Tag: valori europene

  • Preşedinta Maia Sandu laureată a Premiului Timişoara pentru valori europene

    Preşedinta Maia Sandu laureată a Premiului Timişoara pentru valori europene

    Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit sâmbătă Premiul Timişoara pentru valori europene, înfiinţat de Municipiul Timişoara pentru a onora personalităţi recunoscute pe plan internaţional care, cu determinare, curaj şi creativitate, promovează sau apără valorile europene în interiorul şi în afara Uniunii Europene.



    Primarul Timişoarei, Dominic Fritz, a subliniat că viitorul comun european este mai fragil şi mai ameninţat ca niciodată, după 1989, iar competiţia dintre democraţiile liberale şi regimurile autoritare se intensifică. Maia Sandu apare nu doar ca un lider puternic pentru poporul său, ci ca un model pentru milioane de europeni din afară Moldovei. Preşedinta Maia Sandu a crezut în aspiraţiile europene ale Moldovei atunci când mulţi le considerau utopice. Cu o muncă incredibilă, determinare, curaj şi un bun simţ rar întâlnit în politică, luptă cu perseverenţă pentru a contura o cale europeană pentru Moldova, a declarat Fritz.



    Primesc acest premiu ca pe un vot de încredere în capacitatea Republicii Moldova şi a cetăţenilor săi de a duce până la capăt lupta pentru libertate; o luptă dreaptă, legitimă şi necesară pentru viitorul nostru şi al întregului continent. Ce vedem aici, la Timişoara, ce vedem în oraşele europene vrem şi pentru Republica Moldova, a afirmat Maia Sandu. Şefa statului moldovean a declarat că extinderea Uniunii Europene către Est a reprezentat o reparaţie istorică la scară largă. Această reparaţie nu va fi niciodată completă dacă state precum Republica Moldova sau Ucraina vor rămâne în afara spaţiului comunitar. În ultimii ani, am reuşit să scăpăm de dependenţa de gazul rusesc, am reorientat exporturile noastre către noi pieţe de desfacere, construim şi reparăm drumuri şi poduri care ne leagă de Uniunea Europeană. Republica Moldova nu mai este la cheremul Kremlinului, ci îşi decide singură soarta şi păşeşte hotărât pe calea integrării europene, a subliniat preşedinta Republicii Moldova.



    Maia Sandu a arătat că acest fapt a fost recunoscut de statele Uniunii Europene atunci când, în decembrie 2023, au decis că Republica Moldova, alături de Ucraina, merită să deschidă negocierile de aderare pentru ca apartenenţa celor două ţări la comunitatea de valori europene să îşi găsească confirmarea istorică prin aderarea la UE. Ea a mulţumit pentru sprijinul pe care ţara sa l-a primit din partea României, un sprijin necondiţionat, frăţesc.



    Maia Sandu, a declarat că Federaţia Rusă a încercat, în toată această perioadă, să destabilizeze ordinea şi puterea de la Chişinău, de fiecare dată încercând să folosească regimul din regiunea transnistreană, dar ţara sa întreprinde toate acţiunile de contracarare a acestor tentative. Ea a subliniat că Republica Moldova contează pe sprijinul României şi al comunităţii internaţionale în acest sens. Ştim că în această primăvară Rusia îşi va relua acţiunile de încercare de destabilizare a situaţiei, a arătat Maia Sandu.



    Preşedinta Republicii Moldova a fost primită, tot sâmbătă, de Custodele Coroanei, Margareta, şi Principele Radu la Castelul Regal Săvârşin. După prânz, preşedinta Republicii Moldova a vizitat Parcul Regal şi Muzeul Regal al Automobilului alături de Familia Regală.



    Mi-a părut bine să-i revăd pe Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române și pe Alteța Sa Regală Principele Radu, care m-au găzduit la Castelul Regal Săvârșin, aflat în apropierea Timișoarei. Ca de fiecare dată, am avut parte de o primire călduroasă și discuții foarte bune despre relațiile excelente între Republica Moldova și România, a scris preşedinta. I-am mulțumit Majestății Sale pentru dragostea pe care o are față de țara și oamenii noștri, dar și pentru sprijinul său ferm, care ne aduce și mai aproape de visul nostru european. Decizia pozitivă din decembrie a Uniunii Europene, de a lansa negocierile de aderare cu Moldova, se datorează și faptului că Majestatea Sa Margareta și Alteța Sa Regală Principele Radu, au promovat în capitalele europene aspirațiile moldovenilor de a deveni membri ai familiei europene.



    În cadrul vizitei, am plantat și un stejar pe aleea Stejarilor Bătrâni din parcul domeniului regal, ca semn al prieteniei strânse pe care o avem cu Casa Regală a României, a adăugat Maia Sandu.

  • Proiecte culturale europene

    Proiecte culturale europene

    În urmă cu aproape 40 de ani
    era lansat proiectul Capitala Europeana a Culturii. În scurt timp a devenit
    unul din cele mai populare și apreciate la nivelul UE. Prin acest titlu se demonstrează bogăția și diversitatea
    culturilor din Europa, se stimulează turismul durabil și se promovează
    dezvoltarea orașelor prin cultură. De asemenea, titlul are un impact social și
    economic pozitiv pe termen lung atât pentru orașe, cât și pentru regiunile învecinate.
    Pentru a fi selectate, orașele au trebuit să elaboreze un program cultural cu o
    puternică dimensiune europeană, care să promoveze implicarea activă a
    locuitorilor și a comunităților lor.

