Radio România Internațional

Tag: vaccin

  • Un million de personnes vaccinées en Roumanie

    Un million de personnes vaccinées en Roumanie

    Voici plus de deux mois, la campagne de vaccination contre le Covid-19 était lancée en Roumanie, ce qui apportait un nouvel espoir dans la lutte contre ce virus redouté. La première étape a concerné les professionnels de la santé ; la deuxième, en cours, est destinée aux personnes de plus de 65 ans, aux personnes atteintes de maladies chroniques, quel que soit leur âge, et aux employés des domaines essentiels. La campagne comporte également une troisième phase, qui vise le reste de la population.



    Selon le Comité national de coordination des activités relatives à la vaccination contre le COVID-19, le pays se classe parmi les premiers au monde en termes de nombre de personnes immunisées. Mercredi, une femme de 86 ans a été la millionième vaccinée contre le COVID en Roumanie. « Vous verrez que les choses iront beaucoup plus vite à partir de maintenant », a assuré le premier ministre Florin Cîţu, qui a noté que l’objectif initial était de près d’un million de personnes immunisées jusqu’à la fin mars, et que l’objectif de 10,4 millions de Roumains vaccinés à la fin septembre restait valable. « La campagne d’immunisation se passe bien, nous occupons une des trois premières places en Europe, et nous nous assurons que cela reste ainsi », a souligné Florin Cîţu. Dans le même temps, le chef du cabinet de Bucarest a ajouté que, pour avoir une campagne de vaccination réussie, il est nécessaire que les règles sanitaires soient maintenues. « Je vois partout — car je passe dans la rue, je monte aussi dans le métro – des gens qui ne portent pas de masque. Nous ne pouvons pas nous permettre cela pour le moment, nous ne pouvons pas nous détendre en ce moment », a-t-il souligné. Les médecins affirment, à leur tour, que la population doit continuer à se conformer aux mesures visant à prévenir l’infection et ne pas baisser la garde pour le moment.



    Récemment, le coordinateur de la campagne nationale d’immunisation, le médecin Valeriu Gheorghiţă, a déclaré qu’une troisième vague de la pandémie de coronavirus n’était pas exclue, étant donné que les nouvelles souches sont plus contagieuses. Ce danger est également souligné par les experts en politiques de santé publique. En outre, la Roumanie est sur une pente légèrement ascendante du nombre de cas, et le nombre de personnes infectées au SARS-CoV-2 qui s’adressent aux établissements sanitaires augmente. Les spécialistes soulignent qu’il y a des cas moyens et sévères, et que la plupart des personnes qui se présentent maintenant à l’hôpital sont jeunes.



    L’Organisation mondiale de la santé estime qu’il est peu probable que la pandémie de Covid-19 s’achève cette année. À l’heure actuelle, l’organisation se concentre sur le maintien de la transmission à un niveau aussi faible que possible et sur l’immunisation d’un nombre croissant de personnes. L’administration des doses de vaccin s’est améliorée depuis 10 semaines, affirment les responsables de l’organisation – bien qu’il y ait eu d’énormes défis dans leur distribution -, mais le nombre de cas suit un cours ascendant.


    (Trad. : Ligia)

  • Liderii UE cer accelerarea campaniei de vaccinare anti COVID-19

    Liderii UE cer accelerarea campaniei de vaccinare anti COVID-19

    Oboseala provocată de respectarea restricțiilor anti Covid 19 este tot mai mare. A fost un an cu multe încercări. Insa nu putem renunța acum la tot ce am făcut, a spus șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, la finalul unei reuniuni a șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană organizată prin videoconferință. S-a discutat despre stadiul în care se află în momentul de față pandemia de COVID 19, despre noile restrictii de circulație impuse de unele state membre, dar mai ales despre noile tulpini de coronavirus.

    Situația rămâne îngrijorătoare în multe părți ale Europei. În același timp trebuie să fim atenți la noile variante de Sars Cov 2 care continuă să se răspândească. Tulpina britanică, sauB.1.1.7, este acum prezentă în 26 din cele 27 state membre. Varianta sud-africană a ajuns în 14 state membre, iar cea braziliană în 7, a atras atenția Ursula von der Leyen, care își dorește o intensificare a campaniei de vaccinare anti Covid 19 în întreaga Uniune. Acum, în multe țări membre, imunizarea înaintează lent, afectată fiind de întârzierile semnificative din procesul de livrare a dozelor.

    Prioritatea noastră este să accelerăm producția și distribuția de vaccinuri. Și astfel să intensificăm vaccinarea în întreaga Uniune, a dat asigurări președintele Consiliului European, Charles Michel, care a ținut să adauge:

    Susținem eforturile Comisiei de a colabora cu industria pentru a identifica blocajele, pentru a garanta lanțurile de aprovizionare și pentru a extinde producția. Ne dorim mai multă predictibilitate și transparență din partea companiilor farmaceutice, care trebuie să își respecte angajamentele.


