Radio România Internațional

Tag: Vera Jourova

  • Evaluări de risc în domenii tehnologice critice

    Evaluări de risc în domenii tehnologice critice

    Strategia
    europeană de securitate economică se bazează pe o abordare cu trei piloni:
    promovarea bazei economice și a competitivității UE, protectie impotriva
    riscurilor, respectiv parteneriat cu cea mai largă gamă posibilă de țări pentru
    a aborda preocupările și interesele comune.


    Strategia stabilește o serie de
    acțiuni care trebuie întreprinse pentru a aborda riscurile la adresa
    rezilienței lanțurilor de aprovizionare, riscurile la adresa securității fizice
    și cibernetice a infrastructurilor critice, riscurile legate de securitatea
    tehnologiei și scurgerile de tehnologie și riscurile de armonizare a
    dependențelor economice sau de constrângere economică.


    La 20 iunie 2023,
    Comisia și Înaltul Reprezentant au adoptat Comunicarea comună privind Strategia
    europeană de securitate economică, iar recent, decurgând din acest document, Comisia
    a adoptat o Recomandare privind domeniile tehnologice critice pentru securitatea
    economică a Uniunii. Mai exact, recomandă efectuarea de evaluări de risc în
    patru domenii critice.


    Vera Jourova, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru
    valori și transparență:

    Tehnologia se
    află în prezent în centrul competiției geopolitice și Uniunea Europeană vrea să
    fie un jucător, nu un loc de joacă. Și pentru a fi un jucător, avem nevoie de o
    poziție unită a UE, bazată pe o evaluare comună a riscurilor. Pentru aceasta am
    elaborat o listă a domeniilor tehnologice critice pentru securitatea economică,
    selectate pe baza a trei criterii: primul – natura
    transformatoare a tehnologiei, al doilea – riscul fuziunii civile și militare
    și al treilea – riscul ca tehnologia să fie utilizată în încălcarea drepturilor
    omului.

    În baza acestora, astăzi, lansăm evaluări colective de risc, împreună
    cu statele noastre membre, în patru domenii tehnologice critice pentru
    securitatea noastră economică: tehnologii de
    semiconductori avansați, tehnologii de inteligență artificială, tehnologii
    cuantice și biotehnologii.

    Cu această abordare, vom rămâne un partener global
    deschis și previzibil, dar unul care își cultivă avantajul tehnologic și
    abordează dependențele sale. Piața noastră unică va deveni mai puternică ca
    rezultat în toate părțile sale.


    Trebuie să ne monitorizăm în permanență
    tehnologiile critice, să ne evaluăm expunerea la riscuri și – după cum este
    necesar – să luăm măsuri pentru a ne păstra interesele strategice și
    securitatea. Europa se adaptează la noile realități geopolitice, punând capăt erei
    naivității și acționând ca o adevărată putere geopolitică    , a subliniat și Thierry
    Breton, comisar pentru piața internă.


    Comisia se angajează cu statele membre,
    prin intermediul forurilor de experți corespunzătoare, pentru a iniția
    evaluările colective ale riscurilor pentru cele patru domenii tehnologice
    menționate.


    În plus, Comisia se angajează într-un dialog deschis cu statele
    membre cu privire la calendarul adecvat și domeniul de aplicare al evaluărilor
    suplimentare ale riscurilor, putând prezenta inițiative suplimentare în acest
    sens până în primăvara lui 2024.


  • Bilanţ al securităţiii cibernetice în UE

    Bilanţ al securităţiii cibernetice în UE

    Luna Europeană
    a Securităţii Cibernetice (European Cyber Security Month – ECSM) este o campanie
    anuală a Uniunii Europene, coordonată de Agenţia UE pentru Securitate
    Cibernetică (ENISA) și este dedicată promovării securităţii cibernetice în
    rândul cetăţenilor, organizaţiilor şi furnizării de informaţii actualizate
    privind securitatea digitală prin sensibilizare şi schimbul de bune practici.


    În fiecare an,
    pe tot parcursul lunii octombrie, au loc sute de activităţi în întreaga Europă,
    inclusiv conferinţe, ateliere de lucru, cursuri de formare, seminare online,
    prezentări, chestionare online şi multe altele, cu scopul de a oferi
    cetăţenilor resurse pentru a afla mai multe despre protecţia online.


    Věra Jourová,
    vicepreședinte al Comisiei Europene responsabilă cu Valori și Transparență și
    responsabilă pentru Europa potrivită pentru era digitală (ad interim), a
    călătorit la Kyoto, Japonia, unde a participat la cea de-a 18-a ediție anuală.
    Întâlnirea Forumului de Guvernare a Internetului (IGF) şi unde a declarat:

    Astăzi ne-am adunat pentru a ne reitera angajamentul pentru un
    internet global, deschis, incluziv şi sigur. Dorim un internet accesibil
    tuturor, unul ce ne face mai puternici, nu unul care ne slăbeşte
    democraţia. Dorim să îi îmbunătăţim
    performanţa şi structura, astfel încât
    să poată asigura ceea ce a fost menit dintru început să facă: să conecteze
    oamenii şi să contribuie la dezvoltarea socială. Tensiunile apărute între
    factorii implicaţi în transformarea digitală ameninţă internetul deschis şi
    global de care ne bucurăm astăzi.

    Să nu ne concentrăm pe diferenţe, ci pe ceea
    ce susţinem mutual şi pe viitorul unui internet aşa cum aspirăm să îl avem.
    Pentru că noi considerăm că internetul trebuie să fie o zonă fără discriminare,
    ancorat în demnitate şi integritate, la care toată lumea are acces universal. Drepturile
    omului şi drepturile democratice sunt pe deplin respectate. Iar ceea ce este
    ilegal off-line e ilegal şi online.

    Oamenii şi afacerile nu se consideră în siguranţă
    pe internet acum şi nu consideră că datele lor sunt în siguranţă şi că intimitatea
    le este protejată. Afacerile de toate mărimile pot inova, prospera şi concura
    pe o piaţă online corectă şi competitivă. Şi încă un aspect pe care dorim să îl
    promovăm este ca infrastructura să fie sigură şi sustenabilă şi prietenoasă cu
    mediul.


    Tema întâlnirii fiind Internetul pe care îl dorim – Împuternicirea
    tuturor oamenilor    , au fost abordate probleme și provocări actuale în domeniul
    internetului deschis, drepturilor omului, luptei împotriva dezinformării, dar
    și guvernarea datelor, lumile virtuale, securitate cibernetică, transformare
    digitală și inteligență artificială (IA), cu un accent deosebit pe inteligența
    artificială generativă.


  • Retrospectiva săptămânii 29.10 – 04.11.2023

    Retrospectiva săptămânii 29.10 – 04.11.2023

    Proiectul
    viitoarei legi a pensiilor, în dezbatere publică


    Proiectul noii
    legi a pensiilor a intrat, săptămâna aceasta, în dezbatere publică, iar
    coaliţia social-liberală la guvernare şi-a fixat un termen ambiţios, 20
    noiembrie, pentru adoptarea lui. Legea ar urma să intre în vigoare la 1
    ianuarie, dată de la care toate pensiile vor fi majorate cu aproape 14
    procente. O altă creştere a pensiilor, rezultat al recalculării ce se va face pe
    baza noii legi, ar urma să aibă loc la 1 septembrie anul viitor.

