nu loara apofasili legali di securitati şi sănătati tru lucru. Declaraţiili a aistor tru ligătură cu parmatiili filisite tra izolarea fonică a localui nu suntu idyea cu ateali a constructorlui. Atel cari lucra ti znueari spuni că atel’I trei aleapsira parmatii ieftini şi neignifudzi, chiro tru cari patron’il’i spun că loara asiguripseri di la constructor că parmatiili filisiti erau tratati contra a foclui.




    Tutunaoara, atel’I trei patroni suntu stipsiţ că deadira izini la un numir multu mari di oamin’I ti eara pisti limita admisă a localui, tru condiţiili tru cari spaţiul nu era pruvidzut cu ma multi căl’iuri di evacuari tru caz di ananghi, şi că fura simfun’I cu dizvartearea a unui spectacol pirotehnic, aca amenajărli interioare era improprii. Si patroana a formal’ei di artificii va s-hiba pitricuta tru giudica, cate ancupara şi vindu parmatii pirotehniti cari nu avea instrucţiuni tru limba română şi ti atea că nu la feati instructajlu a lucratorlor pitricuţ ti montarea a artificiilor tru Clublu Colectiv.



    Armanipsearea: Tascu Lala





  • Solenoid de Mircea Cărtărescu, cel mai bun roman al anului 2015

    Solenoid de Mircea Cărtărescu, cel mai bun roman al anului 2015

    La invitaţia unui cunoscut site literar, peste
    7.000 de cititori români au ales Solenoid de Mircea Cărtărescu (Humanitas,
    2015) cea mai bună carte românească din 2015. Lansat la Târgul de Carte
    Gaudeamus, în noiembrie 2015, volumul a devenit în scurtă vreme o carte-cult,
    recunoscută ca atare atât de cititori, cât şi de critici, care i-au acordat
    cronici ample. Solenoid este o carte fără pereche chiar şi în creaţia lui
    Mircea Cărtărescu. Este portretul artistului la maturitate, când pune în cauză
    totul, începând chiar cu arta şi scrisul şi când încearcă din toate puterile
    minţii sale să rezolve uriaşa ghicitoare a lumii. Frumuseţea este că o face,
    această încercare, şi după ce şi-a demonstrat sieşi (prin teoria cu
    dimensiunile mereu mai numeroase ale lumii) că e imposibil, că n-are cum să
    izbutească. În schimb însă, în roman, lui Morfeu, zeul visului, pare că îi vine
    în ajutor tatăl său Hypnos, creând în cititor un efect morfino-hipnotic cu
    totul special, ca şi cum, într-adevăr, zidul lumii noastre limitative s-ar fi
    spart şi o splendidă uşă adevărată s-ar fi deschis pe aer.     Am citat un
    fragment din cronica scriitoarei Ioana Pârvulescu dedicată romanului Solenoid,
    care va fi lansat zilele acestea şi la Bookfest Timişoara, unde scriitorul
    Mircea Cărtărescu este invitat de onoare.

    Ioana Pârvulescu: Pentru
    mine, cheia cea mai potrivită pentru înţelegerea acestei cărţi, care aici, mai
    mult decât în celelalte cărţi ale autorului, se transformă într-o artă poetică
    dar şi într-o estetică a vieţii, este cea onirică, visul. Visul este atât
    pentru autorul jurnalului, care este Mircea Cărtărescu, dar şi pentru toate
    eurile lui ficţionale, cheia, este ceea ce-i poate deschide uşa către un
    dincolo. Este extraordinar de frumos filonul acesta oniric din carte, pare
    inepuizabil, uneori este crâncen, înspăimântător, alteori este suav, te
    transportă în lumi de basm sau în lumi istorice, există -de pildă- o splendidă
    coborâre in timp, o regresie către omul cavernelor sau o altă regresie în
    regnuri. Sunt în Solenoid nişte imagini năucitoare, care ţin de acest filon
    oniric, singurul care te poate ajuta să înţelegi un dincolo, să înţelegi ceva
    din lumea aceasta. Şi mai este ceva, pe lângă povestea cu visul, planul oniric
    care invadează cartea, devenind o artă poetică, găsim în această carte mai mult
    decât oriunde în creaţia lui Mircea Cărtărescu, teoria că numai în tine poţi
    căuta răspunsurile. Această carte este un fel de amplu poem filosofic, am putea
    s-o plasăm lângă marile poeme filosofice ale lumii, dar, în acelaşi timp, şi
    aici este o noutate surprinzătoare în literatura lui Mircea Cărătrescu, este un
    roman care narativ este foarte bine construit.



    Vreau să scriu o dare de seamă despre anomaliile
    mele. În viaţa mea obscură, în afara oricărei istorii, şi pe care doar o
    istorie a literaturii ar fi putut-o fixa în taxinomiile ei, s-au întâmplat
    lucruri care nu se întâmplă, nici în viaţă şi nici în cărţi. Aş fi putut scrie
    despre ele romane, dar romanul tulbură şi ambiguizează sensul faptelor. Aş
    putea să le păstrez pentru mine, cum le-am ţinut până acum, şi să mă gândesc la
    ele până-mi crapă capul în fiecare seară în care stau ghemuit sub pătură, pe
    când afară ploaia izbeşte furios în geamuri. Dar nu mai vreau să le păstrez
    doar pentru mine. Vreau să scriu un raport, deşi nu ştiu încă în ce fel şi
    ce-am să fac cu paginile astea. Nu ştiu nici dacă e timpul potrivit pentru
    asta. Încă n-am ajuns la nicio concluzie, la nicio coerenţă, faptele mele sunt
    vagi fulgerări în netezimea banală a celei mai banale vieţi, mici crevase, mici
    inadvertenţe. Formele astea informe, aluziile şi insinuările, accidentele de
    teren uneori insignifiante în sine, dar căpătând, luate-mpreună, ceva străin şi
    obsedant, au nevoie de o formă ea însăşi nouă şi neobişnuită ca să poată fi
    relatate. Nu roman şi nici poem, căci ele nu sunt ficţiune (sau nu pe
    de-a-ntregul), nici studiu obiectiv, fiindcă multe dintre faptele mele sunt
    singularităţi ce nu se lasă reproduse nici măcar în laboratoarele minţii mele.

