Tag: vaccin

  • 29.03.2021

    29.03.2021

    Coronavirus -
    La Roumanie a rapporté lundi 3 825 nouveaux cas de coronavirus dépistés en 24
    heures et 120 décès. 1 400 sont actuellement en soins intensifs, soit un
    nouveau record depuis le début de la pandémie. Le taux d’infection est à la
    hausse un peu partout : le département d’Ilfov qui entoure la capitale
    affiche plus de 8,5 cas par mille habitants confirmés en 14 jours, alors que
    Bucarest a franchi le seuil de 7 cas par 1000 habitants en 14 jours.

    Vaccin – Une nouvelle
    tranche du vaccin Pfizer/BioNTech est arrivée ce lundi en Roumanie, où la
    campagne de vaccination anticovid se poursuit. Jusqu’ici quelque 2 millions de
    personnes se sont fait immuniser, dont la moitié environ ont reçu les deux
    doses. Dimanche, de nouvelles
    restrictions sont entrées en vigueur, dans une tentative lutter contre
    l’épidémie de coronavirus. Désormais, dans les zones où le taux d’incidence des
    cas d’infection est supérieur à 4 pour mille habitants, les déplacements des
    personnes les vendredis, samedis et dimanches sont permis jusqu’à 20 heures et
    les magasins fermeront à 18 heures. Si le taux d’infection dépasse les 7,5 cas,
    les restrictions s’appliqueront tout au long de la semaine. Sur cette toile de
    fond, des protestations ont eu lieu dimanche soir à Bucarest et dans plusieurs
    autres villes.








    Motion – La
    motion simple contre le ministre roumain de l’Agriculture, Adrian Oros, doit
    être débattue ce lundi par la Chambre des Députés de Bucarest. Elle a été
    déposée par le Parti Social-Démocrate, (PSD, d’opposition), qui accuse le
    ministre de ne pas avoir pris de mesures pour dédommager les fermiers dont les
    récoltes sont affectées par la sécheresse et pour ne pas avoir payé la taxe
    pour les combustibles. « L’agriculture roumaine est en train de traverser
    sa période la plus noire, une crise causée tant par la pandémie, que par la
    sécheresse, mais aussi par l’incompétence du ministre », affirment encore
    les sociaux-démocrates. Après le débat, la motion sera votée mercredi. C’est la
    3e motion déposée par le PSD dans l’actuelle session
    parlementaire ; les deux précédentes qui concernaient les ministres de la
    Santé et de l’Economie, n’ont pas reçu l’avis favorable du Législatif.






    Métro – Les
    représentants des syndicats et la direction de Metrorex, la compagnie qui gère
    le métro de Bucarest, reprennent les négociations ce lundi, après la
    protestation spontanée, déclenchée vendredi dernier, arrêtant la circulation du
    métro tout le long de la journée. A préciser que Bucarest et la seule ville de
    Roumanie qui dispose d’un réseau de métro. Les négociations porteront sur la
    majoration salariale de 18% offerte par Metrorex d’ici la fin de l’année pour
    respecter les limites de son budget. On se penchera aussi sur la situation des
    espaces commerciaux se trouvant à l’intérieur des stations de métro, que la
    compagnie détenue par un des syndicats doit évacuer avant le 2 avril. Par
    ailleurs, les syndicalistes qui ont protesté vendredi sont accusés de ne pas
    avoir respecté les normes de l’état d’alerte en vigueur en Roumanie, puisque leur
    action a mis en danger la sécurité de passagers qui se sont vu obligés de
    trouver d’autres moyens de transport pour circuler ce jour-là, les transports
    de surface devenant archipleins. Tout cela, dans une période où le taux
    d’infection au coronavirus est très élevé dans la capitale, a accusé le
    ministre des Transports, Cătălin Drula, qui a déposé une plainte pénale à la
    Direction nationale anticorruption, contre les protestataires pour entrave à la
    lutte contre les maladies infectieuses, abus de fonction et infractions contre
    la sécurité de la circulation sur les voies ferrées. De leur côté, les
    représentants du syndicat affirment que la protestation a été spontanée,
    déclenchée par l’intention de la direction de Metrorex de couper les salaires.
    Ils dénoncent aussi l’absence d’un dialogue social. A noter aussi qu’environ
    700 000 passagers prennent chaque jour le métro Bucarestois.






    Examens – La
    simulation de l’évaluation nationale des élèves en année terminale de collège
    commence ce lundi en Roumanie, par l’épreuve de langue et de littérature
    roumaine. La simulation en mathématiques est prévue mardi. Ces épreuves se
    tiennent en présentiel partout où le taux d’infection au coronavirus ne dépasse
    pas les 6 cas par 1000 habitants en 14 jours. Là un le taux d’incidence est
    supérieur à ce chiffre, les épreuves peuvent être reportés, mais sans dépasser
    la date du 15 mai. L’examen proprement dit aura lieu comme prévu, du 22 au 25
    juin prochains.






    Football -
    L’équipe de football de Roumanie s’est incliné dimanche devant l’Allemagne, score 1 à 0, dans son deuxième
    match des éliminatoires de la Coupe du monde 2022. Jeudi, les Roumains avaient
    vaincu, à domicile, l’équipe de Macédoine du Nord, sur le score de 3 buts à 2.
    Le prochain match est prévu le 31 mars, en déplacement, les footballeurs
    roumains devant affronter les Arméniens. La Roumanie fait partie du même groupe
    que l’Islande et le Liechtenstein. La dernière participation de la Roumanie à
    une Coupe du monde remonte à 1998, en France.


    Météo – Nous
    avons du beau temps en ce début de semaine en Roumanie, avec des températures
    assez clémentes et quelques gouttes de pluie seulement par endroits. Toutefois
    en montagne l’on signale toujours de la neige et il fait un peu plus froid que
    sur le reste du territoire. Le maxima de la journée iront de 9 à 18 degrés. 13
    degrés et une superbe journée ensoleillée, à midi, à Bucarest.

