Radio România Internațional

Tag: Vera Jourova

  • Noi drepturi digitale pentru cetăţenii europeni

    Noi drepturi digitale pentru cetăţenii europeni

    În această vară, cetățenii europeni beneficiază de mai multe drepturi digitale decât oricând. În plus, oricine, în întreaga Europă, se poate bucura de norme de nivel mondial în materie de protecție a datelor care asigură că toți europenii au un control mai bun asupra datelor lor cu caracter personal.

    După ce anul trecut au fost eliminate tarifele de roaming în întreaga Uniune Europeană, acum turiștii au posibilitatea de a călători cu abonamentele lor online la programe TV, filme, sport, muzică sau cărți electronice, fără costuri suplimentare. Iar un beneficiu incontestabil este faptul că toți europenii au un control mai bun asupra datelor lor cu caracter personal, după intrarea în vigoare a normelor de nivel mondial în materie de protecție a datelor.

    Europenii încep deja să simtă beneficiile oferite de piața unică digitală – afirmă Andrus Ansip, vicepreședintele responsabil de piața unică digitală, şi dă asigurări că, până la sfârșitul anului, cetăţenii europeni vor putea cumpăra online bilete la concerte sau închiria online autoturisme în întreaga Uniune, fără a fi geoblocați sau redirecționați.

    Şi Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, detaliază care sunt beneficiile Legii privind Protecţia Generală a Datelor, subliniind că europenii au dobândit controlul asupra datelor lor ori de câte ori își fac online cumpărăturile sau își rezervă online concediile ori se limitează la simpla navigare pe internet.

    Legea privind Protecţia Generală a Datelor aduce beneficii deopotrivă cetăţenilor şi mediului de afaceri. Noile reguli readuc cetăţenii la controlul propriilor date, iar companiile vor putea să profite de avantajele oferite de piaţa unică digitală a Uniunii Europene, datorită legilor clare şi unitare. Legea privind Protecţia Generală a Datelor fixează, totodată, un standard global pentru caracterul privat al datelor şi avem toate motivele să fim mândri de acest lucru. Am făcut un pas esenţial – Europa este gata pentru era digitală.

    În temeiul noilor norme în materie de protecție a datelor, europenii pot să transfere în condiții de siguranță date cu caracter personal între prestatorii de servicii, cum ar fi cele de cloud sau de poștă electronică. Oricine are acum dreptul să știe dacă datele sale au fost divulgate ori piratate sau să fie informat despre modul în care sunt colectate datele sale cu caracter personal. În plus, în virtutea dreptului de a fi uitat, datele cu caracter personal trebuie să fie șterse la cerere, în cazul în care o companie nu are motive întemeiate să le păstreze.

    Începând de luna viitoare, europenii se vor bucura tot mai mult de dreptul de a-și utiliza identificarea electronică națională (eID) în întreaga Uniune, pentru a accesa serviciile publice – precizează Comisia Europeană într-un comunicat. Iar din 3 decembrie, europenii vor putea face achiziții online fără să fie supuși unor discriminări nejustificate, oriunde s-ar afla în Uniune. Nu va mai exista temerea că un site web le va bloca accesul sau îi va redirecționa doar pentru că ei – sau cardurile lor de credit – provin dintr-o altă țară.


  • Rolul sistemelor judiciare în respectarea statului de drept și a valorilor UE

    Rolul sistemelor judiciare în respectarea statului de drept și a valorilor UE

    Sistemele judiciare au un rol esențial în respectarea statului de drept și a valorilor Uniunii Europene, iar guvernele naționale ale statelor membre trebuie să țină cont de recomandările specifice făcute de forul european fiecărui stat.

    Consiliul European a adoptat o serie de recomandări, specifice fiecărei țări, la propunerea Comisiei Europene, cu scopul de a spori eficacitatea sistemelor judiciare ale statelor membre. Acestea au la bază tabloul de bord privind justiția.

    Respectarea statului de drept este o prioritate a Uniunii Europene, spune comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová: Fără sisteme de justiție eficiente și de înaltă calitate, nu există stat de drept, nu se aplică legile europene, nu există un mediu de afaceri favorabil. Mai mult ca niciodată avem nevoie de reforme sănătoase în justiție pentru a susține statul de drept. În acest scop dorim întărirea implementării statului de drept în Uniunea Europeană și promovarea susținerii valorilor comune europene în toate țările membre. Adoptarea acestei inițiative, urmată de un eveniment care va fi organizat în noiembrie, împreună cu președinția austriacă, vor favoriza continuarea discuțiilor între profesioniști, creatori de politici și reprezentanți ai autorităților. Statul de drept, ca și instanțele eficiente și juste, sunt esențiale pentru democrație. Iar în Uniunea Europeană avem o zonă de justiție comună. Funcționarea sa este bazată pe încrederea între instanțe și judecători din diferite țări. Dacă un sistem judiciar este defect, chiar și într-o singură țară, impactul va fi simțit de întreaga Uniune Europeană, iar încrederea va dispărea.