    Potrivit
    proiectului, stagiul minim de contribuţie pentru a beneficia de pensie va fi de
    15 ani, iar pentru a ieşi anticipat din activitate vor fi necesari 35 de ani de
    cotizare. Până în 2035, vârsta de pensionare se va egaliza, pentru bărbaţi şi
    femei, la 65 de ani. Totuşi, femeile care au crescut copii vor putea beneficia
    de reducerea vârstei standard de pensionare, în funcţie de numărul lor.
    Sporurile nepermanente contributive, precum plata cu ora, al treisprezecelea
    salariu sau premiile, vor fi calculate la pensie.

    Iniţiatorii noii legi susţin
    că şi-au propus să elimine inechităţile din sistem, care permiteau ca salariaţi
    cu aceeaşi vechime şi cu funcţii identice să beneficieze de pensii diferite. Premierul
    Marcel Ciolacu a dat asigurări că, în urma recalculării, nicio pensie nu va fi
    mai mică faţă de valoarea aflată în plată astăzi.



    Noile măsuri
    fiscal-bugetare, în vigoare de la 1 noiembrie


    Criticate aspru de mediul de afaceri şi contestate de
    opoziţie, fără succes, la Curtea Constituţională, măsurile din pachetul
    fiscal-bugetar pentru care cabinetul de la Bucureşti şi-a asumat răspunderea au
    intrat în vigoare pe 1 noiembrie. Microîntreprinderile vor plăti impozit 1% pe
    cifra de afaceri până la venituri de până la 60.000 euro pe an și 3% dacă
    veniturile depășesc această sumă. Companiile mari, cu afaceri de peste 50 de
    milioane de euro, vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri, iar băncile
    un impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri, în 2024 și 2025, pentru a
    reveni la o taxă de 1% peste 3 ani. Şi companiile din petrol și gaze cu afaceri
    de peste 50 milioane de euro vor plăti impozit suplimentar de 0,5%.

    Scutirea de
    impozit în IT se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei, echivalentul a
    2000 de euro. Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară nu
    vor mai fi scutiţi de plata contribuţiei la sănătate. Pentru ca veniturile
    angajaţilor din aceste sectoare, puternic contributoare la PIB, să nu fie
    afectate, executivul a majorat, în cazul lor, în această săptămână, salariul
    minim.

    Vor beneficia de măsură peste 400.000 de salariaţi din construcţii şi
    170.000 din industria agroalimentară. Intrarea în vigoare
    nu a scutit pachetul fiscal-bugetar de criticile oamenilor de afaceri.
    Aceştia spun că noile taxe vor reduce investiţiile străine şi vor avea un efect
    contrar celui estimat în privinţa diminuării deficitului, care ar putea urca la
    20 de miliarde de euro. Potrivit mediului de afaceri, măsurile ar fi trebuit să
    vizeze în primul rând combaterea evaziunii fiscale, îmbunătăţirea colectării
    veniturilor şi eficientizarea activităţii Fiscului, nu afectarea mediului de
    afaceri prin creşterea fiscalităţii.



    Proteste
    sindicale


    Angajaţii de la
    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi ai caselor judeţene au declanşat,
    joi, proteste pe perioadă nedeterminată. Activitatea cu publicul va fi blocată
    şi angajaţii vor protesta în birouri până când vor primi salarii mai mari, a
    anunţat Blocul Naţional Sindical, care îi reprezintă.

    BNS susţine că, din 2018,
    aceşti salariaţi nu au mai beneficiat de nicio creştere salarială şi că resurse
    financiare pentru majorări ar exista.

    Protestul angajaţilor de la casele de
    asigurări de sănătate afectează decontarea cheltuielilor prestatorilor de
    servicii medicale şi asigurarea cu medicamente şi materiale sanitare din programele
    naţionale de sănătate pentru pacienţii cu boli cronice.

    Ministrul sănătăţii,
    Alexandru Rafila, a transmis că întreruperea acordării de servicii medicale nu
    poate fi acceptată şi speră că va exista un dialog între conducerea Casei
    Naţionale şi angajaţi. El a mai spus că, deşi CNAS are cel mai mare buget din
    România, există o problemă de contributivitate, întrucât doar 5 milioane de
    oameni contribuie la fondul de asigurări, în vreme ce 19 milioane beneficiază
    de servicii medicale.



    Vera Jourova la
    Bucureşti


    Mecanismul
    statului de drept, combaterea dezinformării şi tranziţia digitală au dominat
    discuţiile pe care vicepreşedinta Comisiei Europene, Věra Jourová, le-a avut la
    Bucureşti cu oficialii români. Ea a declarat că România stă bine la capitolul
    justiţie, însă a adăugat că este nevoie de alte reglementări legale pentru ca
    cetăţenii să aibă acces la un sistem judiciar bine pregătit. În privinţa
    digitalizării, Věra Jourová a opinat că România are un potenţial deosebit şi a
    amintit că, în Planul de Redresare şi Rezilienţă, 5 miliarde de euro revin digitalizării
    afacerilor, reţelei 5G, precum şi educaţiei şi e-guvernării.

    Ministrul
    justiţiei, Alina Gorghiu, a dat asigurări că Bucureştiul va continua să
    modernizeze sistemul judiciar, va adopta o legislaţie predictibilă şi va
    intensifica activitatea Direcţiei Anticorupţie şi a DIICOT pe teme importante
    ca traficul de droguri şi de persoane.

  • Nachrichten 31.10.2023

    Nachrichten 31.10.2023

    Die für Werte und Transparenz zuständige Vizepräsidentin der Europäischen Kommission, Vera Jourova, hat Rumänien am Montag besucht und sich dabei mit Präsident Klaus Iohannis getroffen. Die Themen Rechtsstaatlichkeit und Justizreformen, Unterstützung für die Ukraine und die Lage im Nahen Osten kamen dabei zur Sprache. Ein weiterer Gesprächstpunkt war der Beitritt Rumäniens zum Schengen-Raum. Die Gespräche zwischen der Vizepräsidentin der Europäischen Kommission und dem rumänischen Premierminister Marcel Ciolacu drehten sich ebenfalls vordergründig darum.



    Die Abgeordnetenkammer in Bukarest entscheidet am Dienstag per Abstimmung über den einfachen Antrag, den die Opposition gegen Finanzminister Marcel Boloș gestellt hat. Die USR kritisiert die kürzlich von der Regierung verabschiedeten Steuerma‎ßnahmen und beschuldigt Marcel Boloş, Gesetzesinitiativen zu fördern, die Arbeitnehmer benachteiligen. Der Finanzminister erklärte hingegen, dass die von der PSD-PNL-Koalitionsregierung getroffenen Entscheidungen unter den Bedingungen eines ausgeprägten Defizits von fast 57 Milliarden Lei (über 11 Milliarden Euro) und einer Staatsverschuldung, die sich 800 Milliarden Lei (ca. 160 Milliarden Euro) nähert, notwendig seien.



