Tag: Vera Jourova

  • Raport 2017 privind sistemul de alertă rapidă pentru produse periculoase

    Raport 2017 privind sistemul de alertă rapidă pentru produse periculoase

    Anul
    trecut, jucăriile au reprezentat
    categoria de produse pentru care s-au înregistrat cele mai multe notificări
    urmată de autovehicule și de articolele de
    îmbrăcăminte, produse textile și articole de modă. Majoritatea
    produselor periculoase notificate în sistem au provenit din afara UE.
    China
    este prima țară de origine. Produsele
    periculoase de origine europeană au făcut obiectul a 413 notificări (26 % din
    nr total).

    Comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen,
    Vera Jourova: În anul
    2017 am primit peste 2.200 de semnale transmise prin sistemul de alertă rapidă, s-au
    întreprins aproape 4 000 de acțiuni, cum ar fi retragerea
    produselor de pe piață. Aceasta arată că autoritățile naționale au monitorizat atent
    alertele difuzate în sistem și că au luat toate măsurile
    necesare pentru a contribui la asigurarea unei piețe mai sigure pentru consumatori.


    Din
    păcate, în multe alte domenii, este nevoie de o îmbunătăţire a legii. Acesta este scopul inițiativei Noi avantaje pentru consumatori care
    urmează să fie lansată a spus comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de
    gen, Vera Jourova: Avem
    nevoie de un nou contract pentru consumatori. În scurt timp vom primi pachetul
    legislativ al noii înţelegeri. Vom propune modernizarea legislaţiei existente
    pentru protecţia consumatorilor şi ne vom asigura că va fi aplicată corect. În
    contextul noii înţelegeri vom continua să îi asigurăm pe consumatori că le vom
    promova interesele prin negocieri bilaterale şi multilaterale. Acest lucru va
    fi obţinut prin introducerea unor elemente de siguranţă şi prin îmbunătăţirea
    sistemului de alertare rapidă. Recent, pe 1 martie, am făcut o recomendare
    pentru a preveni comerţul ilegal on-line. Aceasta se referă la toate postările
    în format digital inclusiv cele care depăşesc sfera legală a Uniunii Europene.
    Am realizat un set de măsuri operaţionale în completarea altora cu caracter
    preventiv care să fie însuşite de companii şi administraţiile naţionale.



    Comisia va prezenta în aprilie
    inițiativa Noi avantaje pentru consumatori al cărei
    scop este modernizarea normelor existente și îmbunătățirea protecției consumatorilor.


  • Raportul anual privind situația drepturilor fundamentale în UE în 2016

    Raportul anual privind situația drepturilor fundamentale în UE în 2016

    În ceea ce privește evoluțiile legislative specifice,
    raportul menționează că, în 2016, UE a luat măsuri importante pentru a asigura
    protecția copiilor în contextul litigiilor transfrontaliere în materia
    autorității părintești. Totodată, a fost lansată o platformă online
    de soluționare a litigiilor pentru a contribui la consolidarea protecției
    consumatorilor
    . În plus, s-a ajuns la un acord cu Facebook, Twitter, YouTube
    și Microsoft referitor la un cod de conduită privind
    combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online.


    Comisarul european pentru justiție, consumatori și
    egalitate de gen, Věra
    Jourová dat asigurări că Executivul european recurge la toate instrumentele de care dispune pentru a
    asigura respectarea statului de drept, democrației și a drepturilor omului.


    Věra Jourová: Este un raport cuprinzător, care abordează o
    serie de chestiuni extrem de relevante pentru situaţia actuală. În primul rând, aş dori să insist
    asupra importanţei cruciale a respectării valorilor UE, inclusiv a statului de
    drept şi a drepturilor specificate în Carta drepturilor fundamentale. Vă asigur
    că Executivul european apelează la toate mijloacele de care dispune pentru a
    promova şi asigura respectarea statului de drept, a democraţiei şi a
    drepturilor fundamentale. Este vorba, printre altele, şi de aplicarea cadrului
    privind statul de drept, de lansarea unor proceduri în cazul încălcării
    tratatelor, precum şi de declanşarea procedurilor în temeiul articolului şapte
    din Tratat, când situaţia o cere. În conformitate cu informările de până acum
    privind întărirea legilor europene, CE a început să urmărească o abordare
    strategică în legătură cu procedurile de încălcare a tratatelor, mai ales
    atunci când e periclitată respectarea Cartei drepturilor fundamentale a UE.
    Astfel, Comisia a lansat proceduri de infringement (de verificare a respectării
    legii) pentru a combate câteva provocări-cheie, de exemplu, segregarea
    copiilor rromi în şcoli, un aspect evidenţiat în acest raport. Executivul
    european s-a mobilizat şi şi-a adaptat politicile mai generale, pe cele
    specializate şi instrumentele financiare pentru a promova reforme de incluziune
    socială în politicile publice.


    Comisia colaborează cu autoritățile competente la nivel
    național, local și la nivelul UE, pentru o mai bună informare a cetățenilor cu
    privire la drepturile lor fundamentale și la instanțele care îi pot ajuta în
    cazul în care le-au fost încălcate drepturile. Acestea includ protejarea drepturilor copiilor, consolidarea dreptului
    la protecția datelor cu caracter personal
    , îmbunătățirea drepturilor
    consumatorilor și garantarea unor condiții de bază și pentru persoanele care
    solicită azil sau migrează.


  • February 8, 2018

    February 8, 2018

    FINANCIAL ASSISTANCE — In 2016 Romania earmarked 240 million Euro for foreign development assistance and the neighbouring Republic of Moldova was the main beneficiary of these funds, having received 86% of them. “The National Report on the official development assistance granted by Romania in 2016”, made public by the Foreign Ministry, mentions the fact that a total of 80 states have benefited Romania’s assistance. Among them are Serbia, Ukraine, Georgia, Syria, Turkey, Iraq, and countries from Africa and Central Asia. The total amount granted by Romania accounts for 0.14% of the countrys GDP.




