Tag: vaccin, imuzizare, Pfizer, AstraZeneca, Moderna

  • Anul fotbalistic 2021

    Anul fotbalistic 2021


    De ani de zile spunem că fotbalul românesc se află în criză. Situația durează de atâta vreme încât începem să credem că nivelul actual al performanțelor fotbalului românesc, cel mai scăzut din ultima jumătate de secol, este, de fapt, cel normal. Suporterii așteptau, de la 2021, revenirea echipei naționale în lumea bună a fotbalului și calificarea a măcar unei echipe de club în primăvara europeană 2022. Așteptările le-au fost însă înșelate.



    Echipa națională a ratat din nou calificarea la turneul final al Campionatului Mondial. De data aceasta, la cârma echipei s-a aflat antrenorul Mirel Rădoi. Jocul tricolorilor s-a arătat, în cele mai multe meciuri din preliminarii, sărac, blazat și lipsit de imaginație, iar rezultatele au fost pe măsură. Aflată în Grupa J a calificărilor, România a început campania în luna martie, cu o victorie în fața Macedoniei de Nord, cu 3 la 2, obținută la București. A urmat, tot acasă, o înfrângere previzibilă, cu 0 la 1, în fața Germaniei. A venit însă prima catastrofă – 2 la 3 cu Armenia, la Erevan, după ce România condusese cu 2-1. Calificările erau însă abia la început, iar conducerea Federației Române de Fotbal a hotărât să-i mai dea antrenorului Mirel Rădoi încă o șansă.



    Tot în finalul lunii martie, la Europenele de fotbal din Ungaria și Slovenia pentru jucători sub 21 de ani, echipa României s-a oprit în faza grupelor. Cu toate acestea, bilanțul jucătorilor antrenați de Adrian Mutu nu a fost deloc rău. Rezultatele obţinute – egal cu Țările de Jos, scor 1 la 1, şi cu Germania, scor 0 la 0, plus o victorie cu Ungaria, scor 2 la 1 – arată că, la nivel de tineret măcar, fotbalul românesc are încă valori.



    Anul 2021 rămâne totuși important pentru fotbalul românesc din cauza prezenței la Jocurile Olimpice, după o pauză de aproape 6 decenii. Această performanță a venit după calificarea echipei României, în 2019, în semifinalele Campionatului European destinat jucătorilor sub 21 de ani, găzduit de Italia şi San Marino. În Japonia, în luna iulie, tricolorii au trecut de Honduras cu 1-0, au pierdut cu 0-4 în fața Coreei de Sud și au încheiat egal, 0-0, cu Noua Zeelandă. Au ocupat locul 3 în grupa B, ratând accesul în sferturile de finală.



    În toamnă s-au reluat meciurile Naționalei de seniori, cu noi speranțe pentru calificarea la Cupa Mondială din 2022. În septembrie, tricolorii au învins Islanda, în deplasare, cu 2-0, apoi au trecut, cu același scor, de Liechtenstein, pe teren propriu, și au încheiat la egalitate, 0 la 0, jocul disputat la Skopje cu Macedonia de Nord. În urma jocului rezultatelor, mai ales după ce Armenia făcuse 1-1 cu Lichtenstein, România devenea favorită la locul doi în grupă, care ducea spre jocurile de baraj în vederea calificării pentru Qatar.



    Au urmat jocurile din octombrie. A fost 1 la 2 cu Germania, la Hamburg, unde jucătorii români au făcut un meci bun. A urmat, la București, succesul cu 1-0 în fața Armeniei. A venit apoi luna noiembrie și jocurile cu Islanda și Liechtenstein, pe care România trebuia să le câștige. Din păcate însă, Naționala condusă de Rădoi a încheiat la egalitate jocul de acasă cu islandezii, scor 0-0, iar victoria cu 2-0 din Liechtenstein nu a mai contat. România a încheiat grupa pe locul 3. A câștigat Germania, iar la baraj a mers Macedonia de Nord.



    La nivelul echipelor de club, anul 2021 a confirmat supremația, în plan intern, a echipei CFR Cluj, care și-a trecut în palmares al şaptelea titlu de campioană, după cele din 2008, 2010, 2012, 2018, 2019 şi 2020. Cupa României a fost câștigată de Universitatea Craiova, care s-a impus în fața echipei Astra Giurgiu, la Ploiești, cu 3 la 2, după prelungiri.



    În Cupele Europene, cu excepția campioanei, CFR Cluj, formațiile române au fost eliminate, în sezonul 2021 – 2022, încă din preliminarii. Clujenii au ajuns în faza grupelor noii competiții europene Conference League, dar au obținut rezultate sub așteptări, clasându-se pe locul 4, ultimul, în grupa D.



  • Athletes of the Year 2021

    Athletes of the Year 2021

    The Tokyo Olympics were the most
    important sports event of the year 2021. Although held one year later than
    scheduled, the competitions were by no means less spectacular. New records were
    set, new champions emerged, while some of the old ones reconfirmed their worth.


    In Tokyo, Romania’s delegation went
    up on the Olympic podium 4 times, with rowing occasioning 3 of these instances.
    The most valuable medals were won by the women’s double sculls team made up of Simona
    Radiș and Ancuța Bodnar, winners of the Olympic gold. Silver medals went to Mihăiţă
    Ţigănescu, Mugurel Semciuc, Ştefan Berariu and Cosmin Pascari in the men’s coxless
    four event, and to Ciprian Tudosă and Marius Cozmiuc for the coxless pair event.