  • Ajutoare şi proiecte pentru Republica Moldova

    Ajutoare şi proiecte pentru Republica Moldova

    Acordul
    financiar în valoare de 100 de milioane de euro între guvernele României şi
    Republicii Moldova și-a
    încetat valabilitatea. Programul a constat într-un ajutor financiar
    nerambursabil acordat de București Chișinăului și a permis, timp de peste un
    deceniu, finanțarea unor proiecte emblematice, cum ar fi reabilitarea şi
    modernizarea a peste 1.000 de grădiniţe şi instituţii şcolare din Moldova sau
    asigurarea unei contribuţii la dezvoltarea gazoductului Iaşi-Chişinău, proiect
    strategic de interconectare energetică bilaterală. Ministerul Român de Externe,
    care dă asigurări că Bucureştiul rămâne un partener predictibil şi implicat
    pentru statul vecin, subliniază că a făcut toate demersurile pentru prelungirea
    acordului din 2010. Bucureștiul îşi exprimă regretul și arată că nu a primit,
    nici în timp util și nici într-o formă concordantă, acceptul Chișinăului de
    prelungire a documentului, în pofida mai multor demersuri diplomatice.

    România
    îşi păstrează disponibilitatea pentru încheierea unui nou acord care să
    îndeplinească funcţiile celui din 2010 şi care să integreze toate protocoalele
    adiţionale vizând dezvoltarea Republicii Moldova, avansarea parcursului său
    european şi implementarea reformelor democratice. Totodată, România va continua
    să ofere cetăţenilor moldoveni sprijin direct, consistent şi dezinteresat,
    inclusiv de natură umanitară în actualul context pandemic şi să acţioneze
    pentru avansarea proiectelor strategice de interconectare. Potrivit MAE, pe durata
    ultimelor discuţii bilaterale de la jumătatea lunii martie, reprezentanţii de
    la Chişinău au invocat şi faptul că guvernul interimar al Moldovei nu ar avea
    competenţele necesare pentru încheierea acordului.

    Pe de altă parte, peste 50
    de mii de doze de vaccin anti-coronavirus, produs de compania AstraZeneca, au
    ajuns în weekend în Republica Moldova, cu titlu gratuit din partea României.
    Transportul, al doilea de acest fel, este parte a pachetului de sprijin anunţat
    de preşedintele Klaus Iohannis, cu ocazia vizitei la Chişinău în decembrie anul
    trecut. Este un ajutor umanitar care vine în sprijinul Republicii Moldova în
    efortul de a limita efectele dramatice ale pandemiei, a declarat premierul
    român Florin Cîțu. El a anunțat că, în perioada următoare, vor fi trimise şi
    alte tranşe de vaccin pentru a se ajunge la cele 200.000 de doze promise.
    Bucureștiul va crea și un fond special pentru localițăţile înfrăţite din
    Republica Moldova şi va acorda sprijin pentru dezvoltarea în continuare a
    instituţiilor româneşti de presă, TVR Moldova şi Radio România Chişinău, a
    anunțat recent senatorul pentru diaspora, Viorel Badea.


  • Jurnal Românesc – 29.03.2021

    Jurnal Românesc – 29.03.2021

    Acordul dintre guvernele României şi Republicii Moldova privind
    programul de asistenţă tehnică şi financiară, care prevedea şi un ajutor
    nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro, şi-a încetat valabilitatea, a
    anunţat Ministerul Afacerilor Externe. Deşi a întreprins toate
    demersurile din sfera sa de competenţă pentru prelungirea Acordului din 2010,
    MAE este nevoit să îşi exprime regretul pentru ieşirea din vigoare a acestuia.
    În acelaşi timp, îi asigură pe cetăţenii Republicii Moldova că România va
    rămâne un partener predictibil şi implicat, aşa cum au dovedit-o toate
    acţiunile sale de până acum, a transmis Bucureştiul. De asemenea,
    ministerul de Externe şi-a exprimat disponibilitatea pentru încheierea unui nou
    Acord, care să îndeplinească funcţiile Acordului din 2010 şi care să integreze
    toate protocoalele adiţionale subsecvente, cu obiectivul de a impulsiona
    dezvoltarea Republicii Moldova, avansarea parcursului său european şi
    implementarea reformelor democratice.

    Preşedintele Republicii, Maia Sandu, a
    deplâns încetarea valabilităţii acordului. Este vorba de peste 60 de
    milioane de euro, rămase nevalorificate din cauză că Guvernul de la Chișinău a
    refuzat să semneze cel de-al Șaselea Protocol Adițional (…) Vom opta pentru
    reluarea discuțiilor cu partea română pentru un nou program de asistență în
    speranța că în curând vom avea un Parlament care să susțină acest program și
    altele destinate oamenilor
    , a transmis Sandu. În baza Acordului, România
    a finanţat o serie de proiecte importante, între care reabilitarea şi
    modernizarea a peste 1.000 de grădiniţe şi instituţii şcolare din stânga
    Prutului şi dezvoltarea gazoductului Iaşi-Chişinău.




    A doua tranșă din cele 200.000 de doze de vaccin anti-COVID-19
    promise de România Republicii Moldova a ajuns în weekend la Chişinău. Este
    vorba despre 50.400 de doze de vaccin AstaZeneca, care urmează să fie
    distribuite în teritoriu. Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel
    Ioniță, a declarat că pandemia nu cunoaște granițe, iar Bucureştiul a dorit ca
    în acest fel să sărbătorească ziua Unirii Basarabiei cu România. Nu am
    condiţionat această asistenţă medicală de o anumită limbă vorbită, de o anumită
    apartenenţă etnică, de o anumită modalitate în care cetăţenii respectivi au
    votat. Suntem oameni şi în primul rând trebuie să dăm dovadă de solidaritate
    umană
    , a spus ambasadorul.

    În 2020, România i-a oferit Republicii Moldova
    un ajutor medical în valoare de 3,5 milioane de euro, iar 42 de medici români
    au activat în spitale COVID-19 de dincolo de Prut. Anul acesta, Bucureştiul a
    mai donat echipamente medicale în valoare de 2,3 milioane de euro. Consilierul
    prezidenţial de la Chişinău Ala Nemerenco a afirmat că dozele primite zilele
    trecute vor face posibilă trecerea la a doua etapă de vaccinare. Potrivit
    platformei vaccinare.gov.md, de la începutul campaniei de imunizare
    anti-COVID-19 în Republica Moldova au fost inoculate aproape 34.000 de
    persoane.