    Aşa îşi prezintă Mircea Cărtărescu romanul Solenoid. Mircea Cărtărescu: Eu
    am avut în acestă carte mai multă grijă de cititor decât în tot ce am scris eu,
    cititorul este foarte important, este central pentru această carte. Privirea
    cititorului a existat întotdeauna în mintea mea în timp ce am scris Solenoid.
    După cum a observat Ioana Pârvulescu, este o carte construită, nu este o carte
    de laxe amintiri, de vagi halucinaţii, cu toate că le cuprinde şi pe acestea.
    Sigur, este o carte onirică, pentru că pentru mine nu este nicio diferenţă
    între vis şi realitate, între vis şi halucianţie, între vis şi nebunie, între
    vis şi poezie, între realitate şi poezie. De fapt, noi toţi trăim în timpul
    zilei şi în timpul nopţii în această binecuvântată realitate. De aceea, aş
    spune că una dintre cele mai importante teme ale cărţii este realitatea. Ce
    este realitatea, ce înseamnă acest concept, ce înseamnă realitate. Noi, de
    obicei, când vorbim despre realitate, avem impresia că vorbim cespre ceva
    extrem de simplu, dar, de fapt, realitatea este una din cele mai complicate
    construcţii ale minţii noastre. Realitatea este în mintea noastră, să ne
    amintim că Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu începe cu o meditaţie despre
    realitate.



    Cărţile lui Mircea Cărtărescu
    au fost premiate de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România şi din
    Republica Moldova, Ministerul Culturii, ASPRO, Asociaţia Scriitorilor din
    Bucureşti, Asociaţia Editorilor din România. Romanul Nostalgia a primit în 2005
    Premiul literar Giuseppe Acerbi, Castel Goffredo, Italia. De asemenea,
    autorul a primit Premiul Internaţional pentru Literatură de la Vileniča (2011),
    Premiul Internaţional pentru Literatură Haus der Kulturen der Welt, Berlin
    (2012), Premiul internaţional pentru literatură, Berlin (2012), Premiul Spycher
    – Literaturpreis Leuk, Elveţia (2013), Marele Premiu al Festivalului
    Internaţional de Poezie de la Novi Sad (2013), Premiul Tormenta en un vaso,
    Spania (2014), Premiul Euskadi de Plata, San Sebastian (2014), Premiul cărţii
    pentru înţelegere europeană al oraşului Leipzig, 2015; Premiul de stat al
    Austriei pentru literatură europeană, 2015. În ultimii ani, Mircea Cărtărescu
    s-a numărat şi printre favoriţii la Premiul Nobel, potrivit caselor de pariuri
    literare.



  • Retrospectiva a evenimentilor interni – 2015

    Retrospectiva a evenimentilor interni – 2015

    Evenimentul a anlui 2015, tru România, easti marea fucurina dit clublu bucureştean Colectiv, tu cari s-chirura bana cama di 60 di oamini. Tru noaptea di 30 di sumedru, suti di tiniri cari avea aleaptâ s-lia parti la un conţertu rock fura victimili a foclui ţi s-feati di itia a unui spectacol pirotehnic disvartit tru sinfunii ici uidisiti, pi fundalu ali calbalachi dit local. Solidaritatea spontană a oaminilor, cari s-ascumbusira tru una gaereti umanitarâ cum nu-s mai vidzu, fu baia impresionantă. S-apufusira trei dyali di jeali naţionala, iara loclu ali tragedie fu alaxitu tru una aziudima babageana tru aera libera, iu români di arada, ama şi personalităţ autohtone şi di tu xeani bagara carunţi di lilici şi apresira teri. Dupu una dyuua di a tragedie, s+feati si una urdinari pi geadei a taearilţeui: circa 10 nţilţi di persoane di tuti ilikiili, multe nviscuti tu lae, urdinara tru una isihie ma lahtaroasa andicra di una aurlai di dureare.




    Una s-una bitisita jalea naţionala, di aproapea 3 ori ma mulţa români işira, diynau, pi geadeie tra şi spuna, aestă oară, nvirinarea andicra di arusfetea şi indiferenţa a autorităţilor, cari dusira, tru opinia a lor, la unu di nai ma greilţi fanicady dit Bucureşti tru decheniili dit soni. Explicândalui că va s+hiba una alathusi s-nu acata tru isapi niifharistusearea a oaminţilor, premierlu social-dimocrat Victor Ponta ş-deadi dimisia. După consultări cu reprezentanţalţii a partidilor parlamentari şi – tru premieră – ali societati tivila, preyidentul Klaus Iohannis deadi borgi tu 10 di brumar, al Dacian Cioloş, fost comisar european tra agricultură, s+adara un nou Guvern, ninregimentat politic, format dit miniştri performanţa, si cari s+nu hiba vara subei. Cabinetlu Cioloş lo votul di nvestitură a Parlamentului pi 17 di noiembrie.




    Dupu aproapea un mes aminta şi un prim succes, Legislativlu adoptândalui cu una largă majoritate proiectele a bugetului di stat şi a asigurărilor sociale pi 2016. Sănătatea, educaţia, apărarea şi investiţiile sunt lugursiti priorităţ. Si spuni vrearea, tru idzea scara, ti una creaştere economică cari să s-zilipseasca tru nivelul di bana a cafi unlui român. Iara, tru viziunea prezidentului Iohannis, anlu cari ahurheasti lipsesti s-hiba şi un a alaxearil’ei prit amintarea diznau a pistipsearilţei tru arada a românilor tru politică.




    Cum znuiarea a ideilor, practitlor şi a oaminilor politit nu poati s-adara fără vatamarea ali arusfeti, justiţia dit România ş-dusi ma largu tru 2015 ofensiva, dândalui misura a langoarilţei ti matina di ani bunţi societatea. Politicieni em di dreapta, em di stânga a curi apanghiul a imunitatilţei la crea iluzia că vrea s+hiba ma ndyeana di nom ica potenţ emburi cari ş+si minduia că pot s+ancumpăra iti vor ica iti insu s-vidyura, tru 2015, ananghisit s+da explicaţii la sediul ali Direcţie Naţionala Anticorupţie. Tutunaoara, pi lista a condamnaţilor a instanţilor di giudicată eara angrapsiti multi nume greale di foşti miniştri, parlamentari, primari, consilieri locali şi judeţeni, procurori, giudicători, notari, poliţişti, generali di armată şi dit Interne, analţa funcţionari a statlui ica directori di companii şi regii di stat.