    The only individual medal was won in
    fencing, where veteran Ana-Maria Popescu won the silver in the epee final.


    Thanks to these performances, Radio
    Romania International designates Olympic champions Ancuţa Bodnar and Simona
    Radiş as Athletes of the Year 2021.


    In the double sculls final, Bodnar and
    Radiş won by a comfortable margin, after having led the race from beginning to
    the end. Second came the rowers of New Zealand and the Netherlands. The Romanian
    team finished in 6:41:03, a new Olympic record over 3 seconds better than the
    previous one, set in London in 2012 by Britain’s team.


    Ancuţa Bodnar was born on 25th September 1998, in
    the village of Vatra Moldoviţei in Suceava County (north). She races for the
    Bucharest club Dinamo. Simona Radiş is a few months younger: born on 5th
    April 1999, in Botoşani (also in the north), and a member of the rival club,
    Steaua Bucharest.

    The 2 athletes have been part of the same double sculls team
    since 2019. Their first major performance was recorded in the same year, in
    early June-the silver medal in the European Championships in Lucerne, Switzerland.
    Later that year, in September, in Linz, they won the silver in the World
    Championships.

    The next major competition was the 2020 European Championship in
    Poznan, Poland, followed by the 2021 European Championship in Varese, Italy, in
    which Ancuţa Bodnar and Simona Radiş won the gold. (tr. A.M. Popescu)

  • QSL 12/2021: Großwardeiner Weihnachtsmarkt

    QSL 12/2021: Großwardeiner Weihnachtsmarkt

    Im Dezember ist der Unirii-Platz (Vereinigungsplatz) in Oradea mit Magie, Zimtgeruch, Glocken, Weihnachtsliedern und Freude erfüllt, wenn der Gro‎ßwardeiner Weihnachtsmarkt — eine der bekanntesten Veranstaltungen der Stadt — eröffnet wird.



    Traditionen, Lve-Konzerte und kulinarische Köstlichkeiten sind wunderbar mit tausenden von Lichtern, Dekorationen und handgefertigten Souvenirs verwoben, und die Kinder können sich auf der Eislaufbahn, dem Karussell oder bei anderen Aktivitäten und Attraktionen auf dem Jahrmarkt vergnügen.



    Ob sü‎ß oder salzig, würzig oder leicht scharf — während des Gro‎ßwardeiner Weihnachtsmarktes können Sie sich alle möglichen Leckereien auf der Zunge zergehen lassen. Die Einwohner von Oradea, perfekte Gastgeber, werden Sie zusammen mit dem Weihnachtsmann höchstpersönlich mit offenen Armen empfangen und alles tun, damit Sie sich auf dem hiesigen Weihnachtsmarkt wie zu Hause fühlen.

  • Novembre 2021

    Novembre 2021

    La
    Synagogue néologiste de Sion, la troisième synagogue d’Europe comme dimensions,
    est une réplique simplifiée et moderne de la Synagogue de Nürnberg. La
    construction au cœur de la Ville nouvelle de cette synagogue impressionnante, dotée
    d’un orgue monumental et d’une capacité de plus d’un millier de personnes
    intervient en 1878, suite à la séparation au sein de la communauté juive
    d’Oradea entre les orthodoxes et les congressistes ou néologistes. Bâtie dans
    un style architectural inspiré du mauresque, la synagogue est connue aux
    habitants de la ville comme Le Temple de Sion, associé à la personne du célèbre
    grand rabbin Lipot Kecskemeti. Cette imposante construction fut dressée selon
    les plans des architectes Busch David et Rimanóczy Kálmán Sénior. De nos jours,
    la synagogue accueille différents événements d’art contemporain, tels concerts,
    expositions, vernissages ou ciné-concerts.

  • Hörertag 2021 zum Nachhören: Informationsquellen in der Pandemie

    Hörertag 2021 zum Nachhören: Informationsquellen in der Pandemie

    Das Jahr 2021 war, so wie das Jahr 2020 auch, von der Corona-Pandemie geprägt, die unser Leben und unsere täglichen Gewohnheiten veränderte, uns buchstäblich von unseren Verwandten und Freunden fern hielt und uns zwang, viele unserer Freizeitbeschäftigungen aufzugeben.



    Weil wir von allen Seiten mit Nachrichten und Informationen bombardiert werden, fällt es uns manchmal schwer, zwischen echten Nachrichten, Fake News und Panik-machenden Nachrichten zu unterscheiden. Während der gesamten Corona-Pandemie bemühten sich die öffentlich-rechtlichen Rundfunkanstalten, Qualitätsjournalismus und Informationen zu liefern, auf die sich das Publikum verlassen kann, und die Menschen haben weitgehend die öffentlich-rechtlichen Rundfunkanstalten genutzt.



    In der diesjährigen Ausgabe des Hörertags bei RRI haben wir Sie erneut gefragt, woher Sie die meisten Ihrer Informationen über die Pandemie beziehen. Ob Sie die Quellen, die nachweislich Fake News und Falschinformationen verbreiten, von Ihrer Nachrichtenliste verbannen. Welche Rolle hat das Radio, insbesondere der öffentlich-rechtliche Rundfunk, in Ihrem Leben in dieser ungewissen Zeit gespielt?



    Wir haben uns auch in diesem Jahr über eine rege Teilnahme und Anteilnahme unserer Hörerschaft gefreut. Klicken Sie auf das unten stehende Audiosymbol, um die Sondersendung zum Hörertag am 7. November 2021 zu hören.