    De altfel, Comisia Europeană promite o creştere accentuată a numărului de doze disponibile chiar din această lună în special din partea laboratoarelor Pfizer/ BioNTech şi Moderna. În curând ar urma să fie aprobat în Uniune şi un al patrulea vaccin anti Covid 19, cel produs compania Johnson & Johnson. În aceste condiții, șefa executivului comunitar a vrut să transmită și un mesaj de speranță:

    Suntem optimişti cu privire la capacitatea noastră de a ne atinge obiectivul, acela de a vaccina 70% din populaţia adultă a Uniunii până la sfârşitul verii. Ar fi vorba de 255 de milioane de oameni.


  • 38.158 de persoane au fost imunizate în România, în ultimele 24 de ore

    38.158 de persoane au fost imunizate în România, în ultimele 24 de ore

    38.158 doze de vaccin, 28.693 Pfizer şi 9.465 AstraZeneca, au fost administrate, în România, în ultimele 24 de ore, informează Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

    37.216 de persoane au primit prima doză, iar 942 au fost vaccinate și cu doza a doua, potrivit sursei citate.

    De la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, până în prezent 1.603.179 de doze de vaccin au fost administrate unui număr de 983.997 persoane. Dintre acestea, 364.814 au primit o doză, iar altor 619.183 le-a fost administrată și cea de-a doua doză.

    129 de reacţii adverse: 4 de tip local şi 125 de tip general, au fost înregistrate în ultimele 24 de ore.. De la începutul imunizării, s-au înregistrat 5.587 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.

    19 reacţii adverse sunt în curs de investigare, menționează CNCAV.

  • Un an de coronavirus în România

    Un an de coronavirus în România

    Pe 26 februarie 2020, în România a fost confirmat primul caz de COVID-19 – un tânăr de 25 de ani dintr-o localitate din sudul țării, care a fost tratat la București și s-a vindecat. Două săptămâni mai târziu, Organizaţia Mondială a Sănătăţii declara pandemia, iar pe 16 martie a fost instaurată starea de urgenţă în România. În decurs de un an, numărul cazurilor de infectare confirmate pe teritoriul țării a ajuns la aproape 800 de mii, iar peste 20 de mii de români au murit în urma complicațiilor asociate SARS–CoV-2.


    România se află în al treilea val al epidemiei de coronavirus, a apreciat, la Radio România, preşedintele Centrului pentru Inovaţii în Medicină, Marius Geantă : Cred că acest val trei a început, de fapt, în urmă cu două-trei săptămâni, doar că în cifre creşterea se vede abia în ultima săptămână. Testăm mai puţin decât recomandă Centrul European pentru Controlul Bolilor. De aceea, şi numărul de cazuri diagnosticate zilnic este la un nivel relativ redus faţă de cifrele cu care eram obişnuiţi în toamnă, la valul doi. Însă, dacă ne uităm la numărul de internări în secţiile de ATI, vom vedea că acolo în foarte puţine zile au scăzut sub 900 de persoane care au nevoie, iar acesta este un indicator, cred eu, extrem de fidel.


    De ceva timp, cifrele raportate de Grupul de Comunicare Strategică sunt din nou în ușoară creștere, de la zi la zi, în paralel fiind confirmate, în mai mult de jumătate din județele țării, cazuri de infectare cu tulpina britanică a coronavirusului, mult mai contagioasă. Despre factorii care ar fi putut duce la creşterea numărului de infectări din ultima perioadă a vorbit și doctorul Marius Geantă: Există această coincindenţă între deschiderea şcolilor şi creşterea numărului de cazuri. Pe de altă parte, am văzut cât de mult au fost asaltate pârtiile sau staţiunile montane în aceeaşi perioadă. Dacă se va pune problema luării unor măsuri mai stricte, de limitare a unor anumite activităţi, trebuie ales cu foarte mare grijă. Una este să reînchidem şcolile, alta este să limităm activităţile, eu ştiu, de tipul acesta, HoReCa sau staţiunile turisitice.


    La propunerea Grupului tehnico-ştiinţific privind gestionarea bolilor contagioase, Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă de la București a decis să schimbe formula de calcul a ratei de incidență a cazurilor, astfel că, de acum, în aceasta vor fi incluse și focarele din fiecare localitate. Acestea se regăsesc în principal în spitale şi în centrele de îngrijire. Între timp, este în plină desfășurare campania de vaccinare, care în România a început pe 27 decembrie, odată cu celelalte țări membre ale UE. Potrivit preşedintelui Comitetului Naţional de Coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, România se află pe locul al doilea la nivel comunitar şi pe locul şase la nivel mondial în ce priveşte administrarea celei de-a doua doze de vaccin, raportat la suta de locuitori.