    Tru plan externu, România s-aspusi anamisacu alanti vasalii dit Uniunea Europiană, cari s-alumta, tru 2015, cu nai cama marea dalga di arifugaţ di la bitisita a Doilui Polim Mondial. Pi di una parte, Bucureştiul apruke s-hibă nicukira pi teritoriul românesc ti cama di 4 n’il’i di arifugaţ viniţ dit Orientul di Mesi şi Africa di Nord. Pi di alta parti, cundil’e tra una ndridzeari ali situaţie la sursă, dimi tru vasiliili di origine a migranţalor. Concomitent, după fanicolu dit yinar, dit redacţia a săptămânalui satiric parizian Charlie Hebdo şi după atentatili, tut di Paris, dit brumar, revendicate di organizaţia teroristă Statul Islamic şi anamisa di vitimi eara si doi români, România andrupa apofasili adoptate di comunitatea internaţională tra s-prevină reeditarea a nascantor fanicadz di idyea turlie. Ti spuneari şi că, pi 1 di andreu, Bucureşti fu activat Comandamentul ali Divizie Multinaţionale di Sud-Est. Activarea aistei structura a NATO di comandă şi control s-adavga a atil’ei dit yismaciuni, tut di Bucureşti, a Unitatil’ei di Integrare a Forţilor NATO. Tutunaoara, pi 18 di andreu, fu declarată capabilitatea tehnică a scutlui american antirachetă di Deveselu, dit sudlu ali Românie, printipalele a l’ei componenti hiindalui bitisiti.




    Nu putem s-bitisim retrospictiva a evenimentelor româneşti dit 2015 fără s-adutem aminti di Festivalul Internaţional di muzică clasică George Enescu cari, organizat unaoara la doi ani, adusi Bucureşti, tru perioada 30 di augustu-20 septembriu, 7 orchestri di top a lumil’ei, aproximativ 2.500 di artişti xen’i şi 500 români. Niti atel’i cu mirakea ti sportu nu fura arasi! Naţionala femininǎ di handbal ali Românie aminta brondzul la Campionatlu Mondial dit Danemarca. Tru Anglia, la Cupa Mondială di rugby, român’il’i featira spectacol: tru partida cu Canada, astara scorlu di la 0-15 la 17-15, apraftasindalui nai cama spectaculoasă revenire tru un meci dit tuta istoria a Cupal’ei. Agiucătorlu român di tenis Horia Tecău, şi partenerlu a lui, olandezlu Jean-Julien Rojer, agiumsira pi primlu loc tru ierarhia di dublu ATP, după ti amintara Wimbledon-ul şi Turneulu a Campionilor. Neise, după una hopa di 8 ani, România s-califica direct la Campionatlu European di Fotbal dit 2016, dit Franţa. Pi 10 di cirisar, tricolorl’ii va s-agioaca partida inaugurală contra a reprezentanţalor dit vasilia nicukira. Va s-hiba prima oară tru istorie cându România va s-discl’ida un turneu final.




    Armanipsearea: Tascu Lala





  • Personalidad del año 2015 en RRI

    Personalidad del año 2015 en RRI


    RRI ha continuado su tradicional sondeo de opinión de fin de año entre sus oyentes, usuarios de Internet y redes sociales del mundo. Les invitamos que nombraran a una personalidad, independientemente de su sector de actividad, que haya contribuido, mediante sus acciones, actitudes o ideas, al progreso mundial en 2015



    Entre los políticos que han sido nominados al título de “Personalidad del Año 2015 en RRI” han figurado el presidente de Rusia, Vladimir Putin, la Reina Isabel II del Reino Unido, el presidente francés, François Hollande, el presidente de Rumanía, Klaus Iohannis, el ex presidente georgio, acutal gobernador de la región Odesa de Ucrania, Mihail Saakaşvili, los primeros ministros de la India y Hungría, Narendra Modi y Viktor Orban respectivamente, la presidenta de la Liga Nacional para la Democracia de Birmania, Aung San Suu Kyi.



    Han sido nominados también el Papa Francisco, y como personajes colectivos: El Cuarteto para el Diálogo Nacional en Túnez, galardonado con el Nobel de la Paz en 2015, los ciudadanos de Paris, sometidos dos veces a los ataques terrbiles de los ilsamistas, los voluntarios ucranianos quienes, citamos, “defienden su país con las armas en la mano” y “todos los que, en todo el mundo, han advertido sobre los peligros que nos acechan, todos los que se han atrevido a decir la verdad en voz alta”



    Recibimos nominaciones también de personalidades que no están relacionadas con el mundo de la política como el fundador de Facebook Mark Zuckerberg, el gran futbolista Lionel Messi o Ralph Hasenhüttel, el entrenador del club alemán de futbol FC Ingolstadt 04, quien consiguió llevar este equipo a la Bundesliga.



    La canciller alemana Angela Merkel ha obtenido el mayor número de nominaciones y es “La Personalidad del Año 2015 en RRI”



    Boudoukha Mohamed ha propuesto a la señora Merkel “por su posición en la crisis de los refugiados y por su disponiblidad de recibier cientos de miles de refugiados procedentes del Oriente Medio.”



    Volodimir Sâtnikov, de Ucraina, explica de esta forma su opción “Me quedé muy impresionado con su convicción de que Alemania está capacidata para recibir 400.000 refuguiados de Oriente”.



    Salim Khan, de Bangladesh, afirma: “Creo que una elección excelente para la personaldiad del año 2015 es la canciller de Alemania, Angela Merkel, una persona modesta pero de mano fuerte” .



    Richard Lemke, del Canadá, argumenta: “Mi nominación para la Personalidad del Año 2015 es Angela Merkel, la canciller de Alemania, quien está ahora en la primera fila de la política mundial”




    (Traducido por Irina Calin)

  • Persönlichkeit des Jahres 2015 bei RRI: Angela Merkel

    Persönlichkeit des Jahres 2015 bei RRI: Angela Merkel

    Liebe Freunde, Radio Rumänien International hat seine traditionelle Umfrage unter seinen Hörern, Internetnutzern sowie unter allen Freunden, die uns in den Social Media verfolgen, erneut durchgeführt. Sie waren zur Beteiligung an einer interessanten Denk-Übung ermuntert. Sie sollten entscheiden, welche aktuelle Persönlichkeit den grö‎ßten Einfluss, im positiven Sinne, auf das Weltgeschehen des vergangenen Jahres ausgeübt hat. Uns haben sehr viele Vorschläge erreicht, dafür bedanken wir uns an dieser Stelle recht herzlich.