    Sistemele de justiție au un rol determinant în apărarea statului de drept și a valorilor fundamentale ale Uniunii. Ele garantează faptul că cetățenii și întreprinderile pot beneficia pe deplin de drepturile lor, consolidează încrederea reciprocă și contribuie la crearea unui mediu favorabil afacerilor și investițiilor pe piața unică. Din acest motiv, îmbunătățirea eficacității sistemelor de justiție naționale figurează printre prioritățile semestrului european. Tabloul de bord privind justiția ajută statele membre să atingă acest obiectiv, oferindu-le, în fiecare an, o imagine de ansamblu comparativă a funcționării sistemelor judiciare naționale. Ultimul astfel de tablou, publicat în mai, a arătat că în general atât cetățenii, cât și întreprinderile consideră că ingerințele sau presiunile din partea guvernelor și a politicienilor sunt principalul motiv pentru lipsa de independență a instanțelor și a judecătorilor. În ceea ce privește percepția judecătorilor asupra independenței justiției, România se află pe locul 13 din 23, ceea ce înseamnă că mulți dintre ei nu se simt prea independenți. În ceea ce privește percepția populației, 42% dintre români consideră că sistemul judiciar din țară este unul bun, 24% spun că este relativ prost, iar 15% îl cataloghează drept foarte prost.


  • August 13, 2018 UPDATE

    August 13, 2018 UPDATE

    PROTESTS – In Romania, military prosecutors called on people who
    protested on Friday in Bucharest to come forward if they have been injured or
    can provide important information. Dozens of people have filed complaints over
    the last two days against the gendarmes after being injured in the protests. Forensic
    medical reports have been issued for scores of people, including gendarmes. At
    the same time, the two individuals who assaulted a female gendarme and her
    colleague have been arrested. As a result of the violence that ensued on Friday
    at the protests against the government, around 500 people needed medical care,
    and 70 were hospitalized, including 11 gendarmes. The Romania 100 platform filed
    a request with the prosecutors with the High Court of Cassation and Justice to
    indict Bucharest Prefect Speranta Cliseru and Interior Minister Carmen Dan as a
    result of the extreme violence perpetrated on the night of August 10 to 11.




    MESSAGE – Romania is undergoing a period of
    turbulence due to the violent protests, President Klaus Iohannis said on Monday,
    referring to last Friday’s violent anti-Government protests. The president said
    the violent repression of protests is unacceptable, pointing out that those
    responsible must be identified and brought to justice. President Iohannis also
    condemned the actions of people who attacked the riot police, stating that no
    one is yet being held accountable for the violent acts of August 10, adding
    that at least one person should have stepped down by now. Romania is a balanced
    and respected country, but the Government is doing everything in its power to
    destroy this image, the President went on to say. Polls show that 80% of
    Romanians believe Romania is headed in the wrong direction, Klaus Iohannis
    argued. In turn, the Social-Democratic Party wrote in a press release that the
    President encouraged the anti-Government protests, calling on Klaus Iohannis to
    display responsibility and act like a President should, to help consolidate
    democratic rights and values and the rule of law.




    JUSTICE – European Commissioner for Justice Vera Jourova calls on
    the government in Bucharest to reconsider their recent changes in the judicial
    system, according to the DPA news agency, quoting an interview by the German
    publication Die Welt. The European official said that the new version of the
    laws threatens the independence of judges, limits the authority of prosecutors,
    and undermines confidence in the judicial system. Commissioner Jourova said it
    would be useful for the government in Bucharest to reconsider their plans. DPA
    mentions that the judicial reform in Romania has sparked protests. According to
    the source, the organizers of these protests claim that the laws favor corrupt
    politicians, as they decriminalize abuse in office.




    SUMMIT – Romania is ready to organize
    the informal summit of EU heads of state and Government on May 9, 2019 in
    Sibiu, central Romania, the Foreign Ministry reports. On Monday, Sibiu hosted a
    working meeting to prepare next year’s summit as part of Romania’s mandate at
    the helm of the European Council. Attending were representatives of the presidency
    and local authorities. Devoted to the future of the EU and the upcoming
    strategic agenda for the 2019-2024 period, the Summit will bring together 27
    heads of state and government of member states, 36 official delegations, 400
    high-ranking officials, some 900 journalists and 100 interpreters.




    NAVY- The Romanian Naval Forces on August 14 will pay homage to the
    heroes and soldiers who made history in the naval battles that helped preserve
    the independence and sovereignty of the country, the Defense Ministry reports.
    Romanian military will attend a special ceremony at the Sailors’ Monument in
    Constanta. Wednesday, August 15, is Navy Day, which will be marked by a big
    naval show held in Constanta and Mangalia. 2018 marks 116 years since the
    Military Navy was founded.




    VISIT – A delegation of the National Guard of the State of Alabama,
    led by Major-General Sheryl Gordon, is paying an official visit to Romania over
    August 13-16. The American delegation will attend the conference entitled 25
    Years of State Partnership Program, organized by the Carol I National
    Defense University in Bucharest. The agenda also includes visits to the Mihail
    Kogalniceanu airbase, to the military port in Tulcea, and the Constanta
    barracks, where they will meet with Chief of General Staff Nicolae-Ionel Ciuca
    to attend ceremonies marking Navy Day. Cooperation between the Romanian Army
    and the National Guard of the State of Alabama has been ongoing for the past 25
    years, as part of the State Partnership Program.




    THEATRE – Stage director Silvu Purcarete’s
    latest show, The Story of an Ill-reputed Princess, has been selected for the
    opening of the Cultural and Olympic Games in 2020 in Tokyo, the spokesperson of
    the Radu Stanca National Theatre in Sibiu has announced. The show is based on
    an original script written by Silviu Purcarete, grounded on a kabuki play. It
    will premiere in June.


    (Translated by V. Palcu)

  • CE și autoritățile pentru protecția consumatorilor din UE, concluzii în scandalul Dieselgate

    CE și autoritățile pentru protecția consumatorilor din UE, concluzii în scandalul Dieselgate

    Comisia Europeană și autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor din Uniunea Europeană au făcut publice concluziile cu privire la cele 8 milioane şi jumătate de autoturisme rechemate în service în ţările membre de grupul Volkswagen, după scandalul dieselgate.