  • Ziua Ascultătorului 2021

    Bun venit la o nouă ediţie a Zilei
    Ascultătorului
    la
    Radio România Internaţional! 2021 a fost, ca şi 2020, afectat de pandemia de
    COVID-19, care ne-a bulversat viaţa şi obiceiurile cotidiene, ne-a îndepărtat,
    la propriu, de rude şi prieteni, ne-a făcut să renunţăm la multe dintre
    modurile de petrecere a timpului liber.


    Bombardaţi din toate părţile de ştiri şi informaţii, am constatat cât de
    greu este să distingem, uneori, ştirile adevărate, informaţiile reale, de
    ştirile false şi alarmiste. Pe tot parcursul pandemiei, posturile publice de
    radio şi televiziune au căutat să ofere un jurnalism de calitate, cu informaţii
    pe care audienţa să se poată baza, iar răspunsul a fost pe măsură: oamenii s-au
    reorientat către posturile publice.


    De aceea, în ediţia de anul acesta a Zilei Ascultătorului la RRI v-am
    întrebat, din nou, de unde v-aţi informat cel mai mult despre pandemie, dar şi
    dacă aţi scos din lista dumneavostră de surse de informaţii sursele dovedite că
    propagă ştiri false şi dezinformează. Care este rolul radioului, mai ales al
    radioului public, în viaţa dumneavostră, în această perioadă de incertitudine?


    Vă invităm să descoperiţi câteva dintre răspunsurile şi
    opiniile ascultătorilor noştri:


    Tema de anul acesta este foarte interesantă și provocatoare. Multe
    organizații private de media au dezinformat cu privire la pandemia Covid-19,
    fiind mai interesate de profit decât de viețile oamenilor. Medicație greșită,
    ideea de auto-medicație și tratamente tradiționale au fost promovate de
    diferite organizații media, ceea ce nu numai că a creat haos printre mase, dar
    i-a și descurajat pe medici și pe cei care lucrează în sistemul de sănătate.
    Posturile de radio și televiziune publice au jucat un rol responsabil, au rămas
    calme în perioada de vârf a pandemiei și au continuat să ofere informații
    autentice furnizate de guvern și de Organizația Mondială a Sănătății. Este
    destul de evident acum că din ce în ce mai mulți oameni se bazează pe
    televiziunea și radioul publice pentru a înțelege situația mai bine și a se
    informa despre pandemie. RRI a jucat un rol important în furnizarea
    informațiilor corecte către publicul său din întreaga lume și suntem
    recunoscători postului pentru transmiterea de informații de actualitate,
    ne scrie ascultătorul nostru din India, Mahesh Jain.


    Din
    păcate, pandemia a adus şi o explozie a ştirilor false, a dezinformărilor, a
    ştirilor senzaţionale, a informaţiilor neverificate, aruncate în spaţiul public
    cu sau fără intenţie, mai ales prin reţelele sociale, subliniază Roberto
    Celestre din Italia: Răspândirea rapidă a pandemiei, care a
    provocat nenumărate decese, a făcut loc unei supraexpuneri mediatice a unor
    așa-ziși ‘experți’, al căror rol de ‘difuzori’ ai informației, cu scopul de a
    sensibiliza și a aduce la cunoștința publicului diverse aspecte ale pandemiei,
    a avut în unele cazuri efectul contrar. (…) Știrea livrată ‘gata de citit’,
    fără a fi mediată de un editorialist sau de informații aprofundate, a avut un
    puternic impact negativ. Mulți au pretins a fi cunoscători, ceea ce a dăunat
    interesului colectiv. Sursele mele de informare despre acest subiect rămân
    radioul, ziarele sau reportajele speciale de televiziune. Cu siguranță, este o
    temă spinoasă și greu de dezbătut, deoarece riscăm fie să lăudăm excesiv, fie
    să demonizăm un mijloc de informare, uitând că, până la urmă, mass-media
    înseamnă un intermediar. Așa că îi revine celui care citește, sau ascultă
    știrea, obligația de a avea o abordare critică, din păcate în multe cazuri
    ‘delegată’ rețelelor sociale.


    Tot din Italia, Marco Eleuteri ne mărturisește că pandemia
    ne-a împins pe foarte mulți dintre noi să redeschidem aparatele de radio. Așa
    că ne-am simțit legați unii de alții și atunci când unele rețele sociale nu au
    funcționat, amintindu-ne că, în orice moment, radioul este singurul mijloc care
    îi unește pe oameni.


    Despre importanța radioului, ca sursă credibilă și
    accesibilă de informare, ne scrie și ascultătorul nostru Lu Dacheng, din
    China: După părerea mea, radioul și televiziunea publice sunt cele mai
    de încredere organizații media în ceea ce privește pandemia Covid-19. Canalele
    de socializare, pe de altă parte, propagă multe zvonuri și informații
    neverificate, precum și știri false. Cred că radourile publice au fost prompte
    și de încredere în vremurile dificile cauzate de pandemie. Radioul, în plus,
    este și mult mai ieftin și poate ajunge în zone izolate.