    Die Regierung in Bukarest hat am Dienstag auf einer au‎ßerordentlichen Sitzung die neuen Bruttomindestlöhne für das Baugewerbe, die Landwirtschaft und die Lebensmittelindustrie genehmigt. Offiziellen Angaben zufolge sind 590.000 Beschäftigte im rumänischen Baugewerbe, in der Landwirtschaft und in der Lebensmittelindustrie von diesen Änderungen betroffen. Durch die Erhöhung der Bruttolöhne möchte die Regierung erreichen, dass die Beschäftigten in diesen Sektoren keine Nettoverdienstkürzungen hinnehmen müssen. Ab dem 1. November müssen diese Beschäftigten auch in Krankenversicherung wieder einzahlen.



    Die Ehefrau eines im Gazastreifen inhaftierten Bürgers mit israelischer und rumänischer Staatsbürgerschaft traf in Bukarest mit Premierminister Marcel Ciolacu und Mitgliedern des au‎ßenpolitischen Ausschusses des Senats zusammen.Ella Chaimi schilderte ihnen, was in den Tagen nach dem 7. Oktober, als ihr Mann von Mitgliedern der Terrorgruppe Hamas entführt wurde, geschehen war, und erklärte, sie hoffe, dass die rumänischen Politiker weiterhin Schritte unternehmen würden, damit die Geiseln in ihre Heimat zurückkehren könnten. Der Präsident des Senats, Nicolae Ciucă, erklärte, dass die Situation äu‎ßerst heikel sei und ihre Lösung viel Aufmerksamkeit und Diplomatie, aber auch Entschlossenheit erfordere. Er erinnerte daran, dass das rumänische Parlament am 11. Oktober nach den gewalttätigen Angriffen der Hamas eine offizielle Erklärung der Solidarität mit Israel verabschiedet hatte.



    Die ersten F16-Kampfflugzeuge, die die Niederlande der Ukraine spenden werden, werden in zwei Wochen in dem in Rumänien eingerichteten Ausbildungszentrum eintreffen, kündigte der niederländische Premierminister Mark Rutte an. In einem im Internet veröffentlichten Videokonferenzgespräch mit dem ukrainischen Präsidenten Wolodymyr Zelenski betonte der niederländische Premierminister, dass die aktuelle Lage im Nahen Osten die Unterstützung der Niederlande für die Ukraine nicht erschüttern sollte und es auch nicht werde. Reuters erinnerte daran, dass Dänemark, Norwegen und Belgien ihrerseits angekündigt hatten, dass sie der Ukraine F16-Flugzeuge liefern würden. Rumänien, die Niederlande und der Flugzeughersteller Lockheed Martin hatten am 29. August eine Absichtserklärung zur Einrichtung des F16-Trainingszentrums unterzeichnet. Dabei handelt es sich um ein regionales Zentrum für NATO-Mitgliedstaaten, das auf dem Luftwaffenstützpunkt Fetești (Süden) eingerichtet wird und von dem auch ukrainische Piloten profitieren werden.



    Die Behörden der Republik Moldau haben beschlossen, die Lizenzen von sechs Fernsehsendern, die mit pro-russischen Oligarchen in Verbindung gebracht werden, auszusetzen. Der moldauische Premierminister Dorin Recean erklärte, dass die betroffenen Stellen ausländische Interessen fördern, versuchen würden, das Land zu destabilisieren und die Kommunalwahlen am 5. November beeinflussen würden. Der moldauische Nachrichtendienst in Chisinau betonte, dass er über entsprechende Beweise verfüge.

  • EC vice-president in Bucharest

    EC vice-president in Bucharest

    The EC vice-president for values and transparency,
    Vera Jourova, was on an official visit to Romania on Monday, when she had
    talks with president Klaus Iohannis. The topics included the rule of law and reforms in the
    judiciary, as well as support for Ukraine and the situation in the Middle East.
    Another topic was Romania’s Schengen
    accession. The country’s inclusion in the border-free area remains on stand-by,
    after Austria vetoed the accession, which had already been postponed repeatedly.


    The EC vice-president also discussed the topic with
    PM Marcel Ciolacu, who thanked the EU official for the support given to Romania’s
    efforts in this respect. PM Ciolacu also discussed the rule of law, ways to
    fight disinformation and the digital transition.


    Vera Jourova also had a meeting with the justice
    minister, Alina Gorghiu, and the chiefs of the country’s major prosecutor’s
    offices. My message for the authorities is that Romania is doing well in terms
    of the judicial system. There are still new laws that must be implemented, and
    this must be done not for Brussels, but for the Romanian people, who need
    access to a very well designed judicial system, the EC vice-president said.


    The agenda of the talks also included the recommendations
    in the Rule of Law Report, the special pensions law and the measures to ensure
    human resources, given that as of next March around 600 new magistrates will
    join the system after passing the National Magistrate Institute exam and the
    magistrate exam based on 5-year length in service.


    We are careful to endorse predictable
    legislation, to have consistent activity in the National Anti-Corruption
    Directorate, to ensure the Directorate Investigating Organised Crime and
    Terrorism Offences tackles important issues, from drug trafficking to human
    trafficking, Alina Gorghiu pointed out.


    Also on Monday, Vera Jourova visited the
    European Cybersecurity Competence Centre in Bucharest. The topics discussed
    there included Romania’s participation in the Digital Decade programme, the
    implementation of the reforms in the Digital Transformation component of the
    National Recovery and Resilience Plan, the performance of the European Cybersecurity
    Competence Centre and the importance of cyber security.


    There is huge potential in this country, we have
    schools that train experts, and a large number of women compared to other
    member states, Vera Jourova said. She also mentioned that, under the National Recovery
    and Resilience Plan, EUR 5 bln are earmarked for digitisation, the 5G network,
    education, e-government and business digitisation. (AMP)