    Comisia Europeană și autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor din Uniunea Europeană salută eforturile depuse de grupul Volkswagen pentru a consolida încrederea consumatorilor în ce privește rechemarea în service, precum și îmbunătățirea semnificativă a informațiilor oferite consumatorilor. Rata reparațiilor a atins, în prezent, 80%, iar grupul s-a angajat să continue actualizarea gratuită a softului și acordarea garanției de facto legate de această operațiune pentru a soluționa, până la sfârșitul anului 2020, problemele care apar după actualizare. Cu toate acestea, Comisia și autoritățile din domeniul protecției consumatorilor regretă faptul că Volkswagen nu a putut oferi o garanție completă și clară pentru problemele care ar putea apărea după efectuarea reparației.

    Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a subliniat că Bruxelles-ul a depus toate eforturile pentru a determina Volkswagen să aibă o atitudine mai proactivă față de consumatorii din Uniunea Europeană care sunt afectați de scandalul Dieselgate. Volkswagen a respectat planul de acțiune pe care s-a angajat să îl ducă la îndeplinire, însă eforturile sale s-au limitat la acesta. Acest fapt reamintește, încă o dată, că în Uniune este nevoie de norme mai stricte privind căile de atac individuale, inclusiv de acțiuni collective – a mai spus Věra Jourová.

    Doar două autorităţi naţionale ale consumatorilor din blocul comunitar au perceput amenzi companiei Volkswagen, în valoare de 5 milioane şi jumătate de euro. Această sumă este absolut modică în raport cu cea pe care Volkswagen a plătit-o în Statele Unite ale Americii. Cifra raportată este de aproximativ 25 de miliarde de dolari. În acest nou context, autorităţile naţionale ale consumatorilor vor avea puterea să impună amenzi de până la 4% din cifra de afaceri anuală a unei companii care nu respectă legea.

    În septembrie 2015, Volkswagen a anunţat că circa 11 milioane de autovehicule ale grupului, la nivel mondial, sunt afectate de scandalul emisiilor poluante. Scandalul a izbucnit după ce Agenţia americană pentru Protecţia Mediului a acuzat VW că a instalat sisteme speciale pe unele autoturisme diesel pentru a evita standardele federale din Statele Unite în materie de emisii, expunând cetăţeni americani la gaze poluante. Constructorul auto german a instalat un software special în calculatorul de bord al unor modele diesel Volkswagen şi Audi. Dispozitivul era programat să activeze un sistem de filtrare completă a particulelor doar în timpul testelor oficiale pentru emisii. După teste, adică în situatiile generale de funcţionare a motorului, dispozitivul dezactiva sistemul de filtrare a particulelor – a arătat Agenţia americană pentru Protecţia Mediului.

    Pe plan european, din septembrie 2020, Comisia va fi în măsură să dispună măsuri de rechemare în service la nivelul Uniunii și să impună producătorilor de autoturisme sau serviciilor tehnice sancțiuni administrative de până la 30.000 de euro pentru fiecare autovehicul neconform.


  • Cooperarea juridică în UE

    Cooperarea juridică în UE

    Dovezile electronice şi întărirea cooperării în domeniul judiciar au dominat reuniunea informală a miniştrilor Justiţiei din Uniunea Europeană, găzduită la începutul acestei luni de oraşul austriac Innsbruck.

    Propunerea de regulament privind ordinele europene de producere și de conservare a dovezilor electronice în materie penală are în vedere o accesare mai rapidă a probelor electronice. Furnizorii de internet ar trebui să fie motivați din punct de vedere juridic să poată face publice dovezi electronice, aşa cum face facebook cu diverse postări sau cum o serie de date sunt stocate într-un cloud şi devin, astfel, disponibile transfrontalier. În plus, propunerea de directivă privind numirea reprezentanților legali ar trebui să identifice în mod clar destinatarii ordinelor în statele membre. Iar acestea ar trebui să pună în aplicare norme în sistemele lor juridice naționale care să oblige furnizorii de internet să ajute la accesarea de probe electronice. Intrarea în vigoare a acestor propuneri legislative poate fi văzută clar ca un instrument pentru sporirea eficienței investigațiilor transfrontaliere. Aceasta ar permite și accelera obținerea de dovezi care pot fi accesate foarte greu sau chiar deloc.

    Comisarul European pentru Justiţie Vera Jourova a vorbit despre importanţa aplicării propunerii europene privind dovezile electronice: O spun cât se poate de direct: infractorii sunt în vizor şi trebuie să facem acest lucru cât mai repede şi cât mai efficient, deoarece ei folosesc tehnologia şi internetul pentru a face schimb de informaţii şi a-şi planifica activităţile infracţionale. Astfel, consolidarea legislaţiei ar trebui să fie făcută cel puţin la fel de repede şi de efficient. Aşadar, vrem să acordăm poliţiei şi procurorilor atributele necesare pentru a avea un acces mai bun la dovezile care probează activităţi de tip infracţional, chiar dacă respectivele dovezi se află în străinătate, într-un alt stat sau chiar în Statele Unite ale Americii. De aceea, avem nevoie de reguli care să permită un astfel de demers, cu respectarea totală a drepturilor fundamentale ale oamenilor, dar care să ne ajute să derulăm investigaţii mai rapide şi mai eficiente ale activităţilor infracţionale.