    Posturile publice de radio și televiziune reprezintă un
    garant al diversității de opinie, și, în același timp, principala sursă
    credibilă de informații, subliniază ascultătorul nostru din Germania, Michael
    Willruth: Despre COVID mă informez în principal de la posturile germane
    publice de radio și televiziune, adică ARD și ZDF. Informații veridice despre
    COVID se mai găsesc în secțiunea locală a cotidienelor. Surse credibile de
    informare despre COVID în străinătate sunt Radio România Internațional, KBS
    World Radio din Seul și Austria 1.(…) Mai există si câteva posturi străine de
    radio mici, care emit pe unde scurte, de la care se pot afla informații despre
    COVID, cum ar fi Radio Tirana. Foarte interesante au fost și conferințele de
    presă ale Institutului Robert Koch (…) Pentru a mă informa despre politică și
    actualitate, nu prea folosesc internetul. Pe internet, este foarte ușor să dai
    click doar pe ceea ce corespunde propriei opinii, televiziunea publică însă
    este un garant al diversității de opinie. Îmi place să folosesc internetul
    pentru a mă informa despre anumite subiecte, cum ar fi radioamatorismul și
    aparatele vechi de radio. Din nefericire, pe unele site-uri de internet se
    răspândesc informații false despre COVID. Așa ceva nu se întâmplă de obicei la
    serviciile publice de radio si televiziune.


    În pandemie, și nu numai, posturile internaționale de radio sunt alegerea
    predilectă a celor care caută surse sigure de informații, printre care se
    numără și Kirill Sosnovski din Rusia: Principala sursă de informaţie
    despre pandemie pentru mine sunt emisiunile informative ale posturilor de radio
    internaţionale, care emit în rusă. Dacă mă interesează care este situaţia
    epidemiologică din Europa Centrală ascult RRI şi datorită înaltului
    profesionalism al radiojurnaliştilor nu mă îndoiesc nici o secundă de
    veridicitatea informaţiilor prezentate. Vorbind despre rolul radioului în viaţa
    mea pot spune că datorită emisiunilor RRI mi se deschide o întreagă lume,
    frumoasă, marcată de muzică clasică şi literatură.


    RRI reprezintă o opțiune zilnică de ascultare și pentru Naghmouchi Nouari,
    din Algeria, care ne scrie: În momentul de faţă,
    coronavirusul a lovit întreaga planetă şi a cristalizat atenţia tuturor asupra
    lui, încă de la momentul apariţiei, în decembrie 2019. În această lume ajunsă
    cu susul în jos, posturile de radio au fost nevoite să se adapteze pentru a
    face faţă fluxului continuu de informaţii. Este şi cazul RRI. Radioul este un
    mijloc media care transmite aici şi acum, un fel de fereastră prin care oamenii
    au putut să observe pandemia şi care le-a adus informaţii despre restricţii şi
    despre măsurile sanitare luate de autorităţi. Şi mai ales, graţie căruia au
    putut să afle mai multe despre campaniile de vaccinare.


    Diversitatea, relevanța și veridicitatea informațiilor sunt extrem de
    importante pentru ascultătorul nostru Jorge Suir din Mexic, care
    consideră că posturile internaționale de radio respectă aceste criterii: Radioul
    este cea mai bună sursă de informare în prezent. În comunitatea mea, serviciul
    de internet nu este foarte bun, iar recepția semnalului de televiziune publică
    este aproape zero. Emisiunile pe unde scurte sunt preferatele mele, datorită
    lor am reușit să fiu la curent cu informații veridice și viabile. Acest tip de
    emisiuni de la diferite posturi de radio din întreaga lume îmi oferă
    posibilitatea de a avea acces la o altă perspectiva asupra economiei globale și
    de a fi informat despre urgențele din sănătate. Pentru mine este foarte
    important să am surse de informații credibile, pentru a putea afla cele mai
    actuale știri despre pandemie și pentru a le împărtăși cu familia, prietenii și
    cunoștințele mele. Din punctul meu de vedere, aceasta este una dintre cele mai
    bune modalități de a preveni răspândirea zvonurilor și a informațiilor false.
    Adesea am eliminat diverse surse de informații din cauza cantității mari de
    informații irelevante și nefondate, livrate zilnic, și chiar am redus consumul
    de informații de pe internet. Obișnuiam să citesc știrile folosind smartphonul
    în drum spre casă, acum prefer să citesc o carte.


    Serviciul public de radio este o opțiune clară de ascultare pentru Guido
    Panebianco din Italia, care consideră ca RRIeste atașat
    principiilor riguroase ale serviciului public în selectarea știrilor: Principalele
    surse de informații referitoare la pandemie, pe care le consult zilnic, sunt
    Internetul și radioul, mai puțin televiziunea. Imaginile prezentate de
    televiziuni îmi induc un alarmism excesiv, așa încât încerc să elimin această
    sursă de informare în timpuri atât de dificile pentru întreaga umanitate. Caut
    întotdeauna cele mai bune site-uri și ascult mai ales postul public – Radio
    RAI. Evident, ascult și Radio Romania International pentru a fi atent la ce se
    întamplă în Romania, pe care o iubesc foarte mult. Cred că atât în Italia cât
    și în România, serviciul public de radio este foarte serios și furnizeaza știri
    care scot din discuție orice fake news. (…) In opinia mea, voi, la Radio
    Romania International, sunteți atașați principiilor riguroase ale serviciului
    public în selectarea știrilor, bazându-vă – în parte, cred, pe conținutul
    postului public românesc cel mai cunoscut – Radio Romania Actualități. Cu
    siguranță, întotdeauna este loc de îmbunătățirea selecției știrilor, și este
    exact ceea ce aștept de la un serviciu public de radio, deoarece sunt un
    ascultător destul de exigent.