  • Vizepräsidentin der Europäischen Kommission besucht Bukarest

    Vizepräsidentin der Europäischen Kommission besucht Bukarest


    Die Vizepräsidentin der Europäischen Kommission, Věra Jourová, ist am Montag zu einem offiziellen Besuch nach Rumänien gereist und traf in Bukarest mit Staatspräsident Klaus Iohannis zusammen. Die Gespräche zwischen der Brüsseler Beamtin und dem rumänischen Präsidenten drehten sich hauptsächlich um die Themen Rechtsstaatlichkeit und Justizreformen, die Unterstützung für die Ukraine und die Lage im Nahen Osten. Ein weiteres Gesprächsthema war der Beitritt Rumäniens zum Schengen-Raum. Die Aufnahme Rumäniens in den Raum der Freizügigkeit wird vorerst ausgesetzt, nachdem Österreich den bereits mehrfach verschobenen Beitritt Rumäniens abgelehnt hat. Die Vizepräsidentin der Europäischen Kommission und Premierminister Marcel Ciolacu diskutierten das Thema Schengen. Die beiden diskutierten auch über den Rechtsstaat, den Kampf gegen Desinformation und den digitalen Wandel. Věra Jourová traf auch mit Justizministerin Alina Gorghiu zusammen, die über Reformen in diesem Bereich sprach. Am Treffen nahmen auch Vertreter der gro‎ßen Staatsanwaltschaften teil. Meine Botschaft an die Behörden ist, dass das rumänische Justizsystem gut funktioniert. Es gibt immer noch neue Gesetze, die umgesetzt werden müssen. Dies sollte nicht für Brüssel, sondern für das rumänische Volk getan werden“, sagte die Vizepräsidentin der Europäischen Kommission. Die Empfehlungen des Berichts zur Rechtsstaatlichkeit, das Dienstrentengesetz, ebenso wie Ma‎ßnahmen zur Sicherung angemessener Personalressourcen, da im März kommenden Jahres etwa 600 neue Richter in das System aufgenommen werden, wurden diskutiert. Es ist unser Ziel, eine nachhaltige Korruptionsbekämpfung zu haben, eine gute Arbeit der Direktion zur Bekämpfung des organisierten Verbrechens und des Terrorismus zu leisten“, sagte Alina Gorghiu. Am Montag besuchte die Brüsseler Beamtin auch das Europäische Kompetenzzentrum für Cybersicherheit in Bukarest. Es ging dabei um den Input Rumäniens im Politikprogramm für die digitale Dekade, die Umsetzung der Reformen der digitalen Transformation des Nationalen Konjunktur- und Resilienzplans sowie die Ergebnisse des Europäischen Kompetenzzentrums für Cybersicherheit. Das Land verfügt über ein enormes Potenzial an Schulen, die Experten hervorbringen und eine gro‎ße Anzahl von Frauen, was im Vergleich zu anderen Mitgliedstaaten einzigartig ist“, sagte Věra Jourová. Sie wies darauf hin, dass im Konjunkturpaket 5 Milliarden Euro für die Digitalisierung, das 5G-Netz, Bildung, E-Government und Unternehmensdigitalisierung bereitgestellt werden sollen.

  • Vicepreședinte CE la București

    Vicepreședinte CE la București

    Vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, a făcut, luni, o vizită oficială în România, unde s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis. Subiectele de discuţie dintre oficialul de la Bruxelles și șeful statului român au cuprins statul de drept şi reformele din justiţie, precum şi sprijinul pentru Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu.



    O altă temă de discuție a constituit-o aderarea României la spaţiul Schengen. Includerea țării în spațiul de liberă circulație rămâne, deocamdată, în stand-by, după ce Austria a spus nu aderării României, amânată, deja, în repetate rânduri. Subiectul Schengen a fost discutat de vicepreședinta Comisiei Europene și cu prim-ministrul Marcel Ciolacu. Acesta din urmă a precizat că a mulţumit oficialului european pentru sprijinul acordat pentru aderarea României la spațiul de liberă circulație.



    Alte teme de discuții dintre cei doi au fost mecanismul statului de drept, combaterea dezinformării şi tranziţia digitală. Vera Jourova s-a întâlnit și cu ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, cu care a abordat reformele din domeniu. La întrevedere au participat şi şefii marilor parchete din ţară.



    Mesajul meu către autorităţi este că România stă bine la sistemul judiciar. Mai sunt legi noi care trebuie implementate şi trebuie făcut acest lucru nu pentru Bruxelles, ci pentru poporul român, pentru a avea acces la un sistem judiciar foarte bine pregătitˮ, a afirmat vicepreședinta Comisiei Europene.



    Pe agenda de discuţii s-au aflat şi recomandările din Raportul privind Statul de Drept, legea pensiilor de serviciu, dar şi măsurile pentru asigurarea adecvată a resursei umane, având în vedere că, în martie anul viitor, vor fi aproximativ 600 de noi magistraţi în sistem, ca urmare a promovării examenului Institutului Național al Magistraturii şi a examenului de admitere în magistratură pe baza vechimii de 5 ani. Suntem atenţi să adoptăm legislaţie predictibilă, să avem o activitate a DNA susţinută, o activitate a DIICOT pe temele importante, de la trafic de droguri la trafic de persoaneˮ, a declarat Alina Gorghiu.



    Tot luni, oficialul de la Bruxelles a făcut o vizită de lucru la Centrul european de competenţe în materie de securitate cibernetică din Bucureşti. Temele abordate au fost parcursul României în programul european Digital Decade, implementarea reformelor prevăzute în Componenta 7 – Transformare Digitală din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, precum şi rezultatele Centrului european de competenţe în materie de securitate cibernetică şi importanţa securităţii cibernetice.



    Există un potenţial enorm în această ţară, avem şcoli care generează experţi, un număr mare de femei, ceea ce este unic comparativ cu alte state membreˮ, a afirmat Vera Jourova. Aceasta a amintit că, în planul de redresare şi rezilienţă, sunt destinaţi 5 miliarde de euro pentru digitalizare, pentru reţeaua 5G, educaţie, pentru e-guvernare şi digitalizarea afacerilor.






  • La vice-présidente de la CE, en visite à Bucarest.

    La vice-présidente de la CE, en visite à Bucarest.


    La vice-présidente de la Commission européenne en charge
    des Valeurs et de la Transparence, Vera Jourova, a effectué lundi une visite
    officielle en Roumanie, où elle a rencontré le président Klaus Iohannis. L’Etat
    de droit et les réformes de la justice, le soutien à l’Ukraine et la situation
    au Moyen-Orient – ont figuré à l’agenda des discussions entre la responsable européenne
    et le chef de l’Etat roumain. Un autre sujet de discussion a été l’adhésion de
    la Roumanie à l’espace Schengen. L’adhésion du pays à l’espace de libre circulation
    reste, pour le moment, en suspens, après que l’Autriche a imposé son véto.


    Le sujet de l’adhésion à la zone de libre circulation a dominé
    aussi les pourparlers que la vice-présidente de la Commission européenne a eus avec
    le premier ministre roumain Marcel Ciolacu.




    Le premier ministre a remercié la responsable de la
    Commission européenne d’avoir soutenu les efforts de Bucarest d’adhérer à
    l’espace de libre circulation. Les principaux sujets de discussion entre les
    deux dirigeants ont été le mécanisme de l’Etat de droit, la lutte contre la
    désinformation et la numérisation.




    Vera Jourova a rencontré également la ministre de la
    Justice, Alina Gorghiu, avec laquelle elle a examiné les réformes dans ce
    domaine, en présence des chefs des principaux parquets du pays.




    Je voudrais transmettre aux autorités qu’en
    Roumanie, le système judiciaire se porte plutôt bien. Il reste encore des lois à
    être mises en œuvre et vous ne devriez le faire non pas pour Bruxelles, mais
    pour le peuple roumain, afin de lui permettre l’accès à un système judiciaire compétent,
    a fait savoir la vice-présidente de la Commission européenne.




    A l’agenda des discussions ont figuré également les recommandations
    du rapport sur l’Etat de droit, la loi de la retraite et les mesures pour une
    gestion adéquate des ressources humaines, dans le contexte où en mars prochain,
    600 nouveaux magistrats rejoindront le système, une fois passé l’examen de
    l’Institut National de la Magistrature et le concours d’admission dans la
    magistrature après 5 ans d’expérience.