    În mod clar, este de așteptat o anumită rezistență din partea industriei comunicațiilor în privinţa acestei propuneri legislative, motiv pentru care, în cadrul reuniunii informale a miniștrilor Justiției, s-a pus problema cooperării directe între autoritățile judiciare și furnizorii de internet. Se aşteaptă ca, în acest context, să apară mai multe întrebări, cum ar fi: dacă şi în ce măsură furnizorii de internet ar trebui să aibă posibilitatea să ridice anumite probleme sau chiar să declanşeze o revizuire a ordinelor sau a deciziilor luate de o autoritate judiciară.

    La reuniunea de la Innsbruck, miniştrii Justiţiei au mai analizat două documente importante: Regulamentul privind serviciul european al documentelor și Regulamentul european privind luarea de probe. Ambele acte legislative trebuie modificate pentru a răspunde nevoii de modernizare, în special digitalizării și utilizării tehnologiei moderne în serviciul transfrontalier de documente și de obținere a probelor, consolidând în același timp garanțiile procedurale – au conchis miniştrii europeni.


  • Acord de retragere rapidă a produselor periculoase

    Acord de retragere rapidă a produselor periculoase

    Patru mari companii din domeniul comerţului online – Alibaba, Amazon, eBay şi Rakuten – au semnat în prezenţa comisarului european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Vera Jourova, un acord prin care se angajează să asigure cetăţenilor Uniunii Europene produse de calitate. Companiile amintite şi-au luat angajamentul că vor comunica cu rapiditate către autorităţilele în domeniu problemele identificate la produse periculoase şi vor împiedica reapariţia acestora pe Internet. Comisarul european Vera Jourova declara:



    “Noi toţi vrem ca produsele vândute online să fie sigure, ca cei care achiziţionează prin acest sistem să fie în siguranţă. De aceea, s-a semnat acest prim angajament privind siguranța produselor pe platforme online. Intrarea companiilor pe online a schimbat modul în care consumatorii fac cumpărături. În 2016, una din cinci achiziţii a fost făcută online. Acest sistem aduce avantaje enorme — consumatorii au o gamă mai largă de produse, la preţuri mai mici. La fel ca şi în cazul vănzărilor fizice, trebuie să ne asigurăm că şi cumpărăturile online sunt sigure.”



    Statisticile arată că peste 2200 de atenţionări care au dus la retragerea de pe piaţă a produselor care nu respectau standardele de siguranţă ale Uniunii Europene au fost emise anul trecut. Potrivit acordului semnat, în urma unui dialog facilitat de Comisia Europeană, Alibaba, Amazon, eBay şi Rakuten s-au angajat să răspundă la notificările privind produsele periculoase primite din partea autorităţilor statelor membre în termen de două zile lucrătoare şi la cele transmise de clienţi în termen de cinci zile lucrătoare.



    De asemenea, firmele vor consulta informaţiile privind produsele rechemate/periculoase disponibile în sistemul de alertă rapidă al UE pentru produsele nealimentare periculoase, precum şi din alte surse şi vor lua măsurile necesare în ceea ce priveşte produsele respective, atunci când acestea pot fi identificate. Vor fi create puncte unice de contact specifice destinate autorităţilor din statele membre ale UE pentru notificările cu privire la produsele periculoase şi pentru facilitarea comunicării pe probleme de siguranţă a produselor. De asemenea, vor fi luate măsuri menite să prevină reapariţia listelor de produse periculoase deja retrase. La fiecare şase luni, pieţele online şi Comisia Europeană vor evalua progresele înregistrate cu privire la aceste angajamente, prin publicarea unui raport.



  • Măsuri pentru participarea la vot a persoanelor cu dizabilităţi

    Măsuri pentru participarea la vot a persoanelor cu dizabilităţi

    Parlamentul European cere ca persoanele cu dizabilități să aibă acces complet la procesul electoral al viitoarelor alegeri europene. În sesiunea plenară de săptămâna trecută, au fost dezbătute problemele care împiedică aceste persoane să-și exercite dreptul la vot.


    ​


    În raportul său privind cetățenia Uniunii Europene, Comisia a acordat o prioritate deosebită promovării participării cetățenilor la viața democratică a Uniunii, inclusiv a grupurilor vulnerabile, cum sunt persoanele cu dizabilități. Iar în această perioadă, în care se vorbește tot mai mult despre alegerile europene de anul viitor, numeroși europarlamentari au dorit să sublinieze problemele cu care se confruntă aceste categorii sociale și să încerce să găsească modalități de creștere a accesului acestor persoane la procesul electoral. La dezbaterea de săptămâna trecută din plenul Parlamentului European, Comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Vera Jourova, a subliniat că toată lumea trebuie să se bucure de dreptul de a vota, nu doar în textele legislative, ci și în realitate.



    “Studiile arată că atunci când li se dă ocazia, persoanele cu dizabilități participă activ la viața politică. Însă, trebuie să amintim că organizarea efectivă a alegerilor europene în cadrul statelor membre, inclusiv regulile care se aplică persoanelor cu dizabilități, sunt atribuțiile țărilor respective, în acord cu legislația europeană. Comisia sprijină activ identificarea celor mai bune practici pentru creșterea participării acestor persoane la scrutin. Comisia a subliniat, de asemenea, aceste chestiuni și în recentele sale recomandări referitoare la alegerile din 2019. În raportul referitor la alegerile locale din 2018, Comisia a examinat politicile statelor membre, iar printre bunele practici care trebuie împărtășite tuturor se numără dotarea secțiilor de votare cu interfețe cu sistem de scriere pentru orbi, cu aparatură de înregistrare audio; posibilitatea de a se vota anticipat, ca și posibilitatea de a se vota în aziluri, case și spitale. În plus, Comisia a alocat fonduri mai multor organizații europene pentru persoane cu dizabilități, pentru a colecta informații legate de barierele de care se lovesc acestea în procesul de votare”.