    FOREIGN AFFAIRS — Romanian Foreign Minister Teodor Melscanu has said that no accord regarding Romania’s gas exports to the neighbouring Hungary or other new bilateral projects in the energy sector was signed on the occasion of Monday’s visit to Bucharest of his Hungarian counterpart, Peter Szijjarto. Minister Melescanu has announced in a release that tackled at the meeting was the stage of the undergoing projects, without any new aspects such as ensuring the interconnection of the gas infrastructure. The Romanian Minister’s announcement comes after the Hungarian news agency MTI has reported that Romania allegedly committed itself to ensuring until 2020 the technical conditions for the natural gas export to Hungary and that it could deliver up to 4.4 billion cubic meters of gas every year, to Hungary. This is the first opportunity that Hungary has had in decades to purchase large quantities of natural gas from a source other than Russia, the Hungarian news agency quoted Peter Szijjarto as saying.




    RULINGS – The High Court of Cassation and Justice is today debating the request of the National Anti-corruption Directorate (DNA) to confirm the reopening of a criminal prosecution case that involves, among others, the Social-Democrat Deputy PM Paul Stanescu. Last month Stanescu said he would resign his post if he were indicted in this case of misappropriation of public funds. Also today, the same Court sentenced Darius Valcov, the former Social Democrat mayor of Slatina and former finance minister, to eight years in prison for influence peddling and money laundering. Also, he will have to pay 1.3 million euros worth of damages. The ruling is of first instance.




    STRASBOURG – EU Commissioner for Justice, Vera Jourova reiterated the European Commission’s request that the Romanian Parliament should call a debate on the modifications to the justice laws, in line with the EU’s recommendations, so as to reach consensus in this matter. The domestic turmoil stirred by the modifications brought to the justice laws in Romania has reached the floor of the European Parliament, which on Wednesday hosted a debate on this issue. Romanian Justice Minister Tudorel Toader said the debate had a political stake. Find out more about it, after the news.




    WINTER OLYMPICS – As many as 28 Romanian athletes are attending the 23rd edition of the Winter Olympic Games in PyeongChang, Soth Korea, that officially open on Friday. These will be the largest Winter Olympics in history, with a record-high number of participants and more than 100 medal events. A total of 2,925 athletes from 92 countries have confirmed their participation in PyeongChang, which beats the record numbers seen at the Sochi Olympics in 2014, when 2,858 athletes from 88 countries participated. South and North Korean athletes will also march together under one flag at the opening ceremony on the 9th of February. (Translated by Elena Enache)











  • 08.02.2018

    08.02.2018

    Assistance – La Roumanie a alloué, en 2016, 240 millions deuros au titre dassistance extérieure au développement. 86% de ces fonds sont allés vers la République de Moldova, ce qui en fait le principal bénéficiaire. Selon le Rapport national sur l’assistance officielle au développement accordée par la Roumanie en 2016, au total 80 Etats ont bénéficié de cette aide financière. Parmi eux, figurent la Serbie, lUkraine, la Géorgie, la Syrie, la Turquie, lIrak, ainsi que des pays d Afrique et dAsie centrale. Les fonds destinés à cette aide extérieure sélèvent à 0,14% du PIB de la Roumanie.



    Justice – La Haute Cour de Cassation et de Justice de Roumanie débat ce jeudi de la demande formulée par la Direction nationale anti-corruption de reprendre les poursuites pénales dans un dossier qui concerne entre autres le vice-premier ministre social-démocrate Paul Stănescu. Ce dernier a déclaré, au mois de janvier, quil démissionnerait de ses fonctions au cas où il serait mis en examen dans cette affaire. Le dossier respectif avait été ouvert suite à une saisine de la Cour des comptes et porte sur un détournement de fonds public au Conseil départemental dOlt, dont Paul Stănescu avait été le président de 2008 à 2016. Toujours jeudi, les magistrats de la Haute Cour de Cassation et de Justice de Bucarest pourraient rendre leur verdict dans le dossier où Darius Vâlcov, ancien maire du chef-lieu de Slatina et ministre social-démocrate des Finances, est accusé de trafic dinfluence et de blanchiment dargent.



    Précisions – Le ministre roumain des Affaires étrangères, Teodor Meleşcanu, a précisé que lors de la visite lundi, à Bucarest, de son homologue hongrois, Peter Szijjarto, les deux parties navaient signé aucun accord relatif à lexportation de gaz de Roumanie vers la Hongrie voisine ou à de nouveaux autres projets bilatéraux dans le domaine de lEnergie. Le chef de la diplomatie roumaine a précisé dans un communiqué que les discussions avaient porté sur le stade des projets bilatéraux en déroulement, sans aucun élément de nouveauté, tel linterconnexion gazière. Cette réaction survient après que lagence de presse hongroise MTI a noté que la Roumanie se serait engagée à mettre au point les conditions techniques en vue de lexportation de gaz vers la Hongrie, dici 2020 et quelle pourrait livrer au pays voisin jusquà 4,4 milliards de m3 par an. Cest pour la première fois au cours de ces dernières décennies que la Hongrie ait lopportunité dacheter dimportantes quantités de gaz à un pays autre que la Russie, aurait conclu le chef de la diplomatie hongroise, selon lagence de presse MTI.



    Débat – La commissaire européenne à la Justice, Vera Jourova, a réitéré lappel adressé par la Commission européenne au Parlement de Bucarest à ouvrir un débat et à dégager un consensus sur les modifications apportées aux lois de la Justice. La Commission partage les inquiétudes des milliers de Roumains qui sont descendus dans la rue pour protester contre cette réforme, a déclaré Vera Jourova, devant le Parlement européen, réuni mercredi en session plénière, à Strasbourg. Le Parlement roumain a voté, fin décembre, trois propositions de loi faisant craindre une réduction de l’indépendance des magistrats et une restriction des prérogatives du Parquet anticorruption. Le ministre roumain de la Justice, Tudorel Toader, a participé au débat de Strasbourg, mais il ne lui a pas été permis de prendre la parole. Il sest ultérieurement déclaré mécontent de ces discussions, quil a qualifié de politiciennes.