    În 2023, Timișoara este Capitală Europeană a
    Culturii
    alături de orașele Veszprém din Ungaria şi Elefsina din Grecia.
    Timişoara a dat startul manifestărilor. Circa 15.000 de spectatori şi peste 100
    de oficiali de rang înalt, reprezentând peste 40 de ţări de pe trei continente,
    au asistat la evenimente. Timişoara s-a transformat într-o imensă galerie de
    artă, cu numeroase expoziţii colective
    şi personale. De asemenea, au avut loc concerte de muzică, spectacole de
    teatru, film, dezbateri în comunitate șiun festival de cultură digital.

    Prezentă la manifestările inaugurale, Adina Vălean, comisarul
    european pentru Transporturi, a decernat Timişoarei premiul Melina
    Mercouri
    , în valoare de 1,5 milioane de euro, acordat oraşelor capitale
    culturale europene care şi-au îndeplinit angajamentele asumate în program.

    Adina
    Vălean a vorbit despre beneficile aduse de titlu de Capitala Europeana a
    Culturii: Apartenenţa la reţeaua de
    Capitale Culturale Europene e mai mult decât simbolică. Experienţa ne arată că
    oraşele gazdă au avut beneficii semnificative pe termen lung în ceea ce
    priveşte regenerarea urbană, îmbunătăţirea imaginii publice sau valorificarea
    potenţialului de inovaţie. În aceeaşi măsură, capitalele culturale europene au
    reuşit să atragă mai mulţi turişti şi să promoveze un turism de calitate la nivel
    naţional şi european. Contextul creat de numirea unui oraș Capitală Culturală
    Europeană aduce și alte investiții decât cele legate de evenimentele culturale.
    Comisia Europeană prin fondurile de coeziune a finanțat în regiunea de vest – Timișoara
    proiecte în valoare de 221 de milioane de euro începând cu anul 2007.

    Până în
    prezent, peste 60 de orașe din Uniunea Europeană și nu numai au primit titlul
    de Capitală Europeană a Culturii. Programul a
    devenit atât o platformă-cheie pentru poziționarea la nivel internațional al acestora,
    cât și un catalizator al regenerării economice și culturale.






  • Formarea noii echipe de teatru forum a ED București

    Formarea noii echipe de teatru forum a ED București

    În
    perioada 20-22 februarie, Centrul EUROPE DIRECT București i-a format pe noii
    voluntari din trupa de teatru forum din cadrul Caravanei Stă în puterea ta să
    schimbi ceva!.


    Tinerii
    actori amatori sunt elevi sau studenți la instituții de învățământ din
    București, creativi, talentați și pasionați de teatru. Ne-am bucurat să o avem
    alături de noi în calitate de formator pe Mândruța Andreescu, de la Asociația
    Tineri pentru Europa de mâine din Târgoviște.


    În
    cele 3 zile de formare, tinerii au avut ocazia să afle ce reprezintă teatrul
    forum, să participe la diverse activități antrenante de actorie și story
    telling și au creionat, împreună cu formatorul, scenariul piesei de anul
    acesta, care va fi axat pe tema alegerilor pentru Parlamentul European,
    drepturile cetățenilor europeni și nediscriminare.


    În
    ultima zi de formare, tinerii au avut ocazia să susțină o reprezentație
    demonstrativă la care au participat colegi din cadrul Institutului European din
    România. Cu toții au apreciat munca depusă și creativitatea tinerilor actori
    amatori. Așteptăm cu nerăbdare reprezentațiile din acest an!




    Articolul poate fi accesat pe site-ul Europe Direct București (Loredana Licuța, coordonator Europe
    Direct București)

  • Importanţa culturii în promovarea valorilor europene

    Importanţa culturii în promovarea valorilor europene

    Sectoarele și industriile
    culturale și creative reprezintă 4,4% din PIB-ul Uniunii Europene și angajează
    aproximativ 7,6 milioane de persoane, având astfel potențialul de a fi vectori
    ai dezvoltării locale și regionale. Cultura este un bun public, iar sectoarele
    și industriile culturale și creative trebuie sprijinite. Parlamentul European
    încurajează statele membre să promoveze și să investească în participarea
    activă, dar și pasivă a persoanelor, la activități culturale și artistice, prin
    măsuri de politică și stimulente. Cultura creează beneficii sociale și
    economice, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii, și are o funcție
    importantă în economie și în crearea de locuri de muncă. Despre importanţa
    culturii în promovarea valorilor europene, îl ascultăm pe eurodeputatul Vlad
    Marius Botoş.

    Cultura stă la baza identității noastre. Ne
    definește ca oameni, ca națiuni, ca europeni. Avem o diversitate culturală
    deosebită, fie că vorbim despre România, țara mea, sau de Franța, Bulgaria,
    Cehia. Fiecare țară din Uniunea Europeană și-a adus contribuția la cultura și
    identitatea noastră europeană. Tocmai de aceea este important ca toți cetățenii
    europeni să aibă acces la cultură și, în același timp, ca cei care creează
    această cultură ce ne caracterizează, ne deosebește, să fie susținuți, să fie
    promovați și mai ales să fie răsplătiți pentru munca deosebită pe care o fac.
    Când vorbim de o strategie culturală a Uniunii Europene, trebuie să ținem cont
    de crearea și sprijinul unui ecosistem cultural mai puțin fragmentat, axat pe
    echilibru, decât pe protejarea drepturilor de autor și importanța pe care o are
    accesul la cultură pentru toți cetățenii. De asemenea, cel mai bun ambasador al
    Uniunii Europene în toate colțurile lumii este cultura și trebuie să ne
    asigurăm că industriile culturale și creatorii au suficiente fonduri pentru
    a-și face cunoscută munca și totodată, valorile europene peste tot în lume. Relațiile
    culturale internaționale sunt cea mai bună modalitate de a promova valorile,
    diversitatea europeană și o oportunitate deosebită pentru a înțelege
    diversitatea globală, experiențele și modul de viață ale altor popoare. Trebuie
    subliniat faptul că toată această bogăție, fie că vorbim despre cultura
    europeană, fie despre cultura altor state, nu au nicio valoare dacă nu ne
    asigurăm că toate acestea ajung la cât mai mulți cetățeni.


