Radio România Internațional

Tag: Vera Jourova

  • Standarde de etică comune pentru instituţiile UE

    Standarde de etică comune pentru instituţiile UE

    Comisia Europeană a adoptat o propunere de creare
    a unui organism interinstituțional însărcinat cu chestiunile de etică pe care
    trebuie să le respecte membrii instituțiilor UE. Astfel,
    vor exista, pentru prima dată, standarde comune pentru conduita etică a
    membrilor și un mecanism formal de coordonare și schimb de opinii între
    instituții cu privire la cerințele în materie de etică.

    Datorită acestor
    schimbări, politicienii UE vor avea de respectat standarde comune, clare,
    transparente și ușor de înțeles. Deși tratatele stabilesc normele și
    principiile de conduită generale, majoritatea instituțiilor le-au detaliat în
    propriile lor regulamente de procedură sau coduri de conduită. Acest lucru a
    determinat o fragmentare între cadrele de etică ale instituțiilor, normele
    fiind complexe și dispersate. Deși unele diferențe se pot explica prin faptul
    că fiecare instituție are un rol specific și prin diferitele riscuri inerente diferitelor
    sarcini, a devenit clar că este necesară o cultură comună a eticii, prin
    standarde comune ridicate și cooperare între instituții.

    Vicepreședinta CE
    pentru valori si transparență, Vera Jourová,
    a oferit mai multe amănunte despre noua propunere:

    Vreau ca standardele
    să fie înalte, clare și aplicabile tuturor instituțiilor. De aceea propun
    această inovatoare și prima autoritate etică a Uniunii Europene. Acesta va reuni pentru prima dată 9
    instituții europene pentru a stabili standarde pe care instituțiile vor fi
    obligate să le implementeze intern. Organismul va avea trei sarcini principale
    – dezvoltarea standardelor înalte, schimbul de bune practici între instituții
    și promovarea și protejarea culturii etice.     Aceste
    standarde vor trebui transpuse în regulile interne ale fiecărei instituții.
    Definim domeniile în care dorim să lucreze noul organism, cum ar fi post-mandat
    și activitate secundară, declarații de interese și avere, cadouri, ospitalitate
    și călătorii, transparența întâlnirilor cu părțile interesate, tratarea
    hărțuirii și altele.

    Toate
    acestea se vor realiza într-un mod transparent și accesibil publicului. Alte
    organe, oficii și agenții ale Uniunii vor avea posibilitatea de a aplica
    în mod voluntar întregul set de standarde comune și de a participa la
    schimburile de opinii. Noul organism de etică nu se va ocupa de investigații
    specifice și nici nu se va implica în investigațiile organismelor existente
    recunoscute sau nu le va limita în niciun fel. În temeiul tratatelor, aceasta
    este responsabilitatea Parchetului European (EPPO), precum și a autorităților
    polițienești și judiciare naționale, în ceea ce privește cauzele penale care
    afectează interesele financiare ale Uniunii. Oficiul European de Luptă
    Antifraudă (OLAF) este responsabil pentru nereguli și încălcări ale
    obligațiilor profesionale, Ombudsmanul pentru cazurile de administrare
    defectuoasă, respectiv fiecare instituție în cazul oricărei încălcări a normelor
    sale.






  • Măsuri în lupta împotriva corupției

    Măsuri în lupta împotriva corupției

    Indicii de corupție la nivel mondial plasează multe
    state membre ale UE printre țările considerate ca fiind cele mai puțin corupte
    din lume. Cu toate acestea, corupția rămâne o preocupare esențială pentru
    cetățenii din UE, aceasta costând economia comunitară cel puțin 120 de miliarde
    de euro pe an.

    Corupția este foarte dăunătoare pentru societate, pentru
    democrațiile noastre, pentru economie și pentru indivizi, subliniază Bruxellesul.
    Subminează instituțiile de care depindem, diluându-le credibilitatea, precum și
    capacitatea lor de a furniza politici publice și servicii publice de calitate.
    Acționează ca un facilitator pentru crima organizată și interferența străină
    ostilă. Prevenirea și combaterea cu succes a corupției este esențială atât
    pentru a proteja valorile UE și eficacitatea politicilor UE, cât și pentru a
    menține statul de drept și încrederea în cei care guvernează și instituțiile
    publice.

    Comisia Europeană a decis să ia măsuri decisive pentru a lupta
    împotriva corupției în UE și în întreaga lume, respectând angajamentul luat de
    președintele von der Leyen în discursul său din 2022 privind starea Uniunii.

    Setul
    de măsuri anticorupție prezentat include norme noi și consolidate care
    incriminează infracțiunile de corupție și armonizarea pedepselor în întreaga
    UE, precum și o propunere a Înaltului Reprezentant, susținută de Comisie, de a
    stabili un regim de sancțiuni dedicat politicii externe și de securitate comune
    (PESC) pentru a viza acte grave de corupție în întreaga lume.

    Vera Jourova,
    vicepreședinte pentru valori și transparență: Pachetul de azi va ridica ștacheta pentru definițiile și pedepsele la
    nivelul UE pentru infracțiunile de corupție și va ajuta autoritățile să prindă
    și să pedepsească infractorii, atât din sectorul public cât și privat, indiferent
    unde se întâmplă. Sunt diferențe prea mari
    între ceea ce înseamnă corupție la nivel național, pedepsele aferente sunt
    diferite, ceea ce înseamnă că anchetele transfrontaliere sunt dificile și sunt
    create lacune folosite de infractori. Corupția prin natura sa este greu de
    cuantificat și și aici ne bazăm pe opinia publică, Vă dau câteva informații
    relevante, din 2022: aproape 70% din europeni cred că în țara lor
    corupția este răspândită și doar 30% că guvernele lor luptă eficient împotriva
    corupției, poliția de departe se bucură de cea mai mare încredere din partea
    populației în lupta împotriva corupției, conform Eurobarometrului. 40% dintre
    cetățenii europeni ne spun că li se pare inutil să raporteze un act de corupție
    pentru că nu cred că vor fi anchetate adecvat cazurile raportate. Nu sunt cifre
    foarte promițătoare.