    Vorbitorii, atât europarlamentari cât și membri ai Comisiei Europene, s-au referit în mod special la trei drepturi de care persoanele cu dizabilități încă nu se bucură pe deplin. Primul este dreptul de a vota pe care nu și-l pot exercita din cauza unor obstacole în primul rând fizice — pur și simplu nu pot ajunge la secțiile de votare sau la urne. Al doilea este dreptul la informații în formate accesibile (atât legate de campaniile electorale cât și de procesul electoral). Iar al treilea este dreptul de a candida și de a fi ales, care nu le este recunoscut acestor persoane în unele țări.



  • Un nou program privind piața unică pentru protejarea cetățenilor europeni

    Un nou program privind piața unică pentru protejarea cetățenilor europeni

    Comisia Europeană propune un nou program special conceput, în valoare de 4 miliarde de euro, menit să capaciteze și să protejeze consumatorii, dar și să permită unui număr mare de IMM-uri europene să profite cât se poate de mult de o piață unică ce funcționează bine.

    Noul program, care va fi cuprins în următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, va consolida guvernanța pieței interne. El va veni în sprijinul competitivității întreprinderilor europene, va promova sănătatea cetăţenilor și va stabili cadrul pentru finanțarea statisticilor europene.

    Elżbieta Bieńkowska, comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, a subliniat că piața unică este însuși motorul Uniunii Europene, iar în cei 25 ani de existență, ea a adus beneficii mari atât cetăţenilor, cât şi firmelor europene: Ne propunem să adunăm toate iniţiativele legate de piaţa unică într-un singur program, în valoare de 4 miliarde de euro. Avem două mari domenii de acţiune. Primul vizează îmbunătăţirea sprijinului acordat consumatorilor, asigurarea unui nivel ridicat al protecţiei acestora şi a siguranţei alimentelor. În al doilea rând, vrem să îmbunătăţim competitivitatea firmelor. Vrem, mai ales, să sprijinim IMM-urile pentru a se extinde şi dezvolta transfrontalier. Apoi, avem cadrul pentru finanțarea statisticilor europene şi alte câteva initiaţive menite să crească vizibilitatea pieţei unice.


    La rândul său, Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a punctat că este necesar ca cetăţenii să primească sfaturi practice și să fie eliminate produsele periculoase de pe piață. Pentru prima dată – a mai spus dna Jourová -, vor fi finanțate și procedurile de recurs colectiv, conform celor anunțate în pachetul Noi avantaje pentru consumatori.

    Iar comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, şi-a exprimat bucuria că pilonul privind siguranța alimentară este unul dintre principalii beneficiari ai noului program privind piața unică. Aceasta este recunoașterea importanței activității de asigurare a bunei funcționări a pieței interne pentru produsele alimentare, prin prevenirea și, atunci când este necesar, combaterea bolilor animalelor și plantelor care pot avea consecințe grave pentru sănătatea publică și pentru economia Uniunii Europene – a mai spus comisarul Andriukaitis.

    Noul program privind piața unică este modern, simplu, flexibil, coerent şi adună laolaltă o gamă largă de activități finanțate anterior separat. Acest lucru va reduce suprapunerile și va îmbunătăți cooperarea. În esență, programul va asigura continuitatea în ce privește realizarea pieței unice pe teren, garantând, în același timp, un raport calitate-preț mai bun pentru cetățenii Uniunii.


  • Tablou de bord 2018 privind justiţia în Uniunea Europeană

    Tablou de bord 2018 privind justiţia în Uniunea Europeană

    Comisia Europeană a publicat tabloul de bord al Justiției din 2018 al UE care oferă o imagine de ansamblu
    comparativă a independenței, calității și eficienței sistemelor de justiție în statele membre ale UE.


    Tabloul de bord al Justiției din 2018 al UE
    consolidează o imagine relevantă pentru evaluarea statului de drept, în
    special, secțiunea privind independența judiciară. Pe lângă bilanţul activităţii Consiliilor
    pentru justiție, organizarea
    serviciilor de urmărire penală, evaluarea gradului de implicare al executivului
    și al parlamentului în numiri și demiteri ale judecătorilor și președinților de instanțe, o premieră în
    crearea tabloului de bord al justiţiei o constituie introducerea duratei
    procedurilor în toate instanțele judecătorești ca paramentru de comparaţie. Principalele concluzii urmăresc
    trei direcţii: independenţa judiciară, resursele financiare ale sistemelor
    judiciare şi eficiența sistemului judiciar     spune comisarul european pentru justiţie, Vera
    Jourova    : Ne dorim ca în toate statele membre ale Uniunii
    Europene să existe un sistem judiciar impaţial şi stabil, eliberat de interferenţa
    politicului, care este finanţat în mod adecvat, care oferă decizii, soluţionări
    în timp mai scurt, adică, în general, ne dorim proceduri care să dureze mai
    puţin. Ceea ce ne dorim, şi acest lucru este important în mod deosebit pentru
    cetăţeni, este ca justiţia să fie mai accesibilă tuturor. Justiţia nu trebuie
    să fie un lux la care au acces doar cei bogaţi sau puternici. Ne dorim ca
    sistemele judiciare naţionale să fie transparente să permită aflarea cu
    uşurinţă a stadiului în care se găseşte fiecare caz, dacă există amânări, dacă
    sunt prevăzute anumite termene, şi aşa mai departe. Şi, în această situaţie, de
    aceea vorbim despre transparenţă, despre o mai bună utilizare a tehnologiilor
    de informare și comunicare, cu un accent deosebit pe sprijinirea persoanelor și a comunităților sărace și marginalizate, în aşa fel încât sisteme judiciare să
    fie considerate demne de încredere inclusiv de către Comisie.