  • Liderii europeni au semnat Declarația privind drepturile și principiile digitale în UE

    Liderii europeni au semnat Declarația privind drepturile și principiile digitale în UE

    Transformarea digitală afectează fiecare aspect al vieții oamenilor. Oferă oportunități de bunăstare personală, durabilitate și creștere, dar poate ridica și riscuri la care este nevoie de un răspuns de politică publică.

    Prezentată de Comisie în luna ianuarie a acestui an, Declarația privind Drepturile şi Principiile Digitale în Uniunea Europeană prezintă angajamentul Uniunii față de o transformare digitală sigură, sustenabilă și durabilă; declarația le arată cetățenilor că valorile europene, precum și drepturile și libertățile lor trebuie respectate şi în mediul online.

    Acum, Declaraţia a fost aprobată în mod oficial prin semnarea de către Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, Consiliul Uniunii Europene – prin premierul Cehiei, Petr Fiala, a cărui ţară deţine preşedinţia în exerciţiu – şi preşedinta comisiei, Ursula von der Leyen.

    Iată ce a declarat preşedinta Comisiei Europene la ceremonia de semnare: Declaraţia reflectă obiectivele noastre împărtăşite în domeniul transformării digitale care pune oamenii în centrul atenţiei. Viziunea noastră a fost îmbunătăţită de Conferinţa asupra Viitorului Europei, la care numeroşi cetăţeni au contribuit cu propuneri importante.

    Declarația privind Drepturile şi Principiile Digitale în Uniunea Europeană are 6 capitole şi va ghida factorii de decizie politică și companiile care se ocupă de noile tehnologii. Declarația va orienta, de asemenea, abordarea Uniunii Europene față de transformarea digitală în întreaga lume.

    Sunt, aşadar, 6 capitole cu drepturi şi principii care, pe scurt înseamnă: conectivitate digitală accesibilă și de mare viteză peste tot și pentru toată lumea, săli de clasă bine echipate și profesori calificați digital, acces fără probleme la serviciile publice online, un mediu digital sigur pentru copii, deconectare după orele de lucru şi de clase, obținerea de informaţii uşor de înţeles în ceea ce priveşte impactul produselor digitale asupra mediului şi control asupra modului în care datele personale sunt folosite şi cui sunt trimise.

    Semnarea Declarației europene a drepturilor și principiilor digitale la cel mai înalt nivel reflectă angajamentul politic comun al UE și al statelor sale membre de a promova și pune în aplicare aceste principii în toate domeniile vieții digitale și de a atinge obiectivele Busolei digitale 2030.

    Declarația va ghida lucrările concrete privind Programul de politici ale Deceniului digital, mecanismul de monitorizare și cooperare pentru atingerea obiectivelor digitale comune pentru sfârșitul acestui deceniu. Pentru a atinge obiectivele pentru 2030 și pentru ca Declarația să producă efecte concrete, Comisia va monitoriza progresele și va raporta anual Starea deceniului digital.


  • Un viitor european bazat pe valori

    Un viitor european bazat pe valori

    Numărul din iulie al Newsletter-lui
    IER propune cititorilor un editorial despre viitorul Uniunii Europene. Autoarea,
    dna Lucia Mokrá, președintă a rețelei TEPSA (Trans European Policy
    Studies Association)
    , argumentează
    în această intervenție eficiența cooperării europene bazate pe valori comune.

    Tocmai de aceea, Comisia Europeană trebuie să
    urmărească evitarea standardelor duble, iar statele membre și cele candidate să
    acționeze urmând aceleași principii și valori europene. Prin aplicarea lor, Uniunea
    Europeană a răspuns eficient crizelor recente: pandemia declanșată de Covid-19
    și războiul din Ucraina. Adoptarea unor pachete de sancțiuni împotriva Rusiei a
    demonstrat solidaritatea europeană, în ciuda costurilor economice și politice, sau
    a campaniilor mediatice ce au ca scop dezinformare și exploatează eventuale
    disensiuni.

    Venind în întâmpinarea așteptărilor cetățenilor europeni-care își
    doresc o abordare europeană comună a drepturilor lor și serviciilor asociate (82%
    conform celui mai recent Eurobarametru)-ca și pentru a preveni și combate
    astfel de campanii, în aprilie 2022 a fost adoptat Actului legislativ privind
    serviciile digitale (Digital Services Act – DSA). Textul complet al editorialului
    este disponibil, în limba română, la aici.




    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expertă, Serviciul Studii Europene)

  • România, di 15 di añi tru UE

    România, di 15 di añi tru UE

    Aoa şi 15 di añi, prota dzuuă a anlui 2007 aduţea ali Românie şampañia ti aderarea la Uniunea Europeană. S’bitisea un proţes lungu şi ndilicatu, ahurhea nica unu, ma limbidzu şi ma hăirlăticu. Putem să spunemu că tuti ahurhiră unăoară cu avinarea a regimlui comunist, tru andreu 1989, şi dişcllidearea a Româniille cătă scena internaţională. Eara mult ti recuperari, regimlu Ceauşescu ankisea, tru añilli ditu soni ună izolare tutu ma sertă.