  • CE lanseaza Incubatorul HERA

    CE lanseaza Incubatorul HERA

    Răspândirea mai rapidă a noilor variante ale
    coronavirusului SARS-Cov-2 provoacă îngrijorări tot mai mari în Europa
    din cauza riscului crescut de contagiune şi a posibilei rezistenţe la
    vaccinurile anti-COVID-19 deja create. Pentru a frâna răspândirea lor Comisia
    Europeană a prezentat un plan de pregătire în domeniul bioapărării împotriva
    variantelor noului coronavirus, denumit Incubatorul HERA.


    Ce
    este şi care este rolul acestuia ne spune Eliza Vaş, expert de la
    Serviciul Studii Europene din cadrul Institutului European din România (IER):

    Incubatorul este reprezentat de Planul european
    de pregătire în domeniul bioapărării împotriva variantelor/tulpinilor noi ale
    virusului SARS-Cov-2. Cel mai probabil, pe viitor, incubatorul va evolua către
    crearea Autorității europene pentru pregătire și răspuns în situații de
    urgență sanitară. Acest plan are
    scopul de a aduce împreună cercetători, întreprinderi din domeniul
    biotehnologiei, autorități de reglementare și instituții publice pentru a face
    schimb de date și pentru a dezvolta noi maniere de cooperare pentru adaptarea
    vaccinurilor existente. Planul este cu atât mai necesar pentru că avem diverse
    tulpini are virusului care au grad mare de contagiune în rândul populației sau
    pot genera o simptomatologie mai complexă (cum este varianta identificată în
    Regatul Unit, sau variantele depistate în Africa de Sud sau în Brazilia). Uniunea
    Europeană îşi dorește să acționeze cât mai repede în așa fel încât să avem
    soluții fiabile pentru a contracara potențialele infectări.


    Incubatorul HERA va aduna la un loc resursele
    publice şi private europene pentru dezvoltarea de medicamente, teste pentru
    detectarea mutaţiilor COVID, precum şi pentru cercetare şi producere rapidă de
    vaccinuri de generaţie nouă eficiente împotriva noilor tulpini. Cu detalii
    despre fondurile alocate de UE unor acţiuni din planul de pregătire în domeniul
    bioapărarii revine Eliza Vaş:

    In primul rând
    vor fi dezvoltate teste
    specializate pentru noile variante astfel încât să fie sprijinită secvențierea
    genomică în statele membre şi pentru acest fapt vor fi asigurate cel puțin 75
    de milioane EUR; vor fi intensificate cercetarea
    și schimbul de date vizând variantele şi va fi asigurată o finanțare de 150
    milioane de euro. Un alt aspect de la nivel european este suplimentarea
    Instrumentului pentru sprijin de urgență și utilizarea Facilităţii de finanțare InnovFin, din cadrul
    programului Orizont 2020 și al succesorului său InvestEU, pentru a finanța
    acordurile preliminare de achiziție noi sau prelungite din domeniul vaccinurilor.


    Noul Plan european are câteva priorităţi. Potrivit
    Elizei Vaş, este vorba în primul rând de depistarea,
    analizarea tulpinilor virusului și adaptarea la acestea. O măsura concretă în
    acest caz este legată de crearea rețelei
    VACCELERATE, prin care vor fi realizate trialuri clinice vizând COVID-19, din
    care fac parte 16 state membre ale UE și cinci țări din afara Uniunii. O a doua direcţie de acţiune este accelerarea aprobării de către autoritățile
    de reglementare a vaccinurilor și punerea la
    dispoziție a unor orientări privind cerințele în materie de date.O altă
    prioritate este sprijinirea producției rapide în masă de vaccinuri
    adaptate sau noi împotriva COVID-19. Potrivit CE, acțiunile recent anunțate vor fi însoțite de cooperare la nivel mondial
    prin intermediul Organizației Mondiale a Sănătății și al inițiativelor globale
    vizând vaccinurile.




  • A început vaccinarea în învăţământ

    A început vaccinarea în învăţământ

    În
    România a început, miercuri, campania de vaccinare prioritară pentru cadrele
    didactice, după ce în platforma informatică pusă la dispoziție de autorități la
    începutul campaniei de imunizare, nu au reușit să se programeze majoritatea
    profesorilor. Au fost deschise centre în București și în alte județe pentru imunizarea
    acestora.


    Potrivit unui anunț al Comitetului național de coordonare a
    vaccinării anti-Covid, aproape patru mii de cadre didactice au fost imunizate cu
    vaccinurile de la AstraZeneca și BioNTech Pfizer numai în prima zi a acestei campanii.
    Programarea se va face pentru profesori după o altă modalitate, nu în platforma
    informatică, ca până acum. Unitățile de învățământ vor face liste cu personalul
    care dorește să se vaccineze, listele vor fi transmise către inspectorate, iar
    de acolo către direcţiile de sănătate. Astfel, până pe 10 martie, vor fi
    vaccinaţi peste 60.000 de profesori care se adaugă celor 42.000 deja vaccinati
    prin platforma informatică pusă la dispoziție de autorități încă de la
    începerea campaniei de vaccinare şi celor 128.000 programaţi deja în această platformă.