    Accademia di Romania la Roma prezintă publicului italian, în
    perioada 27 martie – 27 iulie, o selecție din cadrul Conferințelor
    Teatrului Național București. Seria a început cu episodul Matei Vișniec -
    Teatru și jurnalism. Influențe reciproce, care a fost difuzat cu prilejul Zilei
    Internaționale a Teatrului. Următorul
    episod Gigi Căciuleanu – L’Om Gigi:
    Linii_Trasee_Semne_Sensuri este programat pentru 29 aprilie. Ioan Aurel Pop -
    Cultura română între Occidentul latin și Orientul bizantin va fi transmis pe 29
    mai, Andrei Pleşu – Despre inimă, pe 30 iunie, iar seria se va încheia cu
    Bogdan Aurescu – Interesul naţional şi actualitatea suveranităţii. Politica
    externă a României şi paradigma învingătorului.

    Iniţiate cu aproape opt decenii
    în urmă de Ion Marin Sadoveanu, Conferinţele Teatrului Naţional au
    revenit pe scena Sălii Atelier începând din anul 2006 cu prelegerile unor
    personalități marcante ale culturii române. Colecția Conferințele
    Teatrului Național face parte din patrimoniul Bibliotecii Române de la
    Roma şi a fost donată de Teatrul Național București Ion Luca
    Caragiale reprezentanței Accademia di Romania la Roma. Conferințele
    selectate pentru această serie sunt transmise, în limba română cu subtitrare în
    italiană, pe pagina de Facebook a Accademiei di Romania la Roma și pe canalul
    YouTube al Teatrului Național București.


  • Imunitati colectivă tru UE?

    Imunitati colectivă tru UE?



    Vacţinarea anti-covid s-duţi ma largu tru Europa. Comisia Europeană vulusi, până tu aestă oară, contracti până di 2,6 miliardi di dozi și păzărăpseaşti ancupărarea alti ahtări suplimentari. Darea-loarea di vacţinuri ti văsiliili ditu UE criscu constantu tu kirolu ditu soni, a deapoa vacţinarea acaţă ună cali iruşi. Aestă turlie, dimecu, giumitati ditu populaţia adultă ali Mari Britanie apruke, pănă tora, ună protă doză a vacţinlui contra a COVID-19. Di altă parti, Comisia nkisi activităţ cari s-ndrupască dizvultarea și producția rapidă și tru measă a născăntoru vacţinuri hăirlătiţi contra a năilor varianti di coronavirus. Nica ş-ma multu, UE caftă să s-asiguripsească că aesti agiungu tru tuţ chiuşeadzlli a lumillei.



    Tu aestu contextu, comisarlu european tră păzarea internă, Thierry Breton, declară că ari căbili că tru Europa să s-agiungă la imunitatea colectivă tu 14 di alunaru şi scoasi tu migdani criştearea preconizată a livrărloru di vacţinuri. ”Aestă easti aţea ditu soni linie ndreaptă, căţe ştimu că, tra s-azvindzemu aestă pandemie, ari maş ună goală cearei: s-ti vaccinedz. Vacţinurli yinu, va s-agiungă”, spusi ufiţialu europeanu. Comisarlu tră piaţa internă cundille că, anamisa di meşlli marţu şi cirişaru, va s-hibă dati anamisa di 300 şi 350 miliuñi di dozi di vacţinu. El cundille criştearea-a livrărlor tru Europa, cu 60 di miliuñi di dozi ţi eara dati tu meslu marţu, 100 di miliuñi tru apriiuru şi 120 miliuñi tu meslu mai. Uidisitu cu spusa al năsu, vacţinurli suntu fabricati, tora, tru 55 di făvriţ ditu Europa.



    Tutunăoară, Thierry Breton să spusi cu nădie tu ţi mutreaşti tiñisearea-a programlui european di vacţinare tră protlu trimestru. Acă, tu aestu kiro, suntu problemi cu niscănti livrări, nu va s-aibă amănări tu ţi mutreaşti vacţinarea, deadi năsu asiguripseri. Comisarlu european tră piaţa internă nica dimăndă şi aţea că autorităţli di Bruxelles au tu planu băgarea tu lucru a unlui ţertificatu sanitaru, tră licşurarea a urdinarillei tru UE tu kirolu a sezonlui estivalu.



    Documentul easti tu planu ta s-hibă hăzări la 1 di cirişaru și va s-hibă tru formatu electronic ică tipusitu. El va s-hibă adratu tu limba a cathi unăllei văsilie şi apridusu tru limba engleză. Cu ună ahtari dovadă, ună persoană vacţinată anti-COVID-19 tru unu cratu membru va s-hibă pricunuscută şi tru ună altă văsilie a UE ca imunizată. Acă Comisia Europeană bagă zori că documentul va ta s-hibă un ţertificat di vacţinari şi nu un paşaportu di vacţinari, scupolu a lui easti, ama, ti licşurari urdinărli anamisa di văsiliili ali UE şi cu căbili ti nafoara-a bloclui comunitar.



    Tertificatlu va să spună desi ună persoană fu testată negativ la COVID-19, s-vindică tora ma ninti di aestă lăngoari ică dizvultă anticorpi, ică fu vacţinată contra-a năului coronavirus. Cu tuti aestea, toradioară nu easti limbidu desi şi cându poati s-hibă ufilisită paşaporta di vacţinari tră populaţia ghenerală. Tra s-poată s-hibă băgată tu practico, pripunirea ali Comisie lipseaşti s-hibă aprobată di statili ditu UE, ama şi di Parlamentul European.



    Autor: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Imunitate colectivă în UE?

    Imunitate colectivă în UE?

    Vaccinarea anti-covid continuă în Europa. Comisia
    Europeană a încheiat, până în prezent, contracte pentru până la 2,6 miliarde de
    doze și negociază achiziționarea altora suplimentare. Livrările de vaccinuri
    către țările din UE au crescut constant în ultimul timp, iar vaccinarea tinde
    să se accelereze. Astfel, de pildă, jumătate din populaţia adultă a Marii
    Britanii a primit, deja, o primă doză a vaccinului împotriva COVID-19. Pe de
    altă parte, Comisia a demarat activități care să susțină dezvoltarea și
    producția rapidă și în masă a unor vaccinuri eficace împotriva noilor variante
    de coronavirus. În plus, UE caută să se asigure că acestea ajung în toate
    colțurile lumii.