    Di tu ahurhită, după cădearea a comunismului, româñilli ş’băgară ca scupo strategic aderarea la NATO şi la Comunitatea economică europeană, cum u-avea numa, atumţea, Uniunea Europeană di adză. Părea un scupo giunescu ama, pănu tu soni, eara ună nădie di arada. Democratizarea a văsiliillei şi triţearea la economia di păzari eara procese niacumtinati şi simfuni cu sinferlu naţional, tru ndilicata perioadă a “tranziţiillei”. Aestă aleadziri a românilor fu daima vulusită pritu sondaje di opinie iu eara tricuţ cu nai ma marea andrupari ti integrarea europeană.



    Tu andreu 1999, la 10 añi di la Revoluţia anticomunistă, România fu călisită s’ahuhrească păzărăpserli di aderare. Proţeslu fu unu mltu ghini ndreaptu, păzărăpserli s’ţănea tu ligătură cu niscănti dosare mutrinda născănti domenii cari, unăoară lugursiti tiñisiti, eara bitisiti şi angrica ca un punctu amintatu. Tru apriiuru 2005, tratatlu di aderari a Româniillei la Uniunea Europeană fu simnatu, Luxemburg, iara, după ratificarea di cătră statili membre ale UE, 25 tru aţel kiro, s’băgă tru practico la 1 di yinaru 2007.


    După 15 añi, tute aesti zdrunţinări suntu istorie, şi ună nauă istorie, a proţloru añi añi tru UE, fu angrăpsită. Cu15 di añi ş-cama, atelli fără di nădie şi atelli cari alidzea catandisili nilimbidz, căfta ca aderarea s’hibă amânată, tră aţea că România ghi taha nu eara ndreaptă. Anamisa di argumentele pro-aderari di atumţea eara şi experienţa a alăntor văsilii cari spunea că, di năuntru, convergenţa cu politiţli europene poate s’hibă ma ghini agiumtă tu scupo. Di 15 añi, România recupereadză decalajele andicra di media orgañizaţiillei cu niscănti di tu nai ma dizvoltate state ditu lume. Tutunăoară, România s’integreadză şi funcţioneadză tru ună orgañizaţie europeană complexă cari ma largu easti tu creaştiri.


    Uniunea Europeană nu şeadi ici, nu aşteaptă pi vărnu, maxusu că mediu internaţional cunoaşte ună dinamică excepţională şi s’confruntă cu crize niaşteptate şi multu serti. Ti ma pţăn di doi añi di la aderari, omenirea s-ampulisi cu ună criză economică globală, izbucnită tru agust 2008, tru SUA, ama cari zñiipsi şi statele UE.


    Ieşearea ali Mari Britañii ditu Uniunea Europeană, primlu eveniment di aestă turlie, easti ună nauă catandisi ndilicată ţi lipsea s’hibă kivernisită di orgañizaţia europeană, tru cari şi România easti membră.


    S’nu agărşimu că, tru prima giumitate a anlui 2019, România u avu preşedenţia a Consiliului Uniunillei europene, tră prota oară, şi u feaţi cu hăiri.


    Ti amărtie, ditu şingirlu a criziloru ahăndoasi cu cari s-ampulisi Europa şi duñeaua tută yini şi pandimia di COVID 19 ţi u triţemu şi tu aestu kiro.


    Isapea a aţiloru 15 añi di la aderarea la Uniunea Europeană easti multu bună, şi nu putea altă turlie s’hibă. Fondurli europene tră aţea că dizvoltare, sum len turlii di cadre şi forme, ti bună fură şi adusiră progres tru România. Cu date concrete, Produslu Intern Brut ali Românie s-triplă, tru sumă totală, iara pi cap di bănătoru agiumsi di aproapea patru ori ma mare. Anaparti di andruparea financiară hăirlătică, ari politici tru tute domeniile economice şi sociale, nica şi di securitate şi di apărare, cari agiutară cabaia ti dizvoltarea şi modernizarea a Româniillei. Şi racordarea a Româniillei la valorli europene easti dit nai ma bune, aesta hiinda, neise, filosofia tră tută politica integratoare a Uniunilli Europene, ahărdzită ti irini şi prucukie, cu tiñisearea-a ndrepturilor di thimelliu a omlui şi prezenţa activă pi sţena internaţională.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • România, de 15 ani în UE

    România, de 15 ani în UE

    Acum 15 ani, prima zi a anului 2007 aducea României şampania aderării la Uniunea Europeană. Se încheia un proces lung
    şi complicat, începea un altul, mai clar şi mai eficient. Am putea spune că
    totul a început odată cu înlăturarea regimului comunist, în decembrie 1989, şi deschiderea
    României spre scena internaţională. Era mult de recuperat, regimul Ceauşescu
    marcând, în ultimii săi o izolare din ce în ce mai strictă.

    De la început, după
    căderea comunismului, românii şi-au stabilit ca scop strategic aderarea la NATO
    şi la Comunitatea economică europeană, cum se numea, atunci, Uniunea Europeană
    de astăzi. Părea un ţel îndrăzneţ dar, de fapt, era o aspiraţie normală.
    Democratizarea ţării şi trecerea la economia de piaţă erau procese intense şi
    corespundeau interesului naţional, în complicata perioadă a tranziţiei.
    Această opţiune a românilor a fost mereu verificată prin sondaje de opinie unde
    figurau cu cea mai mare susţinere a integrării europene.