    Finances – Le gouverneur de la Banque centrale de Roumanie, Mugur Isărescu, affirme que le marché roumain des devises se porte bien et que le taux de change sétablit en fonction de la demande et de loffre. La Banque centrale ne peut pas intervenir sur le taux de change, car cela affecterait les mécanismes de léconomie, a encore précisé Mugur Isărescu. Notons que le Conseil dadministration de la Banque centrale de Roumanie a annoncé mercredi le relèvement de 0,25 points de son principal taux directeur, à 2,25%.



    JO – 28 sportifs roumains participent à la 23e édition des JO dhiver, qui débuteront officiellement vendredi à PyeongChang, en Corée du Sud. Les épreuves dans lesquelles ils évolueront sont : bobsleigh, ski alpin, ski de fond et saut à ski, patinage de vitesse, biathlon, luge et skeleton. Pendant la cérémonie douverture, les sportifs nord et sud-coréens vont défiler ensemble, sous le même drapeau, celui de la péninsule réunie. La décision du Nord de participer à ces JO, qui se déroulent à tout juste 80 km de la frontière entre les deux pays, concrétise et symbolise les Jeux de la Paix souhaités par le voisin du Sud, alors que depuis des mois les tensions se multiplient entre ces deux pays toujours officiellement en guerre. Plus de 2.900 sportifs, venant de 92 pays, nations ou délégations, participent aux JO dhiver de PyeongChang.



    Météo – Le ciel est couvert sur louest, le centre, le nord et le nord-ouest du pays, où lon signale de faibles pluies. Des chutes de neige et des giboulées sont également attendues dans le nord et le centre et en haute montagne. Les températures maximales de la journée iront de 1° à 12°. Il faisait 7° à midi dans la capitale, Bucarest.





  • February 7, 2018 UPDATE

    February 7, 2018 UPDATE

    Strasbourg — The European Commissioner for Justice, Věra Jourová, on Wednesday reiterated, in the plenum of the European Parliament meeting in Strasbourg, the European Commission’s appeal on Romania’s Parliament to start debates on the modifications of the justice laws in line with Brussels’ recommendations and to obtain a consensus. The European official said that the European Commission was ready to continue dialogue with the Romanian authorities and offer its support. She added that after 10 years of constant effort, Romania has one of the best judicial systems. The European Commissioner for Justice also recalled that in December 2017, in the latest Mechanism for Cooperation and Verification report, the EC expressed concern with the modifications to the justice laws and debates have extended ever since. The debate in Strasbourg regarding the rule of law and the reform of the judiciary in Romania was decided on January 18 by the EP following the modifications brought to the justice laws late last year by the governing coalition in Romania. The modifications were harshly criticized by the associations of magistrates, the opposition and the EU.



    CCR — The Constitutional Court of Romania on Wednesday postponed for March 6th making a decision related to the notification made by President Klaus Iohannis, which refers to the modifications brought to a law under which MPs, ministers, councilors/local officials, prefects and the county council presidents can also hold the position of individual trader. President Iohannis says that in this case the procedure for adopting the law was violated and that the Senate was supposed to be the decision-making body. He also added that by eliminating these incompatibility criteria, the integrity standards will be diminished and the rule of law will be weakened. According to the President, the respective law runs counter to the international integrity standards which Romania assumed, thus infringing Constitutional provisions.



    Brussels — The European Commission estimates that Romania’s economic growth will slow down, the growth rate dropping from 4.5% in 2018 to 4% in 2019, shows the 2018 Winter Economic Forecast published Wednesday by the community body. Estimates show that the rise in private consumption will not be very high this year because inflation impacts more the real available revenues and the salary increase will slow down. Nevertheless, private consumption will continue to be the main engine behind economic growth in 2018 and 2019. Investments are estimated to grow if supported by the implementation of projects funded from European money, say the European body representatives. The EC also estimates that inflation will increase following the higher pressure caused by demand, and the effects of tax cuts will not be seen. The inflation rate is estimated to reach 4.1% in 2018 and 3% in 2019. In another development, also on Wednesday, the Board of the National Bank of Romania decided to increase the monetary policy interest rate at 2.25% per year from 2%.



    German coalition deal — The Conservatives and Social-Democrats in Germany on Wednesday reached an agreement to form a coalition Government, four months after legislative elections were held in this country. The Christian-Democratic Union, its ally from Bavaria the Christian-Social Union and the Social-Democratic Party managed to agree on the distribution of ministries in the new cabinet. The parties also overcame divergences linked to the healthcare reform and tightening rules for short-term employment contracts. After a 20-hour round of talks, the German Social-Democrats, who ruled over 2013-2017 alongside the Conservatives, will keep the Labor, Social-Affairs, Justice, Finance and Foreign Affairs ministries. The Finance Ministry was previously held by Chancellor Angela Merkel’s Christian-Democratic Union. (news translated and updated by Lacramioara Simion)

  • 07.02.2018 (mise à jour)

    07.02.2018 (mise à jour)

    Débat — La commissaire européenne à la justice, Věra Jourová, a réitéré mercredi, devant le plénum du Parlement Européen, l’appel de la Commission européenne adressé au Législatif de Bucarest à lancer le débat sur les modifications aux lois de la justice, en conformité avec les recommandations de Bruxelles et à obtenir le consensus là dessus. Věra Jourová a affirmé que l’Exécutif communautaire était prêt à poursuivre le dialogue avec les autorités de Bucarest et à leur offrir son soutien. Au bout de 10 ans d’efforts continus, la Roumanie possède un des meilleurs systèmes judiciaires, a déclaré la commissaire européenne. Elle a également rappelé qu’en décembre dernier, la Commission européenne avait fait part, dans le rapport sur le Mécanisme de coopération et de vérification, de son inquiétude à l’égard des modifications apportées aux lois de la Justice, précisant que le débat avait évolué depuis lors. Le débat qui a eu lieu à Strasbourg sur la situation de l’Etat de droit et de la réforme du système judiciaire en Roumanie avait été programmé depuis le 18 janvier, suite aux modifications apportées aux lois de la Justice en fin d’année par la coalition Parti Social-Démocrate (PSD) — Alliance des Libéraux et des Démocrates (ALDE). Ces modifications ont été vivement critiquées par les associations des magistrats, par l’opposition politique et par l’UE elle-même.