    În acest context, comisarul european pentru piaţa
    internă, Thierry Breton, a declarat că este posibil ca în Europa să se
    atingă imunitatea colectivă pe 14 iulie şi a evidenţiat creşterea preconizată a
    livrărilor de vaccinuri.
    Aceasta este ultima linie dreaptă, deoarece ştim că,
    pentru a combate această pandemie, există o singură soluţie: să te vaccinezi.
    Vaccinurile vin, vor sosi,
    a spus oficialul european. Comisarul pentru piaţa internă
    a precizat că,
    între lunile martie şi
    iunie, vor fi livrate între 300 şi 350 de milioane de doze de vaccin. El a
    menţionat creşterea livrărilor în Europa, cu 60 de milioane de doze livrate în
    martie, 100 de milioane în aprilie şi 120 de milioane în luna mai.
    Potrivit acestuia, vaccinurile sunt fabricate, acum,
    în 55 de fabrici din Europa.


    Totodată, Thierry Breton s-a declarat
    încrezător în privinţa respectării programului european de vaccinare pentru
    primul trimestru. Chiar dacă, în
    prezent, sunt probleme cu unele livrări, nu vor exista întârzieri în ceea
    ceprivește vaccinarea, a dat el asigurări. Comisarul european pentru piaţa
    internă a mai anunțat şi că autorităţile de la Bruxelles vizează intrarea în
    vigoare a unui certificat sanitar, pentru facilitarea călătoriilor în cadrul UE
    în timpul sezonului estival.


    Documentul ar trebui să fie gata de utilizare la 1
    iunie și va fi în format electronic sau tipărit. El va fi emis în limba
    fiecărei ţări şi tradus în engleză. Cu o astfel de dovadă, o persoană vaccinată
    anti-COVID-19 într-un stat membru va fi recunoscută şi într-o altă țară a UE ca
    imunizată. Deşi Comisia Europeană insistă că documentul va fi un certificat de
    vaccinare şi nu un ‘paşaport de vaccinare’, scopul său este, totuşi, de a
    facilita călătoriile între ţările UE şi potenţial din afara blocului comunitar.


    Certificatul va indica dacă o persoană a fost testată negativ la COVID-19, s-a
    vindecat recent de această boală sau a dezvoltat anticorpi, ori a fost
    vaccinată împotriva noului coronavirus. Totuşi, deocamdată este neclar dacă şi
    când ar putea fi folosit ‘paşaportul de vaccinare’ pentru populaţia generală.
    Pentru a putea fi pusă în practică, propunerea Comisiei trebuie să fie aprobată de statele UE, dar şi
    de Parlamentul European.

  • 49.861 persoane imunizate în România, în ultimele 24 de ore

    49.861 persoane imunizate în România, în ultimele 24 de ore

    49.861 de doze de vaccin: 37.894 – Pfizer, 4.816 – Moderna şi 7.151 – AstraZeneca, au fost administrate în România, în ultimele 24 de ore, informează Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

    42.693 de persoane au primit prima doză, iar alte 7.168 au primit și a doua doză.

    De la debutul campaniei de vaccinare anti-COVID (27 decembrie 2020), au fost administrate 2.426.191 de doze unui număr de 1.658.268 de persoane: 890.347 cu o doză, iar 767.922 şi cu doza a doua.

    243 de reacţii adverse (7 de tip local şi 236 de tip general) au fost înregistrate în ultimele 24 de ore.

    8.270 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca au fost înregistrate de la începutul imunizării.

    93 de reacţii adverse sunt în curs de investigare, conform CNCAV.

  • 54.281 persoane imunizate în România, în ultimele 24 de ore

    54.281 persoane imunizate în România, în ultimele 24 de ore

    54.281 doze de vaccin: 38.674 – Pfizer, 9.049 – Moderna şi 6.558 – AstraZeneca, au fost administrate, în România, în ultimele 24 de ore, inforrmează Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

    40.983 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar doza a doua au primit-o 13.298 de persoane.

    De la debutul campaniei de vaccinare, (pe 27 decembrie 2020), au fost administrate 2.324.405 de doze unui număr de 1.572.465 de persoane: 820.525 au primit o doză, iar 751.940 şi a doua doză.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 234 de reacţii adverse, 5 de tip local şi 229 de tip general.

    De la începutul imunizării, s-au înregistrat 7.829 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.

    79 de reacţii adverse sunt în curs de investigare, potrivit CNCAV

  • Acum un an, stare de urgenţă

    Acum un an, stare de urgenţă

    În urmă cu un an, pe 16 martie, la doar trei luni de la apariția în China a noului coronavirus care care a bulversat întreaga planetă, România intra în stare de urgență, în încercarea de a face față pandemiei care, evident, nu a ocolit-o. Măsura excepțională a durat 60 de zile și a presupus o serie de limitări drastice ale libertăților firești și ale modului de viață normal al cetățenilor.


    Prin ordonanțe militare au fost închise toate formele de învățământ, marea majoritate a magazinelor, restaurantele, cinematografele și o mare parte din activitățile economice – în afara celor considerate esențiale. Au fost limitate drastic deplasările, oamenii fiind obligați să rămână cea mai mare parte a timpului în case. Au fost luate măsuri speciale în plan sanitar, instituindu-se unități medicale dedicate tratării bolnavilor de Covid 19. Începea goana nebună după echipamente de protecție, în special pentru personalul medical – la care toată lumea privea cu speranță și respect. Medicii, asistentele și toți cei angajați în sistemul sanitar deveneau eroii românilor – și pe bună dreptate. S-au aflat în prima linie de luptă cu o boală aproape necunoscută, riscându-și viețile lor și ale familiilor. Și nu doar ei, ci și mulți alți oameni nevoiți a asigura mersul unei vieți cât de cât normale.


    Tot atunci se instaura și panica privind posibile lipsuri în aprovizionare. S-au făcut stocuri de alimente, de medicamente și de alte produse, dar chiar și în aceste condiții temerile s-au dovedit a fi false. România a reușit, chiar mai bine decât alte țări, să asigure cele necesare locuitorilor, poate cu excepția serviciilor medicale – dar aceasta era o problema și înainte de pandemie.


    Nu au lipsit nici disputele politice și, firește, nici cele sociale între promotorii și contestatarii restricțiilor. Românii s-au comportat, însă, destul de calm, respectând în mare măsură regulile, dând dovadă de suficient spirit civic pentru a nu crea tensiuni majore suplimentare.