    In decembrie 1999, la
    10 ani de la Revoluţia anticomunistă, România a fost invitată să înceapă
    negocierile de aderare. Procesul a fost unul foarte bine structurat,
    negocierile desfăşurându-se pe marginea unor dosare referitoare la anumite
    domenii care, odată considerate îndeplinite, erau încheiate şi contau ca un
    punct cucerit. În aprilie 2005, tratatul de aderare a României la Uniunea
    Europeană a fost semnat, la Luxemburg, iar, după ratificarea de către statele
    membre ale UE, 25 în acel moment, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007.

    După
    15 ani, toate aceste zbateri sunt istorie, şi o nouă istorie, a primilor ani în
    UE, a fost scrisă. În urmă cu mai bine de 15 ani, scepticii şi cei care
    preferau situaţiile neclare, cereau ca aderarea să fie amânată, pentru că
    România nu ar fi fost pregătită. Printre argumentele pro-aderare de atunci era
    şi experienţa altor ţări care arăta că, din interior, convergenţa cu politicile
    europene poate fi mai bine atinsă. De 15 ani, România recuperează decalajele
    faţă de media organizaţiei cu unele dintre cele mai dezvoltate state din lume.
    De asemenea, România se integrează şi funcţionează într-o organizaţie europeană
    complexă care contină să se dezvolte.

    Uniunea Europeană nu stă pe loc, nu
    aşteaptă pe nimeni, mai ales că mediu internaţional cunoaşte o dinamică
    excepţională şi se confruntă cu crize neaşteptate şi foarte dure. La mai
    puţin de doi ani de la aderare, omenirea
    s-a confruntat cu o criză economică globală, izbucnită în august 2008, în SUA,
    dar care a afectat şi statele UE.

    Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană,
    primul eveniment de acest fel, este o nouă situaţie complicată ce a trebuit să
    fie gestionată de organizaţia europeană, în care şi România este membră.

    Să nu uităm
    că, în prima jumătate a anului 2019, România a deţinut preşedinţia Consiliului
    Uniunii europene, pentru prima dată, şi a făcut-o cu succes.

    Din păcate, din
    seria crizelor profunde cu care s-au confruntat Europa şi întreaga omenire
    cuprinde şi pandemia de COVID 19 pe care o străbatem şi în prezent.

    Bilanţul
    celor 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană este foarte bun, şi nu putea
    fi altfel. Fondurile europene pentru dezvoltare, sub diferite cadre şi forme,
    au fost bine venite şi au generat progres în România. Cu date concrete, Produsul Intern Brut al
    României s-a triplat, în sumă totală, iar pe cap de locuitor a ajuns de aproape
    patru ori mai mare. Dincolo
    de susţinerea financiară remarcabilă, există politici în toate domeniile economice
    şi sociale, ba chiar şi de securitate şi de apărare, care au ajutat
    semnificativ dezvoltarea şi modernizarea României. Şi racordarea României la
    valorile europene este dintre cele mai bune, aceast fiind, de fapt, filosofia
    întregii politici integratoare a Uniunii Europene, dedicată păcii şi
    prosperităţii, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi prezenţa
    activă pe scena internaţională.

  • Valorile și standardele europene în statele baltice

    Valorile și standardele europene în statele baltice

    Într-un articol publicat în numărul din iunie 2021 al revistei academice Romanian
    Journal of European Affairs, Nataliia Khoma și Oleksii Kokoriev
    argumentează că statele baltice trec printr-un proces de stagnarea în ceea ce
    privește racordarea acestora la principiile și standardele specifice Uniunii
    Europene. Tranziția post-sovietică a fost una foarte dificilă pentru aceste
    state, existând încă unele reminiscențe ale perioadei totalitare. Această etapă
    de stagnare demonstrează importanța unei poziții mai active a guvernelor din
    statele baltice în implementarea reformelor și transmiterea către cetățeni a
    importanței valorilor europene, însă criza generată de pandemia COVID-19 a
    făcut acest obiectiv chiar mai dificil de atins.



    Textul complet al articolul este disponibil, în limba engleză, la adresa: http://rjea.ier.gov.ro/wp-content/uploads/2021/05/articol-3-1.pdf.


    (Ionuț-Mircea Marcu, expert, Serviciul Studii Europene)

  • O elevă de liceu susține ideea de voluntariat

    O elevă de liceu susține ideea de voluntariat

    Katharina Țîntea are 16 ani și este elevă în clasa a zecea la Seminarul Teologic Ortodox din Alba Iulia. A hotărât să se implice în cât mai multe activități de voluntariat încă din primul an de liceu, iar proiectul UNITED i-a oferit și cel mai important rol, consideră Katharina, acela de Ambasador al valorilor europene.



    Eu am aflat de proiectul UNITED prin alte organizații din care eu fac parte și din Consiliul județean al elevilor (județul Alba), în care activez. Cumva, m-a atras ideea de a deveni voluntar, încă de când am văzut apelul de recrutare, pentru că mai ales acest domeniu al dezvoltării gândirii critice și a-i ajuta pe elevi să fie mai aproape de implicarea civică, de voluntariat, m-a atras foarte mult. M-am gândit că acest program poate cu siguranță să îmi răspundă la toate necesitățile și prioritățile pe care eu le am și abilitățile pe care îmi doresc să mi le dezvolt. Acum, câteva luni mai târziu, pot să spun că acest program a venit cu adevărat în sprijinul meu și al dezvoltării mele. Pe lângă asta, m-a atras foarte mult echipa minunată pe care am cunoscut-o în cadrul UNITED și al Asociației Young Initiative.