    Noile măsuri pun un accent puternic pe prevenire și pe
    crearea unei culturi a integrității, în care corupția nu este tolerată și, în
    același timp, consolidează instrumentele de aplicare.


  • Catandisea-a presăllei tru România

    Catandisea-a presăllei tru România



    Statlu româna rămâne năpoi tru codaş tru Europa tru aţea ti mutreaşti tiñisearea şi garantarea libertăţii şi siguranţei presei, catacum şi accesul ningărditu la informaţii di interes public, spuni preşeditutele organizației ActiveWatch, Liana Ganea. Tru opinia a llei, una di protili probleme arămâne faptul că mărli partidi politice finanţeadză nitransparentu presa, lucru ţi duţi la suspiciuni rezonabile că agenda publică tru mass-media easti distorsionată. Tru idyiulu kiro, pţănile boţ jurnalistice critice cu putearea politică agiusiră ţinta a născăntoru campanii di discreditare, iniţiate ili di actori politiţ, ică di instituţii di presă cu ună lungă istorie di abateri di la etica profesională, nica spusi Liana Ganea. Tutunăoară ea lugurseaşti că statlu român lipseaşti s’aibă un control real ti serviciili di informaţii, s’limiteadză puterile tru expansiune ale aluştoru şi căbilea a lor di minteari cu exercitarea a ndreptului la libertatea di exprimare.


    Tu arada a lui, prezidentulu a Centrului ti Jurnalism Independentu, Ioana Avădani, declară că ari probleme mări cu mass-media ditu România care ţăn di axia a statului şi di capacitatea a lui ta s’li ndreagă. Anamisa di aestea, ea ardăpsi ixikea di transparenţă a acţionariatului companiilor di media şi influenţa a lor tru agenda editorială, atacurile contra a jurnaliştilor vinite ditu zona putearillei i creaşterea discursului agresiv la adresa alustoru.


    Statul român lipseaşti s’akicăsească em şi s’nu s’bagă zori ditu partea Europei că mass-media easte un actor legitim tru tut ţi ţăne di debatlu publicu şi că rolu a llei critic easti anaparti di iţi sinferu di partid i pecuniar, cundille Ioana Avădani.


    Declaraţiile s’facu tru contextul a spusiloru ţi li feaţi viţeprezidentulu ali ComisieEuropene tră valori şi transparenţă, Vera Jourova, care uidisitu cu raportulu ti 2022 ali Comisie Europene mutrinda statlu di drept, mass-media ditu România s’ampuliseaşti cu ma multi probleme catacum transparența incompletă a proprietatillei mass-media și cazurli tru cari jurnaliștilli fură stuhinaţ cu trăñipsirea și prişcăvillea.


    Ntribată cara anănghiserli a năiloru hălăţ legislative pripuse di Comisia Europeană anlu tricutu și aflate tru aestu kiro tru practico suntu duri tra s’acaţă aestă problemă tu isapi, Věra Jourová apăndăsi afirmativ.


    Neise România ari nica duri spaţlu tra s’adară ţiva tu aestă noimă fără s’hibă pimtădi nomurli ali UE. Earam tru România și voi s-mii tornu diznău di itia a problemelor juridiţi și, dialihea, easti tru sinferlu ali României să spună și niscănti progrese tru raportul a statlui di drept tru alunaru”, spusi ma largu Věra Jourová.


    Năsă lugurseaşti căţe “catandisea a presei ditu România nu easti dipu bună şi ari nica multi lucre ti adrari. Ntribat disi năili instrumente legislative pripuse di Comisia Europeană anlu tricut şi aflate, tru aestu kiro, tru cursulu di adoptare sunt duri tra s’a bordiadză aesti probleme, ea apăndăsi afirmativ, cundillinda, tru idyiulu kiro, că aşteaptă ma multu di la statlu român până atumţea.


    Raportul mutrinda statlu di drept ditu 2022 al CE cundilleadză că media ditu România s’ampuliseaşti cu probleme ntră care faptul că transparenţa tra acţionariatului media ma largu easti incompletu şi aspărdzearea catastisillei mutrinda fuvirserli, cazurile di priscăville contra a jurnaliştilor. Tru 2022, instanţili ditu România apufusiră dauă condamnări penale contra a născăntoru persoane cari feaţiră infracţiuni cari mutrea siguranţa a jurnaliştilor.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala



  • Starea presei în România

    Starea presei în România

    Statul român rămâne codaş în Europa în ceea
    ce priveşte respectarea şi garantarea libertăţii şi siguranţei presei, precum
    şi accesul neîngrădit la informaţii de interes public    , afirmă preşedintele organizației ActiveWatch,
    Liana Ganea. În opinia sa, una dintre principalele probleme rămâne faptul că
    marile partide politice finanţează netransparent presa, ceea ce conduce la
    suspiciuni rezonabile că agenda publică în mass-media este distorsionată. În
    acelaşi timp, puţinele voci jurnalistice critice cu puterea politică au devenit
    ţinta unor campanii de discreditare, iniţiate fie de actori politici, fie de
    instituţii de presă cu o lungă istorie de abateri de la etica profesională, a
    mai spus Liana Ganea. Totodată,     ea consideră că statul
    român trebuie să exercite un control real asupra serviciilor de informaţii, să
    limiteze puterile în expansiune ale acestora şi posibilitatea lor de a
    interfera cu exercitarea dreptului la libertatea de exprimare.