    Constatările din tabloul de bord 2018 au fost luate în considerare pentru
    evaluarea specifică de ţară realizată în cadrul semestrului european 2018 și pentru propunerile de recomandări specifice fiecărei țări, emise de Comisia Europeană la 23 mai 2018. Aceste
    recomandări politice sunt discutate între statele membre în Consiliu. Urmează
    ca liderii UE să le aprobe în iunie, înainte ca să fie adoptate de Consiliu în
    luna iulie a acestui an. Guvernele ar trebui apoi să includă recomandările în
    planurile lor de reformă și în bugetele naționale pentru anul următor.


  • Intră în vigoare Noul Regulament pentru protecţia datelor

    Intră în vigoare Noul Regulament pentru protecţia datelor

    Noile reguli privind protecția datelor cu caracter personal vor înlocui norme adoptate în 1995, depășite între timp de avansul tehnologic, după cum afirmă comisarul european pentru justiție, Vera Jourova: Actualele norme privind protecția datelor au fost adoptate în urmă cu 23 de ani. Dacă luăm în calcul evoluțiile din domeniul digital putem spune că regulile datează din preistorie, din perioada în care oamenii aveau telefoane mobile de mărimea unei cărămizi, iar tehnologia Wi-fi, Facebook-ul sau Instagramul nu fuseseră încă inventate. Astăzi însă , grație noilor tehnologii, distruibim tot mai multe informații, iar majoritatea sunt date personale: nume,adrese, fotografii, imagini video, email-uri, postări pe rețele sociale, sms-uri, dar și detalii despre plățile făcute la bancă sau din domeniul medical.

    Așadar în două decenii, lumea a fost în permanentă schimbare, internetula luat avânt, au apărut rețelele de socializare, iar o mare parte din comerț sau din campaniile electorale s-au mutat în mediul on line. Au apărut și s-au înmulțit însă în același timp atacurile cibernetice încheiate cu furtul de date personale. Un asemenea incident a vizat în 2013 compania americană Yahoo, dar problemele au fost făcute publice abia anul trecut.

    Nu trebuie uitat nici scandalul legat de folosirea ilegală a datelor a zeci de milioane de utilizatori ai rețelei Facebook de către firma Cambridge Analytica, specializată în strategie politică.

    Pentru a face față noilor riscuri, Comisia Europeană a pus la punct un set unic de norme la nivelul comunitar cu drepturi noi și consolidate pentru cetățeni, precum dreptul de a fi uitat, adică de a cere ștergerea datelor cu caracter personal, și de a primi notificări în maximum 3 zile în cazul unor breșe de securitate. În același timp, fiecare persoană va putea obţine informaţii privind datele colectate despre ea.

    Regulamentul se aplică din 25 mai tuturor companii care stochează sau procesează date personale ale europenilor. Amenzile în cazul nerespectării normelor pot ajunge la 4 la sută din cifra anuală de afaceri.

    Cel mai mare impact al noului regulament va fi, probabil, resimţit de industria de publicitate online, dependentă de informațiile privind obiceiurile de navigare pe internet sau de interesele utilizatorilor.

    Este unul din motivele pentru care multe rețele de socializare, precum Facebook, Twitter sau Instagram, au trimis în aceste zile notificări prin care le cer utilizatorilor acceptul pentru ca datele lor să poată fi folosite în continuare în scop publicitar. Este modificată și politica de confidențialitate, iar pentru a se conforma noilor norme europene serviciul de mesagerie WhatsApp, deținut de compania Facebook, a decis să ridice vârsta minimă a utilizatorilor săi din Europa de la 13 la 16 ani.


  • Comisia facilitează accesul la probe electronice

    Comisia facilitează accesul la probe electronice

    Comisia Europeană propune noi norme pentru a le permite autorităților polițienești și judiciare să obțină mai ușor și mai prompt probe electronice. Furnizorii servicii electronice vor fi obligaţi să răspundă la solicitările oamenilor legii în 10 zile sau în 6 ore în caz de urgenţă.

    Poliţia şi autorităţile judiciare vor putea obţine mai uşor şi mai repede
    probe electronice, cum ar fi e-mailuri sau documente stocate în cloud, de
    care au nevoie pentru cercetarea, urmărirea penală și condamnarea infractorilor
    și a teroriștilor. Noile norme propunse de Comisia Europeană le vor permite
    autorităților să identifice mai bine pistele din mediul online și de la nivel
    transfrontalier    , furnizând, totodată, garanții suficiente pentru drepturile și
    libertățile tuturor părților implicate.


    Toți infractorii și teroriștii utilizează SMS-uri, e-mailuri și aplicații
    informatice pentru a comunica. În momentul de față, peste jumătate din toate
    anchetele penale cuprind o cerere transfrontalieră în vederea obținerii de probe
    electronice deținute de furnizorii de servicii stabiliți în alt stat membru sau
    în afara Uniunii. Pentru a obține astfel de date, este necesară cooperarea
    judiciară și asistența juridică reciprocă, iar în prezent procesul este mult
    prea lent și greoi. În momentul de față, aproape două treimi din infracțiunile
    pentru care probele electronice sunt deținute într-o altă țară nu pot fi
    anchetate sau urmărite penal în mod corespunzător, în principal din cauza timpului
    prea lung necesar pentru a colecta astfel de probe sau din cauza fragmentării
    cadrului juridic.


    Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, spune că trebuie
    să punem la dispoziția autorităților de asigurare a respectării legii
    metode demne de secolul XXI pentru a le permite să combată criminalitatea,
    întrucât și infractorii utilizează metode ale secolului XXI pentru a
    săvârși infracțiuni.


    Věra Jourová: Am vorbit
    cu mulţi procurori şi toţi sunt de acord că se confruntă, aproape zilnic, cu
    probleme în obţinerea dovezilor electronice. Aproape 85 la sută din toate
    cercetările penale implică probe electronice. În prezent durează până la 120 de
    zile să se obţină transfrontalier dovezi electronice de la autorităţile altui
    stat. Pentru a accesa probe electronice dintr-o ţară din afara Uniunii Europene
    poate dura chiar şi mai mult, chiar şi până la 300 de zile. Aşadar, propunerile
    făcute au scopul de a rezolva aceste probleme şi de a reduce drastic timpul
    necesar pentru obţinerea probelor.


    Astfel, autorităţile judiciare dintr-un stat membru vor putea solicita
    probe electronice direct de la un prestator de servicii dintr-un alt stat
    membru, iar acesta va fi obligat să răspundă în maximul 10 zile şi nu în 10
    luni cum este prevăzut în prezent în procedura de asistență judiciară reciprocă.
    De asemenea, se va putea emite o ordonanță asigurătorie europeană în baza
    căreia să fie prevenită ştergerea datelor şi vor fi introduse garanții și
    măsuri reparatorii solide.


  • Noi avantaje pentru consumatorii europeni

    Noi avantaje pentru consumatorii europeni

    Sancțiunile
    mai severe legate de cifra de afaceri anuală a companiilor vor oferi în sfârșit
    autorităților de protecție a consumatorilor mijloace pentru a-i pedepsi aspru
    pe cei care trișează. A trișa nu poate fi rentabil, a spus comisarul european Věra
    Jourová    , responsabil pentru justiție, consumatori și egalitate de
    gen.


    A
    fost adoptat un act legislative pentru protectia consumatorilor europeni
    extreme de important. Actul legislative cuprinde patru lucruri esentiale, in
    primul rand a fost imbunatatita     protectia consumatorilor online,apoi
    autoritatile din state mebre au posibiltatea sa pedepseasca infractorii si
    consumatorii pot primi compensatiile pe care le merita si se interzice     calitatea
    duala a alimentelor    . Regulile
    care se aplica off line trebuie sa se aplice si on line, extindem protectia
    consumatorilor pentru a acoperi serviciile digitale.     Acest
    act normativ le da posibilitatea autoritatilor din statele membre de a pedepsi
    infractorii, pentru ca in prezent autoritatile nu aveau instrumentele necesare
    pentru a pedepsi aceste practici. Marile corporatii nu au nicio teama cand este
    vorba de a insela sau a frauda pentru ca nu se confrunta cu penalizari.     Aceste
    penalizari difera in Uniunea Europeana si sunt prea mici. Dar conform acestui
    act normativ autoritatile nationale vor putea impune sanctiuni pana la 4% din
    cifra de afaceri anuala.     Inselatul
    consumatorilor nu trebuie sa fie posibil fara sa platesti un pret.     E
    nevoie de o astfel de schimbare pentru ca in UE sistemul este
    incomplet, in 9 satele europene membre nu exista posibilitatea unei
    actiuni de grup in instanta, in altele exista prevederi insa divergente si
    incomplete prin urmare sistemul la nivel european este ineficient si nivelul de
    protectie este diferit. Modul UE al actiunilor reprezentative va avea cateva
    caracteristici, doar organizatii calificate, grupuri de consumatori vor putea
    initia o cauza in instanta in numele consumatorilor.     Cooperarea
    intre tari este foarte importanta, solutionarea in afara instantei va putea fi
    posibila. Noul acord va permite ca totul sa fe transparent, iar consumatorii vor
    fi despagubiti in viitor.


    Va
    fi intensificata lupta impotriva calitatii duale a produselor alimentare. A
    fost modificata directiva aferenta pentru a interzice aceasta calitate duala a
    produselor alimentare si astfel tarile vor avea instrumentele de care au nevoie
    pentru a actiona impotriva acestei practici.


    Dupa
    cu a spus presedintele Junker anul trecut, nu pot exista cetateni de rang 2 in
    UE. Multi oameni se asteapta la schmbari si imbunatatiri si este o oportunitate
    ca politicienii nationali sa arate ca lucrurile pot fi imbunatatite.


    Prin
    acest act legislativ se dorește consolidarea drepturilor consumatorilor în
    mediul on-line, abordarea
    produselor de consum cu dublu standard de calitate, dar și punerea
    la dispoziția consumatorilor a unor instrumente prin care să se
    asigure că le sunt respectate drepturile și să obțină despăgubiri.


  • Comisia consolidează drepturile consumatorilor și respectarea acestora în UE

    Comisia consolidează drepturile consumatorilor și respectarea acestora în UE

    Comisia Europeană propune noi reguli menite să consolideze protecția consumatorilor în fața practicilor comerciale înșelătoare.