    Din Franța, Philippe Marsan ne mărturisește că: Radiodifuziunea
    a jucat dintotdeauna un rol important în Franţa. E suficient să ne aducem
    aminte de războaiele mondiale, de Mai 1968, etc. Ei bine, acum doi ani când
    pandemia s-a abătut peste noi, omenirea beneficia de fel de fel de mijloace
    media- radiouri publice şi private, televiziuni, presă scrisă, Internet. Dacă
    din punctul de vedere al conţinutului posturile de radio – publice sau private-
    se aseamănă, diferenţele apar când vorbim de felul în care aleg să transmită
    informaţia. Mai ales că multe radiouri sunt orientate către guvern şi primul
    ministru. La polul opus găsim reţelele sociale unde avem o varietate de mesaje
    și de surse, multe eronate. În contextul actualei crize, consider că radioul
    public suferă de o lipsa de deschidere, de autonomie și de libertate de
    expresie. Trăim vremuri grele, în care un virus loveşte popoare şi omoară
    oameni. Iar radioul, adesea, pare că este o voce care loveşte în ascultători,
    încercând să-i convingă pe rebeli să se vaccineze. Personal, rămân optimist şi
    încrezător într-o lume în care radioul va continua să ne informeze, să ne
    liniştească şi să ne sfătuiască pe un ton optimist.


    Tot din Franța, de la Nisa, Christian Ghibaudo ne
    împărtășește experiența sa din perioada pandemiei:În
    februarie-martie 2020, încă lucram în domeniul sănătăţii şi în momentul acela,
    totul s-a prăbuşit. A trebuit să facem faţă unui nou fel de a lucra şi chiar şi
    relaţiile între noi, angajaţii, s-au schimbat. La început, am fost asaltaţi de
    fel de fel de informaţii contradictorii. Adevărul este că nimeni nu ştia cum să
    gestioneze această criză, fiecare îşi exprima părerea, iar în timpul ăsta
    oamenii sufereau de singurătate şi izolare, iar unii ajungeau să părăsească
    definitiv lumea noastră. Două săptămâni mai târziu se formaseră deja două
    tabere: cei pro guvern şi pro Macron, care repetau tot ce spuneau autorităţile,
    fără să verifice prea mult, şi opoziţia mediatică unde se critica tot ceea ce
    spunea guvernul. Pe măsură ce zilele treceau, am observat că ajunseserăm la
    mijloc, prinși între informaţii adevărate si false, încât nu știam ce să
    mai credem. În ceea ce mă priveşte, nu am luat în considerare informaţiile de
    pe reţelele de socializare pentru că acestea nu pot fi verificate. De
    altfel, cu ocazia acestei crize, am putut constata cu toţii şi nocivitatea
    acestor reţele, care și-au dovedit de multe ori utilitatea. Ca o concluzie, aş
    spune că încă de la începutul pandemiei, oamenii au fost manipulaţi şi de către
    autorităţi, şi de către conspiraţionişti. Din păcate, cu ocazia acestei crize
    mulţi dintre noi au constatat incompetenţa celor care ne guvernează sau care
    pretind că o fac. Peste câteva luni, în Franţa vor fi alegeri prezidenţiale. O
    spun de pe acum că nu mă voi prezenta la urne. Mai bine plec într-o călătorie,
    poate chiar în România.


    José Luis Corcuera din Spania consideră că: radioul public joacă un rol
    foarte important pentru societate în general. Este un mijloc de comunicare
    accesibil tuturor sectoarelor populației și este un mijloc foarte eficient de
    informare a populației cu privire la măsurile sanitare etc. De asemenea, este
    important de menționat că programele culturale și muzicale ajută la reducerea
    nivelului de stres și anxietate cauzate de hiperconectivitatea actuală determinată
    de restricții. Cunosc cel mai bine radioul și televiziunea publică din Spania.
    Cea mai mare problemă, după părerea mea, este politizarea mass-media de stat,
    din ce în ce mai manipulată de partidul de guvernământ. De fiecare dată când un
    nou partid intră la guvernare, își infiltreaza pur si simplu oamenii în
    entitatea publică, așa cum este, pentru a încerca să manipuleze tot ce se poate
    manipula. Mass-media administrată de comunitățile autonome sau de guvernele
    regionale este, de asemenea, politizată și aș spune chiar mai mult decât
    mass-media de stat. Dar atenție că nici mass-media privată nu este lipsită de
    tentaculele politicienilor, aproape toate rețelele de radio și TV, inclusiv
    ziarele, sunt de obicei poziționate față de unul dintre cele două partide
    politice care de obicei alternează la putere.


    Tot din Spania, Artur Fernandez Llorella ne împărtășește experiența
    sa:Am avut încredere în postul de radio public din regiunea mea și
    cred că am primit informații de încredere de la acest post. Am respins alte
    surse de informare care nu sunt serioase sau care pur și simplu disemineaza
    știri false.


    La rândul său,
    Mei Lin din China, ne dezvăluie opțiunile sale de ascultare: Pentru
    a fi la curent cu situația și evoluția pandemiei, sursele de informare predilecte
    sînt cele oficiale, de stat. Dintre toate știrile le aleg pe cele credibile, le
    separ pe cele reale de cele false. Mai mult decât atât, îmi place să ascult
    opinia specialiștilor din sistemul medical public.