    La rândul său, preşedintele Centrului pentru Jurnalism
    Independent, Ioana Av    ădani,
    a declarat că există probleme mari cu mass-media din România care ţin de
    competenţa statului şi de capacitatea lui de a le rezolva. Printre acestea, ea
    a enumerat lipsa de transparenţă a acţionariatului companiilor de media şi
    influenţa lor asupra agendei editoriale, atacurile împotriva jurnaliştilor
    venite din zona puterii sau creşterea discursului agresiv la adresa acestora.

    Statul român ar trebui să înţeleagă şi fără presiune din partea Europei că mass-media
    este un actor legitim în tot ce ţine de dezbaterea publică şi că rolul său
    critic este dincolo de orice interes de partid sau pecuniar,     a subliniat Ioana
    Avădani.

    Declaraţiile
    au loc în contextul afirmaţiilor vicepreşedintei Comisiei Europene pentru
    valori şi transparenţă,     Vera Jourova, care consideră că ‘situaţia presei din România nu
    este foarte roz şi este mult loc de îmbunătăţiri’    . Întrebată dacă noile
    instrumente legislative propuse de Comisia Europeană anul trecut şi aflate, în
    prezent, în curs de adoptare sunt suficiente pentru a aborda aceste
    probleme,     ea a răspuns afirmativ,
    precizând, în acelaşi timp, că aşteaptă mai mult de la statul român până
    atunci.


    Raportul privind statul de drept din 2022 al CE menţionează că media
    din România se confruntă cu probleme între care faptul că ‘transparenţa asupra
    acţionariatului media continuă să fie incompletă’     şi înrăutăţirea situaţiei
    privind ameninţările, cazurile de hărţuire şi violenţă împotriva jurnaliştilor.
    În 2022, instanţele din Rom    ânia au
    pronunţat două condamnări penale împotriva unor persoane care au comis
    infracţiuni care vizau siguranţa jurnaliştilor.


  • April 27, 2023 UPDATE

    April 27, 2023 UPDATE

    MEDIA – The situation of the media in
    Romania is not very rosy, there is plenty of room for improvement and the
    country should show the headway made in this respect in the upcoming rule of
    law report, the European Commission’s Vice-president for values and
    transparency, Věra Jourová, said in Brussels on Wednesday. According to the
    European Commission’s 2022 rule of law report, media in Romania is facing a
    series of issues such as the incomplete transparency of the media ownership and
    the cases in which journalists have been subjected to harassment and violence.
    Asked if the new legislative instruments proposed by the European Commission
    last year and currently under implementation are enough to tackle this issue, Věra
    Jourová gave an affirmative answer. Romania still has enough space to do
    something in this respect without being pushed by the EU laws. I went to
    Romania and want to go back again due to the legal issues and of course it is
    in Romania’s interest to also show some progress in the rule of law report in
    July, Věra Jourová went on to say.




    ECHR – Sebastian Răduleţu has been
    elected by the Council of Europe Parliamentary Assembly for a 9-year term at
    the European Court for Human Rights. Rădulețu grabbed 84 of the 165 votes in
    the second round. ECHR judges are elected from a list of three candidates
    nominated by every country that ratified the European Convention on Human
    Rights. Right now, representing Romania at the ECHR is Iulia Motoc, who
    starting next year will take on a new job at the International Criminal Court.




    TALKS – The Education Committee with
    the Chamber of Deputies in Bucharest on Thursday continued talks over the
    amendments in the University Education Law after the talks over the
    pre-university education were concluded on Wednesday. The talks focused on
    articles and amendments regarding research as well as the overall activity of
    students. The Committee preserved the Education Ministry’s proposals regarding
    the psychological and teacher training program at university level. The line
    minister Ligia Deca pointed out the draft law also stipulates measures for
    increasing the level of training and financial support for graduates opting for
    an academic career. Additionally, under the new law, rectors can be elected for
    a five-year term for a maximum of two terms in a specific institution.




    SUPPORT – As of May 1st, the
    executive in Bucharest is changing the way of granting financial support to the
    Ukrainian refugees. The assistance will be given directly to refugees, not to
    the family housing them, as has been the case so far. The grant is
    unconditionally offered only for one month after which the refugees will have
    to find jobs and send their children to schools or kindergartens. If they want
    to benefit from financial support from the fifth month of their stay they must
    prove they have found a job in Romania.




    MOLDOVA – The president of Moldova,
    Maia Sandu, has again accused Russia of interfering with the domestic affairs
    of the Republic, just two days before elections are scheduled in the Autonomous
    Territorial Unit of Găgăuzia (ATUG). In an appearance on a local TV station, president
    Sandu said several candidates enrolled in Sunday’s election are Russian agents.
    We are witnessing a blatant ingression into the ballot in Găgăuzia, the
    president added. Russia has never respected the sovereignty and independence of
    the Republic of Moldova, and it is now trying to destabilize the country in
    order to obstruct its European track and cause chaos, the Moldovan official
    argued. According to Maia Sandu, Russia funds protests and various parties in
    the Republic of Moldova to help pro-Russian politicians return to power.
    Relying on the support of the European Union, Chișinău authorities have opposed
    Moscow’s efforts. In turn, Russia has denied the accusations. (VP)



  • Centrele Uniunii Europene de combatere a dezinformării se extind în toate țările UE

    Centrele Uniunii Europene de combatere a dezinformării se extind în toate țările UE

    În prima zi a lunii decembrie, Comisia Europeană a anunțat crearea a șase noi centre de combatere a dezinformării, care vor face parte din Observatorul european al mass-mediei digitale.