    Nous essayons d’adopter une législation prédictible,
    de laisser la Direction Nationale Anti-Corruption et la DIICOT à mener des
    activités soutenues de lutte contre le trafic de drogues et de personnes,
    a déclaré Alina Gorghiu.




    Lundi également, la responsable de Bruxelles a fait une
    visite au Centre européen de compétences en matière de cybersécurité de Bucarest.
    Parmi les sujets discutés, notons le parcours de la Roumaniedans le programme d’action pour la
    décennie numérique à l’horizon 2030, appelé Digital Decade, la mise en œuvre
    des réformes prévues dans le chapitre consacré à la Transformation numérique du Plan national de relance et de résilience,
    ainsi que les résultats du Centre européen de compétences en matière de
    cybersécurité.




    Le potentiel de votre est énorme. Vous avez des
    écoles capables à former des experts, parmi lesquels, un grand nombre de
    femmes, ce qui est unique par rapport aux autres Etats membres, a déclaré
    Vera Jourova.


    A la fin, elle a rappelé que le Plan national pour la
    relance et la résilience attribue 5 milliards d’euros à la numérisation, au
    réseau 5G, à l’éducation, à la gouvernance électronique et à la numérisation
    des entreprises.





  • Nachrichten 30.10.2013

    Nachrichten 30.10.2013

    Die Vizepräsidentin der Europäischen Kommission für die Themenbereiche Werte und Transparenz, Věra Jourová, hat am Montag in Bukarest mit dem rumänischen Präsidenten Klaus Iohannis über Rechtsstaatlichkeit und Justizreformen, den Schengen-Beitritt Rumäniens, die Unterstützung der Ukraine und die Lage im Nahen Osten gesprochen. Zuvor traf sie mit Justizministerin Alina Gorghiu zusammen. Zu den Gesprächsthemen gehörten die Empfehlungen des Rechtsstaatlichkeitsberichts, das Rentengesetz, Maßnahmen zur Gewährleistung angemessener Humanressourcen, vorgeschlagene Maßnahmen zur Digitalisierung, künstliche Intelligenz und die Bekämpfung der Online-Kriminalität. In einem Interview mit dem nationalen Radiosender sagte Jurova, dass die rumänische Justiz auf einem guten Weg sei, es aber noch neue Gesetze gebe, die in die Praxis umgesetzt werden müssten, damit die Bürger Zugang zu einem guten Justizsystem hätten.



    Die israelische Armee gab bekannt, dass sie als Reaktion auf den Raketenbeschuss aus Syrien und dem Libanon Ziele in diesen Ländern angegriffen hat. Andererseits zielten neue Raketenangriffe aus dem Gazastreifen heute auf den Süden Israels, wobei die Stadt Netivot am stärksten betroffen war, wo ein Wohnblock getroffen wurde, schreibt die Times of Israel und stellt fest, dass es keine Opfer gab. Palästinenser im nördlichen Gazastreifen berichteten ebenfalls von heftigen Luft- und Artillerieangriffen, als israelische Truppen, unterstützt von Panzern, einen Bodenangriff auf die Enklave starteten. Das israelische Militär erklärte, es habe in den letzten Tagen mehr als 600 Ziele angegriffen, Dutzende von Terroristen getötet und seine Bodenoperationen im Gazastreifen weiter ausgeweitet. Nach den Angriffen der islamistischen Gruppe Hamas am 7. Oktober wurden in Israel mehr als 1.400 Menschen getötet. Nach Angaben der Hamas-Behörden im Gazastreifen hat sich die Zahl der bei israelischen Vergeltungsmaßnahmen getöteten Palästinenser auf über 8.300 erhöht.



    Die palästinensische Zivilbevölkerung im Gazastreifen benötigt dringend Treibstoff, Nahrungsmittel und Wasser. Der Palästinensische Rote Halbmond teilte am Sonntagabend mit, dass die israelische Armee mehrmals eines ihrer Krankenhäuser im Gazastreifen bombardiert hat, wodurch Schäden entstanden sind und Patienten und Zivilisten, die hierher geflüchtet waren, gefährdet wurden. Gleichzeitig drangen Tausende von Menschen in Lagerhäuser und Verteilungszentren für Hilfsgüter im Süden und im Zentrum des Streifens ein und nahmen Grundnahrungsmittel mit. 33 mit humanitärer Hilfe beladene Lastwagen fuhren am Sonntag über den Grenzübergang Rafah an der Grenze zu Ägypten ein. Es handelte sich um den größten Konvoi, der seit der begrenzten Wiederaufnahme der humanitären Hilfslieferungen in das belagerte palästinensische Gebiet einfuhr. Die Verhinderung des Zugangs humanitärer Hilfe zum Gazastreifen könnte ein Verbrechen darstellen, erklärte der Chefankläger des Internationalen Strafgerichtshofs (IStGH), Karim Khan, am Sonntag in Kairo nach einem Besuch in Rafah.



    Die Bukarester Abgeordnetenkammer debattiert heute über einen einfachen Antrag gegen den Finanzminister Marcel Boloş aus dem Kabinett der PSD-PNL-Koalition. Die USR und die Forţa Dreptei (eine liberale Dissidenz), die den Antrag eingereicht haben, machen ihn für die Steuererhöhungen verantwortlich, die aus der Anwendung der steuerlichen Maßnahmen resultieren, für die die Regierung kürzlich die Verantwortung im Parlament übernommen hat. Die Abstimmung über den einfachen Antrag ist für Dienstag angesetzt.



    Die neuen Mindestlöhne im Baugewerbe, in der Landwirtschaft und in der Lebensmittelindustrie sollen am Dienstag von der Bukarester Regierung in einer außerordentlichen Sitzung verabschiedet werden. Der Mindestlohn im Baugewerbe wird 4.582 Lei (ca. 920 Euro) betragen, in der Landwirtschaft und der Lebensmittelindustrie 3.436 Lei (ca. 690 Euro). Mit diesen Erhöhungen will die Exekutive erreichen, dass die Arbeitnehmer in diesen Sektoren keine Einbußen bei den Krankenversicherungsbeiträgen erleiden, von denen sie bisher befreit waren. In diesem Zusammenhang erklärte Premierminister Marcel Ciolacu, dass er die Konsultationen mit den Gewerkschaften und Arbeitgebern fortsetzen werde, um den Wert des Mindestlohns für die Wirtschaft ab dem 1. Januar 2024 festzulegen. Gleichzeitig wird das Finanzministerium mit der Ausarbeitung des Staatshaushalts für das kommende Jahr beginnen. Nach Angaben des zuständigen Ministers Marcel Boloş soll das Projekt noch in diesem Jahr dem Parlament vorgelegt werden.



    Die schwerwiegenden Einschränkungen während der Pandemie haben das kulturelle Leben der Rumänen beeinflusst, zeigt das Kulturkonsumbarometer, die größte Studie auf nationaler Ebene, die die Praktiken der Kulturkonsumenten misst. Die Studie wird nach einer dreijährigen Pause aufgrund der Pandemie wieder durchgeführt. Nur 20 % der Rumänen gaben an, im vergangenen Jahr ein Theaterstück besucht zu haben, gegenüber 29 % im Jahr 2019, und 30 % der Rumänen besuchten im Jahr 2022 Museen, Ausstellungen oder Kunstgalerien, acht Prozent weniger als vor der Pandemie. Der Appetit auf den Besuch von Attraktionen im Freien, historischen Denkmälern oder archäologischen Stätten ist jedoch gestiegen. Mehr dazu, nach den Nachrichten.