    Dintre cele mai importante realizări de până acum în cadrul UNITED, Katharina Țîntea amintește de evenimentul la care zeci de tineri din România au participat. Acest atelier a fost organizat chiar de către Katharina și echipa ei: Am organizat în luna ianuarie primul meu eveniment ca Ambasador al valorilor europene. A fost un atelier de management. Practic, 70 de tineri din România au participat la acest eveniment și au învățat mai multe despre cum să coordoneze o echipă. Acest eveniment a însemnat foarte mult pentru mine. De altfel, noi, în cadrul programului, avem odată la câteva săptămâni, deci destul de des, diferite ședințe cu mentorii noștri, pentru că ei sunt aici, vin în sprijinul nostru, așa că au participat la toate ședințele pe care noi le-am avut organizate. În cadrul ședințelor de mentorat, am avut diferite activități pregătite special pentru noi. Am învățat cum să organizăm un eveniment, cum să scriem postări de promovare, cum să discutăm cu publicul.



    Nu doar proiectul UNITED este o activitate extrașcolară pentru Katharina. Este, de asemenea, președintele Consiliului județean al elevilor din Alba. De câteva luni, mai precis din noiembrie, ocup și funcția de președinte al Consiliului județean al elevilor din Alba. Practic, fac și asta zi de zi. Sunt alături de o echipă foarte mare, aducem activități reprezentative pentru elevi. Pot să spun că toată activitatea din cadrul proiectului UNITED m-a ajutat foarte mult să învăț mai bine cum să coordonăm o echipă, cum să ne intersectăm în aceste dorințe comune, cum să organizăm aceste evenimente. Așa că voluntariatul m-a ajutat cu siguranță și în cadrul consiliului elevilor, dar și în alte activități. Sunt și cercetaș la Cercetașii României. Proiectul UNITED m-a ajutat și în această direcție, pentru că am reușit să interconectăm diferite organizații în cadrul proiectelor noastre.



    Cât despre proiectele de voluntariat, Katharina le recomandă cu căldură tuturor tinerilor. Cu cât devii voluntar mai devreme, crede Katharina, cu atât sunt mai mari șansele de a descoperi în tine vocații importante: Le transmit tuturor elevilor, tinerilor să se implice cu inima deschisă și cu mare drag în orice fel de activitate de voluntariat. Poate mai ales acum, în perioada liceului, pentru că, de fapt, toată această experiență de voluntariat te dezvoltă extrem de mult, atât pe plan personal, cât și pe plan profesional. Pot să spun, din propria experiență, că am cunoscut atât de multe persoane minunate, în cadrul UNITED și Young Initiative, în consiliul elevilor și de la fiecare am învățat către un lucru nou, care simt cum a contribuit la dezvoltarea mea.



    Despre scopul proiectului UNITED al Asociației Young Initiative și despre crearea unei microcomunități de promovare a valorilor europene puteți afla detalii urmărind site-ul web www.younginitiative.org.





  • O nouă generaţie de centre Europe Direct

    O nouă generaţie de centre Europe Direct

    O nouă generație de peste 420 de centre EUROPE DIRECT și-a
    început activitatea în întreaga UE.


    În Romania vor fi 24 de centre, unul dintre acestea fiind
    localizat în Craiova și fiind găzduit de Asociația Mereu pentru Europa.

    Despre
    rolul și mandatul centrelor ne vorbește dl Daniel Băcanu coordonatorul Europe
    Direct Craiova:




    Rolul și mandatul centrului nostru, ca de altfel al
    tuturor centrelor EUROPE DIRECT, au fost modernizate în mod semnificativ față
    de generațiile anterioare. Astfel, vom acționaîn următoarele direcții
    principale:


    – vom pune la dispoziția mass-mediei și a
    multiplicatorilor de opinie locali conținut relevant privind politicile și
    prioritățile UE și îi vom implica în activitățile noastre;


    – vom ajuta
    Comisia să obțină o imagine de ansamblu a sensibilităților locale legate de
    politicile UE;


    – vom promova
    cetățenia europeană activă în școli;


    – vom promova
    coordonarea cu alte rețele ale UE prezente în regiune, asigurându-le
    cetățenilor, organizațiilor sau companiilor accesul cu mai multă ușurință la
    destinațiile adecvate;


    – vom implica publicul în evenimente, dialoguri cu
    cetățenii și în diferite forme de interacțiune offline și online, în special în
    ceea ce privește Conferința privind viitorul Europei.


    Doresc sa insist puțin pe acest ultim aspect al rolului
    nostru.


    Conferința privind viitorul Europei reprezintă o ocazie
    unică și oportună pentru cetățenii europeni de a dezbate provocările și
    prioritățile Europei.


    Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană s-au
    angajat să asculte cetățenii europeni și să dea curs, în limitele competențelor
    lor, recomandărilor formulate.