    Noile centre acoperă acum toate țările UE, inclusiv România, și vor fi operaționale de la începutul anului viitor.
    Acestea vor crea o rețea capabilă să identifice și să analizeze campaniile de dezinformare, să organizeze activități de alfabetizare mediatică la nivel național sau multinațional și alte activități de sprijinire a combaterii dezinformării.

    Cele șase propuneri de centre selectate de un grup de experți independenți vor beneficia de o finanțare de aproximativ 8 milioane EUR din partea UE, bani proveniți din programul Europa digitală.

    Fiecare dintre noile centre naționale și regionale va acoperi una sau mai multe țări: Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, România și Slovenia.

    Vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourova, susține că asigurarea transparenței, sensibilizarea și verificarea faptelor se numără printre cele mai importante instrumente de care dispune Comisia Europeană pentru a elimina dezinformarea online. Vom continua să valorificăm expertiza Observatorului european al mass-mediei digitale. Acest lucru va intensifica și eforturile de combatere a propagandei de război a Rusiei, în fiecare țară a UE și în toate limbile, mai spune oficialul european.

    Cele șase hub-uri selectate vor semna acorduri de grant cu UE, iar în cazul Bulgariei si României, va fi înființat Observatorul Bulgaro-Român al Media Digitală.

    Împreună cu actualele opt hub-uri deja existente din 2021, aceste șase noi hub-uri vor extinde acoperirea rețelei Observatorului european al mass-mediei digitale la 100% din populația UE.

    Și încă o precizare importantă: Observatorul european al mass-mediei digitale și centrele sale regionale sunt independente de orice autoritate publică națională sau din UE.


  • Legea europeana privind libertatea mass-media

    Legea europeana privind libertatea mass-media

    Comisia Europeană a adoptat o lege europeană privind libertatea
    mass-mediei, un nou set de norme menite să protejeze pluralismul și
    independența mass-mediei în UE. Regulamentul propus include, printre altele,
    garanții împotriva interferențelor politice în deciziile editoriale și
    împotriva supravegherii și pune accentul pe independența și finanțarea stabilă
    a serviciilor publice de mass-media, precum și pe transparența proprietății
    asupra mass-mediei și a alocării publicității de stat.

    De asemenea, stabilește
    măsuri pentru protejarea independenței editoriale și dezvăluirea conflictelor
    de interese. Legea va facilita funcționarea mass-mediei – publice și private -
    la nivel transfrontalier pe piața internă a UE, fără presiuni nejustificate și
    ținând seama de transformarea digitală a spațiului mass-media.


    Vicepreședintele Comisiei Europene pentru
    valori şi transparenţă, Vera Jourova, a a oferit mai multe amănunte:

    Credem că
    acest act este necesar în abordarea amenințărilor reale în evoluție. Credem că
    aceasta este o soluție pragmatică, că este ceva ce poate fi implementată în
    practică. Pentru unii va fi prea mult, pentru unii va fi prea puțin. Pentru
    unii care spun că UE nu ar trebui să reglementeze peisajul media din Europa
    avem un mesaj, noi credem dimpotrivă, că trebuie să avem reguli bune. Nu există
    o singură ideologie în spatele acesteia, pentru că prin această propunere dorim
    să susținem diversitatea de opinii și astfel protejăm libertatea de exprimare.


    Noua lege europeană include garanții solide împotriva utilizării
    programelor spion (spyware) împotriva mass-mediei, jurnaliștilor și familiilor
    acestora.

    Totodată, le cere statelor membre să
    evalueze impactul concentrărilor de pe piața mass-mediei asupra pluralismului
    acesteia și asupra independenței editoriale. Legea va stabili noi cerințe
    pentru alocarea publicității de stat mass-mediei, astfel încât aceasta să fie
    transparentă și nediscriminatorie.

    Pe de altă parte, ea include garanții
    împotriva eliminării nejustificate a conținutului mediatic produs respectând
    standardele profesionale. În cazurile care nu implică riscuri sistemice, cum ar
    fi dezinformarea, platformele online foarte mari care intenționează să elimine
    anumite conținuturi mass-media legale considerate a fi contrare politicilor
    platformei vor trebui să informeze în prealabil furnizorii de servicii
    mass-media cu privire la motivele pentru care vor face acest lucru.

    Nu în ultimul rand, legea va introduce un drept
    de personalizare a ofertei mass-media pe dispozitive și interfețe, de exemplu
    pe televizoarele conectate, permițându-le utilizatorilor să modifice setările
    implicite astfel încât să reflecte propriile preferințe. Comisia propune și înființarea
    unui nou Comitet european independent pentru serviciile mass-media, alcătuit din autorități naționale din domeniu, care va supraveghea libertatea mass-mediei. Acesta va promova aplicarea eficace și consecventă a cadrului legislativ al UE privind mass-media.


  • Raport privind statul de drept

    Raport privind statul de drept

    Recent, Comisia Europeană a
    publicat a treia ediție a raportului anual privind statul de drept, document
    care include o imagine de ansamblu a tendințelor înregistrate per ansamblu în
    UE, dar și 27 de capitole, consacrate fiecărei țări, în care se analizează
    evoluțiile din fiecare stat membru începând din iulie 2021.

    Recomandările
    specifice adresate fiecărui stat membru, care constituie o premieră, sunt
    menite să ajute statele membre să continue reformele în curs sau planificate și
    să identifice domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri. La fel ca în
    edițiile anterioare, raportul din acest an examinează evoluțiile din patru
    domenii-cheie ale statului de drept: sistemele de justiție, cadrele
    anticorupție, pluralismul și independența mass-mediei, respectiv alte aspecte
    instituționale legate de sistemul de control și echilibru.