    După cele 60 de zile de stare de urgență, România a rămas în starea de alertă, care a fost prelungită lunar, aducând cu ea, succesiv, noi îngrădiri sau relaxări în funcție de evoluția în valuri a epidemiei. La un an distanță, efectele sunt multiple: medicale, sociale, economice, politice… Au murit peste 21 de mii de oameni. Circa 860 de mii au fost infectați, aproximativ 90% dintre ei fiind declarați vindecați.


    În prezent, România pare a fi intrat în al treilea val al pandemiei, cu suprasolicitarea spitalelor, în special, a secțiilor de terapie intensivă. Lupta contra-cronometru se dă acum pentru vaccinarea populației – ca principala armă anti-pandemie. Problemele la ordinea zilei țin de asigurarea dozelor necesare, de capacitatea de inoculare și de prioritatea la imunizare. România, ca membră a Ununii Europene, beneficiază de toate cele trei vaccinuri aprobate in spațiul comunitar, pe care le primește periodic, conform schemei reglementate la Bruxelles.

  • 42.699 de persoane au fost imunizate în România, în ultimele 24 de ore

    42.699 de persoane au fost imunizate în România, în ultimele 24 de ore

    42.699 doze de vaccin: 34.348 – Pfizer, 5.358 – AstraZeneca şi 2.993 – Moderna, au fost administrate în România, în ultimele 24 de ore, informează Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID-19 (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

    33.722 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar doza a doua de ser au primit-o 8.977 de persoane, potrivit CNCAV.

    De la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 2.160.564 de doze unui număr de 1.447.357 de persoane. Dintre acestea, 734.150 au fost imunizate cu prima doză, iar 713.207 cu doza a doua.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 164 de reacţii adverse: 13 de tip local şi 151 de tip general.

    De la începutul imunizării, s-au înregistrat 7.185 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.

    CNCAV menţionează că 32 de reacţii adverse sunt în curs de investigare.

  • 48.722 de persoane imunizate în România, în ultimele 24 de ore

    48.722 de persoane imunizate în România, în ultimele 24 de ore

    48.722 doze de vaccin: 39.481 – Pfizer, 5.863 – AstraZeneca şi 3.378 – Moderna, au fost administrate în România, în ultimele 24 de ore, informează Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID-19 (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

    38.041 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar doza a doua de ser au primit-o 10.681 de persoane.

    Până azi, de la debutul campaniei de vaccinare, (pe 27 decembrie 2020, s- au administrat 2.117.865 de doze unui număr de 1.413.635 de persoane: 709.405 au fost imunizate cu o doză, iar 704.230 cu doza a doua.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 312 de reacţii adverse, şase de tip local şi 306 de tip general.

    De la începutul imunizării, s-au înregistrat 7.021 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.

    sursa: agerpres

  • 13.03.2021

    13.03.2021

    Coronavirus
    – Le Groupe de communication stratégique fait état, ce
    samedi, de près de 5.000 nouveaux cas de contamination au Sars-Cov-2 et de 79 nouveaux
    décès des suites de l’infection. Plus de 1.200 patients sont actuellement en
    réanimation. Vu la hausse récente des contaminations, la Roumanie a décidé de
    prolonger l’état d’alerte à partir de dimanche 14 mars pour 30 jours. Une autre
    décision concerne la suspension temporaire de l’utilisation des doses d’un lot
    de vaccins AstraZeneca après que plusieurs pays ont rapporté des réactions
    adverses sévères, voire des décès, suite à l’administration du sérum d’un
    certain lot d’AstraZeneca. Les doses provenant d’autres lots continuent à être
    administrées. Jusqu’à présent, un lien de causalité n’a pas été établi entre le
    vaccin britannique et les événements en question. La Roumanie a reçu 81.600
    doses du lot ABV 2856, dont quelque 77.000 ont été utilisées. Le reste a été
    placé temporairement en quarantaine, par précaution, jusqu’à la fin de
    l’enquête de l’Agence européenne des médicaments.




    Energie
    – Le ministre roumain de l’Energie Virgil Popescu a
    annoncé que lundi et mardi prochain il serait à Bruxelles pour discuter avec
    les responsables européens du plan de restructuration du Complexe énergétique Oltenia,
    un des principaux producteurs d’électricité du pays. En décembre, l’Etat roumain a notifié officiellement la
    Commission européenne sur le plan de restructuration de la société,
    qui comprend des aides publiques. Le 5 février, la Commission a annoncé l’ouverture
    d’une enquête approfondie afin de déterminer si les mesures d’aide en faveur du Complexe énergétique Oltenia seraient conformes aux règles de l’UE. La société
    a besoin d’obtenir l’aval de l’exécutif européen avant fin avril, pour
    pouvoir bénéficier de l’aide de l’Etat roumain et régler ainsi, sans pénalités de
    retard, les certificats d’émission de CO2 pour 2020.






    Drogue – Les procureurs du parquet roumain antimafia et antiterrorisme et les
    forces de l’ordre ont saisi plus d’un kilo de cocaïne et environ 4.000
    cachets d’Ecstasy à Braşov, dans le centre du pays, suite à plusieurs descentes dans un dossier
    de trafic de drogues dures. D’après les enquêteurs, à partir de l’automne
    passé, plusieurs personnes se seraient procuré ou auraient préparé ces
    substances pour ensuite les vendre, notamment à des jeunes. La valeur de la
    drogue saisie, sur le marché noir, serait de quelques 130.000 euros. Huit personnes
    ont été interpelées, dont six ont été placées en détention provisoire pour 30
    jours.


    Défense – La frégate roumaine « Regina Maria » / Reine Marie a
    intégré, samedi, le Groupe maritime permanent de l’OTAN SNMG-2 qui opère dans
    la mer Noire. La frégate, avec un équipage de 238 militaires, participera jusqu’à
    fin mars à la surveillance du trafic maritime en mer Noire, dans les eaux internationales,
    avec cinq autres navires alliés de Bulgarie, de Grèce, d’Espagne et de Turquie.