    Se preconizează că, până în primăvara anului 2022,
    conferința își va prezenta concluziile astfel încât să ofere orientări privind
    viitorul Europei. Deci nu avem foarte mult timp la dispoziție, de aceea vom
    încerca să implicăm cetățenii în cât mai multe dintre componentele conferinței
    și anume:


    – prin promovarea platformei digitale multilingvă, locul
    în care cetățenii pot face schimb de idei și trimite contribuții online.
    Acestea vor fi colectate, analizate, monitorizate și publicate pe tot parcursul
    conferinței;
    https://futureu.europa.eu/


    – prin organizarea de evenimente proprii si prin
    stimularea organizării de evenimente descentralizate, ca și grupuri de
    dezbatere implicând cetățeni europeni.


  • Simularea procesului decizional din cadrul UE: „Be a MEP for a day!”

    Simularea procesului decizional din cadrul UE: „Be a MEP for a day!”

    Miercuri, 9 decembrie, Centrul Europe Direct București a
    fost gazda evenimentului online Be a MEP for a day! – simularea procesului
    decizional din cadrul UE, organizat în parteneriat cu colegii noștri de la
    Centrul Europe Direct Stara Zagora, Bulgaria, pe platforma Zoom. Acest
    eveniment intercultural extrem de interesant, dar și foarte solicitant, s-a
    derulat în cadrul parteneriatului cu două instituții de învățământ din România
    și alte două instituții de învățământ din Bulgaria. Astfel, la simularea
    procesului decizional din cadrul UE, au participat elevi care studiază la
    Colegiul Național Sf. Sava și Colegiul Național Spiru Haret din București,
    precum și elevi ai Liceului Antim I, dar și ai Școlii de Limbi Străine Romain
    Rolland din Stara Zagora, Bulgaria. Scopul acestei acțiuni online a fost
    dezvoltarea cunoștințelor tinerilor despre importanța Uniunii Europene și a
    valorilor sale, precum și încurajarea dialogului privind inițiativele europene
    prin simularea procesului decizional din cadrul Parlamentului European.


    Pe ordinea de zi s-a aflat tema digitalizării în
    educație, iar moderatori au fost Andreea Șerban, responsabil politici publice
    în cadrul Biroului ADR Nord-Est Bruxelles, respectiv director BETA Europe Think
    Tank, și Bogdan Mureșan, expert în cadrul Serviciului Studii Europene,
    Institutul European din România, care au jucat rolul de președinte și respectiv
    vicepreședinte al Parlamentului European. Aceștia le-au prezentat
    participanților regulile jocului, oferindu-le detalii importante referitoare la
    desfășurarea procesului de luare a deciziilor în cadrul Parlamentului European.
    Discursurile participanților au identificat o
    multitudine de soluții privind digitalizarea educației, atât la nivelul
    instituțional al Uniunii Europene, cât și la nivelul de politică internă a
    statelor membre. Evenimentul a fost unul interactiv, subiectul abordat fiind
    tratat cu mare seriozitate de micii politicieni în devenire.


    Pentru mai multe detalii, vă rugăm accesați site-ul Europe Direct București.


    (Loredana Licuța, coordonator Centrul Europe Direct București)

  • Folosirea fondurilor UE va fi condiționată de respectarea statului de drept

    Folosirea fondurilor UE va fi condiționată de respectarea statului de drept

    Fondurile Uniunii Europene, din bugetul pe termen lung și din planul de redresare, nu trebuie să fie lăsate în mâinile celor care acționează împotriva democrației și a drepturilor fundamentale în Europa. Această idee stă la baza acordului provizoriu încheiat recent de negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului de miniștri al UE.
    Este pentru prima dată când se stabilește un mecanism care permite UE să oprească finanțarea guvernelor care nu respectă statul de drept. Ce e foarte important este faptul că acest mecanism de condiționalitate este astfel gândit încât beneficiarii finali să nu aibă de suferit pentru greșelile guvernelor lor și să primească în continuare fondurile care le-au fost promise.

    Ce este statul de drept? În articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, statul de drept este menționat ca una dintre valorile pe care se întemeiază Uniunea. Aceasta înseamnă că guvernele au obligații în temeiul legii, că nu pot lua decizii arbitrare și că cetățenii trebuie să aibă posibilitatea de a le contesta acțiunile în fața unor instanțe independente. Acest concept consacră, de asemenea, lupta împotriva corupției și protejarea libertății mass-media. Astfel, garantează că nimeni nu este favorizat în mod necinstit și că publicul este informat în mod adecvat despre măsurile luate de guverne.

    Aproape 80% dintre europeni sprijină conceptul conform căruia UE ar trebui să condiționeze alocarea fondurilor de punerea în aplicare de către guvernul național a principiilor statului de drept și democrației. Cel puțin acesta este rezultatul unui sondaj comandat de Parlamentul European și desfășurat la începutul lunii octombrie 2020.


  • Premiul Caruana Galizia al Parlamentului European

    Premiul Caruana Galizia al Parlamentului European

    Activitatea Parlamentului European nu se
    limitează doar la legiferare ci și la promovarea excelenței. În fiecare an,
    instituția acordă patru premii pentru recunoașterea excelenței în domeniul
    drepturilor omului, al cinematografiei, al proiectelor pentru tineret și al
    cetățeniei.


    Recent, Legislativul comunitar a lansat un nou premiu – Caruana Galizia – care va recompensa jurnalismul de excepţie ce reflectă
    principiile și valorile Uniunii, consacrate în Carta europeană a
    drepturilor omului.