    Comisia Europeană a făcut o analiză și a ajuns la concluzia că deși Uniunea are una dintre cele mai stricte legislații din lume privind protecția consumatorilor, în practică normele sunt greu de respectat. Dovadă stau numeroasele plângeri legate de standardele duble de calitate a produselor, dar mai ales scandalul Dieselgate, în care a fost implicat cel mai mare constructor european de automobile, grupul german Volkswagen, acuzat că a falsificat testele de poluare pentru motoarele Diesel. Cum s-a ajuns la această situație explică Vera Jourova, comisar European pentru justiție și consumatori: Marile companii recurg la practici înșelătoare pentru că nu le este teamă de actualele amenzi. În plus, sancțiunile diferă de la o țară la alta și de cele mai multe ori sunt foarte mici. Gândiți-vă la scandalul Dieselgate, în care a fost implicată compania Volkswagen. Doar autoritățile naționale de protecție a consumatorilor din 2 cele 28 destate membre ale Uniuniiau dat amenzi în valoare totală de 5 milioane și jumătate de euro. O sumă infimă în raport cu sancțiunile plătite în Statele Unite, de 25 de miliarde de dolari.

    Pentru a-și consolida arsenalul legislativ, executivul European vrea să dea statelor membre puterea de a aplica sancțiuni care să ajungă la 4 la sută din cifra de afaceri a comerciantului.

    Comisia Europeană vrea totodată să dea posibilitatea lansării unor acțiuni colective în instanță în toate statele membre ale Uniunii. Procedura există în momentul de față doar în cinci țări comunitare, Belgia, Italia, Portugalia, Spania și Suedia.Aceste acțiuni colective vor fi diferite de modelul practicat în Statele Unite, întrucât, explică executivul comunitar, nu vor fi putea fi inițiate de cabinete de avocatură , ci doar de organizații pentru apărarea drepturilor consumatorilor sau de organisme publice independente.

    Comisia Europeană vrea totodată consolidarea normelor de protecție a consumatorilor în mediul on-line. În acest scop și-ar dori ca atunci când cumpără de pe internet, consumatorii să fie informați clar dacă vânzătorul produselor sau al serviciilor este un comerciant sau o persoană fizică. Europenii ar ști astfel mai bine dacă beneficiază de protecția oferită de drepturile consumatorilor în cazul în care apar probleme.

    Executivul comunitar vrea și reguli mai stricte în ceea ce privește serviciile digitale gratuite pentru care utilizatorii furnizează datele lor personale în loc să plătească cu bani. Propunerea va da consumatorilor dreptul să ceară informații suplimentare cu privire la serviciile oferite și să renunțe la contracte în 14 zile.

    Înainte de a fi puse în aplicare, propunerile Comisiei Europene au nevoie să fie discutate și aprobate de Parlamentul European și de miniștrii responsabili din statele membre.


  • Liderii UE cer giganţilor internet protecţie totală pentru datele cu caracter personal

    Liderii UE cer giganţilor internet protecţie totală pentru datele cu caracter personal

    Solicitarea apare în declarația adoptată de liderii statelor membrela finalul summit-ului de săptămâna trecută de la Bruxelles. Reuniunea a avut loc în plin scandal legat de folosirea ilegală a datelor a nu mai puțin de 50 de milioane de utilizatori ai rețelei Facebook de către firma Cambridge Analytica, specializată de strategie politică, astfel că subiectul a fost inclus pe agenda deja încărcată a lucrărilor.

    Liderii statelor membre au cerut rețelelor de socializare și platformelor digitale să dea dovadă de practici transparente și să respecte legislația europeană cu privire la protecția vieții private și a datelor cu caracter personal.

    Între timp, Comisia Europeană plănuiește legi mai stricte pentru protecția consumatorilor în fața giganților internet precum Facebook și Google. Iar comisarul European pentru justiţie, Vera Jourova, cere reţelei de socializare să precizeze dacă au fost folosite ilegal date personale ale cetăţenilor europeni, după cum scrie săptămânalul german Bild am Sonntag. Tot ea a avertizat că un viitor scandal ar putea costa în curând ”foarte mult”:

    În momentul de faţă, statelor membre ale Uniunii le revine sarcina de a impune sancţiuni în cazul în care nu sunt respectate regulile privind protecţia datelor private. În Marea Britanie, de exemplu, amenzile pot ajunge la o jumătate de milion de lire. Sancţiunile diferă însă de la o ţară la alta, iar noi ne dorim să punem capăt acestui lucru. Vom unifica regulile, vom avea aceleaşi amenzi. Iar autorităţile competente din statele membre vor putea aplica sancţiuni mult mai drastice ca până acum.


    Potrivit unui proiect pus în circulație încă de anul trecut, noile amenzi ar putea ajunge la 4 la sută din cifra de afaceri. Ar fi extinsă astfel noua legislația europeană privind protecția consumatorilor (care va intra în vigoare în întreaga Uniune în luna mai) și în domeniul serviciilor gratuite digitale, pentru care utilizatorii furnizează datele lor personale în loc să plătească cu bani. Este vorba de servicii de email, stocare online sau rețele sociale.

    Propunerea va da consumatorilor dreptul să ceară informații suplimentare cu privire la serviciile oferite și să renunțe la contracte în 14 zile. În acest moment, acest termen este cel în care un cumpărător poate returna un produs achiziționat online, fără să plătească nici o daună.

    Comisia Europeană vrea totodată reglementarea practicilor comerciale dintre rețelele online și micile firme care folosesc aceste platforme pentru a-și vinde produsele.

    Executivul comunitar a încercat încă de anul trecut să determine companii precum Google, Facebook sau Twitter să își schimbe termenii și condițiile de folosire a rețelelor lor. Principalul punct nevralgic a fost atunci faptul că orice consumator european trebuie să se adreseze instanțelor din California dacă este nemulțumit, ceea ce blochează aproape din fașă orice adresare în justiție a europenilor.​