    Tot din China, Ji
    Kuang ne mărturisește că: Mijlocul de informare cel mai la
    îndemână și mai credibil pentru omul obișnuit din China este mass-media de
    stat. Dacă dorim să fim la curent cu știrile dintr-o țară, mass-media naționale
    sînt cele în care putem avea încredere.


    Ilia Krapivko din Rusia consideră căîncrederea în radiourile publice va
    creşte din cauza volumului mare de ştiri false provenite din alte surse:
    În fiecare zi la ora locală 20.00 setez aparatul de radio pe frecvenţele
    RRI şi vă ascult în timp ce îmi fac temele. Sunt elev în clasa a zecea şi
    conducătorul colectivului muzeului istoric al şcolii. Pandemia, desigur, ne-a
    schimbat vieţile, dar pot să spun că regulile introduse au devenit normalitate.
    De exemplu, nu mai urmăresc statisticile oficiale despre infectările cu noul
    coronavirus, cum făceam acum un an, dar ştiu că datele statistice au rămas
    triste. Aflu aceste lucruri de la radio. Pentru că nu urmăresc alte surse de
    informaţii, în afară de radio, nu pot spune nimic despre ele, însă pot spune că
    aud de fake news şi de provocări, pe care le detest, cum detest şi campania
    antivaccinare. Sunt convins că încrederea în radiourile publice va creşte din
    cauza volumului mare de ştiri false provenite din alte surse. Vă mulţumesc
    pentru că vă alegeţi cu atenţie informaţiile şi ne informaţi despre aceste
    subiecte.


    Radioul on-demand și podcasturile devin tot mai populare nu numai în rândul
    creatorilor dar și utilizatorilor de conținut, după cum subliniază și Volodymyr
    Kovalciuk din Kiev, Ucraina: Este
    bine că Radio România International a început să posteze și fișiere audio pe
    web-site si pe pagina sa de Facebook. De acolo, pot descărca foarte ușor
    emisiunea în limba ucraineană și apoi asculta într-un moment convenabil. Cred
    că viitorul este rezervat unui radio al cărui produs sub formă de podcasturi
    sau fișiere audio va fi disponibil pentru ascultare oricând și nu întotdeauna
    pe computer. Postul dumneavoastră de radio are o misiune foarte importantă -
    informarea publicului din Ucraina despre evenimentele din țara vecină, în
    contextul în care, din păcate, mass-media ucraineană, din anumite motive,
    acordă prea puțină atenție țărilor vecine.


    Ivan Lebedev din Rusia, care ascultă RRI din 2004, alege atât posturi locale cât
    și internaționale și preferă abordările mai puțin alarmiste: Ascult în
    permanenţă un post de radio local, ‘Radio Rusia Sankt-Petersburg’ şi patru
    posturi străine – Vocea Vietnamului, NHK World Japan Russian, RRI şi Radio
    Taiwan International. În afară de statistici seci despre numărul de
    îmbolnăviri, însănătoşiri şi decese aş vrea să aud prognoze optimiste, legate
    de încetinirea răspândirii acestui virus în respectivele ţări. Vreau să cred că
    imunitatea de turmă, iubirea de oameni şi credinţa în viaţă vor deveni
    atributele luptei pentru profilaxia acestei boli. ‘Împreună vom învinge
    Covid19’ spun deseori crainicii și cred că nu sunt cuvinte goale. Dacă oamenii
    își doresc cu adevărat, eforturile lor se pot concretiza.


    Vă mulțumim tuturor că ne-ați fost alături și vă invităm să ne ascultați în
    continuare pe frecvențele RRI!









  • Octobre 2021

    Octobre 2021

    C’est un festival
    urbain effervescent au cœur de la ville ! On s’amuse bien et on se détend pleinement
    dans des espaces urbains chargés d’histoire, en assistant aux concerts en plein
    air donnés par des artistes consacrés et en goûtant aux plats des plus
    délicieux. Les arômes des quatre coins du monde attirent les visiteurs dans le
    centre historique d’Oradea, à la rencontre des personnages fabuleux qui en
    sillonnent les rues. Festifall, le festival de l’automne d’Oradea, est un
    événement qui déborde d’énergie et qui attire chaque année des dizaines de
    milliers de participants. Écouter de la bonne musique, dans une atmosphère
    extraordinaire, aux côtés de gens sympathiques, c’est ainsi que l’on peut
    résumer la plus belle fête de la ville d’Oradea.



    Malheureusement, en 2021 cela ne sera pas possible,
    puisque le festival a été annulé en raison de la situation épidémiologique très
    grave pas seulement dans la région mais partout dans le pays. On espère bien
    que l’année prochaine il sera possible d’organiser à nouveau le Festival de
    l’automne à Oradea, un des moments les plus attendus de l’année par tous les
    habitants de la ville et de ses alentours.

  • QSL 10/2021: Oradea FestiFall

    QSL 10/2021: Oradea FestiFall

    Mehrere Tage voller Spa‎ß und Entspannung in städtischen Räumen voller Geschichte, Open-Air-Konzerte, bekannte Künstler, spektakuläre Kulissen und Leckerbissen für alle Feinschmecker. Beim Oradea FestiFall im historischen Zentrum ist die Welt voller Aufregung, geschickte Köche verführen Sie mit Aromen und Geschmäckern aus aller Welt und fabelhafte Gestalten erobern die Stra‎ßen der Stadt. Ein Festival voller Energie und Lebhaftigkeit, das jährlich Zehntausende von Teilnehmern anzieht.