    Între timp, creşte în continuare numărul elevilor şi al profesorilor
    diagnosticaţi cu noul coronavirus. Conform datelor centralizate de Ministerul
    Educaţiei, în primele două săptămâni de la reluarea şcolii, 730 de clase au fost
    nevoite să-şi întrerupă activitatea din cauza apariţiei unor cazuri de
    COVID-19. În total, peste 800 de elevi şi aproape 640 de cadre didactice au
    fost diagnosticate cu noul virus de la 8 februarie, când a început semestrul al
    doilea cu prezenţa fizică la școală a majorităţii copiilor.


    Și, potrivit unei
    analize a Institutului Naţional de Sănătate Publică, în România se remarcă o
    tendinţă de creştere a ratei de incidenţă la nivel naţional a noilor infectări
    în ultimele două săptămâni. Datele arată că în majoritatea judeţelor şi în
    capitală se înregistrează o rată de incidenţă cumulată de peste o sută de
    cazuri la suta de mii de locuitori, iar majoritatea sunt în zone urbane.


    Mai
    mult, Institutul constată că în ultimele şase zile evoluţia numărului de cazuri
    de infecţie cu virusul SARS-CoV-2 s-a înscris într-un trend ascendent, ajungând
    la o medie de 2.640 de cazuri pe zi, valoare echivalentă cu cea înregistrată în
    20 ianuarie. Se observă, totodată, că ratele de incidenţă săptămânale au
    crescut majoritar la grupa de vârstă 0 – 19 ani şi la grupa de vârstă 20 – 39
    de ani.


    Reprezentanţii Institutului spun că există trei scenarii posibile de
    evoluţie a situaţiei epidemiologice. Primul dintre ele este creşterea constantă
    cu 1% pe zi, ceea ce ar conduce la o medie de 3.300 de cazuri zilnice la 20
    martie. Al doilea scenariu – o creştere constantă cu 2% pe zi, ceea ce ar
    conduce la o medie de 4.600 de cazuri zilnice la 20 martie, iar ultimul
    scenariu ia în calcul o creştere constantă de 4% pe zi, ceea ce ar conduce la o
    medie de 8.900 de cazuri zilnice la aceeași dată. Specialiştii anticipează că
    evoluţia cazurilor din ultimele şapte zile ne îndreaptă spre cel de-al doilea
    scenariu.

  • INSP a actualizat definițiile de caz pentru COVID-19

    INSP a actualizat definițiile de caz pentru COVID-19

    Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a actualizat, miercuri, definiţiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19), precizând semnele şi simptomele pentru infectarea cu SARS-CoV-2, dar şi ce înseamnă caz posibil, caz probabil, caz confirmat.

    Caz posibil este orice persoană care întruneşte criteriile clinice.

    Caz probabil este orice persoană care întruneşte criteriile clinice şi care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat sau orice persoană care întruneşte criteriile de diagnostic imagistic.

    Caz confirmat este orice persoană care întruneşte criteriile de laborator. Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile, informează INSP.

    Contactul direct este definit ca:

    persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19;

    persoană care a avut contact fizic direct cu un caz (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);

    persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă);

    persoană care a avut contact cu un bolnav la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute;

    persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;

    persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient care are virus sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient, fără portul corect al echipamentului de protecţie.

    Orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protecţie corespunzător şi a respectat distanţarea fizică nu este considerată contact direct, conform INSP.

    Definiţiile de caz COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM) trebuie să ţină cont de perioadele de incubaţie cunoscute la acest moment, respectiv numărul de zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei, prevalenţa COVID-19 în instituţie/secţie, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate sau din unitatea medicală, precum şi orice alte date care indică în mod plauzibil sursa infecţiei.

    În acest sens, pot fi întâlnite următoarele situaţii:

    * Caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate: simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere; debutul simptomelor în zilele 3-7 şi o suspiciune puternică de transmitere în comunitate;

    * Caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată: debutul simptomelor în ziua 3-7 după admitere, cu informaţii insuficiente cu privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie;

    * Caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital: debutul simptomelor începând cu a 8-a -14-a zi de la internare, debutul simptomelor în ziua 3-7 şi o suspiciune puternică de transmitere a virusului prin asistenţa medicala acordată;

    * Caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital: debutul simptomelor în ziua mai mare sau egală cu ziua a 14-a după internare.