    Loi — La Cour constitutionnelle de Roumanie a reporté au 6 mars la décision sur la saisine formulée par le chef de l’Etat, Klaus Iohannis, au sujet des modifications apportées à la loi permettant aux parlementaires, aux ministres, aux maires, aux préfets et aux chefs de Conseils départementaux d’être des auto-entrepreneurs aussi. De l’avis du président, la procédure d’adoption de cet acte normatif n’avait pas été respectée, vu que le Sénat devait être la chambre décisionnelle dans ce cas. Klaus Iohannis estime que l’élimination de cette incompatibilité diminue les normes d’intégrité et porte atteinte à l’Etat de droit. Cette loi contrevient aux obligations internationales en matière d’intégrité assumées par la Roumanie et elle est non conforme à certaines dispositions constitutionnelles, explique encore la présidence de Bucarest.



    Prévisions — La croissance économique de la Roumanie va ralentir, devant se situer à 4,5% en 2018 et à 4% l’année prochaine, estime la Commission européenne dans ses Prévisions économiques intermédiaires, rendues publiques ce mercredi. Aux termes de ce document, la consommation privée devrait enregistrer une croissance modérée en 2018, vu que l’inflation touche davantage les revenus réels disponibles et que la hausse des salaires ralentit. Malgré cela, la consommation privée continuerait à agir comme principal moteur de croissance en 2018 et 2019. Les investissements devraient se consolider, grâce à la mise en place des projets financés par les fonds européens, précise encore la Commission européenne. Enfin, selon ses prévisions économiques intermédiaires, l’inflation devrait se situer à 4,1% en 2018 et à 3% en 2019. Autant dire que l’on s’attend à l’augmentation de l’inflation sous la pression accrue de la demande et à l’atténuation des effets de la réduction des taxes. Toujours mercredi, le Conseil d’administration de la Banque centrale de Roumanie annoncé le relèvement de 0,25 points de son principal taux directeur, à 2,25%.



    Météo — Dans le prochain intervalle de 24 heures, le ciel sera couvert dans l’ouest, le centre, le nord et le nord-est du pays où l’on attend de faibles pluies. Des chutes de neiges sont possibles dans les régions de montagne. Les températures maximales iront de 1 à 12 degrés.

  • Comisia Europeana este preocupata de problema alimentelor cu standarde duble de calitate

    Comisia Europeana este preocupata de problema alimentelor cu standarde duble de calitate

    Nu
    voi accepta ca in unele parti ale Europei sa se vanda alimente de o calitate
    mai scazuta decat in alte tari desi ambalajul si marca sunt identice,
    spunea
    presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker in discursul privind starea
    Uniunii din toamna.


    Problema
    a fost reclamata initial de Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia care s-au plans
    ca firmele din vest practica un dublu standard de calitate pentru produsele lor
    in functie de piata de desfacere, adica alimentele produse in Occident pentru
    consumul propriu ar fi de o calitate mai buna decat cele destinate pietei est-
    europene.


    La
    scurt timp dupa discursul lui Juncker, comisarul european pentru justitie si
    drepturile consumatorilor, Vera Jourova anunta un set de masuri in materie de
    siguranta alimentara si protectia consumatorului cu ajutorul carora
    autoritatile nationale pot stabili daca societatile comerciale incalca
    dispozitiile comunitare atunci cand calitatea produselor vandute difera in
    functie de tara. …intrucat
    auzim plangeri ale comerciantilor si producatorior conform carora folosim
    metodologii pentru testare diferite in tari diferite iar rezultatele nu pot fi
    comparabile sau nu sunt destul de credibile. Prin urmare am investit 1 milion
    de euro pentru elaborarea unei metodologii de catre Centrul European de
    Cercetare. Comisia va sprijini statele membre nu doar prin metodologia de
    testare ci si, daca este necesar, prin asistenta si coordonare la nivel
    national.



    Metodologia
    menita sa imbunatateasca testarea comparativa a produselor alimentare va fi
    gata in aprilie, in mai vor avea loc testarile iar primele rezultate vor fi
    anuntate pana la sfarsitul anului.


    Faptul
    ca 16 state participa la teste este un indiciu ca clar ca aceasta nu este o
    problema care divide estul de vest si incercam impreuna sa o rezolvam, mai
    spune Vera Jourova.


    Comisarul
    european mai spune ca legea consumatorului va fi modificata astfel incat
    informarea gresita a consumatorilor de catre companii sa fie mai dificila si
    mai costisitoare: Producatorii, comerciantii,
    asociatiile care acopera lantul de productie al alimentelor si bauturilor mi-au
    promis ca vor atrage atentia actionarilor asupra acestui subiect. Si sper ca
    acestia vor transmite mesajul meu clar referitor la ce doreste Comisia
    Europeana. Vrem ca ei sa ridice calitatea produselor acolo unde in acest moment
    este mai scazuta. O alta varianta ar fi sa rebranduiasca produsele dar nu asta
    mi-as dori, vreau sa avem calitate peste tot.