    Ne dă
    mai multe detalii despre acest premiu, Dana Popp, ofiţer de presă în cadrul
    Parlamentului European:

    Parlamentul European a lansat recent Premiul
    Caruna Galizia pentru jurnalism cu ocazia comemorării asasinării jurnalistei de
    investigaţie malteze în urmă cu 3 ani. Premiul se doreşte o recunoaştere a
    jurnalismului de excepţie din UE şi va recompensa activitatea jurnalistică ce
    reflectă principiile şi valorile europene. Nu este neapărat vorba doar despre
    jurnalism de investigaţie, ci despre activităţi care susţin drepturile şi
    valorile fundamentale ale Uniunii. Parlamentul European consideră că protecția
    libertății presei în întreaga lume și, în special, a jurnaliștilor de
    investigație, în exercitarea atribuțiilor lor, este în interesul vital al
    societăților democratice. Chiar dacă premiul este înfiinţat și sprijinit de
    Parlament, întregul proces va fi gestionat de un partener mass-media european
    independent.


    Cine a
    fost Caruana Galizia ? O
    jurnalistă cunoscută pentru investigaţiile sale privind corupţia din Malta,
    care a fost ucisă pe 16 octombrie 2017 în explozia unei bombe plasată sub
    maşina sa. Ea a denunţat mai multe cazuri de corupție ale unor oficiali
    guvernamentali, cazuri de spălare de bani și de crimă organizată. Când vom afla cine este primul câştigator al
    premiului Caruana Galizia ne spune Dana Popp:

    Parlamentul European va iniţia procesul de
    selecţie a unei organizaţii independente care va stabili criteriile în detaliu
    şi va selecta juriul pentru desemnarea acestui premiu. Acest lucru se va
    întampla spre sfârşitul anului 2020 când va fi lansată o procedură de ofertare
    pentru selectarea unei astfel de organizaţii. Apoi va fi lansată cererea de
    candidaturi şi nominalizări în jurul datei de 3 martie 2021, cu ocazia Zilei
    Mondiale a Libertăţii Presei. Ceremonia anuală de decernare a premiilor va avea
    loc în fiecare an în jurul datei de 16 octombrie, dată ce marchează comemorarea
    asasinării jurnalistei.


    Scopul
    acestor premii oferite de Parlamentul European este de a aduce în prim-plan
    persoane și organizații care depun eforturi considerabile pentru a schimba în
    bine lumea în care trăim și de a încuraja și alte persoane să le urmeze
    exemplul.


  • Fondurile europene şi statul de drept

    Fondurile europene şi statul de drept

    Parlamentul
    European a votat, miercuri, o rezoluţie care conţine propuneri pentru un
    mecanism menit să protejeze şi să consolideze democraţia, statul de drept şi
    drepturile fundamentale. Motivul este simplu: actualele mecanisme de control al
    sănătăţii democraţiei pe teritoriul UE nu mai sunt eficiente, pentru că nu sunt
    suficient de constrângătoare atunci când guvernele se abat de la reguli.


    În
    rezoluţie, legislativul comunitar îşi reafirmă îngrijorarea faţă de ceea ce
    constată a fi ”ascensiunea şi înrădăcinarea tendinţelor autocratice şi
    iliberale”, amplificate şi de criza provocată de COVID-19, precum şi faţă de corupţia,
    dezinformarea şi capturarea statului în mai multe ţări ale Uniunii.


    Documentul
    afirmă că UE nu dispune de instrumentele necesare pentru a face faţă unei crize
    continue şi fără precedent a valorilor sale fundamentale, dând ca exemplu incapacitatea
    Consiliului de a face progrese concrete în procedurile declanşate împotriva
    Ungariei şi Poloniei. De aceea, este nevoie – consideră Parlamentul European – de recomandări de
    ţară specifice care să poată declanşa mecanismul de protejare a valorilor
    europene, proceduri de infringement şi o condiţionalitate privind accesarea
    fondurilor europene.


    Astfel, PE propune un acord instituţional pentru un
    ”Ciclu Anual de Monitorizare a (respectării) valorilor Uniunii”. Acesta va
    cuprinde aspecte preventive şi corective pe baza recomandărilor de ţară
    specifice, cu calendare şi obiective legate de măsuri concrete, proceduri de
    infringement şi condiţionalitate bugetară. Propunerile ar urma să consolideze
    şi să suplinească mecanismele existente, cum ar fi recentul raport al Comisiei
    Europene privind statul de drept. Nesoluţionarea unor probleme serioase
    identificate ar putea conduce la măsuri corective specifice.


    În esenţă,
    Parlamentul European propune ca statele care nu respectă valorile europene şi
    liberalismul de tip european să nu mai aibă acces la fondurile unei comunităţi
    bazate tocmai pe principiile încălcate de aceste state. Parlamentul va aproba
    bugetul pentru 2021-2027 numai dacă va exista un mecanism de condiţionare
    concret care să permită reducerea sau suspendarea finanţării din partea
    Uniunii, în cazul în care o ţară membră nu respectă principiile statului de
    drept. Vizate direct de proceduri ale Uniunii pentru tentativele de a subordona
    politic justiţia şi media publice, regimurile conservatoare din Ungaria şi
    Polonia au ameninţat cu blocarea viitorului buget multianual al UE şi a
    fondului european de redresare post-pandemie în valoare de 750 de miliarde de
    euro, dacă vor fi introduse condiţionalităţi privind statul de drept.


    În Estul
    ex-comunist există tentaţia de a reinterpreta regulile în folos propriu. Chiar
    dacă împotriva lor nu s-au declanşat proceduri de infringement, România,
    Bulgaria şi Slovacia au fost criticate pentru corupţie şi, în cazul fostei
    guvernări de stânga de la Bucureşti, modificări pernicioase ale legilor
    justiţiei.