    Handball – Les deux premières équipes du championnat roumain de hand féminin -
    SCM Râmnicu Vâlcea (sud) et CSM Bucarest – s’affrontent aujourd’hui, dans la
    capitale, dans le match-retour des huitièmes de finale de la Ligue des
    champions. Le match-aller a été remporté par les sportives de Bucarest 33 à 24,
    alors qu’elles jouaient à l’extérieur. La Fédération européenne de handball a
    décidé, en raison des nombreuses rencontres reportées pour cause de Covid-19, que toutes les équipes engagées dans la phase de groupes soient
    qualifiées pour les 8es de finale. Les matchs-aller de cette phase de la
    compétition ont eu lieu le week-end dernier, les matchs-retour étant programmés
    ce week-end.






    Météo – Ciel couvert et pluie sur la plupart de la Roumanie en ce samedi. Il
    neige localement dans le centre du pays et en montagne. Les températures
    maximales iront dans la journée de 4 à 15°, avec 4° et un ciel voilé à midi dans
    la capitale, Bucarest.

  • 07.03.2021 (mise à jour)

    07.03.2021 (mise à jour)

    Covid – Plus d’un
    1,6 millions de Roumains se sont fait vacciner en Roumanie contre le coronavirus,
    la plupart avec des vaccins produits par Pfizer, Moderna et AstraZénéca. Par
    ailleurs, quelque 3 300 nouveaux cas de contamination au coronavirus ont été
    rapportés dimanche par le Groupe de communication stratégique. 1 100 patients
    positifs sont actuellement soins intensifs. Depuis le début de la pandémie en
    mars 2020, la Roumanie a rapporté plus de 828.000 cas de Covid-19, dont 90%
    guéris et plus de 20 900 décès.


    Ecoles – Vu la multiplication des cas de contamination en Roumanie, ces
    derniers jours, les autorités préparent de nouveaux des scénarios pour les
    écoles roumaines en fonction de la situation épidémiologique. Selon un ordre
    commun émis par les ministères de la Santé et de l’Education, les élèves
    en année terminale de collège et de lycée et ceux du primaire continueront à se
    rendre à l’école même dans le scénario rouge, où la ville enregistre plus de 3
    cas par mille habitants en 14 jours. Les collégiens et les lycéens le feront
    quand même en système mixte, c’est-à-dire que la moitié de la classe sera
    présenté dans la salle, alors que les autres resteront en ligne. Au moment où
    le taux d’incidence des infections dépasse les 6 cas par mille habitants, tous
    les élèves feront des cours en ligne. Ces décisions ont été prises dans le
    contexte où, plusieurs départements du pays affichent un taux de contamination
    de plus de trois cas par mille habitants, passant donc au scénario rouge. Il
    s’agit de Timiş, dans l’ouest, de Maramureş et de Cluj, les deux dans le
    nord-ouest, d’Ilfov, dans le sud, et de Braşov, dans le centre. S’y ajoute
    Bucarest, la capitale, où le taux d’incidence des contaminations au coronavirus
    a dépassé vendredi les 3 cas par mille habitants. La capitale retourne donc au
    scénario rouge qu’elle avait quitté le 20 janvier. Par conséquent les
    restaurants et les cafés ne pourront plus accueillir les clients à l’intérieur.
    Toujours à Bucarest, quelques centaines de personnes ont protesté dimanche contre
    le projet de la vaccination en débat actuellement au Parlement.


    Hôpitaux – Plusieurs nouveaux hôpitaux seront construits en Roumanie dans les 4
    années à venir à l’aide de fonds européens, a promis le premier ministre
    libéral Florin Cîţu. Il souhaite que la réalisation de cette priorité devienne
    la marque de son cabinet. Il faut que les nouveaux hôpitaux soient finalisés
    avant 2026, c’est la condition pour accéder aux fonds européens. C’est valable d’ailleurs
    pour tous les projets réalisés via le Plan national de redressement et de
    résilience, par lequel la Roumanie pourrait bénéficier de 30 milliards d’euros.
    Qui plus est, le mécanisme de paiement sera simplifié dans le cadre de ce Plan,
    promet encore le premier ministre, de sorte qu’il soit plus transparent et
    « différent de tout ce qui a été fait jusqu’ici à l’aide des fonds
    européens ». Des entités privées pourront y déposer leurs candidatures aux
    côtés des compagnies et institutions publiques. Par ailleurs, Florin Cîţu a
    fait savoir récemment, que 9% du budget du Plan national de redressement et de
    résilience serait alloué à l’Education et que près de 3 milliards d’euros
    seraient destinés à la Santé.








    Femmes – Le taux des femmes au sein des parlements nationaux des Etats membres
    de l’UE a augmenté de 21% en 2004 à 33% en 2020, apprend-on dans une étude
    d’Eurostat. Bien qu’il existe une variation considérable de la présence de
    femmes d’un pays à l’autre, elles ne sont majoritaires au sein d’aucun
    parlement de l’espace communautaire. En 2020, la plus grande présence des
    femmes au sein du législatif était enregistrée en Suède (près de 50%), puis en
    Finlande (46%) et en Belgique (42%). Au pôle opposé l’on retrouve la Hongrie et
    Malte (les deux avec 13%) et la Roumanie et la République tchèque (20%). Pour
    ce qui est des gouvernements européens, c’est la Finlande qui compte le plus
    grand nombre de femmes ministres (55%), suivie par l’Autriche (53%), la Suède
    (52%) et la France (51%). En Roumanie, les femmes ministres ne comptaient
    l’année dernière que pour 17% du gouvernement.



    Tennis – Plusieurs sportives roumaines
    participent au tournoi de tennis de Dubaï, qui démarre ce dimanche. Ana Bogdan et
    Irina Begu se retrouvent au tableau principal suite aux victoires obtenues dans les qualifications. S’y ajoutent Sorana Cîrste et Patricia Tig qui ont accédé directement au tableau principal.Elles participent aussi à l’épreuve de double, ayant pour partenaires des joueuses d’autres pays. A noter aussi
    que la gagnante de l’année dernière, Simona Halep (n°3 mondiale) ne participe
    pas cette année au tournoi de tennis de Dubaï.




    Météo – Le beau temps persiste en
    Roumanie dans les 24 prochaines heures. Le ciel sera couvert par endroits. Les
    maxima seront légèrement à la hausse et iront jusqu’à 11 degrés à Bucarest.