  • Eforturi europene de combatere a propagandei teroriste si fenomenului fake-news în mediul online

    Eforturi europene de combatere a propagandei teroriste si fenomenului fake-news în mediul online

    Combaterea propagandei teroriste și a fenomenului de fake news vin în continuarea eforturilor Comisiei de a elimina conținutul care încalcă legislația europeană, în special discursul care incită la ură. În acest sens, există deja un Cod de conduită pe care și l-au asumat 4 mari platforme – Facebook, Twitter, Microsoft și Youtube – și care ar urma să fie, pe viitor, semnat și de alți jucători online. Știrile false și propaganda teroriste reprezintă pasul următor, după cum declara recent comisarul European pentru Justiție, Consumatori și Egalitate de Gen, Vera Jourova: În cadrul Comisiei avem un grup de comisari care se ocupă cu aspecte mai ample legate de aceste platforme, inclusiv propaganda teroristă sau subiectul mai complex al știrilor false. Ne gândim la măsuri mai specifice care ar putea fi luate pentru a întări răspunsul la toate tipurile de conținut ilegal înainte ca o decizie privind necesitatea adoptării unor acte normative să fie luată de către Comisie. Vreau să fie foarte clar: timpul unor companii care se mișcă repede și cresc fără nicio supraveghere sau control, ca Google, Facebook sau Amazon se apropie de sfârșit. Cum am mai spus, vestul sălbatic digital s-a încheiat.


    Preocupările Comisiei le reflectă pe cele ale statelor membre, în condițiile în care amenințarea celor două fenomene, fake news și propagandă teroristă, nu este una teoretică: ambele au luat, în ultimii ani, amploare, și au avut efecte în afara spațiului virtual. Așa-numitele fake news sunt știri false care, spre deosebire de cele care rezultă din greșeli sau încercări de a obține rapid vizibilitatea – numite, în engleză, false news – sunt promovate în cadrul unor acțiuni concertate pentru atingerea unui scop. În spatele campaniilor de fake news se află entități, inclusiv statale, una dintre acestea fiind Federația Rusă, care a fost acuzată în repetate rânduri că se află în spatele unor campanii de fake news prin care a încercat să își promoveze politicile – inclusiv să influențeze alegerile din Statele Unite și unele țări occidentale. Amenințarea unor campanii de fake news este luată în continuare în serios, cel mai recent exemplu în acest sens fiind dat de Italia, unde poliția a lansat, cu două luni înainte de alegeri, o pagină de internet pe care cetățenii să poată raporta fake news.

    Propaganda teroristă online a fost în mare măsură asociată în ultimii ani mai ales cu Statul Islamic, chiar dacă aceasta nu este singura grupare și nici măcar prima care a utilizat mediul virtual. Gruparea jihadistă a pus, însă, accentul mai mult decât alte organizații teroriste pe mediul online, pe care l-a folosit cu succes pentru a-și răspândi mesajul, pentru a-și înfricoșa adversarii și pentru a recruta noi membri și simpatizanți. Fluxul de militanți din Europa către teritoriul așa-numitului califat se datorează, parțial, succesului acestei campanii online, ceea ce arată cât de serioasă este amenințarea propagandei online, cu atât mai mult cu cât, dincolo de frontul din Orient, Europa este una dintre țintele vizate de jihadiști.


  • Comisia publică orientări referitoare la noile norme privind protecția datelor

    Comisia publică orientări referitoare la noile norme privind protecția datelor

    Comisia a
    publicat orientări pentru a facilita aplicarea directă și uniformă, începând cu
    data de 25 mai, în întreaga UE, a noilor norme de protecție a datelor. De
    asemenea, Executivul european a lansat și un nou
    instrument online destinat IMM-urilor. Orientările reamintesc principalele inovații și oportunități
    oferite de noile norme, trec în revistă acțiunile pregătitoare realizate deja
    și evidențiază demersurile pe care Comisia Europeană, autoritățile naționale
    pentru protecția datelor și administrațiile naționale trebuie să le întreprindă
    în continuare.

    Comisarul European pentru
    justiție, consumatori și egalitate de gen, Vera Jourova, a precizat: Publicăm mai multe orientări pentru ca
    cetățenii, mediul de afaceri și administrațiile publice să înțeleagă mai bine
    aceste reguli noi. Totodată, lansăm un nou instrument practic, un site,
    pentru a-i ajuta pe toți să se pregătească din timp. Vă reamintesc de ce avem
    nevoie de aceste noi reguli. Actualele reguli europene de protecție a datelor
    au fost adoptate în urmă cu 23 de ani și se înțelege că vorbim de vremuri
    preistorice aici, dacă luăm în considerare dezvoltarea digitală actuală. Noi
    aplicăm încă legislația din 1995. Să ne gândim că la momentul acela
    foloseam telefoane mobile de dimensiunea unor cărămizi și încă nu fuseseră
    inventate Facebook-ul, Instagram-ul sau internetul fără fir. În prezent, facem
    publice din ce în ce mai multe date personale, care constituie o bază a
    inovării. Conform unor estimări recente, acest volum de date la nivel global va
    crește de cel puțin zece ori până în anul 2025. Mare parte din aceste date sunt
    cu caracter personal, vorbim de nume, adrese, fotografii, filmulețe, email-uri,
    postări pe rețelele de socializare, mesaje, detalii bancare sau medicale. În
    plus, ne confruntăm și cu noi riscuri – furtul de identitate, hacking-ul,
    încălcări ale regulilor de protecție a datelor cu caracter personal – care
    trebuie luate foarte în serios.