    Unter den Nominierten zählen Russlands Präsident Wladimir Putin, Königin Elisabeth II., der französische Staatschef François Hollande, Rumäniens Präsident Klaus Iohannis, der georgische Ex-Präsident und jetziger Gouverneur der Region Odessa in der Ukraine, Michail Saakaschwilli, die indischen und ungarischen Ministerpräsidenten, Narendra Modi und Viktor Orbán, sowie die Vorsitzende der Nationalen Liga für Demokratie in Myanmar, Aung San Suu Kyi.



    Weitere Nominierungen waren Papst Franziskus und das tunesische Quartett für den nationalen Dialog, das auch für den Nobelpreis nominiert wurde, die Bürger der französischen Hauptstadt Paris, in der 2015 zwei Terror-Anschläge verübt wurden, der ukrainische Volontär, der — wir zitieren — sein Land mit der Waffe in der Hand verteidigt“, und alle, die — wir zitieren — in der ganzen Welt vor unterschiedlichen Gefahren gewarnt haben und den Mut hatten, ihre Meinung frei zu äu‎ßern“.



    Nominiert wurden ferner der Facebook-Gründer Mark Zuckerberg, der gro‎ße Fu‎ßballer Lionel Messi sowie der Trainer von FC Ingolstadt 04, Ralph Hasenhüttel.



    Und nun, liebe Hörerfreunde, werden wir den Namen der Persönlichkeit des Jahres 2015 bei RRI bekanntmachen. Es ist die deutsche Bundeskanzlerin Angela Merkel. Unser Hörer Boudoukha Mohamed aus Algerien hielt sie des Titels würdig aufgrund ihrer Einstellung gegenüber der Flüchtlingskrise und ihrer Bereitschaft, Hunderttausende Flüchtlinge aus dem Nahen Osten aufzunehmen.“



    Wolodimir Sytnikow aus der Ukraine sagte auch: Ich war von ihrer Überzeugung, dass Deutschland 400.000 Flüchtlinge aus dem Orient aufnehmen kann, beeindruckt.“ Salim Khan aus Bangladesch sagte uns: Ich glaube, eine gute Wahl für die Persönlichkeit des Jahres ist die deutsche Bundeskanzlerin Angela Merkel, eine bescheidene, aber zugleich dominante Person“. Und Richard Lemke aus Kanada erklärte: Meine Nominierung für die Persönlichkeit des Jahres 2015 ist die Politikerin Angela Merkel, die deutsche Bundeskanzlerin, die jetzt im Vordergrund der Weltpolitik steht.“

  • EU-Bildungsbericht 2015: Große Chancenungleichheit im rumänischen Schulsystem

    EU-Bildungsbericht 2015: Große Chancenungleichheit im rumänischen Schulsystem

    Der diesjährige Bericht der EU-Kommission über die allgemeine und berufliche Bildung wartet nicht allein mit Statistiken über die Fortschritte der Bildung in den EU-Mitgliedsstaaten auf, sondern gibt auch Aufschluss über die Art und Weise, in der die Unterrichtssysteme den sozial-wirtschaftlichen Hintergrund beeinflussen. Der Bericht schlussfolgert, es seien Investitionen notwendig, um die Bildung integrativer zu gestalten und den gesellschaftlichen Aufstieg zu fördern. Eine Möglichkeit wäre, der Bildung einen höheren Prozentsatz vom Haushalt zu gewähren, sagte Angela Filote, die Leiterin der Vertretung der Europäischen Kommission in Rumänien:



    Eine Korrelation, die leicht bemerkbar ist, ist jene zwischen dem Haushalt für Bildung und der Leistung dieses Sektors. Rumänien belegt den letzten Platz in der EU und gibt immer weniger Geld für die Bildung aus. Ich hoffe, dass dieser Trend nicht fortgesetzt wird. Ich wünsche mir, dass das Geld richtig ausgegeben wird. Das Hauptproblem ist eigentlich die Qualität dieser Ausgaben. Die Bildung hat einen Einfluss auf die ganze Gesellschaft, und nicht nur auf die Wirtschaft. Eine Bevölkerung, die über gute Bildung verfügt, riskiert weniger, marginalisiert oder ausgegrenzt zu werden. In Rumänien gibt es viele Kinder, die keine Bücher haben. Dieses Phänomen ist besonders auf dem Dorf, in den benachteiligten Gemeinschaften, besonders bei den Roma, präsent.“




    Was den Schulabbruch anbelangt, liegt Rumänien mit 18,1% über den europäischen Durchschnitt von 11,1%. Die riesigen sozial-wirtschaftlichen und Bildungsunterschiede zwischen Stadt- und Dorfbevölkerung sind eine Konstante Rumäniens. Einzelne überragende Schulleistungen mindern dieses Stadt-Land-Gefälle jedoch nicht. Laut PISA-Testen verfügen die rumänischen Schüler im Alter bis zu 15 Jahren über niedrigere Lesekompetenzen (37,3%) verglichen mit dem EU-Durchschnitt (17,8%), und haben ein schwächeres Leistungsniveau auch in Fächern wie Mathematik (40,8% verglichen mit 22,1% in der EU) und Naturwissenschaften (37,3% verglichen mit 16,6%.). Michael Teutsch von der Generaldirektion für Bildung und Kultur der Europäischen Kommission meint, es sei wichtig aber nicht ausreichend, allein diese Daten zu kennen:



    All diese quantitativen Indikatoren sind zwar bedeutend. Die Art und Weise, in der wir uns auf sie beziehen, ist aber nur der Anfang. Diese Indikatoren sind kein Ziel, sie beschreiben eine Realität. Es freut uns, dass in Rumänien über mehrere Strategien debattiert wird. Ich kenne mindestens fünf, die ganz gut sind. Wir stellen uns die Frage, ob sie nur gut geschriebene Texte sind, oder wirklich etwas für die Menschen, an die sie sich richten, bedeuten. Diese Strategien sind wunderbare Dokumente. Die wichtigste Herausforderung ist jedoch ihre Umsetzung. Sie sollen nicht nur einfache offizielle Aufgaben sein, die als gelöst gelten.“