    În acest an,
    importanța respectării valorilor democratice, a drepturilor omului și a
    statului de drept a fost evidențiată, odată în plus, de contextul în care a
    fost publicat raportul, aspect subliniat de vicepreședinta pentru valori și
    transparență, Věra Jourová:

    Acest raport
    anual vine într-un context geopolitic extraordinar. Invazia rusă în Ucraina
    reamintește încă odată importanța activității noastre de susținere și promovare
    a statului de drept în UE și în afara acesteia. Raportul din acest an arată că
    dezbaterea privind statul de drept în Europa înregistrează progrese pe măsură
    ce statele membre aduc îmbunătățiri și abordează chestiuni din acest domeniu.
    Din păcate, există încă preocupări în unele state membre, în special în ceea ce
    privește independența sistemului judiciar. De asemenea, pentru prima dată,
    raportul analizează serviciile publice de mass-media. Sunt necesare garanții
    suplimentare pentru a se asigura că independența mass-mediei publice este
    protejată, că finanțarea publică este adecvată și nu este utilizată pentru a
    exercita presiuni politice. Astăzi facem un pas înainte, recomandând modalități
    de îmbunătățire a situației statului de drept în întreaga UE. Fac apel la
    statele membre, la Consiliu și la Parlamentul European, la societatea civilă,
    să continue să se angajeze într-o dezbatere serioasă privind statul de drept în
    Uniunea noastră Europeană.

    Statul de drept este esențial
    pentru fiecare cetățean și pentru fiecare întreprindere din UE, deoarece
    garantează drepturile și valorile fundamentale, asigură aplicarea legislației
    UE și sprijină un mediu de afaceri favorabil investițiilor. Este una dintre
    valorile fundamentale pe care se întemeiază UE și reprezintă rezultatul unui dialog
    strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate, analizând situația
    din toate statele membre în mod obiectiv și imparțial.


  • Plan de acţiune pentru sănătate mintală

    Plan de acţiune pentru sănătate mintală

    Parlamentul European sprijină puternic acțiunea
    europeană în domeniul sănătății mintale. Noua inițiativă a Comisiei în domeniul bolilor
    netransmisibile, va oferi în mare măsură o abordare practică pentru a ajuta
    statele membre să reducă povara bolilor netransmisibile.

    Comisarul european,
    Vera Jurova a declarat în plenul Parlamentului European că se așteaptă la o cooperarea
    fructuoasă între Parlamentul Europen și Comisia europeană în elaborarea unui
    plan de acțiuni privind sănătatea mintală, pentru că sănătatea mintală contează cu
    adevărat.


    Vera Jurova, comisar, european: Sănătatea mintală și tulburările
    neurologice reprezintă una dintre cele cinci componente tematice din Healthier
    Together, și vom discuta despre inegalitățile din sănătate. Statele membre,
    autoritățile din domeniul sănătății, părțile interesate, organizațiile
    internaționale și departamentele Comisiei lucrează împreună la un plan de
    acțiune la care, cu siguranță, am saluta contribuții suplimentare din partea
    voastră a tuturor din acest Parlament.

    În sprijinul planului, vom avea un
    exercițiu de cartografiere a cadrelor juridice, inițiativelor și instrumentelor
    financiare din partea departamentelor Comisiei pentru a ne asigura că lucrăm în
    sectoare cât mai eficient posibil și maximizăm oportunitățile. În acest loc, aș dori să împărtășesc și ceva din
    portofoliul meu și pregătirea mea de a coopera la acest plan, deoarece în
    portofoliul meu mă ocup foarte mult de impactul rețelelor sociale și a
    internetului asupra societății noastre. Încă ne lipsesc suficiente cercetări cu
    privire la cât de puternic și cât de negativ este acest impact asupra tinerei
    generații și asupra copiilor, dar vedem deja din diferite sondaje că există o
    pierdere a contactelor sociale, există o izolare și există, de asemenea, faptul
    că că, în acest moment, realitatea este încă mai bună decât ceea ce vedem în
    oglinda digitală.




    Toate acestea împreună au un impact
    negativ asupra tinerilor și asupra copiilor, mai ales în situația în care tatăl
    este Instagram și mama este TikTok. Cred că există un spațiu pentru a face
    ceva, pentru a crește gradul de conștientizare, a face campanie, pentru a
    influența societatea, părinții și școlile pentru că nu putem organiza timpul
    liber al copiilor, dar îi putem influența pe cei care pot face asta. De asemenea, ar trebui să ne gândim la cum să folosim
    viitoarea taxă digitală, deoarece taxa ar trebui folosită pentru repararea
    lucrurilor care au fost deteriorate, inclusiv prin intermediul rețelelor
    sociale..




  • Iniţiativă împotriva litigiilor abuzive care vizează jurnaliştii şi apărătorii drepturilor omului

    Iniţiativă împotriva litigiilor abuzive care vizează jurnaliştii şi apărătorii drepturilor omului

    Aceasta este utilizată, în principal, împotriva jurnaliștilor și a apărătorilor
    drepturilor omului pentru a preveni sau a penaliza acțiunile acestora de luare
    de atitudine cu privire la chestiuni de interes public. Organizațiile
    societății civile, în special cei care lucrează în domeniul drepturilor omului
    și al mediului, se confruntă, de asemenea, cu acțiuni SLAPP. Scopul acestora nu
    este accesul la justiție, ci hărțuirea, intimidarea și reducerea la tăcere a
    inculpaților prin proceduri de durată, presiune financiară și amenințare cu
    sancțiuni penale. Pentru a contracara astfel de acțiuni, Comisia Europeană a
    adoptat, recent, o serie de măsuri.