    Conform noilor norme de protecție a datelor, va exista un set unic de norme la
    nivelul întregului continent, care garantează securitatea juridică
    pentru întreprinderi și același nivel de protecție a datelor pentru cetățeni. Totodată,
    se aplică aceleași norme tuturor societăților
    care oferă servicii în Uniune, chiar dacă acestea își au sediul în
    afara ei.Cetățenii vor beneficia și de drepturi
    noi și consolidate: dreptul la informare, la acces și
    dreptul de a fi uitat. În plus, un nou drept la portabilitatea datelor le permite
    cetățenilor să își transfere datele de la o societate la alta. Acest lucru le
    va oferi societăților noi oportunități de afaceri. Pe de altă parte, va exista o mai bună protecție împotriva
    încălcării securității datelor. Astfel, o societate care se
    confruntă cu o încălcare a securității datelor, ceea ce expune persoanele
    fizice la riscuri, trebuie să notifice acest lucru autorității pentru protecția
    datelor în termen de 72 de ore. În plus,
    toate autoritățile din domeniu vor putea aplica amenzi de până la 20 de
    milioane de euro sau, în cazul unei societăți, amenzi în valoare de 4 %
    din cifra de afaceri anuală.


  • Combaterea discursului xenofob, de instigare la ură

    Combaterea discursului xenofob, de instigare la ură

    Combaterea discursului care incită la ură în mediul online a înregistrat progrese semnificative după adoptarea Codului de Conduită în domeniu de către patru mari companii din domeniul IT. Comisia Europeană a publicat, săptămâna trecută, cel de-al treilea raport de evaluare a modului în care prevederile Codului sunt respectate.

    Companiile IT au eliminat 70% din discursul care incită la ură despre care au fost informate că există pe platformele lor online, se arată în cel mai recent raport de evaluare. La precedentul exercițiu, în mai anul trecut, procentul eliminării era de 59%, în timp ce în 2016, anul în care s-a semnat Codul de Conduită, doar 28% din conținutul semnalat a fost eliminat. Raportul observă și o îmbunătățire semnificativă a timpului de reacție al companiilor, care au analizat peste 80% dintre sesizări în primele 24 de ore, față de 40% în 2016. Evaluarea s-a desfășurat, de-a lungul a șase săptămâni, în 27 de state membre (Luxemburgul a făcut excepție), cu participarea a 33 de Organizații Non-Guvernamentale și 2 autorități naționale, care au trimis aproape 3000 de sesizări, dintre care peste 1800 pe canale care sunt disponibile și publicului larg. În plus, alte două platforme – Google plus și Instagram – și-au anunțat intenția de a-și asuma Codul de Conduită, semnat inițial de Facebook, Twitter, Microsoft și Youtube.

    Comisarul european pentru Justiție, Consumatori și Egalitate de Gen, Vera Jourova, a amintit că ideea din spatele Codului de Conduită este aceea de a responsabiliza companiile din IT, care erau conștiente de forța pe care o au, dar nu neapărat și de răspunderea pe care o poartă. Vera Jourova`consideră că progresele arată că se pot obține rezultate prin cooperarea dintre companii, societatea civilă și factorii de decizie:

    Fiecare dintre cele patru companii de IT a arătat că este mai responsabilă și a luat un număr de măsuri pentru a-și intensifica activitatea în acest domeniu. Au angajat mai multe persoane pentru a se ocupa de aceste probleme – de exemplu, Facebook a angajat încă 3000 de persoane, pe lângă cele 4500 care deja lucrau în domeniu – au demarat cursuri de pregătire `cu ONG-uri și surse de încredere care semnalează nereguli, astfel încât în 2017 încă 50 de organizații au ajuns pe lista celor care raportează probleme.

    Cele mai frecvente cazuri de discurs care incită la ură sunt cele legate de origine etnică, ură împotriva musulmanilor și xenofobie. Acest tip de discurs este sancționat și de legislația statelor membre, însă deocamdată doar o mică parte dintre cazurile raportate companiilor ajung și în atenția autorităților – în medie unul din 5.

    Aproximativ două treimi dintre statele membre au deja puncte de contact pentru discursul care incită la ură, iar în primăvara acestui an ar urma să fie lansat și un dialog între autoritățile naționale și companiile IT.


  • Aplicarea legislației UE  la produsele cu dublă calitate

    Aplicarea legislației UE la produsele cu dublă calitate

    Comisia Europeană a publicat setul
    de orientări referitoare la legislația Uniunii Europene în materie de siguranță
    alimentară și de protecție a consumatorilor care se aplică în cazul produselor
    cu dublu standard de calitate. Cu ajutorul acestor orientări, autoritățile
    naționale vor putea să stabilească dacă societățile comerciale încalcă
    dispozițiile Uniunii Europene atunci când calitatea produselor pe care le vând
    diferă în funcție de țară.




    Věra Jourová, comisarul pentru
    justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: Ce va face Comisia: o
    opinie juridică clară. A doua sarcină a Comisiei este metodologia comună de
    testare a produselor, deoarece auzim reclamațiile din partea comercianților și
    producătorilor că folosim diferite metodologii pentru testarea produselor din
    diferite state membre și că rezultatele nu sunt comparabile și suficient de
    credibile. Astfel vom investi aproximativ 1 milion de euro pentru pregătirea
    metodologiei realizate de Centrul European de Cercetare. Vom obține rezultatele
    preliminare până la sfârșitul anului. Comisia va ajuta autoritățile naționale
    să îndeplinească această a doua
    sarcină prin intermediul Autorităților Naționale de
    Supraveghere a Pieței care efectuează testarea și lansează procedura împotriva
    producătorilor care aplică practici comerciale neloiale, care vând sau produc
    un produs alimentar cu dublu standard sub aceeași marcă. Statele membre vor
    face acest lucru la nivel transfrontalier, în colaborare cu colegii lor din
    alte state membre. Comisia va contribui nu numai la metodologia de testare, ci
    și la consultarea continuă, dacă este necesar, sau prin o anumită anumită
    coordonare, dacă este cazul, la nivel național.