    Der rumänische Meister im Frauenhandball, CSM, hat am Sonntag in der Gruppe A der Champions League Buducnost Podgorica aus Montenegro auswärts mit 29:24 geschlagen. Das Team aus Bukarest erzielte damit seinen dritten Sieg in dieser europäischen Saison. Nach sechs Spieltagen liegt der rumänische Meister mit 6 Punkten auf dem 4. Platz in der Gruppe, die von Gyori Audi aus Ungarn dominiert wird. In der nächsten Etappe spielt CSM am 11. November zu Hause gegen Debrecen aus Ungarn. In der Gruppe B des Wettbewerbs besiegte der Vizemeister Rapid Bukarest am Samstag Krim Ljubljana aus Slowenien mit 27:22. In der nächsten Runde spielen sie am 12. November zu Hause gegen Vipers Kristiansand aus Norwegen.

  • October 29, 2023 UPDATE

    October 29, 2023 UPDATE

    PARLIAMENT The Chamber of Deputies will discuss on
    Monday the simple motion tabled by Save Romania Union and the Force of the
    Right, in opposition in Romania, against the finance minister Marcel Boloş. The
    Opposition argues that the enforcement of the new fiscal measures for which the
    Government has taken responsibility before Parliament, will lead to tax
    increases. The USR MP Claudiu Năsui says the Liberal finance minister chose to
    triple taxes instead of cutting special pensions and to levy taxes on turnover,
    which he believes will have countless negative effects on companies and
    ultimately on consumers. The Chamber will vote on the motion on Tuesday. Also
    early this week, the Senate will vote on a government emergency order
    regulating the gambling sector. The document, which introduces an additional
    tax for companies in the sector, has been passed by specialist committees. The
    Senate is also to discuss a bill tabled by the Social Democratic MP Alfred
    Simonis and banning the sale of electronic cigarettes and similar tobacco
    products to minors.


    SCHENGEN The Romanian MEP Eugen Tomac, the leader of the People’s
    Movement Party, announced plans to appeal the EU Tribunal ruling dismissing his
    claims regarding Austria’s alleged abuse of power with respect to Romania’s
    Schengen accession. He said he would take the matter to the Court of Justice of
    the European Union, and voiced hopes that the judges would approach the issue in
    a more complex and more detailed manner, in line with the EU treaties and the
    Schengen agreements. Moreover, Tomac said, Bucharest can only overcome the situation
    by means of this appeal, in which the Romanian government would be a privileged
    applicant. Austria opposes the Schengen accession of Romania and Bulgaria,
    arguing that the 2 countries are on the EU illegal migration route, an
    allegation disputed by the Romanian authorities and European institutions.
    Vienna also believes the Schengen area as it is at present is ineffective and
    said it would oppose any enlargement project.


    VISIT
    The European Commission vice-president for Values and Transparency, Věra
    Jourová, will be on an official visit to Romania on Monday, when she will have
    meetings with president Klaus Iohannis, PM Marcel Ciolacu and other Cabinet
    members. According to the European Commission, the EU official will discuss the
    rule of law and reforms in the judiciary, Romania’s goals in the digital
    decade, the digitisation projects included in the National Recovery and
    Resilience Plan, as well as AI and fighting disinformation.


    ISRAEL
    The president of France, Emmanuel Macron, and the British
    PM Rishi Sunak emphasised, in a phone discussion on Sunday, the need for urgent
    humanitarian support in Gaza Strip, after Israel announced stepping up its
    military response to the Hamas attack of October 7. In turn, the US security
    adviser called on the troops entering Gaza to make a distinction between
    civilians and the Hamas terrorists, who are legitimate targets. Israel
    announced that in the coming days it would allow a significant increase in aid
    for the civilians in Gaza. The Israeli defence ministry asked Palestinian
    civilians to move towards the south, to an area designated as humanitarian, where
    aid will be delivered under a joint mechanism created by the US, Egypt and the
    UN. Two aid convoys with foodstuffs, water and medicines entered the Rafah
    terminal on Saturday night and Sunday morning. The UN secretary general,
    Antonio Guterres, voiced his surprise at the escalation of Israel’s military
    attack on the Gaza Strip after the UN General Assembly issued a resolution
    calling for immediate humanitarian ceasefire. Meanwhile, pro-Palestinian
    rallies were organised on Sunday as well in many cities in the world.


    PEACE
    The president of Ukraine Volodymyr Zelenskyy, attending a meeting in Malta,
    called for a global model based on his 10-point plan for peace with Russia, Reuters
    reports. An official list of the participants in the meeting is not yet
    available, but attending were officials for European, South-American, Arab,
    African and Asian countries. The plan includes clauses concerning the
    restoration of Ukraine’s territorial integrity, the pull-out of Russian troops,
    protection of food and energy supplies, nuclear security and the release of all
    prisoners. The co-chairs of the meeting, Ukraine and Malta, issued a joint
    declaration that mentions the participants’ commitment to just and sustainable
    peace, based on the UN Charter. The parties will take steps to arrange for a
    possible peace summit at a later date.


    GOVERNMENT PM Marcel Ciolacu announced that preparations have
    started for drafting the 2024 public budget. The government will analyse the projects
    and programmes that went well, as well as the investment applications for next
    year. On the other hand, the PM dismissed the idea of other fiscal changes in
    addition to the ones for which his Cabinet has taken responsibility before
    Parliament. The law on measures to ensure Romania’s long-term financial
    sustainability, promulgated by presidentKlaus Iohannis on Thursday, introduces new taxes and tax raises and cuts off tax facilities. Some
    of the measures take effect on November 1, while the others will be enforced as
    of January 1. Marcel Ciolacu also estimated that the new pensions law will be
    endorsed in Parliament by the end of next month and will take effect on January
    1, 2024. (AMP)

  • Nachrichten 29.10.2023

    Nachrichten 29.10.2023

    Premierminister Marcel Ciolacu gibt bekannt, dass die Berechnungen für die Erstellung des Haushalts 2024 begonnen haben. Derzeit werden die Projekte und Programme analysiert, die sich in Rumänien bewährt haben, sowie die Investitionsanforderungen für das kommende Jahr. Andererseits lehnte der Premierminister die Möglichkeit ab, nach Inkrafttreten des Gesetzes, für das die Regierung die Verantwortung übernommen hat, weitere Steueränderungen zu beschließen. Das Gesetz zur Sicherung der langfristigen finanziellen Tragfähigkeit Rumäniens, das am Donnerstag von Präsident Klaus Iohannis verkündet wurde, bringt Steuererhöhungen, neue Steuern und die Abschaffung von Steuervergünstigungen. Einige der Maßnahmen gelten ab dem 1. November, die übrigen ab dem 1. Januar. Marcel Ciolacu schätzte, dass das neue Rentengesetz vom Parlament bis Ende nächsten Monats gebilligt wird und hält am 1. Januar 2024 als Datum für sein Inkrafttreten fest.