    Există şi situaţia în care apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează într-un interval de 14 zile de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu, reinternare), situaţie în care sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată. În această situaţie evaluarea finală trebuie să ţină cont de paticularităţile cazului. Aceste definiţii nu se pot aplica în situaţia COVID-19 la personalul medico-sanitar. Clasificarea sursei de virus în rândul personalului medico-sanitar recunoaşte aceleaşi categorii, dar trebuie să se bazeze pe o evaluare individuală a fiecărui caz privind probabilitatea expunerii la cazurile de COVID-19 în cadrul asistenţei medicale acordate în unitatea sanitară, respectiv în comunitate, afirmă INSP.

    Sunt exceptate de la testare persoanele asimptomatice vaccinate complet, cu 2 doze, la care au trecut minimum 10 zile de la doza a doua, cele care care accesează serviciile medicale pentru alte patologii, potrivit INSP.

    Se recomandă, în continuare, testarea tuturor persoanelor simptomatice (care întrunesc criteriile din definiţia de caz), inclusiv a celor vaccinate complet, cu două doze, şi la care au trecut minimum 10 zile de la a doua doză.

    sursa: agerpres

  • 28.217 persoane imunizate, în România, în ultimele 24 de ore

    28.217 persoane imunizate, în România, în ultimele 24 de ore

    28.217 doze de vaccin au fost administrate în ultimlee 24 de ore, în România: 18.480 – Pfizer, 7 – Moderna şi 9.730 – AstraZeneca, informează Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

    18.237 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar 9.980 de persoane au primit și cea de-a doua doză..

    De la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, s-au administrat 1.466.649 de doze unui număr de 855.097 persoane, dintre care 243.544 cu o doză, iar 61.553 – şi cu doza a doua.

    În ultimele 24 de ore, s-au înregistrat 193 de reacţii adverse: 6 de tip local şi 187 de tip general.

    4.769 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZenca au fost înregistrate de la începutul imunizării.

    14 reacţii adverse sunt în curs de investigare, potrivit CNCAV.

  • 29.344 de persoane imunizate în ultimele 24 de ore

    29.344 de persoane imunizate în ultimele 24 de ore

    Potrivit datelor puse la dispoziția CNCAV de către INSP, prin aplicația Registrul Electronic Național al Vaccinărilor (RENV), în ultimele 24 de ore au fost imunizate 29.344 de persoane

    17.412 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, dintre care 7.730 cu vaccinul Pfizer, 75 cu vaccinul Moderna şi 9.607 cu vaccinul AstraZeneca,

    11.932 de persoane au primit doza a doua de vaccin, acesta fiind de la compania Pfizer.

    S-au administrat 1.279.206 doze de vaccin Pfizer (începând cu 27 decembrie 2020). 77.802 doze de vaccin Moderna (începând cu 4 februarie 2021) şi 81.424 doze de vaccin AstraZeneca (începând cu 15 februarie 2021). Totalul dozelor administrare fiind 1.438.432

    Total reacţii adverse în ultimele 24 de ore, 211, dintre care 53 la vaccinul Pfizer, 11 la vaccinul Moderna şi 147 la vaccinul AstraZeneca..

    14 reacţii adeverse sunt în curs de investigare

  • Persoanele fără adăpost, vaccinate cu prioritate

    Persoanele fără adăpost, vaccinate cu prioritate

    La aproape un an de la înregistrarea pe teritoriul său a primului caz de infectare cu SARS-CoV-2, în România bilanțul deceselor asociate acestui coronavirus se apropie de 20 de mii. Campania de vaccinare a început, ca pretutindeni în Uniunea Europeană, pe 27 decembrie, iar datele centralizate la nivel comunitar arată că rata de imunizare în România este una dintre cele mai bune, țara situându-se pe a treia poziție din acest punct de vedere. Ritmul în care se derulează campania de vaccinare până la acest moment ne confirmă atingerea obiectivului dorit, acela de a imuniza populaţia într-un timp cât mai scurt, spune președintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19, Valeriu Gheorghiță. El a anunțat, sămbătă, că, în România, numărul persoanelor imunizate l-a depăşit pe cel al persoanelor infectate. Strategia de vaccinare adoptată de București a acordat prioritate cadrelor medicale, iar rezultatele se văd deja – în randul acestora, infectările au scăzut cu circa 85%.

    Aria de vaccinare a fost extinsă apoi la persoanele cu boli cronice, la cele cu vârstă peste 65 de ani, din căminele de bătrâni sau din centrele de asistență socială, dar și din instituțiile considerate esențiale. Profesorii se numără și ei în această categorie, cu atât mai mult cu cât de două săptămâni în România au fost reluate cursurile cu prezența majorității elevilor în bănci. Conform Ministerului Educației, din 8 februarie, când a început semestrul al doilea, peste 800 de elevi și circa 640 de cadre didactice au fost diagnosticate cu coronavirus, circa 700 de clase fiind nevoite să-și întrerupă activitatea. Autoritățile pledează pentru imunizarea accelerată a angajaților din Educație, în acest sens fiecare inspectorat școlar județean și fiecare universitate trebuind să furnizeze cât mai rapid către Direcțiile de Sănătate Publică listele nominale cu personalul care dorește să se vaccineze în centrele dedicate, a explicat Valeriu Gheorghiță

    Nu mai avem nevoie de o programare în platforma de programare tocmai pentru a nu aștepta la eliberarea unui loc. Datele sunt centralizate de către fiecare unitate de învățământ și remise către inspectoratele școlare. În colaborare cu DSP se stabilesc locațiile unde se va derula activitatea de vaccinare, în principiu în fiecare județ sunt circa două locații.