    Jean-Claude
    Juncker, președintele Comisiei Europene, a declarat că nu va accepta ca în
    unele părți ale Europei să se vândă alimente de o calitate mai scăzută decât în
    alte țări, deși ambalajul și marca sunt identice şi că autoritățile naționale
    trebuie să beneficieze de competențe sporite pentru a elimina orice practici
    ilegale.


  • Parlamentul European întăreşte protecţia consumatorilor în comerţul online

    Parlamentul European întăreşte protecţia consumatorilor în comerţul online

    Europa
    are cea mai bună legislație pentru protecția consumatorului din lume cu toate acestea au
    fost identificate câteva goluri legislative în regulamentul privind cooperarea
    pentru protecția
    consumatorilor în condițiile
    în care multe legislațiile
    naționale
    datează de dinaintea digitalizării serviciilor. Parlamentul European a revizuit
    regulamentul pentru protecția consumatorilor în comerțul online și își propune să acopere vidul legislativ prin acțiuni coordonate pentru a combate infracțiunile transfrontaliere în UE

    Comisia estimează că
    prejudiciul cauzat consumatorilor de nerespectarea principiilor UE normele de
    consum pe cele cinci piețe online
    transfrontaliere se ridică la aproximativ 770 de milioane de euro pe an. Comisarul
    european pentru justiţie, protecţia consumatorului şi egalitate de gen Věra
    Jourová: Odată implementat noul regulament,
    cetățenii
    europeni vor putea beneficia de o piață echitabilă și instituții care
    să funcționeze
    mai bine pentru a combate infracțiunile
    online. Se vor putea identifica persoanele care stau în spatele unor practici comerciale
    ilegale, va putea fi urmărit fluxul financiar sau vor putea fi blocate paginile
    cu mesaje nepotrivite ori posta avertismente. O adevărată inovație constă în posibilitatea ca autoritățile naționale
    pentru protecția
    consumatorului să aibă mai multă influență în negocierile comune cu grupurile multinaționale.



    Regulamentul odată
    devenit funcțional va oferi
    autorităților naționale instrumentele necesare pentru a putea corecta cu
    rapiditate practicile incorecte ale comercianților și va putea scurta
    timpul de rezolvare al unor cazuri în care au fost atinse interesele cetățenilor din mai multe țări. Autoritățile naționale vor avea mai multe puteri pentru a opri
    escrocheriile și fraudele online
    ne asigură comisarul european pentru justiţie, protecţia consumatorului şi
    egalitate de gen, Věra Jourová: Este vorba despre o asimetrie în
    relația de
    putere între comerciant şi cumpărător care trebuie corectată. În al doilea rând
    trebuie să ne asigurăm că am informat bine cumpărătorii asupra drepturilor pe
    care le au în așa fel
    încât să se poată proteja ei înșiși. O a doua măsură pe care o vom aplica începând cu
    primăvara anului viitor este pentru posibile acțiuni colective. Desigur, în calitate de Comisar pentru
    Justiție voi
    avea în vedere un regulament care să nu îngreuneze activitatea Curților Europene așa că variante de acorduri care să stingă litigiile sunt
    foarte bine venite iar aici regulamentul pentru protecția consumatorilor în comerțul online este util.



    Textul legislativ, aprobat
    de Parlament cu 591 de voturi la 80 și 15 abțineri trebuie adoptat formal de Consiliu. Regulamentul se
    va aplica la 24 de luni după intrarea în vigoare.


  • CE despre egalitatea de gen

    CE despre egalitatea de gen

    Anul acesta,
    tema aleasă de Comisia Europeană pentru Colocviul Anual privind Drepturile
    Fundamentale s-a referit la Drepturile
    femeilor în vremuri turbulente. Şi asta pentru că, potrivit celui mai recent
    Eurobarometru, dezideratul egalităţii de gen nu a fost încă atins în ţările
    membre UE.


    Într-o
    declaraţie recentă, Vera Jourova, comisar european pentru Justiție, Consum și
    Egalitate de Gen, menţiona: Cu toţii recunoaştem că egalitatea de gen
    este un subiect crucial, peste tot, din Europa până în Stalele Unite, Canada şi
    Japonia. Acesta a fost mesajul principal al întâlnirii G7. Şi cu toţii
    recunoaştem că aceasta este în legătură directă cu dezvoltarea economică şi cu
    sustenabilitatea. În Europa femeile sunt încă subreprezentate. Femeile sunt
    încă subreprezentate pe piaţa muncii, cu numai 65%, la fel şi în poziţii
    decizionale atât în politică, cât şi în afaceri, 20% sunt femei în comitete
    directorale din companii publice şi numai 5% CEO (în poziţii de directori
    executivi). Câştigurile femeilor sunt încă în medie mai mici decât ale
    bărbaţilor din UE, iar violenţa împotriva femeilor e încă răspândită. Astăzi
    prezentăm un plan de acţiune pentru 2018-2019, pentru a trata problema
    diferenţei de câştiguri între genuri. Avem o diferenţă de 16%, în UE şi 39%
    diferenţă în privinţa pensiilor. Şi nu am văzut vreun progres marcant în
    ultimii 10 ani. Diferenţele acestea semnificative nu s-au redus în ciuda multor
    eforturi.


    Vera Jourova a îndemnat la introducerea politicilor privind egalitatea de gen în celelalte
    politici, de buget, de ocrotirea sănătăţii, de combaterea alcolismului şi de transport.


    O economie puternică nu este
    garanţia eliminării diferenţelor salariale dintre femei şi bărbaţi, a mai spus
    comisarul european. În schimb transparenţa salarizării poate contribui în acest
    sens. Planul de acţiune propus are în vedere: scoaterea femeilor din sectoarele
    tradiţionale, accentuarea rolului crucial al modelelor, dar şi cooptarea bărbaţilor
    în acţiuni pentru combaterea inegalităţii de gen.