    Rumänien wurde empfohlen, die bereits formulierten Strategien umzusetzen. Florin Popa, Mitglied der Generaldirektion für Bildung und Kultur der Europäischen Kommission, dazu:



    Die Ungleichheit der Chancen, die Benachteiligung auf sozial-wirtschaftlicher Ebene sowie auf Bildungsebene hängen zusammen. Die Ungleichheit beginnt sehr früh, und wenn man nicht eingreift, wird sie immer schlimmer. Dieses Problem löst sich nicht von selbst. Im Gegenteil, das Problem wird noch grö‎ßer. Dieser Zusammenhang ist in den benachteiligten Gruppen, die besonders empfindlich sind, intensiver. Die frühzeitige Bildung, die Vorschulzeit ist sehr wichtig. Hier muss man eingreifen. Die politische Verantwortung könnte eine Lösung sein. Und hier geht es wiederum um die Kohärenz und die Komplementarität der unterschiedlichen Strategien.“




    Der neue Bildungsminister Adrian Curaj, ehemaliger Generaldirektor der Abteilung für die Finanzierung des Hochschulunterrichts, Forschung, Entwicklung und Innovation, meint, mit Innovation könnte man vieles anspornen. Die neue Bildungspolitik soll die Autonomie der Unterrichtsinstitutionen mit den Strategien verflechten. Adrian Curaj dazu:



    Die Idee, dem Bildungsgefälle entgegenzuwirken, ist ausgezeichnet. Das bedeutet die Beharrlichkeit, schrittweise ein Problem zu lösen. Ich wünsche mir, die Neuerung oder die Innovation zu finden, die mir helfen wird, diesen Sprung in die Wege zu leiten. Au‎ßer Befähigung, an der es uns sicherlich nicht fehlt, brauchen wir die Bereitschaft, zu experimentieren. Ich glaube sehr an die Kreativität der Rumänen, aber weniger an ihre Fähigkeit als Unternehmer. Rumäniens Chance ist die Kreativität und die Bildung. Hinzu kommt selbstverständlich auch die Wettbewerbsfähigkeit.“




    Der Bericht für die allgemeine und berufliche Bildung 2015 empfiehlt den Mitgliedsstaaten, zusammenzuarbeiten und Erfahrungen auszutauschen.

  • Anul sportiv 2015 (II)

    Anul sportiv 2015 (II)

    Dragi ascultători, trecem în revistă, în cele ce urmează, principalele evenimente sportive din partea a doua a anului 2015. Ieri v-am vorbit despre cele întâmplate în primele şase luni ale anului, încheind cu prima ediţie a Jocurilor Europene, găzduită de capitala Azerbaidjanului, Baku.


    Principala performanţă românească a lunii iulie s-a înregistrat la Wimbledon, unde Horia Tecău şi olandezul Jean-Julien Rojer au câştigat finala de dublu masculin. Ei s-au impus în trei seturi, cu 7-6, 6-4, 6-4, în faţa perechii compuse din britanicul Jamie Murray şi australianul John Peers. A fost primul triumf al lui Tecău la Wimbledon după ce a pierdut trei finale consecutive, în 2010, 2011 şi 2012, alături de suedezul Robert Lindstedt. Horia Tecău a devenit al doilea român care câştigă un titlu de Mare Şlem la dublu masculin, după Ilie Năstase care, în 1975, se impunea la US Open alături de americanul Jimmy Connors.



    Veşti bune am avut şi din scrimă, pentru că România a obţinut douǎ medalii la Campionatele Mondiale de la Moscova. La sabie individual, Tiberiu Dolniceanu a obţinut medalia de bronz. Apoi, în proba pe echipe a spadasinelor, România, cu Ana-Maria Brânză, Simona Gherman, Simona Pop şi Loredana Dinu, a câştigat argintul, dupǎ finala pierdutǎ cu 36 la 45 în faţa Chinei.



    Luna iulie a mai avut două momente importante în tenis. Echipa masculinǎ a României a pierdut cu 2 la 3 partida de Cupǎ Davis cu Slovacia, disputatǎ la Mamaia, pe ţǎrmul românesc al Mǎrii Negre. Astfel, România a ratat barajul pentru calificarea în Grupa Mondială. Apoi, la BRD Bucharest Open, concurs din circuitul WTA dotat cu premii totale de 226.750 de dolari, la simplu s-a impus jucatoarea slovacǎ Anna Schmiedlova, cap de serie numărul 7. Ea a trecut în finalǎ de italianca Sara Errani, principala favoritǎ, cu 7-6, 6-3.



    In august, campionatele mondiale de kaiac-canoe au adus României două performanţe majore. Cea mai mare a fost victoria echipajului de canoe 4, pe distanţa de 1000 de metri. Alcătuit din Leonid Carp, Petre Condrat, Iosif Chirilă şi Ştefan Andrei Strat, echipajul român s-a impus categoric, după ce a dominat cursa de la start la sosire. Medaliile de argint au revenit Ucrainei, iar cele de bronz, echipajului Ungariei. La această victorie s-a adăugat calificarea directă la Jocurile Olimpice de la Rio a echipajului de kaiac 4 în proba de 1000 m. Traian Neagu, Cătălin Turceag, Daniel Burciu şi Petruş Gavrilă au încheiat finala pe locul 7, iar primele 10 locuri au obţinut biletele pentru Rio.



    Tot în august, la Astana, în Kazahstan, s-au desfǎşurat campionatele mondiale de judo. Delegaţia românǎ a câştigat două medalii, ambele de argint, prin Andreea Chiţu, la categoria 52 de kg, şi Corina Căprioriu, la 57 de kilograme. Totodată, în China, la Beijing, au avut loc Mondialele de atletism, unde sportivii români nu au câştigat nicio medalie.



    In septembrie s-au desfăşurat, în Franţa, întrecerile Campionatelor Mondiale de canotaj. Competiţia a avut o importanţă mai mare decât de obicei, având în vedere că a reprezentat şi un criteriu de calificare pentru Jocurile Olimpice de la Rio. Obiectivul fixat de Federaţia Română de Canotaj, şi anume calificarea a cel puţin trei echipaje pentru Jocurile Olimpice, a fost îndeplinit. Au obţinut biletele pentru Rio echipajul feminin de doi rame, compus din Cristina Grigoraş şi Laura Oprea, învingător în finala B, apoi cel masculin de patru rame fără cârmaci masculin, cu Dragoş Aicoboae, Adrian Dămii, Marius Cozmiuc şi Andrei Gontaru, care a încheiat finala B pe locul 5, şi, în fine, echipajul masculin de doi rame fără cârmaci, compus din Cristi Pîrghie şi George Palamariu, clasat tot pe locul 5 în finala B. În mod surprinzător, echipajul feminin de 8+1, multiplu campion mondial şi olimpic, nu s-a calificat la Olimpiadă.