  • Retrospectiva săptămânii 28.02.- 06.03.2021

    Retrospectiva săptămânii 28.02.- 06.03.2021

    Bugetul României din 2021,
    adoptat


    După
    dezbateri aprinse, cu multe acuzaţii şi replici pe alocuri foarte acide, bugetul
    de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat pe 2021 au trecut, săptămâna
    aceasta, de Parlament în forma promovată de Guvern. Deputații și senatorii au
    respins toate cele câteva mii de amendamente depuse de PSD şi AUR, partide de
    Opoziție care au învinuit Executivul căa
    alocat bani discreţionar administraţiilor gestionate de reprezentanții Puterii,
    dar și că nu a respectat măsurile legale de majorare a alocaţiilor sau
    pensiilor. Este o premieră, a spus, însă, primul ministru Florin Cîţu, care a
    văzut în respingerea tuturor amendamentelor Opoziției inclusiv un test pentru
    unitatea coaliţiei de guvernare PNL-USR/Plus-UDMR. Potrivit premierului, bugetul
    propus este axat pe investiţii, relansare economică şi restructurarea statului.



    Dosare de răsunet, în vizor


    Fostul
    ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, şi Ioana Băsescu, fiica fostului
    preşedinte de centru-dreapta al României, Traian Băsescu, au primit, săptămâna
    aceasta, 8, respectiv, 5 ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani
    şi instigarea altor persoane la luare de mităîntr-un
    dosar privind finanţarea campaniei electorale a fostului șef al Statului la
    prezidenţialele din 2009. Sentința nu este definitivă.Nu
    același lucru se poate spune despre un alt dosar de pe masa Justiției – cel al
    protestului de la București, din 10 august 2018, împotriva Guvernului PSD de
    atunci. Printr-o decizie, de data aceasta, definitivă, Tribunalul Bucureşti a
    respins cererea DIICOT de redeschidere a urmăririi penale, dosarul fiind
    clasat, astfel că şefi ai Jandarmeriei de la acea vreme nu vor fi urmăriţi
    penal pentru intervenţia, considerată de unii disproporționată, împotriva
    manifestanţilor la acel miting.

    La puțin timp după decizia Tribunalului, clasarea
    dosarului ʹ10 augustʹ s-a transformat într-o dispută între magistraţi şi unii politicieni,
    aceștia din urmă nemulţumiţi de decizie. Însuși preşedintele țării, Klaus
    Iohannis, i-a cerut ministrului Justiției, Stelian Ion, să explice public,
    urgent, cum s-a ajuns la clasare. Lucrurile nu se pot încheia aici – a spus
    şeful statului.

    Consiliul Superior al Magistraturii a respins solicitarea ministrului
    Ion de a lua poziţie față de suspiciunile apărute în percepţia publică privind
    clasarea, în schimb, a cerut Inspecţiei Judiciare să verifice declaraţiile
    publice privind instrumentarea dosarului, în vederea apărării independenţei,
    imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a judecătorilor şi procurorilor. Iniţial,
    în iunie anul trecut, DIICOT a clasat dosarul privind protestul din 10 august -
    atât partea în care erau cercetaţi şefii Jandarmeriei, cât şi sesizarea privind
    o tentativă de lovitură de stat. Ulterior, fostul procuror-şef al DIICOT a
    infirmat parţial soluţia de clasare şi a dispus redeschiderea urmăririi penale
    doar în cazul şefilor jandarmilor.



    Poliția română în acțiune


    În
    ultimele zile, acțiuni ale polițiștilor români au aruncat o nouă umbră asupra
    acestei instituții, care s-a mai ʹremarcatʹ și în trecut prin intervenții
    ineficiente și comportament mai puțin onorabil. Doi
    muncitori care renovau un apartament în orașul Onești, județul Bacău, au
    fost omorâți, luni, de fostul proprietar de 68 de ani, supărat că fusese
    evacuat din locuință acum câțiva ani. Poliția a deschis focul pentru a intra în
    apartamentul în care bărbatul îi țineaostatici
    pe cei doi, după ce negocierile dintre agresor și forțele de ordine au eșuat. Ministerul
    de Interne a promis că va face un raport complet în acest caz în care există
    suspiciuni că forţele de ordine nu au acţionat corect. Șefii IPJ Bacău și ai poliției
    din Onești au fost schimbați din funcție, iar Parchetul a fost sesizat pentru
    neglijenţă în serviciu.

    Tot săptămâna aceasta, agenţi de la o secţie de poliţie
    din București au fost reţinuţi de procurori sub acuzaţia că, anul trecut, au
    torturat doi tineri care le atrăseseră atenţia că nu poartă mască de protecţie
    şi că dau amenzi fără temei. Nu în ultimul rând, se fac verificări în legătură
    cu o percheziţie efectuată de poliţişti din cadrul Poliţiei Transporturi,
    miercuri, lângă București, la o altă adresă decât cea menţionată în mandat. Poliţiştii
    care au descins la adresa greşită le-au amenințat cu moartea pe proprietară și
    fiica acesteia, nevinovate.



    Covid-19


    Al
    treilea val de Covid-19 prinde putere şi în România, numărul infectărilor
    anunțate la fiecare 24 de ore fiind în creștere. Creşte, însă, şi ritmul de
    vaccinare al populaţiei. Totalul celor care au primit cel puţin o doză a
    depăşit, săptămâna aceasta, pragul de 1 milion.

    Filmul lui Radu Jude, produs de Ada Solomon, câştigă Ursul de Aur la Berlinale

    Lungmetrajul Babardeală cu
    bucluc sau porno balamuc, regizat de romanul Radu Jude, coproducţie
    România-Luxemburg-Croaţia-Cehia, a fost recompensat, vineri, cu Ursul de Aur
    pentru cel mai bun film în cadrul celei de-a 71-a ediţii a Festivalului
    Internaţional de Film de la Berlin, desfăşurat online în perioada 1-5 martie.
    Subintitulată Schiţă pentru un film
    popular, pelicula a fost proiectată în premieră mondială în cadrul
    Berlinalei. Filmul analizează raporturile dintre individ şi societate, având ca
    punct de plecare urmările pe care un clip porno de amatori încărcat de o
    profesoară de şcoală generală pe un site specializat le provoacă în viaţa
    acesteia. Regizorul român Radu Jude
    a fost laureat, în 2015, cu Ursul de Argint pentru pelicula Aferim!.