    Beim Oradea Festifall geht es um gute Musik, eine au‎ßergewöhnliche Atmosphäre, gute Stimmung und warmherzige Menschen. Es ist das schönste Fest der Stadt Oradea/Gro‎ßwardein!

  • QSL 9/2021: Vereinigungsplatz in Oradea/Großwardein

    QSL 9/2021: Vereinigungsplatz in Oradea/Großwardein

    Ein urbanes Spektakel mit einer Ansammlung von sieben Baustilen, einer spannender als der andere — Barock, Klassizismus, Eklektizismus, Historismus, Sezession, Romantik und Neorumänischer Stil.



    Der Platz der Vereinigung, auch als Kleiner Platz bekannt, nahm um das 18. Jahrhundert Gestalt an, als er das Zentrum des Stadtviertels Orașul Nou (Neustadt) bildete. Das erste hier erbaute Gebäude war das Serfőző-Haus aus dem Jahr 1714 an der heutigen Stelle des Schwarzadler-Palastes. Mit seinen nur wenigen Zimmern wurde dieses später in den Gasthof Zum Adler“ umgewandelt. Ab 1753 erlebte der Marktplatz eine Reihe von Veränderungen. Zum Stadtbild gesellen sich im Laufe der Jahre beeindruckende Gebäude in verschiedenen Baustilen, die Stra‎ßenbeleuchtung und die ersten Stra‎ßenbahnen, die das Zentrum, den Nordbahnhof und den westlichen Teil der Stadt miteinander verbinden.



    Die wichtigsten Veränderungen im heutigen Erscheinungsbild des Vereinigungsplatzes haben sich um die Jahrhundertwende, zeitgleich mit der wirtschaftlichen Entwicklung ereignet. Auch wenn im Laufe der Zeit eine Vielzahl von Aktivitäten in seiner Umgebung stattfanden und sich sein Name mehrmals geändert hat — Kleiner Platz, Sankt- Ladislaus-Platz, Ferdinand-Platz, Malinovsky-Platz oder Siegesplatz — so ist der heutige Platz der Vereinigung das kulturhistorische und Promenadenzentrum der Stadt, das man als Besucher von Gro‎ßwardein unbedingt besichtigen sollte.



    Zehntausende von Touristen werden von den historischen Denkmälern auf dem Platz der Vereinigung angezogen: dem Rathaus von Gro‎ßwardein (1901–1903), dem Palast des griechisch-katholischen Bistums (1903–1905), dem Schwarzadlerpalast (1907–1908) oder dem Palast Adolf Moskovitz und Söhne“ (1904–1905), aber auch von den Restaurants und Cafés, die dem Platz Leben einhauchen.

  • Juillet 2021

    Juillet 2021

    Il s’agit de l’un des
    festivals médiévaux les plus importants de Roumanie, organisé chaque année, au
    mois de juillet, dans la forteresse d’Oradea. Le festival ressuscite des coutumes
    et des traditions de jadis, faisant revivre des chevaliers et des personnages
    du Moyen Âge. Ceux-ci emmènent les visiteurs dans un voyage dans le passé grâce
    aussi bien à l’ambiance médiévale qu’à la reconstitution des batailles
    historiques et tournois full contact, à participation internationale. A
    l’agenda du festival figurent toute sorte d’activités interactives et des
    loisirs pour tous les âges : musique et danses médiévales, ateliers de
    maîtres artisans, jeux médiévaux pour les enfants, jongleurs de feu ou
    dompteurs d’animaux sauvages. Les événements prévus au programme occupent
    quasiment tout le périmètre de la cité bastionnaire d’Oradea, y compris le
    fossé se trouvant de l’autre côté des murs d’enceinte et où les camps médiévaux
    s’étendent sur des milliers de mètres carrés, pour la plus grande joie des
    touristes. Cette année, le festival n’aura pas lieu, malheuereusement, mais sur
    son site on annoncé une nouvelle manifestations l’année prochaine, alors vous
    avez suffisamment de temps pour préparer un séjour en Roumanie pendant ce
    festival.

  • QSL 7/2021: mittelalterliches Festival in Oradea/Großwardein

    QSL 7/2021: mittelalterliches Festival in Oradea/Großwardein

    Das Festival lässt Bräuche und Traditionen, Ritter und mittelalterliche Figuren wieder zum Leben erwecken. Besucher wie Einheimische werden alljährlich zu einer Zeitreise in die Vergangenheit eingeladen — die für das Mittelalter charakteristische Stimmung wird wiederbelebt, es werden historische Schlachten nachgestellt und Turniere mit internationaler Teilnahme organisiert.



    Interaktive Aktivitäten und Spa‎ß für jedes Alter stehen im Angebot: mittelalterliche Musik und Tänze, traditionelle Kunsthandwerker-Werkstätte, mittelalterliche Spiele für Kinder, Feuer-Jongleure und Dressurnummern mit Raubtieren. Die Veranstaltungen finden sowohl innerhalb der Stadtburg zwischen den Basteien als auch auf der grünen Schutzwall au‎ßerhalb der Burg statt. Die mittelalterlichen Camps erstrecken sich auf mehrere Tausende Quadratmeter — zur Begeisterung der Gäste.



    Das in Oradea (Gro‎ßwardein) stattfindende mittelalterliche Fest wird alljährlich von rund 50.000 Gästen besucht, die die Gelegenheit haben, authentische und einmalige mittelalterliche Erfahrungen in Rumänien zu erleben.