    Luna septembrie a adus şi debutul Cupei Mondiale la rugby, găzduită de Anglia. Echipa României a evoluat în grupa D. A pierdut cu Franţa, Irlanda şi Italia, dar a învins Canada. Cupa Mondială a fost câştigată de Noua Zeelandă.



    La final de septembrie şi debut de octombrie a avut loc, în Rusia, la Ekaterinburg, o nouǎ ediţie a Campionatelor Europene de tenis de masǎ. Sportivii români au câştigat trei medalii, toate la feminin. Elizabeta Samara a cucerit aurul la simplu, argintul la dublu, alǎturi de jucǎtoarea maghiarǎ Georgina Pota, iar în concursul pe echipe, selecţionata românǎ s-a situat pe locul doi, intrând deci în posesia medaliilor de argint.



    In octombrie, oraşul scoţian Glasgow a găzduit Campionatele Mondiale de gimnastică. Calificările au adus rezultatele cele mai slabe obţinute de sportivii români în ultimii 40 de ani. Echipa de fete s-a clasat pe locul 13, ratând atât intrarea în finala de 8 a Mondialelor, cât şi accesul direct la Jocurile Olimpice de anul viitor, de la Rio. La fel au păţit şi băieţii, care au ocupat locul 14 după calificări. Doar la individual s-a mai obţinut câte ceva. La individual compus, feminin, Larisa Iordache a obţinut medalia de bronz, o performanţǎ excelentǎ, dacǎ ţinem cont de înaltul nivel valoric al competiţiei. Rezultatul numǎrul unu al delegaţiei române a fost însǎ obţinut în concursul masculin de sǎrituri. Marian Drǎgulescu, revenit în competiţii la aproape 35 de ani, a câştigat medalia de argint.



    In noiembrie, România a câştigat 6 medalii, din care 2 de aur, 1 de argint şi 3 de bronz, la Campionatele europene de gimnastică aerobică de la Elvas, din Portugalia. In întrecerile rezervate juniorilor, sportivii români au obţinut alte 6 medalii: 2 de aur şi 4 de argint. Din handbalul feminin, am reţinut callificarea a două echipe româneşti în grupele principale ale Ligii Campionilor: CSM Bucureşti şi HCM Baia Mare. Performanţa lunii s-a înregistrat însă în tenis. Pentru prima oarǎ în istorie, un român a ajuns pe primul loc al clasamentului mondial la dublu pe echipe. Este vorba de Horia Tecǎu, care a câştigat, împreunǎ cu olandezul Jean-Julien Rojer, Turneul Campionilor de la Londra. Finala competitiei a reprezentat o altǎ premierǎ, dat fiind faptul cǎ ambele perechi aveau în componenţǎ câte un român. Adversarii lui Tecǎu şi Rojer au fost Florin Mergea şi indianul Rohan Bopanna, un cuplu care a avut, anul acesta, o traiectorie ascendentǎ impresionantǎ. In finala de la Londra însǎ, nimic şi nimeni nu i-ar fi putut opri pe Tecǎu şi Rojer, care s-au impus cu 6-4, 6-3.



    În luna decembrie, Naţionala femininǎ de handbal a României a reuşit o nouă mare performanţǎ: medalie de bronz la Campionatul Mondial din Danemarca. În finala micǎ a competiţiei, România a trecut categoric de Polonia, cu 31 la 22. Cristina Neagu, autoare a 63 de goluri, a fost cea mai eficientǎ marcatoare a Campionatului, iar în final, a fost declaratǎ şi cea mai bunǎ handbalistǎ a competiţiei.


    Dragi ascultători, retrospectiva sportivă a anului 2015 se încheie aici. Sperăm ca 2016 să fie un an mai bun atât pentru Dumneavoastră, ascultătorii RRI, cât şi pentru sportul românesc.

  • Retrospectiva evenimentelor externe 2015

    Retrospectiva evenimentelor externe 2015

    În câteva cuvinte, 2015 poate fi descris ca anul în care acţiunile teroriste şi-au pus puternic amprenta, chiar în primele zile ale lunii ianuarie atentatul de la Paris, îndreptat împotriva publicaţiei satirice Charlie Hebdo, generând stupoare şi indignare în rândul comunităţii internaţionale. Catalogat drept un atac fără precedent la adresa presei şi a democraţiei, atentatul a lăsat în urmă 17 morţi şi 20 de răniţi, majoritatea membri ai corpului redacţional. Planul de alertă în regiunea pariziană a fost ridicat la cel mai ridicat nivel, iar operaţiunea antiteroristă declanşată a condus la uciderea de către forţele de securitate a celor trei jihadişti implicaţi. “Nu ne temem!” — a fost mesajul cel mai puternic al giganticului marş contra terorismului organizat, câteva zile mai târziu, la care au luat parte circa două milioane de oameni în Paris, alte peste două milioane în oraşe franceze de provincie şi sute de mii în restul continentului.



    În acest fel, Europa s-a mobilizat pentru a-şi reafirma valorile fundamentale, de la dreptul la viaţă la acela al libertăţii de expresie. Mesajul de solidaritate cu Franţa al României tradiţional francofilă, membră a mişcării francofone şi legată de Franţa printr-un parteneriat privilegiat, a fost purtat la marş de preşedintele recent învestit Klaus Iohannis, care s-a aflat în mulţime, alături de zeci de şefi de stat şi de guvern din întreaga lume.



    Comentând evenimentele dramatice din capitala Franţei, directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior aprecia, într-un interviu, că vor mai exista atentate teroriste în Europa. “Serviciile secrete europene sunt pregătite pentru noul nivel de terorism, dar nu există securitate absolută”, declara Maior, previziune confirmată zece luni mai târziu.