    Am promis că îi vom proteja mai bine pe jurnaliști
    și pe apărătorii     drepturilor omului de cei care încearcă să îi reducă la
    tăcere. Noua reglementare face acest lucru    , spune vicepreședinta pentru
    valori și transparență, Věra Jourová –     într-o democrație, banii și puterea nu pot
    conferi nimănui un avantaj în fața adevărului. Prin aceste măsuri, contribuim
    la protejarea celor care își asumă riscuri și iau atitudine atunci când este în
    joc interesul public, atunci când semnalează, de exemplu, suspiciuni de spălare
    de bani și de corupție, probleme legate de mediu și climă sau alte aspecte care
    sunt importante pentru noi toți.

    Vera Jourova: Pachetul pe care îl propunem astăzi – o directivă și o
    recomandare către statele membre – va asigura că acestea își pot exercita acest
    rol. Directiva oferă garanții împotriva SLAPP-urilor. Le-am proiectat cu scopul
    de a distruge SLAPP-urile și de a neutraliza efectul lor dăunător asupra
    participării publice și asupra exercitării drepturilor omului și a libertăților
    fundamentale. Garanțiile vor funcționa în trei moduri: Unul – vor permite
    instanțelor să respingă rapid cererile care sunt vădit nefondate; aceasta este
    piatra de temelie a propunerii și va face litigiile abuzive mai puțin
    atractive; Doi – vor permite instanțelor să identifice rapid elementele care
    indică faptul că un caz este abuziv și să dispună o serie de remedii în
    beneficiul obiectivelor SLAPP; Trei – vor descuraja astfel de practici,
    permițând instanțelor să impună sancțiuni disuasive unui reclamant abuziv.
    Directiva propusă include, de asemenea, protecție pentru jurnaliștii din UE și
    apărătorii drepturilor împotriva SLAPP inițiate împotriva lor în țări terțe.

    Recomandarea complementară adoptată de Comisie încurajează
    statele membre să își alinieze normele naționale la legislația UE propusă și în
    ceea ce privește cauzele care nu au o dimensiune transfrontalieră și în ceea ce
    privește alte proceduri, nu numai cele în materie civilă. Recomandarea invită,
    de asemenea, statele membre să ia o serie de alte măsuri, cum ar fi formarea și
    sensibilizarea pentru a combate acțiunile SLAPP.

    Se preconizează că
    de garanții vor beneficia în special jurnaliștii și persoanele sau organizațiile
    implicate în apărarea drepturilor fundamentale și a unei serii de alte
    drepturi, cum ar fi drepturile în domeniul mediului și al climei, drepturile
    femeilor, drepturile persoanelor LGBTIQ, drepturile persoanelor cu origine
    rasială sau etnică minoritară, drepturile lucrătorilor sau libertățile
    religioase, dispozițiile vizând însă toate persoanele angajate în mobilizarea
    publică pe chestiuni de interes public.


  • 10 ani de monitorizare a eficacității sistemelor de justiție

    10 ani de monitorizare a eficacității sistemelor de justiție

    Tabloul de bord privind justiţia în Uniunea Europeană este o imagine de ansamblu consacrată, cu date comparative asupra eficienţei, calităţii şi independenţei sistemelor de justiţie din statele membre.

    La prezentarea rezultatelor celei de-a 10-a ediţii, vicepreşedinta pentru valori şi transparenţă, Vera Jourová, a subliniat că asigurarea protecţiei statului de drept în întreaga Uniune este o prioritate.

    Pandemia de covid-19 a scos în evidenţă necesitatea accelerării reformelor de digitalizare a sistemelor de justiţie pentru a garanta un acces facil şi continuu la justiţie. Mai multe state membre au adoptat noi măsuri pentru a asigura funcționarea normală a instanțelor, dar în altele încă se mai pot aduce îmbunătățiri semnificative.

    Analiza conţine, în premieră, şi date despre accesul la justiţie al persoanelor cu handicap, subliniind faptul că doar jumătate dintre statele membre oferă formate specifice, cum ar fi alfabetul Braille sau limbajul semnelor.

    Tabloul de bord mai arată că aproape toate statele membre au luat măsuri pentru ca întreprinderile să beneficieze de compensaţii financiare pentru pierderile cauzate de decizii administrative sau de lipsa de acțiune a organelor administrative, instanțele putând suspenda executarea deciziilor administrative, la cerere. Aceste măsuri duc la creşterea încrederii investitorilor.

    Informațiile cuprinse în Tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană contribuie la monitorizarea efectuată în cadrul Mecanismului european privind statul de drept, concluziile fiind incluse în ediția din 2022 a raportului anual al Comisiei privind statul de drept. Ediția din acest an a tabloului de bord cuprinde informații comparative suplimentare (cum ar fi un nou indicator privind controalele de securitate națională pentru judecători), a căror utilitate a reieșit în cursul pregătirii raportului privind statul de drept pe anul trecut. Datele din tabloul de bord sunt, de asemenea, utilizate pentru monitorizarea planurilor naționale de redresare și reziliență.


  • Consultare publică: Protejarea jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor

    Consultare publică: Protejarea jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor

    Comisia a lansat, în această săptămână, o consultare publică privind acțiunea Uniunii împotriva abuzului de procedură care vizează jurnaliștii și apărătorii drepturilor – abuz denumit și SLAPP- adică acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice.

    Consultarea va contribui la viitoarea inițiativă împotriva acestui abuz, care urmează să fie prezentată de Comisie, astfel cum s-a anunțat în Planul de acțiune pentru democrația europeană.