  • QSL 6/2021: Miksa-Moskovits-Palast in Oradea/Großwardein

    QSL 6/2021: Miksa-Moskovits-Palast in Oradea/Großwardein

    Das Gebäude wurde zwischen 1904 und 1905 nach den Entwürfen von Kálmán Rimanóczy Jr. errichtet, einem Architekten, der besonderen Gefallen an dem Münchner Jugendstil namens Lilienstil“ fand. Zum Tragen wurden Eisenbeton-Platten in der sogenannten Hennebiqueschen Bauweise (benannt nach dem französischen Bauingenieur François Hennebique) eingesetzt, gemä‎ß den Plänen des Budapester Universitätsprofessors Ing. Szilárd Zielinszky.



    Rimanóczy Jr. bereicherte das zweistöckige Gebäude mit Ornamenten aus Pflanzenmotiven, wodurch ein spektakuläres Bild entstand. Die Fassade ist voller geschwungener Symbole. Der Miksa-Moskovits-Palast hat einen Keller, ein hohes Erdgeschoss, ein Zwischengeschoss und zwei Stockwerke.



    Es wurde vom Ingenieur Miksa Moskovits in Auftrag gegeben, der früher in diesem Gebäude lebte.

  • Janvier 2021

    Janvier 2021

    Par
    exemple, celle de janvier vous montre la
    forteresse d’Oradea -Un des monuments moyenâgeux les plus importants de
    Transylvanie ! Avec une histoire presque millénaire, la forteresse d’Oradea est
    une attraction touristique à ne pas manquer, pour l’expérience médiévale à part
    qu’elle propose. Son histoire, son architecture, les légendes au sujet de
    certains événements qui ont marqué son existence vous détermineront à passer là
    plusieurs heures. Dès ses débuts, la citadelle d’Oradea a été le noyau de la
    vie politique, militaire, administrative, juridique et religieuse, suite à la
    canonisation, en 1192, du fondateur de l’Évêché d’Oradea en tant que Saint
    Ladislas le Thaumaturge.








    À l’intérieur, il y avait une grande
    bibliothèque, avec des livres apportés d’Italie, un Literarum asylum, lieu de
    rencontre des grands savants humanistes de l’époque, une école capitulaire
    catholique où l’érudit humaniste Nicolaus Olahus a également étudié ainsi qu’un
    observatoire astronomique qui a fixé le méridien zéro des cartes à Oradea, pour
    plusieurs siècles. Ce méridien traversait l’enceinte de la forteresse ; c’est
    le physicien autrichien Georg von Peuerbach qui l’a localisé là, exhorté par
    l’évêque d’Oradea Ioan Viteaz de Zredna, un grand humaniste.






    Plusieurs
    têtes couronnées reposent dans la citadelle : Ladislas Ier de Hongrie, André II
    de Hongrie (1235, et dont la dépouille mortelle a été ultérieurement emmenée à
    l’abbaye d’Egres/Hégerieux (aujourd’hui Igriş), Étienne II de Hongrie, Ladislas
    IV le Couman (1290), la reine Béatrice, épouse de Charles Robert d’Anjou
    (1319), la reine Marie d’Anjou, épouse de Sigismond de Luxembourg (1396), le
    roi-empereur Sigismond de Luxembourg (1437, le seul empereur romain germanique
    dont la sépulture est située hors d’Allemagne). La forteresse d’Oradea
    accueille présentement certains des événements de la ville les plus importants,
    le Festival médiéval étant le plus représentatif. À l’occasion, la cité revient
    à la vie de manière spectaculaire. Voilà
    pour notre carte QSL de janvier.



  • QSL 5/2021: Museum für Geschichte der Großwardeiner Juden

    QSL 5/2021: Museum für Geschichte der Großwardeiner Juden

    Im Museum für die Geschichte der Juden erfahren Sie das tragische Schicksal von Éva Heyman, einem 13-jährigen Mädchen, das ähnlich wie Anne Frank im Gro‎ßwardeiner Ghetto ein kurzes Tagebuch schrieb, bevor es in das Konzentrationslager Auschwitz deportiert und zum Holocaust-Opfer wurde.



    Die Geschichte von Éva Heyman oder Tereza Mózes — einer Holocaust-Überlebenden — haben die Atmosphäre des Museums stark geprägt. Im Museum sind auch ihre Biografien, Tagebücher und andere persönliche Gegenstände ausgestellt.

  • QSL 4/2021: Darvas-La-Roche-Haus in Oradea/Großwardein

    QSL 4/2021: Darvas-La-Roche-Haus in Oradea/Großwardein

    Nach originalgetreuen Sanierungsarbeiten beherbergt das Darvas-La Roche“-Haus jetzt das neueste Museum der Stadt: das Jugendstil-Museum. Die Ausstellung bietet Einblicke in die Inneneinrichtungen und die bürgerliche Lebensweise der Stadt in der Zeit der Belle Époque“.



    Ein schickes, einzigartig schönes Gebäude, das sich in die weltweit originellsten Architekturwerke des frühen 20. Jahrhunderts einreiht. Das Darvas-La Roche“-Haus wurde zwischen 1909 und 1912 von den Brüdern László und József Vágó erbaut.



    Eine besondere Attraktion des Hauses stellen die Buntglasfenster dar, welche Fassaden und Haupträume mit dekorativ gro‎ßflächigen floralen und tierischen Ornamenten schmücken. Das Frauen-Motiv, das in den Buntglas-Medaillons anzutreffen ist, verleiht der Komposition einen verführerischen Charme.