    Peste 40 de mii de angajați din învătămând s-au vaccinat deja, iar jumătate dintre aceștia au făcut și rapelul. Și persoanele fără adăpost au fost trecute în categoria cu prioritate și sunt imunizate anti-COVID cu ajutorul unor echipe mobile, sprijinite de autoritățile locale și direcțiile de asistență socială. În cazul acestora, cea mai mare provocare ține, potrivit lui Valeriu Gheorghiță, ca după administrarea primei doze persoanele respective să poată fi regăsite pentru rapel. Până acum, circa 300 de persoane fără adăpost au primit prima doză şi cam tot atâtea au făcut și rapelul.

  • 27.944 de persoane au fost imunizate în România, în ultimele 24 de ore

    27.944 de persoane au fost imunizate în România, în ultimele 24 de ore

    27.944 de doze de vaccin au fost administrate, în România, în ultimele 24 de ore: 19.522 – Pfizer, 115 – Moderna şi 8.307 – AstraZeneca, informează Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

    14.590 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar 13.354 de persoane au primit cea de-a doua doză,, potrivit CNCAV.

    De la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 1.379.223 doze unui număr de 803.098 persoane, dintre care 226.972 cu o doză, iar 576.126 – şi cu doza a doua.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 200 de reacţii adverse: 18 de tip local şi 182 de tip general.

    4.184 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca s-au înregistrat de la începutul imunizării: 649 sunt reacţii de tip local, iar 3.535 reacţii generale.

  • A zecea tranşă de vaccin Pfizer/BioNTech va sosi luni în România

    A zecea tranşă de vaccin Pfizer/BioNTech va sosi luni în România

    A zecea tranşă de vaccin Pfizer/BioNTech, care constă în 201.240 doze de vaccin, va sosi luni în România, pe cale aeriană.

    Mâine, 22 februarie, sosește în România, pe cale aeriană, cea de a zecea tranșă de vaccin de la Pfizer BioNTech care constă în 201.240 doze de vaccin. Acestea vor ajunge pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca și Timișoara, a transmis, duminică, Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV).

    Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă, informează CNCAV.

    Procesul de vaccinare continuă atât în centrele din Bucureşti, cât şi din ţară. Ddzele vor fi distribuite, după cum urmează:

    * Centrul Naţional de Stocare Bucureşti: 59.670 doze;
    * Centrul Regional de Depozitare Braşov: 23.400 doze;
    * Centrul Regional de Depozitare Cluj: 23.400 doze;
    * Centrul Regional de Depozitare Constanţa: 23.400 doze;
    * Centrul Regional de Depozitare Craiova: 24.570 doze;
    * Centrul Regional de Depozitare Iaşi: 23.400 doze;
    * Centrul Regional de Depozitare Timişoara: 23.400 doze.

    În centrele de vaccinare vor fi folosite atât doze recepţionate de România în tranşa curentă, cât şi în tranşele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Naţional şi centrele regionale de depozitare, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti.

    Conform calendarului de livrare, următoarea tranşă de vaccin ar urma sa fie adusă în România luni, 1 martie, iar la acest moment se aşteaptă confirmarea oficială în acest sens din partea firmei producătoare. În România, alocarea dozelor de vaccin se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziţie de firma producătoare, sens în care, săptămânal, ţara noastră primeşte tranşele de vaccin necesare imunizării populaţiei, afirmă CNCAV.

    Până la acest moment, în România s-au recepţionat 1.308.509 de doze de la Pfizer/BioNTech şi au fost administrate 1.220.088 de doze persoanelor înscrise la vaccinare.

  • 32.924 de persoane au fost imunizate în ultimele 24 de ore

    32.924 de persoane au fost imunizate în ultimele 24 de ore

    32.924 de doze de vaccin au fost administrate în România, în ultimele 24 de ore: 23.482 – Pfizer, 298 – Moderna şi 9.144 – AstraZeneca, informează Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

    17.268 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar doza a II-a de ser au primit-o 15.656 de persoane.

    De la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 1.351.279 doze unui număr de 788.508 persoane, dintre care 225.736 cu o doză, iar 562.772 – şi cu doza a doua.

    În ultimele 24 de ore, s-au înregistrat 240 de reacţii adverse: 11 de tip local şi 229 de tip general.

    De la începutul imunizării, au fost înregistrate 3.984 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca. 631 sunt reacţii de tip local, iar 3.353 reacţii generale.