    Israel hat die zweite Phase seines Krieges gegen die Hamas, eine Bodenoperation im Gazastreifen, eingeleitet, wie der israelische Ministerpräsident Benjamin Netanjahu mitteilte. In einer im Fernsehen übertragenen Rede warnte der israelische Ministerpräsident, dass es sich um einen langen und schwierigen Krieg handeln werde, der darauf abziele, die Geiseln der palästinensischen Terrororganisation zu befreien und die militärischen und führungsmäßigen Kapazitäten der Hamas-Gruppe zu zerstören. Ein Experte für israelische Kampftaktiken bezeichnete die derzeitige Operation des israelischen Militärs als modular, bestehend aus abwechselnden Angriffen aus vier Umgebungen – Wasser, Luft, Boden und virtuell, wobei letztere entweder defensiv oder offensiv auf Cyberangriffe abzielt. Bislang hat das israelische Militär nach den Hamas-Anschlägen vom 7. Oktober, bei denen über 1400 Menschen in Israel getötet wurden, palästinensische Gebiete mit israelischen Luftangriffen bombardiert. Nach Angaben der Hamas-Behörden im Gazastreifen hat die Zahl der Todesopfer der israelischen Vergeltungsmaßnahmen die Zahl von 8.000 überschritten. Einem israelischen Armeesprecher zufolge wurde die Zahl der von der Hamas festgehaltenen Geiseln auf 130 erhöht. UN-Generalsekretär Antonio Guterres zeigte sich überrascht von der Eskalation der israelischen Militärangriffe auf den Gazastreifen, nachdem die UN-Generalversammlung in einer Resolution einen sofortigen humanitären Waffenstillstand gefordert hatte. Guterres sagte, dass trotz dieses internationalen Konsenses die Bombardierung eskaladierte. Am Samstag fanden in vielen Hauptstädten der Welt pro-palästinensische Demonstrationen statt.



    Der ukrainische Präsident Wolodymyr Zelenskyj hat bei einem Treffen in Malta ein globales Modell seiner Zehn-Punkte-Formel für den Frieden mit Russland gefordert, berichtet Reuters. Eine offizielle Liste der an den Gesprächen teilnehmenden Delegierten wurde nicht veröffentlicht, aber offiziellen Angaben zufolge waren Vertreter aus europäischen, südamerikanischen, arabischen, afrikanischen und asiatischen Ländern dabei. Der Plan enthält Forderungen nach der Wiederherstellung der territorialen Integrität der Ukraine, dem Abzug der russischen Truppen, dem Schutz der Lebensmittel- und Energieversorgung, der nuklearen Sicherheit und der Freilassung aller Gefangenen. Die Ko-Vorsitzenden des Treffens, die Ukraine und Malta, gaben eine gemeinsame Erklärung ab, in der sie auf das Engagement der Teilnehmer für einen gerechten und dauerhaften Frieden auf der Grundlage der UN-Charta hinwiesen und an die wichtige Arbeit der Arbeitsgruppen erinnerten, die sich mit nuklearer Sicherheit, humanitären Fragen sowie Energie- und Ernährungssicherheit befassen. Die Parteien werden die notwendigen Vorbereitungen für einen möglichen künftigen Friedensgipfel zu einem noch zu bestimmenden Zeitpunkt treffen.



    Die Vizepräsidentin der Europäischen Kommission für die Themenbereiche Werte und Transparenz, Věra Jourová, wird Rumänien am Montag einen offiziellen Besuch abstatten, bei dem sie mit Präsident Klaus Iohannis, Premierminister Marcel Ciolacu und mehreren Ministern zusammentreffen wird. Nach Angaben von Vertretern der Europäischen Kommission wird die Vizepräsidentin der Europäischen Kommission die Rechtsstaatlichkeit und die Justizreformen, die Ziele Rumäniens in der Digitalen Dekade, die Digitalisierungsprojekte im Rahmen des Nationalen Konjunkturprogramms sowie die künstliche Intelligenz und den Kampf gegen Desinformation erörtern.



    In der Nacht von Samstag auf Sonntag ist in Rumänien die Winterzeit eingeführt worden. Folglich wurde aus 4 Uhr morgens 3 Uhr morgens und der Samstag wurde mit 25 Stunden der längste Tag in diesem Jahr. Das System der unterschiedlichen Sommer- und Winterzeit zielt darauf ab, die offizielle Zeit um eine Stunde anzupassen, um mehr natürliches Licht zu nutzen.



    In Rumänien herrscht heute überwiegend schönes Wetter, wobei die Temperaturen in der Nordhälfte des Landes etwas höher sind als am Vortag. Damit bleibt das Wetter vor allem im Süden deutlich wärmer als normal. Der Himmel ist meist klar, nur im hohen Norden sind vorübergehende Bewölkung und einzelne kurze Schauer möglich. Die Höchsttemperaturen werden zwischen 16 und 26 Grad Celsius liegen. In Bukarest schönes Wetter und viel wärmer als üblich für Ende Oktober. Meist klarer Himmel, leichter bis mäßiger Wind und Höchsttemperaturen von 24 bis 25 Grad Celsius.

  • Propunere legislativă pentru persoanele cu dizabilităţi

    Propunere legislativă pentru persoanele cu dizabilităţi

    Comisia
    Europeană a prezentat o propunere legislativă care va facilita accesul la
    dreptul la liberă circulație pentru persoanele cu dizabilități, asigurându-se
    că acestea pot avea, în mod egal, acces la condiții speciale, tratament
    preferențial și drepturi de parcare atunci când vizitează alt stat membru.
    Propunerea Comisiei introduce un card european standardizat pentru persoanele
    cu dizabilități și îmbunătățește
    actualul card european de parcare pentru aceste persoane. Ambele carduri vor fi
    recunoscute în întreaga Uniune.


    Vicepreședinta Comisiei Europene Vera
    Jourova, responsabilă pentru valori și transparență:

    Este vorba de circa 87 de milioane de
    persoane la nivelul UE care suferă de anumite forme de dizabilitate şi se
    confruntă în fiecare zi cu provocări şi bariere necunoscute restului
    societăţii.

    De prea multe ori persoanele cu dizabilităţi au probleme când
    călătoresc şi pur şi simplu sunt descurajate în a face acest lucru.     Pe lângă
    barierele fizice sunt şi probleme structurale şi administrative, lipsă de
    egalitate, pentru că statutul lor de persoane cu dizabilităţi nu este
    recunoscut în mod automat în momentul în care călătoresc în altă ţară.

    De
    aceea, încercăm să facilităm călătoria şi mai ales să o facem mai accesibilă
    pentru aceste persoane. Propunem un model comun cu două carduri europene.

    Aceste carduri le vor uşura viaţa în Uniune, aceste persoane vor putea să
    beneficieze de condiţii speciale sau tratament preferenţial în momentul în care
    se deplasează în alt stat membru. Vor putea să aibă acces la servicii,
    activităţi şi facilităţi în condiţii egale cu persoanele cu dizabilităţi care
    îşi au reşedinţa în ţara respectivă.