  • Pandemia, cifre în creştere

    Pandemia, cifre în creştere

    Crește
    numărul cazurilor noi de COVID-19 din România. De asemenea, crește și numărul
    deceselor și al pacienților internați la Terapie Intensivă. Din ce în ce mai
    multe judeţe se află în zona roşie, cu incidenţe la 14 zile mai mari de trei
    cazuri la mia de locuitori. Autorităţile române au dat publicităţii, în
    premieră, date legate de testarea de coronavirus pentru fiecare judeţ. Potrivit
    acestora, cel mai mult s-a testat în primele zile ale lunii martie în București
    şi în judeţele Cluj şi Timiş, unde media zilnică depăşeşte o
    mie de teste. Cel mai puțin s-a testat în Vrancea, Buzău,
    Brăila, Teleorman, Giurgiu, Tulcea sau Sălaj, unde s-au făcut până la o sută de teste pe zi.


    Numărul mare de
    infectări din ultima perioadă este rezultatul prezenţei noilor tulpini de
    coronavirus, dar şi a unei uşoare relaxări în rândul populaţiei, este de părere
    medicul Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecţioase Victor
    Babeş din Timişoara.


    Virgil Musta: Probabil primăvara, vremea
    frumoasă, faptul că am început să ne vaccinăm, stresul de atâta timp, că avem
    deja un an în care avem restricţii; toate acestea cred că au contribuit la
    numărul mare de cazuri, dar principala sau una dintre cauzele importante este
    această nouă tulpină britanică, care este deja probabil în comunitatea noastră.


    Medicul crede că România este la începutul celui de-al treilea val al pandemiei
    de coronavirus. În context, Virgil Musta insistă asupra respectării cu
    stricteţe în continuare a tuturor măsurilor de protecţie:

    Am văzut în
    ultima săptămână, chiar în ultimele două săptămâni, că numărul de cazuri este
    în creştere. Singura metodă de a încerca să prevenim acest al treilea val sau
    să nu punem presiune pe sistemul de sănătate este să prevenim. Şi acum aş dori
    să reamintesc aceste reguli, pe care de fapt ar trebui în continuare să le
    păstrăm, până când constatăm că numărul de cazuri se reduce foarte-foarte mult
    şi practic până când ţinem sub control pandemia, şi anume: purtarea măştii,
    distanţarea socială şi igiena mâinilor; sunt foarte-foarte importante.

    Medicul
    a mai spus că persoanele cu factori de risc ar trebui să se vaccineze cât mai
    rapid. Între timp, ritmul de vaccinare
    anti-COVID continuă să crească în România, totalul celor care au primit cel
    puţin o doză depășind, în această săptămână, un milion.


    Și ministrul educaţiei,
    Sorin Cîmpeanu, a anunţat că s-a depăşit pragul de 100.000 de angajaţi din
    sistemul de învăţământ vaccinaţi împotriva coronavirusului, adică aproape 30%
    din total.


    La rândul său, premierul Florin Cîţu a dat asigurări că vaccinarea
    populației, care a început pe 27 decembrie, decurge bine, România fiind pe
    primele locuri în Europa în ceea ce privește vaccinarea. Prim-ministrul a
    adăugat că obiectivul guvernului este să garanteze că vom continua în
    acest fel
    . Potrivit şefului executivului, următorul obiectiv este
    vaccinarea a 10,4 milioane de români până în luna septembrie, adică mai mult de
    jumătate din populația țării.

  • Vaccinarea sau certificatele de vaccinare nu ar trebui să fie obligatorii pentru a călători

    Vaccinarea sau certificatele de vaccinare nu ar trebui să fie obligatorii pentru a călători

    Alianţa Manifestul Turismului European subliniază că obiectivul tuturor este ca Europa să se întoarcă la locul său: acela de cea mai importantă şi sigură destinaţie turistică din lume. Pe măsură ce programele de vaccinare ale Uniunii Europene progresează şi protejează cetăţenii cei mai vulnerabili, trebuie să ne pregătim împreună pentru reluarea călătoriilor – spun autorii. Setul de recomandări concrete pentru redeschiderea călătoriilor şi turismului în Europa a fost elaborat de peste 60 de organizaţii de turism din Uniune şi solicită crearea unui grup de lucru operativ coordonat de Comisia Europeană pentru restabilirea libertăţii de circulaţie.

    În centrul recomandărilor se află elaborarea unei foi de parcurs a Uniunii Europene pentru restabilirea în condiţii de siguranţă a călătoriilor, odată ce ţările ies din blocajele naţionale. Această foaie de parcurs va trebui dezvoltată şi aplicată în strânsă cooperare cu industria de profil şi cu partenerii sociali. Scopul este identificarea condiţiilor şi scenariilor în care restricţiile actuale privind călătoriile internaţionale ar putea fi relaxate şi, în cele din urmă, ridicate în întreaga Europă şi nu numai. Astfel, foaia de parcurs va trebui să fie flexibilă şi actualizată regulat – se precizează în adresa comună a setului de recomandări. Totodată, statele membre ar trebui să asigure testarea la preţuri accesibile, capacitatea suficientă, recunoaşterea reciprocă a testelor între ţările comunitare şi la nivel internaţional. Referitor la certificatele E-Health, se doreşte coordonarea urgentă, la nivelul Uniunii Europene, pentru a evita apariţia a 27 de certificate de sănătate diferite care să acopere testarea, vaccinarea şi/sau imunitatea.

    Între timp, Comisia Europeană a anunţat că va prezenta în 17 martie un pachet de măsuri axat pe desfăşurarea călătoriilor şi ridicarea restricţiilor impuse din cauza pandemiei, care va include şi propunerea sa privind paşapoartele verzi digitale.

    Vorbind la o conferinţă de presă după o reuniune informală a miniştrilor europeni ai Sănătăţii, vicepreşedintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a asigurat că obiectivul va fi stabilirea unei direcţii comune către o deschidere sigură şi egală a Europei. Acest paşaport va fi propus de Comisia Europeană ca un instrument legislativ, aşadar nu va fi opţional, şi va avea la bază tratatele europene şi libertatea de circulaţie în Uniune – a explicat Margaritis Schinas. Documentul digital va arăta dacă titularul său a fost sau nu vaccinat anti-COVID, rezultatele la testele efectuate sau dacă a trecut printr-o contaminare cu noul coronavirus. Trebuie să căutăm modalităţi de a folosi acest instrument pentru a facilita mobilitatea evitând discriminările între cetăţeni – a subliniat Margaritis Schinas.