    Comisia îşi
    propune măsuri concrete pentru a pune capăt diferenţelor de salarizare dintre
    bărbaţi şi femei, printr-un plan de acţiune ce urmează să fie aplicat din
    prezent până în 2019, la încheiere de mandat.


  • O Europă a egalităţii

    O Europă a egalităţii

    Egalitatea de gen, în atenţie



    Comisia Europeană a prezentat un plan de acţiune pentru acoperirea decalajului de salarizare dintre femei și bărbați. La 20 noiembrie, Comisia Europeană a dat startul unui eveniment major pe tema Drepturile femeilor în vremuri turbulente”, aleasă pentru colocviul anual dedicat drepturilor fundamentale. Un nou sondaj Eurobarometru subliniază faptul că egalitatea de gen nu este încă atinsă în statele membre. Comisia anunță o acțiune concretă pentru a pune capăt decalajului de salarizare dintre femei și bărbați printr-un plan de acțiune ce urmează a fi pus în practică din prezent şi până la sfârșitul mandatului său, în 2019 — informează publicaţia online EU Reporter.



    Prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans, afirma: Egalitatea de gen este un drept fundamental, prevăzut în tratatele Uniunii Europene. Trebuie să ne folosim de atenția actuală acordată acestor probleme în mass-media și în politică pentru a transforma principiul în acţiune. Femeile din Europa au dreptul la egalitate, emancipare și siguranță, dar aceste drepturi nu sunt încă o realitate pentru mult prea multe dintre ele. Acest eveniment vizează contribuirea la schimbarea comportamentală și schimbarea politicilor, astfel încât să îmbunătățim viața cetățenilor noștri.”



    La rândul său, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitatea de şanse între femei și bărbați, Věra Jourová, a spus: Femeile sunt încă insuficient reprezentate în pozițiile decizionale din politică și lumea afacerilor. În Uniunea Europeană ele câștigă încă în medie cu 16% mai puțin decât bărbații. Și violența împotriva femeilor este încă larg răspândită. Acest lucru este inechitabil și inacceptabil în societatea de astăzi. Decalajul de salarizare dintre femei și bărbați trebuie să fie închis, întrucât, pentru femei, independența economică este cea mai bună protecție contra violenței”.



    Colocviul de anul acesta a reunit politicieni, cercetători, jurnaliști, ONG-uri, activiști, mediul de afaceri și organizații internaționale pentru a discuta cele mai bune căi de promovare și protecţie a drepturilor femeilor în Uniunea Europeană. Hărțuirea sexuală, violența împotriva femeilor, decalajul de salarizare dintre femei și bărbați și echilibrul dintre viața profesională și cea privată s-au numărat printre principalele teme de discuţie pe parcursul celor două zile ale colocviului.



    Planul de acțiune al Comisiei prioritizează 8 domenii de acțiune:



    – îmbunătățirea aplicării principiului egalității salariale;


    – combaterea segregării în diferite ocupații și sectoare Inițiative de combatere a segregării verticale;


    – eliminarea efectului de sancționare al obligațiilor legate de familie;


    – mai buna valorificare a competențelor, eforturilor și responsabilităților femeilor;


    – dezvăluirea inegalităților și a stereotipurilor;


    – alertarea și informarea cu privire la decalajul de salarizare dintre femei și bărbați;


    – consolidarea parteneriatelor pentru combaterea decalajului de salarizare dintre femei și bărbați.



    Urmează o perioadă de verificări amănunţite şi punere în practică a măsurilor propuse.

  • Comisarul european pentru justiţie la Bucureşti

    Comisarul european pentru justiţie la Bucureşti

    Bucureştiul continuă măsurile privind reforma justiţiei şi şi-a fixat ca prioritate respectarea recomandărilor conţinute în ultimul raport al Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Este declaraţia ministrul justiţiei, Raluca Prună, după o întrevedere, la Bucureşti, cu comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Vera Jourova. Cei doi oficiali au arătat, de asemenea, că reforma în domeniu trebuie să continue.



    Comisarul european Vera Jourova: România şi românii au făcut eforturi susţinute în lupta împotriva corupţiei şi pentru a proteja independenţa justiţiei, iar progresele înregistrate sunt încurajatoare. În acest sens, am discutat despre cum poate fi consolidat în continuare sistemul judiciar din România. Am vorbit şi despre modul în care justiţia poate contribui la lupta împotriva terorismului şi la întărirea securităţii. Am avut şi un schimb de opinii referitor la lupta împotriva fraudelor cu bani europeni – instituţiile naţionale abilitate vor ajuta la depistarea celor care fură bani din bugetul Uniunii şi sunt recunoscătoare că Guvernul României ne susţine şi lucrează împreună cu noi.”



    Referitor la recuperarea prejudiciilor create prin infracţiuni, Věra Jourová a vorbit despre promovarea Parchetului European: Nu este vorba doar de bani, ci şi de încrederea oamenilor. Am văzut statisticile şî milioane de euro au fost furate sau au dispărut prin corupţie, iar oamenii aşteaptă ca banii să fie recuperaţi pentru că sunt banii plătitorilor de taxe.”



    Agenda europeană şi proiectele pe care România le susţine s-au aflat, de asemenea, în discuţie. Ministrul Raluca Prună: România este un susţinător tradiţional al instrumentelor de promovare a unui spaţiu de justiţie, libertate şi securitate consolidat. Am discutat cu precădere despre proiectele privind procurorul european, România fiind în favoarea unei instituţii şi unei abordări foarte ambiţioase în acest sens, dar şi despre alte proiecte aflate pe agenda europeană care ţin de o securitate cât mai mare a cetăţenilor europeni, cum ar fi proiectele privind combaterea terorismului sau a spălării banilor.”



    Comisarul european a precizat că în 2017 se va decide dacă va fi continuată monitorizarea reformelor din România si va fi păstrat Mecanismul de Cooperare şi Verificare ori va fi instituit un alt instrument.