  • La semaine du 15 au 21 février

    La semaine du 15 au 21 février

    La Roumanie, parmi les pays européens ayant vacciné le plus de personnes

    La Roumanie compte toujours parmi les Etats de l’Union européenne qui ont vacciné le plus de personnes contre la Covid-19, a déclaré le coordinateur de la campagne nationale de vaccination, le médecin Valeriu Gheorghiţă. Le responsable a ajouté que les bénéfices de la vaccination étaient déjà visibles dans le pays, deux mois seulement après le début de la campagne d’immunisation. D’après les chiffres officiels, près de 90% des personnels médicaux ont reçu les deux doses et plus de 98% des soignants ont reçu la première injection. En ce moment, la Roumanie est en train de vacciner les personnes de plus de 65 ans, les malades chroniques et les salariés des secteurs jugés essentiels. La plupart des doses administrées jusqu’à présent provenaient des laboratoires Pfizer/BioNTech, mais les vaccins Moderna et AstraZeneca sont aussi utilisés depuis ce mois-ci. Plus de 1,3 millions de doses ont été utilisées en Roumanie depuis le début de la campagne de vaccination, le 27 décembre dernier, a encore précisé le Comité national de coordination de la campagne d’immunisation contre la Covid-19. A partir de la mi-mars, le rythme de vaccination connaîtra une accélération considérable, car 200 cabinets médicaux supplémentaires commenceront à administrer des doses.

    Le régime spécial de retraite des sénateurs et des députés, abrogé par le Parlement de Bucarest

    Le Parlement de Bucarest a adopté, mercredi, à une large majorité, un projet de loi qui prévoit l’abrogation des retraites spéciales pour les sénateurs et les députés, six ans après que les sociaux-démocrates avaient fait entrer ces bénéfices dans la loi. Aux dires du président de la Chambre des députés, le libéral Ludovic Orban, la suppression de ce régime spécial de retraite n’est qu’un premier pas. Il faudra s’attaquer frontalement à toute la législation en la matière, afin d’ arriver à un système de retraites contributif en Roumanie, a indiqué le leader du principal parti au pouvoir. 800 anciens parlementaires touchent à présent ces pensions de retraite spéciales, qui représentent près de 10 millions d’euros par an, payés du budget de l’Etat. De l’avis de Ludovic Orban, la loi adoptée cette semaine par le législatif est « parfaitement constitutionnelle » et ne pourrait pas être déclarée inconstitutionnelle par la Cour constitutionnelle de la Roumanie.

    Suppression de la controversée Section d’enquête des infractions de la Justice

    L’exécutif roumain a adopté jeudi un projet de loi relatif à la suppression de la Section d’enquête des infractions de la Justice, malgré l’avis négatif émis la semaine dernière par le Conseil supérieur de la magistrature. Les recommandations des institutions européennes et internationales ont compté parmi les arguments en faveur de cette mesure, promue par le ministre de la Justice Stelian Ion. Le ministre a rappelé les controverses apparues lors de la création de la Section d’enquête et le bilan d’activité de l’institution, qu’il juge honteux. De l’avis du vice-premier ministre Dan Barna, de l’Union Sauvez la Roumanie-PLUS, la décision du gouvernement « nous éloigne de l’héritage toxique laissé par les gouvernements du Parti social-démocrate et par Liviu Dragnea et constitue un premier pas pour « réparer » les lois de la justice. La Roumanie se donne actuellement pour tâche de retrouver la crédibilité et la dignité du fonctionnement du système de justice. » Dans un message posté sur les réseaux sociaux, l’ex-ministre social-démocrate de la Justice Robert Cazanciuc soutient que la Section d’enquête est la seule structure du Parquet libre de toute ingérence politique. Les procureurs de l’institution sont recrutés uniquement par le Conseil supérieur de la magistrature, le garant de l’indépendance de la justice, argumente M. Cazanciuc.

    Les syndicats poursuivent leurs protestations

    Les syndicats ont poursuivi leurs protestations cette semaine, à Bucarest et dans d’autres villes de Roumanie. En début de semaine, des salariés de la police, de l’administration publique, de l’assistance sociale et des finances se sont rassemblés devant le siège du gouvernement. Ils ont été suivis, plus tard dans la semaine, par des travailleurs d’autres secteurs d’activité. Les syndicalistes ont également manifesté devant les sièges de deux partis membres de la coalition au pouvoir – le Parti national libéral et l’Union Sauvez la Roumanie-PLUS. De l’avis des protestataires, le projet de budget de cette année prône l’austérité et ne fera que prolonger la crise économique engendrée par la pandémie. Les employeurs et les salariés de l’industrie de l’hospitalité se sont joints aux protestations, tout comme les cheminots. Ces derniers réclament l’application du Statut du personnel ferroviaire, soit un texte de loi qui prévoit la majoration des salaires et des investissements pour la modernisation des lignes de chemins de fer.