    În noaptea de 13 spre 14 noiembrie, tot la Paris, 130 de persoane şi-au pierdut viaţa şi peste 350 au fost rănite într-un nou val de atentate. Atacurile au vizat sala de concerte Bataclan, terase ale unor baruri şi restaurante şi zona din jurul Stade de France, de la periferia nordică a capitalei franceze. În numai trei ore, un comando jihadist a determinat intrarea unei ţări întregi într-o nouă eră în domeniul securităţii, iar unda de şoc produsă de evenimentele de la Paris încă se simte la nivel mondial.



    Atentatele, în care au fost implicaţi şi tineri musulmani născuţi şi educaţi în Franţa, au fost revendicate de Statul Islamic – grupare teroristă, care, potrivit trezoreriei Statelor Unite, în doar câţiva ani, a devenit cea mai bogată structură de profil din istorie : face contrabandă cu antichităţi, trafic de carne vie şi cere răscumpărări de sute de mii sau milioane de dolari pentru eliberarea celor răpiţi. Beneficiază de donaţii însemnate din partea unor oameni influenţi din lumea arabă şi se estimează că obţine circa 40 de milioane de dolari pe lună doar de pe piaţa neagră a produselor petroliere.



    Venite pe fondul celui mai mare aflux migrator din Europa de după al Doilea Război Mondial, atentatele au influenţat atitudinea cetăţenilor de rând, dar şi a unora dintre decidenţii europeni, existând suspiciuni că între migranţi se infiltrează adepţi ai ISIS. Pe măsura intensificării războiului civil din Siria, unde gruparea jihadistă Statul Islamic a cucerit teritorii întinse pe care le-a unit într-un califat” împreună cu cele pe care le controlează în Irak, valul de refugiaţi a căpătat proporţiile unui exod. Circa un million de persoane şi-au părăsit în acest an ţările de origine, fugind din zonele de conflict sau de sărăcie şi îndreptându-se preponderent spre Germania.



    Au existat voci care au spus că valul migrator spre ţările dezvoltate ale Europei a fost, într-un fel, încurajat de decizia unor lideri europeni de a relaxa politica primirii imigranţilor extracomunitari – estimând că vor rezolva în acest mod problema deficitului de forţă de muncă în ţările pe care le conduc. Astfel, a apărut o situaţie care a provocat diviziuni profunde între guvernele vest-europene şi unele din est, dar şi în interiorul societăţilor din statele blocului comunitar.



    Invocându-se argumentul solidarităţii” europene, în pofida obiecţiilor exprimate de unele dintre ţările UE, s-a decis ca, în următorii doi ani, circa 160 de mii de migranţi să fie repartizaţi ţărilor comunitare, printr-un mecanism al cotelor obligatorii. Totodată, s-a stabilit înfiinţarea aşa-numitelor centre hotspot, în Grecia şi Italia, unde migranţii să fie înregistraţi şi separaţi în imigranţi economici – care să fie repatriaţi în ţările lor – şi refugiaţii a căror cerere de azil este justificată de zona de conflict din care provin şi care pot fi redistribuiţi.



    Pe de altă parte, în încercarea de a stăvili numărul de refugiaţi în Europa, după îndelungi negocieri, la sfârşitul lunii noiembrie, Uniunea Europeană a încheiat cu Turcia un acord prin care aceasta din urmă a promis să ia măsuri pentru a opri migranţii care-i tranzitează teritoriul. Blocul comunitar s-a angajat în schimb să ofere Ankarei un ajutor economic cu o valoare iniţială de 3 miliarde de euro destinat refugiaţilor aflaţi în Turcia, în special sirieni. UE a acceptat, de asemenea, să deblocheze procesul de aderare a Turciei la UE şi cel de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii turci. Între timp, SUA şi Rusia şi-au intensificat operaţiunile din Siria, confruntată de mai bine de patru ani cu un război civil, soldat cu numeroase victime, şi unde ISIS şi-a consolidat poziţiile.

  • Hörerumfrage: Persönlichkeit des Jahres 2015

    Hörerumfrage: Persönlichkeit des Jahres 2015

    Liebe Freunde, Radio Rumänien International führt auch dieses Jahr seine traditionelle Umfrage unter Hörern, Internetnutzern sowie unter allen Freunden, die uns auf den Social Media verfolgen, durch und ermuntert Sie zur Beteiligung an einer interessanten Denkübung.



    Bitte entscheiden Sie, welche aktuelle Persönlichkeit den grö‎ßten Einfluss im positiven Sinne auf das Weltgeschehen des ausklingenden Jahres ausgeübt hat. Unser Sender wird anhand Ihrer Antworten die PERSÖNLICHKEIT DES JAHRES 2015 bei RRI“ bestimmen. Wer könnte es sein und vor allem warum? Könnte es ein Politiker (eine Politikerin) sein, ein wichtiger Meinungsführer (eine Meinungsführerin), ein Geschäftsmann (eine Geschäftsfrau), ein bekannter Sportler (eine Sportlerin), ein berühmter Künstler (eine Künstlerin), ein herausragender Wissenschaftler (eine Wissenschaftlerin)? Oder vielleicht eine völlig unbekannte Persönlichkeit mit einem exemplarischen Lebenslauf oder Schicksal? Die Antwort liegt bei Ihnen!



    Wir sind gespannt auf Ihre Vorschläge und die Begründung. Bitte schreiben Sie uns an die Faxnummer 0040-21-319-05-62. Sie können auch auf der RRI-Internetseite www.rri.ro unser Online-Formular ausfüllen, die Kommentarspalte unter diesem Artikel nutzen, uns direkt auf Facebook, Google+, Twitter und LinkedIn schreiben, oder uns eine E-Mail schicken. Unsere E-Mail-Adresse ist: germ[at]rri.ro. Selbstverständlich können Sie auch einen gewöhnlichen Brief über die reguläre Post an die gewohnte Adresse unseres Senders schicken — die Postanschrift lautet: PO-Box 111, General Berthelot Stra‎ße 60-64, PLZ 010171, Bukarest.



    Im vergangenen Jahr 2014 haben unsere Hörer die junge pakistanische Menschenrechtlerin Malala Yousafzai gewählt. Diese gewann 2014 zusammen mit einem indischen Aktivisten den Friedensnobelpreis.



    In unseren Sendungen am Freitag, den 1. Januar 2016, werden wir die Persönlichkeit des Jahres 2015“ bekanntgeben.