    Important să menţionăm că nu ne dorim să
    armonizăm modul de obţinere al statutului de persoană cu dizabilităţi în
    statele membre. Acest lucru rămâne de competenţa statelor membre care vor
    continua să determine condiţiile şi procedurile de evaluare în vederea
    stabilirii statutului de persoană cu dizabilităţi şi care vor elibera un card
    european pentru persoana cu dizabilităţi.


    Cardul european standardizat va
    servi drept dovadă recunoscută a dizabilității în întreaga Uniune, oferind
    acces egal la condiții speciale și tratament preferențial în serviciile publice
    și private, inclusiv în ceea ce privește transportul, evenimentele culturale,
    muzeele, centrele de agrement și sport sau parcurile de distracție. Acesta va
    fi eliberat de autoritățile naționale competente și va completa cardurile sau
    certificatele naționale existente. În acelaşi timp, îmbunătățirile propuse
    pentru a fi aduse actualului card european de parcare vor permite persoanelor
    cu dizabilități să aibă acces la aceleași drepturi de parcare disponibile în
    alt stat membru.


    Cardul va avea un format comun obligatoriu care va înlocui
    cardurile naționale de parcare pentru persoanele cu dizabilități și va fi
    recunoscut în întreaga Uniune. Propunerile Comisiei se bazează pe
    rezultatele proiectului-pilot privind cardul UE pentru persoanele cu
    dizabilități desfășurat în Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Italia, Malta,
    România și Slovenia între 2016 și 2018. Propunerea prevede că, odată
    adoptată, statele membre vor avea la dispoziție 18 luni pentru a încorpora
    prevederile directivei în legislația națională.


  • Raportările marilor platforme privind Codul de bune practici privind dezinformarea

    Raportările marilor platforme privind Codul de bune practici privind dezinformarea

    Dezinformarea reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri pentru spațiul informațional democratic din Europa, inclusiv în ceea ce privește războiul declanșat de Rusia în Ucraina și alegerile, afirmă Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență.

    În lupta împotriva dezinformării, principalele platforme online semnatare ale noului Cod de bune practici privind dezinformarea din 2022 (Google, Meta, Microsoft, TikTok) au publicat noi rapoarte privind modul în care au pus în practică angajamentele de a reduce răspândirea dezinformării.

    Astfel, Google indică faptul că, în prima jumătate a anului 2023, a împiedicat ca publicitate în valoare de aproximativ 31 de milioane de euro să circule către actorii care propagă dezinformare în UE. De asemenea, Google a respins 140.000 de anunțuri politice din cauza faptului că procesele de verificare a identității au eșuat.

    Meta a raportat că peste 40 de milioane de postări au primit o etichetă de verificare a faptelor pe Facebook și peste 1,1 milioane pe Instagram.

    TikTok, platforma preferată de tineri pentru informare, arată că aproape 30% dintre utilizatori își anulează acțiunea de partajare atunci când întâlnesc o etichetă cu conținut neverificat. De asemenea, 140 635 de videoclipuri cu peste un miliard de vizualizări au fost eliminate de pe platformă pentru încălcarea politicii de dezinformare.

    La rândul său, Microsoft raportează că peste 6,7 milioane de conturi false LinkedIn au fost blocate în momentul înregistrării sau restricționate în UE, în prima jumătate a anului 2023.

    Combaterea dezinformării este esențială, având în vedere că anul 2024 este unul cu miză electorală, fiind anul alegerilor europarlamentare.

    În 2024, europenii se vor pregăti să se îndrepte către secțiile de votare și toate părțile implicate trebuie să contribuie la combaterea dezinformării online și a ingerințelor străine, pentru a ne proteja spațiul de dezbatere online. Fac apel la implicarea deplină a platformelor online în aplicarea angajamentelor pe care și le-au asumat în temeiul codului, pentru a contribui la asigurarea unei democrații reziliente, a mai spus Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei pentru pentru valori și transparență.


  • Věra Jourová on transparency: “We all have to do much more”

    Věra Jourová on transparency: “We all have to do much more”

    From defending the rule of law and media freedom to fostering European democracy, from combating disinformation to promoting equality and diversity, journalists from the Euranet Plus radio network talked with Věra Jourová, Vice-President of the European Commission in charge of values and transparency, in a debate this week.



    In the context of next year’s European elections the Commission’s vice-president discussed with the radio stations in our network this week, at a Euranet Plus summit moderated by journalist Ella Joyner.



  • Inițiativa cetățenească europeană “Cosmetice fără cruzime – Pentru o Europă fără testare pe animale”

    Inițiativa cetățenească europeană “Cosmetice fără cruzime – Pentru o Europă fără testare pe animale”

    Pe 25 mai 2023,
    Parlamentul European a găzduit o audiere publică referitoare la cea de-a noua
    inițiativă cetățenească europeană care a strâns numărul necesar de semnături.
    Este intitulată Cosmetice fără cruzime – pentru o Europă fără testare pe
    animale    . Organizatorii au prezentat obiectivele inițiativei și au discutat cu
    deputații europeni. La reuniune au participat și reprezentanții Comisiei
    Europene. Pe 10 iulie 2023, subiectul a fost dezbătut în plenul Parlamentului
    European, ocazie cu care eurodeputaţii au subliniat faptul că este necesară
    accelerarea trecerii la testarea non-animală.

    Punctul de vedere al Comisiei
    Europene, referitor la iniţiativa cetăţenească Cosmetice fără cruzime – pentru
    o Europă fără testare pe animale, a fost exprimat de Věra Jourová,
    vicepreşedinte al Comisiei Europene.


    Această inițiativă solicită întărirea
    interdicției privind testarea pe animale în cadrul Regulamentului privind
    cosmeticele. Apoi, se adresează tuturor legislațiilor care cer teste pe animale
    pentru evaluarea siguranței substanțelor chimice, legislația REACH referitoare
    la produsele pentru protecția plantelor, biocidele, produsele farmaceutice și
    altele. În cele din urmă, se extinde asupra cercetării de bază și cercetării
    aplicate, inclusiv cercetarea biomedicală, formarea și educația.

    Cu privire la
    primul aspect, legat de cosmetice, este important să menționăm că Regulamentul
    privind cosmeticele interzice deja testarea pe animale pentru produsele
    cosmetice și ingrediente în ceea ce privește cerințele de evaluare a siguranței
    în cadrul acelui regulament. Cu toate acestea, alte legislații pot să impună
    încă teste pe animale, de exemplu pentru evaluarea riscurilor pentru sănătatea
    muncitorilor sau a mediului.

    În ceea ce privește evaluările de siguranță a
    substanțelor chimice în cadrul diferitelor legislații, aș dori să subliniez că
    deja, în prezent, testarea pe animale este permisă doar ca ultimă soluție.

    Finaţarea cercetării pentru folosirea de metode alternative la testarea pe
    animale este evidențiată în cadrul acestei inițiative.

    Aș dori să subliniez că
    Comisia susține deja activ dezvoltarea unor astfel de metode prin finanțarea
    cercetării. În ultimele două decenii, Uniunea Europeană a alocat peste 1
    miliard de euro pentru mai mult de 300 de proiecte de cercetare.