    Le secrétaire général de la confédération syndicale Cartel Alfa, Petru Dandea, déclarait : « La Roumanie traverse une période de crise économique. Il ne faut pas proposer des mesures d’austérité en plus de cela, car ça ne fait qu’empirer les choses. Il paraît que le gouvernement ne comprend pas cela. C’est ce que nous visons par nos protestations, sensibiliser les ministres et l’exécutif, justement pour qu’ils proposent des politiques de développement. C’est ce qui manque dans le contexte actuel, de crise. »

    A leur tour, les membres de la Fédération Solidaritatea Sanitară ont réclamé, dans la rue, plus de fonds pour la Santé, le respect de leurs droits légaux et des mesures de protection pour les salariés du secteur.

    La Journée Brancusi, fêtée en Roumanie et dans le monde

    La Roumanie a, en la personne de Constantin Brâncuşi, un ambassadeur unique au monde, qui continue à nous représenter avec vertu et grand honneur, même après son passage vers l’au-delà, affirmait le ministre de la Culture, Bogdan Gheorghiu, dans un message transmis pour la Journée nationale Constantin Brâncuşi. La Roumanie fête la naissance du célèbre sculpteur le 19 février. Cette année, plusieurs événements, en ligne pour la plupart, ont marqué les 145 ans écoulés depuis la naissance de l’artiste. L’Institut culturel roumain a également marqué cet anniversaire, à travers ses antennes de Bucarest, Paris, Bruxelles, Chişinău, Lisbonne, Londres et Madrid. Pionnier de la sculpture moderne abstraite, Constantin Brâncuşi, ou Brancusi, est considéré comme un des sculpteurs les plus importants du 20e siècle. Vous connaissez peut-être ses œuvres en bronze ou en marbre, polies jusqu’à la perfection, les visages ovoïdes ou les oiseaux en plein vol. Brancusi a aussi façonné le bois, retravaillant souvent des motifs d’inspiration folklorique que l’on peut, pour la plupart, retrouver dans son village natal de Hobița, dans le sud-ouest de la Roumanie. (Trad. Elena Diaconu)

  • Accesul public la documente în Uniunea Europeană

    Accesul public la documente în Uniunea Europeană

    Parlamentul European a adoptat o
    rezoluție cu 676 de voturi pentru, 14 împotrivă și o abținere în privința
    raportului privitor la accesul public la documente în Uniunea Europeană.
    Dreptul publicului de a avea acces la documentele instituțiilor este un drept
    fundamental consacrat în tratate și în Carta drepturilor fundamentale și este
    indisolubil legat de natura democratică a instituțiilor. Este esențial ca acest
    drept să fie exercitat la scară cât mai largă și într-o fază cât mai timpurie
    deoarece el asigură controlul democratic al activității instituțiilor blocului
    european drept denumit transparență. Iar acum, în perioada pandemiei,
    transparența este cu atât mai importantă pentru menținerea încrederii.


    Europarlamentarul
    Rareș Bogdan din partea Partidului Popular European a rezumat succesul
    raportului.

    Cel mai
    important punct, în afară de transparentizare și tocmai în spiritul în care
    cetățeanul european să știe ce se întâmplă cu banul contribuabilului din
    Europa, pe care l-am adăugat în ultimele zile datorită situației specifice din
    această perioadă, este acela că am reușit să introducem contractele de
    achiziție a vaccinurilor împotriva covid-19 pentru a fi desecretizate.

    În
    momentul acesta, cetățenii europeni, inclusiv români, vor ști cu cât se
    achiziționează vaccinurile Pfizer, AstraZeneca și Moderna respectiv numărul de
    vaccinuri Sputnik. Este foarte importantă această chestiune și arată că
    instituțiile europene își înțeleg menirea de a nu ascunde nimic în fața
    dorinței cetățeanului de a afla. A mai fost un punct care nu a trecut, pe care
    recunosc că nici eu nu l-am susținut, legat de partea de a desecretiza și
    persoana care a întocmit raportul. Expunerea mea de motive a fost că în cazul
    în care vor desecretiza numele celor care fac diferite acte și contracte riscăm
    să vulnerabilizăm funcționari publici europeni. Deciziile sunt politice,
    deciziile sunt administrative, oamenii de multe ori sunt doar niște semnatari.
    Ei nu trebuie vulnerabilizați, puși sub lupă.

    Totodată am cerut ca toate
    instituțiile Uniunii Europene să aibă un pachet similar de reguli de
    transparentizare, o bază de date comună ușor de consultat privind stadiul
    dosarelor legislative în curs în Parlament. Transparența totală, părerea mea,
    este că va reduce numărul celor ca se îndoiesc de legitimitatea politicii
    bugetare a Uniunii Europene și va întări solidaritatea europeană. Prin
    transparentizare vom reuși să reducem euroscepticismul.