    Vicepreședinta Comisiei, Věra Jourová, a amintit cazul jurnalistei Daphne Caruana Galizia, care se confrunta cu 47 de acțiuni în justiție abuzive, cunoscute sub denumirea de SLAPP, la momentul asasinării sale. Oficialul a subliniat că jurnaliștii și apărătorii drepturilor ar trebui să fie gardienii democrațiilor noastre, nu hărțuiți din punct de vedere juridic pentru că le cer socoteală celor aflați la putere. Această consultarea publică ne va ajuta să înțelegem ce trebuie să facem pentru a-i proteja, a mai spus Věra Jourová.

    La rândul său, comisarul pentru justiție, Didier Reynders, a reiterat că SLAPP reprezintă o amenințare la adresa valorilor democratice și a drepturilor fundamentale. Aceste acţiuni în justiţie abuzează de sistemele juridice și judiciare pentru a cenzura, intimida și reduce la tăcere jurnaliștii și apărătorii drepturilor. Inițiativa Comisiei va aborda această amenințare și va contribui la asigurarea funcționării corespunzătoare a sistemului de control și echilibru al unei democrații sănătoase.

    Inițiativa anti-SLAPP face parte din Planul de acțiune pentru democrația europeană, care a remarcat că astfel de practici sunt din ce în ce mai utilizate în multe state membre, într-un mediu în care activitatea ostilă la adresa jurnaliștilor este în creștere. Cetățenii, jurnaliștii, statele membre, ONG-urile, societatea civilă, judecătorii, practicienii din domeniul juridic sunt invitați să își exprime opiniile până la 10 ianuarie 2022.


  • Kein Kooperations- und Überprüfungsmechanismus bis Jahresende mehr?

    Kein Kooperations- und Überprüfungsmechanismus bis Jahresende mehr?


    Im Jahre 2007 führte die Kommission ein Verfahren für die Zusammenarbeit und die Überprüfung der Fortschritte Rumäniens bei der Erfüllung der Verpflichtungen in den Bereichen Justizreform und Korruptionsbekämpfung ein. Der Kommission fiel die Aufgabe zu, solange es erforderlich sein werde regelmä‎ßig Berichte über die Fortschritte in diesen Bereichen zu erstellen. Zentrale Aufgabe des Kooperations- und Überprüfungsmechanismus ist es Missstände in der Justiz aufzudecken und Verbesserungsvorschläge zu unterbreiten. Nach vielen Jahren könnte mit dem Kooperations- und Überprüfungsmechanismus bald Schluss sein.


    Gute Nachrichten für Rumänien! Die Europäische Kommission spricht sich für die Aufhebung des Kooperations- und Überprüfungsmechanismus aus!“. Dies teilte Premierminister Florin Cîţu, nach den Gesprächen mit der Vizevorsitzenden der Europäischen Kommission, Vera Jourova über Rechtsstaatlichkeit und den Rumänien-Bericht mit. Florin Cîţu betonte, die rumänische Regierung und die Europäische Kommission sprechen sich für die Streichung und Novellierung der als unglücklich bezeichneten Gesetzesänderungen, die in der Zeitspanne 2017 — 2019, während der sozialdemokratischen Regierung vorgenommen wurde aus. Gemä‎ß dem Ministerpräsidenten, hat die Mitte-Rechts-Koalition, die in ständigem Dialog mit den Vertretern der Richterschaft und der zivilen Gesellschaft steht, das Ziel eine Gesetzgebung auszuarbeiten, welche die Unabhängigkeit der Justiz sicherstellt und gegebenenfalls politischem Druck standhält.


    Durch zivilisierten Dialog und Debatten aufgrund von rationalen Argumenten, werden wir einen Konsens im Interesse Rumäniens erreichen, um den Kooperations- und Überprüfungsmechanismus zu beenden, im Sinne eines gefestigten Rechtsstaats“, verspricht der Regierungschef. Den Kooperations- und Überprüfungsmechanismus zu beenden ist eines der wichtigen Ziele der Regierung, bekräftigte auch Vizeministerpräsident Dan Barna. Nach 13 Jahren au‎ßerordentlicher Überwachung seitens der Europäischen Kommission, mit beträchtlichen Rückschritten in den Jahren 2018 und 2019, habe ich Vertraue in unsere starken Bemühungen, den Rechtsstaat in Rumänien so umzubauen, dass dieser normal und vorhersehbar funktionieren werde“, sagte Barna.


    Die Empfehlungen der Kommission sind die gleiche wie in den Vorjahren: Unabhängigkeit der Justiz (dabei wird die Abschaffung der Sonderabteilung für die Untersuchung der Richter und Staatsanwälte gefordert, die sich negativ aus deren Unabhängigkeit auswirkt), Novellierung des Strafgesetzbuches und der Strafprozessordnung, Fortsetzung der Korruptionsbekämpfung, Stärkung der Pressefreiheit und des Pluralismus.


    Ich vertraue der Regierung und werde diese nach Kräften in ihrem Vorhaben eine Reform der Justiz und des Strafgesetzes durchzusetzen unterstützen“, sagte Vera Jourova, die sich gleichzeitig für einen Konsens im Parlament aussprach. Die Regierungskoalition, gebildet aus der Nationalliberalen Partei, dem Bündnis USR-PLUS und dem Ungarn Verband, leitete bereits einen wichtigen Schritt in Richtung der Abschaffung der Sonderabteilung für die Untersuchung der Richter und Staatsanwälte ein, die allgemein als ein Druckmittel auf die Richter und Staatsanwälte wahrgenommen wird. Die Vorlage der Regierung zur Abschaffung dieser hat bereits grünes Licht vom Rechtsausschuss der Abgeordnetenkammer erhalten, mit der Anmerkung, dass Richter und Staatsanwälte nur mit der Zustimmung des Obersten Rates der Richter und Staatsanwälte vor Gericht angeklagt werden können.