  • Personalidad del año 2015

    Personalidad del año 2015


    Queridos amigos, Radio Rumanía Internacional continúa su tradicional encuesta entre sus oyentes, usuarios de internet y de redes sociales y lanza un nuevo reto que esperamos que despierte vuestro interés.



    Os invitamos a que decidáis cuál de las personalidades del presente han marcado de forma decisiva, en sentido positivo, el mundo en 2015. Con vuestras sugerencias designaremos a la Personalidad del Año 2015, en Radio Rumanía Internacional. ¿Quién podría ser esta persona y por qué? ¿Será alguien de la política, un líder de opinión, alguna persona del mundo empresarial, del deporte, del arte, un científico o un desconocido al gran público, pero que tiene una historia ejemplar? Solo vosotros podéis responder esta pregunta.



    Esperamos vuestras propuestas, así como los motivos de vuestra elección, cuanto antes, a través del correo electrónicospan@rri.ro, en Facebook: Radio Rumanía Internacional, por fax al número 004021.319.05.62 o a través de cartas enviadas a nuestra dirección: Calle General Berthelot, números 60-64, sector 1, Bucarest, Rumanía, código 010165 (PO Box 111, Bucarest, Rumanía)



    Cabe recordar que la Personalidad del Año 2014 fue designada la joven militante paqusitaní por los derechos humanos, colaureada con el premio Nobel de la Paz en 2014, Malala Yousafzai.


    Anunciaremos a la Personalidad del 2015 en nuestros programas del día 1 de enero de 2016.




  • Omlu a Anlui 2015 la RRI

    Omlu a Anlui 2015 la RRI

    Vă plăcărsim s-apufusiţ cari di personalităţli a prezentului alăsară tor nai cama multu, tru noima pozitivă, ti atea ti s-feati tru lumi tru anlu 2015. Nă ndridzem sã-lu alidzem, pi thimel’ilu a opţiun’ilor a voastri. angrăpsiti, pi “Omlu a anlui 2015 la RRI”. Cari poati s-hibă aestu/ aestă şi, maxus, că te ? Va s-hibă un om politic, un lider di opinie, un om di emburlăchi, un sportiv, un artistu, un om di ştiinţă i vărnu nicănăscut ti marli public, ama cu una pirmituseari exemplară? Apandisea easti a voastră, cum easti arada !



    Aştiptãm pripunirli a voastri, cata cum şi motivarea a lor, cât cama ayon’a, ndreptu pi site, la www.rri.ro, ama s-cu pitritearea a unlui comentariu la articol, prit e-mail la arom@rri.ro, ndreptu pi profilurli a noastri de Facebook, Google+, Twitter şi LinkedIn sum turlie di comentariu, prit fax la 00.4021.319.05.62 ica prit poştă, la adresa Calea General Berthelot nr. 60-64, sectorlu 1, cod 010165 (PO Box 111), Bucureşti, România.



    Adutem aminti că tu harea di “Omlu a Anlui 2014 la RRI” fu aleaptă tinira militantă pakistaneză tră ndrepturli a omlui Malala Yousafzai, colaureată Nobel tră Irine tru 2014.



    Va s-dimăndăm cari easti “Omlu a anlui 2015 la RRI” tru emisiunile di viniri, 1 di yinar 2016.


  • Omul Anului 2015 la RRI

    Omul Anului 2015 la RRI

    Vă rugăm să decideţi care dintre personalităţile prezentului şi-au pus amprenta cel mai mult, în sens pozitiv, asupra lumii în anul 2015. Ne pregătim sã-l desemnăm, pe baza opţiunilor dvs. scrise, pe “Omul anului 2015 la RRI”. Cine ar putea fi acesta/aceasta şi, mai ales, de ce? Va fi un om politic, un lider de opinie, un om de afaceri, un sportiv, un artist, un om de ştiinţă sau cineva necunoscut marelui public, dar cu o poveste exemplară? Rãspunsul vã aparţine, ca de obicei!



    Aşteptãm propunerile dvs., precum şi motivarea lor, cât mai rapid, direct pe site, la www.rri.ro, trimiţând un comentariu la articol, prin e-mail la ro@rri.ro, direct pe profilurile noastre de Facebook, Google+, Twitter şi LinkedIn sub formă de comentariu, prin fax la 00.4021.319.05.62 sau prin poştă, la adresa Strada General Berthelot nr. 60-64, sectorul 1, cod 010165 (PO Box 111), Bucureşti, România.



    Amintim că “Omul Anului 2014 la RRI” a fost desemnată tânăra militantă pakistaneză pentru drepturile omului Malala Yousafzai, colaureată Nobel pentru Pace în 2014.



    Vom anunţa cine este “Omul anului 2015 la RRI” în emisiunile de vineri, 1 ianuarie 2016.

  • Omul Anului 2015 la RRI

    Omul Anului 2015 la RRI

    Dragi prieteni, RRI continuă tradiţionala sa anchetã de opinie printre ascultãtori şi utilizatorii de Internet şi social media şi vă provoacă la un nou exerciţiu, sperăm interesant. Vă rugăm să decideţi care dintre personalităţile prezentului şi-au pus amprenta cel mai mult, în sens pozitiv, asupra lumii în anul 2015. Ne pregătim sã-l desemnăm, pe baza opţiunilor dvs. scrise, pe “Omul anului 2015 la RRI”. Cine ar putea fi acesta/aceasta şi, mai ales, de ce? Va fi un om politic, un lider de opinie, un om de afaceri, un sportiv, un artist, un om de ştiinţă sau cineva necunoscut marelui public, dar cu o poveste exemplară? Rãspunsul vã aparţine, ca de obicei!



    Aşteptãm propunerile dvs., precum şi motivarea lor, cât mai rapid, direct pe site, la www.rri.ro, trimiţând un comentariu la articol, prin e-mail la roman@rri.ro, direct pe profilurile noastre de Facebook, Google+, Twitter şi LinkedIn sub formă de comentariu, prin fax la 00.4021.319.05.62 sau prin poştă, la adresa Strada General Berthelot nr. 60-64, sectorul 1, cod 010165 (PO Box 111), Bucureşti, România.



    Amintim că “Omul Anului 2014 la RRI” a fost desemnată tânăra militantă pakistaneză pentru drepturile omului Malala Yousafzai, colaureată Nobel pentru Pace în 2014.


    Vom anunţa cine este “Omul anului 2015 la RRI” în emisiunile de vineri, 1 ianuarie 2016.