  • Măsuri în sprijinul romilor

    Măsuri în sprijinul romilor

    Vicepreședinta Comisiei
    Europene, Věra Jourová, a declarat că în ultimii zece ani nu au fost făcut
    suficiente eforturi pentru a sprijini populația romă din UE.

    Această situație
    este inadmisibilă. Mulți romi sunt încă ținta discriminării și a rasismului. Nu
    putem accepta această situație. Astăzi ne intensificăm eforturile de corectare
    a acestei situații, cu obiective clare și un angajament reînnoit de a schimba
    în mod real această situație în următorul deceniu,     a mai spus Věra Jourová.

    Deși scopul urmărit este egalitatea deplină, Comisia a propus obiective minime
    pentru 2030, pe baza progreselor înregistrate în cadrul anterior. Despre aceste
    propuneri ale Comisiei Europeană am vorbit cu Ștefan Turcu, șef al
    Departamentului Media și Comunicare Reprezentanța Comisiei Europene în România.

    Țintim prin acest plan șapte domenii
    principale de interes: egalitatea, incluziunea, participarea, educația,
    ocuparea forței de muncă, sănătatea și locuințele. Pentru toate acestea,
    Comisia a prezentat obiective și a făcut o serie de recomandări. Este vorba de
    recomandări prin care să ajungem să îmbunătățim situația romilor. Trebuie să
    fim conștienți că deși UE continuă să înregistreze progrese în ceea ce privește
    furnizarea sprijinului de care mulți romi au nevoie, încă există la fel de mulți
    romi care au nevoie de sprijinul nostru. Pentru că mulți dintre ei sunt încă
    ținta discriminării și a rasismului, situație inacceptabilă, de aceea am trasat
    niște obiective clare și cumva ne-am reînnoit angajamentul față de ei.

    Aș spune
    că am stabilit niște obiective minime pe care încercăm să le atingem până în
    2030, obiective cât se poate de clare. Ne dorim să reducem la jumătate numărul
    de romi care sunt victimele discriminării, să reducem cel puțin la jumătate
    decalajul în ceea ce privește participarea copiilor la educația preșcolară, să
    reducem numărul de copii romi care frecventează școli primare segregate în cel
    puțin jumătate din statele membre, vrem să ne asigurăm că cel puțin 95% dintre
    romi au acces la apă de la robinet pentru consum, să reducem cu cel puțin o
    treime decalajul în ceea ce privește condițiile precare de locuit și să reducem
    cel puțin la jumătate decalajul în ceea ce privește speranța de viață. Asta
    înseamnă că este foarte important, chiar esențial, ca statele membre să pună în
    aplicare politici clare și adecvate, tocmai de aceea Comisia Europeană oferă
    statelor membre orientări și o listă de măsuri pe care ele ar trebui să le
    accelereze în vederea egalității și a incluziunii.

    De exemplu, orientările și
    măsurile noastre vizează campanii de sensibilizare în școli, sprijinirea
    educației financiare, promovarea angajării romilor în instituții publice,
    îmbunătățirea accesului la controale medicale de calitate, planificare
    familială. De aceea noi am și invitat fiecare stat membru să prezinte la rândul
    lui o strategie națională până în septembrie 2021 și să avem rapoarte din doi
    în doi ani pentru a vedea cum evoluează aceste obiective.


  • Primul raport european anual privind statul de drept

    Primul raport european anual privind statul de drept

    Uniunea Europeană are la bază atât ideea unei piețe comune, care în condiții de stabilitate le aduce beneficii economice tuturor membrilor, cât și de un set comun de valori asumate de statele membre. Aceste valori privesc în primul rând statul de drept și democrația. Criteriile care definesc standardele UE în domeniu le pot fi impuse statelor care vor să facă parte din Uniunea Europeană, însă până acum au existat relativ puține mecanisme care să monitorizeze respectarea respectivelor standard de către statele membre. Raportul privind statul de drept este un astfel de mechanism, după cum a subliniat vicepreședintele Comisiei, Vera Jourova:

    Democrația, statul de drept și drepturile fundamentale sunt baza pe care se sprijină totul în Uniunea noastră: drepturile noastre, libertatea presei și independența sistemului judecătoresc. Istoria democrației reprezintă o căutare permanentă a unui mod echilibrat de a limita puterile celor puternici. Este o căutare a celui mai potrivit sistem de control și echilibru, astfel încât drepturile cetățenilor sunt protejate iar aceștia își pot exercita puterea pe cât de liber este posibil. De aceea prezentăm, astăzi, primul raport anual privind situația statului de drept în care acoperă toate statele membre UE.

    Printre țările acuzate de încălcarea valorilor fundamentale ale UE sunt Ungaria și Polonia, împotriva cărora au fost pornite proceduri prevăzute de Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene.

    Raportul Comisiei a arătat, printre altele, că unele țări membre au probleme cu independența justiției și sunt necesare reforme – iar unele dintre acestea sunt în curs de implementare – pentru a reduce influența puterii executive sau a celei legislative asupra sistemului judecătoresc. Există, de asemenea, probleme legate de lupta împotriva corupției în unele state membre, precum și motive de îngrijorare legate de independența și pluralismul mass-media. Raportul atrage atenția și că în unele state membre societatea civilă s-a aflat sub asalt: i-a fost limitată posibilitatea de a obține finanțări și a fost, totodată, ținta unor campanii de denigrare în presa pro-guvernamentală.

    Respectarea statului de drept ar trebui, teoretic, corelată cu accesul statelor membre la fondurile UE, însă Parlamentul European a atras atenția că, pentru moment, nu există un instrument practic pentru a obține acest lucru.