Radio România Internațional

Tag: Victor Negrescu

  • Changes on the Romanian political scene

    Changes on the Romanian political scene

    On June 9, the Social-Democratic Party (PSD) and the National Liberal Party (PNL), the biggest political parties and coalition partners, won the European parliamentary election by a landslide, after fielding candidates on a single list. Then, in the local election, both parties fared honorably, with the Social-Democrats securing most of the town halls and county councils. Nothing foretold the electoral disaster sustained by the PSD and PNL candidates in the first round of the presidential election. The Liberal and Social-Democrat presidential candidates have tied their names to two historic failures: the leader of PNL, Nicolae Ciucă, ranked fifth with less than 9%, thus becoming the first Liberal candidate not to obtain a two-digit score, while the leader of PSD, Marcel Ciolacu, seen as favorite to win the first round, came only third, with 19%, becoming the first left-wing candidate not to advance to the presidential runoff. Both owned up to their failure and resigned from the leadership of their parties.

     

    On December 1, in-between the two rounds of the presidential election, the parliamentary election is scheduled, and the main parties must quickly recover from the electoral shock. PSD seeks to regain the trust of Romanians in the parliamentary election and will come up with a new approach for communicating with citizens, said the vice-president of the party and the European Parliament, Victor Negrescu, appointed to deal with political communication until the parliamentary election. A strong representation of Social-Democratic values ​​is needed in the future Parliament, Victor Negrescu said, arguing that PSD will intensify its efforts to better explain their governing program to the Romanian people. “We have good results in terms of governance and, in this respect, we will also come up with a new approach in the way we communicate with citizens, more directly, more openly, we will them what we are able and want to do in a very direct and honest approach”, Negrescu added.

     

    The entire leadership of the Liberal Party resigned, and Ilie Bolojan was appointed interim president. Bolojan is known for his good administrative and economic results in Bihor County (northwest) and in the municipality of Oradea. Ilie Bolojan announced that PNL will support Romania’s pro-European direction and center-right policies, which is why in the second round the party will unequivocally support Elena Lasconi, the leader of the Save Romania Union. We recall that, in the presidential runoff slated for December 8, Elena Lasconi will face the surprising winner of the first round, Călin Georgescu, a figure unanimously considered toxic and dangerous due to his extremist and pro-Russian views. Over the coming period, Bolojan pointed out, the Liberals will present the public policies that PNL will support in Parliament: state efficiency and waste reduction, public policies that allow the development of local communities through decentralization and support programs addressing local officials, policies that support the rule of law, an independent justice system and policies related to equity, meritocracy and rules that generate fair behaviors at society level. (VP)

  • The future EU budget

    The future EU budget

    On Wednesday, the European Parliament voted a proposal for next year’s EU budget, expected to stand at 201 billion EUR. However, it is not the final version, because the European Parliament must reach an agreement with the EU Council. The latter would like the European Union to invest about 10 billion EUR less. On the contrary, MEPs say more money is needed, given the slightly fragile situation from an economic point of view. On the other hand, the European Council advises caution and says it does not want to put pressure on national budgets or on the population. The European Parliament emphasizes the common policies of the community bloc, while the Council focuses more on issues at national level. Romanian MEP Victor Negrescu is one of the two negotiators of the European Parliament in its relations with the Council.

     

    “The version of the European Parliament offers more opportunities for Member States, because we tried to integrate those measures with an immediate effect on citizens’ lives. Whether we are talking about Erasmus or the Civil Protection Mechanism, these are direct intervention mechanisms. Whether we are talking about agriculture and the support for young farmers or whether we are talking about improving the transport infrastructure, again, we see these programs have an immediate effect in increasing the standards of living”.

     

    In addition, the budget proposed by the European Parliament benefits all states with smaller contributions to the European budget, which then stand to gain from the distribution of money through community programs and policies. What are the benefits for Romania? Victor Negrescu explains:

     

    “I would refer here, in particular, to the support offered by the European Parliament for the program devoted to border security, in which we mention the support for the full accession of Romania and Bulgaria to the Schengen Area. I would refer here to the coordination of the social security system, which would allow the European diaspora, including the Romanian one, to transfer their rights and social benefits, including pensions, more easily from one state to another. I refer here to the consistent support for the agricultural sector or to the consistent support for the Republic of Moldova, which is greater than the one proposed by the Council”.

     

    The European Parliament and the EU Council will start negotiations, of course, with the participation of the European Commission. The latter has its own budget proposal, similar to the one put forward by Parliament. The EU budget is expected to be adopted in the second half of November. (VP)

  • Romania’s Prime Minister in Brussels

    Romania’s Prime Minister in Brussels

    The Prime Minister of Romania, Marcel Ciolacu, held talks with the European Commission president, Ursula von der Leyen in Brussels on Thursday. High on the agenda were the renegotiation of the country’s National Plan of Recovery and Resilience, known as PNRR, the future agreement on curbing the country’s budget deficit and the Romanian proposal for the future European Commissioner.

    Marcel Ciolacu mentioned Bucharest’s request to renegotiate the PNRR, to reduce by 10 percent the loan component and the payment request number 3. Out of the total 76 landmarks only four remained under discussion and one of them was about the ceiling at which a company could be considered a micro-enterprise.

    According to the Prime Minister, the ruling coalition in Bucharest must decide whether to lower the ceiling or leave it to the present level, but in this case they have to give up a sum of money from the payment request number 3.

    Marcel Ciolacu says that he forwarded during the talks a new agreement regarding Romania’s deficit that should expand over 7 years because, as the Prime Minister says, the biggest investment is expected to take place in the next two years.

    Prime Minister Ciolacu also briefed the EU official on investments in the country’s road and rail infrastructures.

    “The first Romanian proposal regarding the road infrastructure was to have a sum of 13.7 billion Euros earmarked. The sum eventually approved stood somewhere around 7 billion though. The difference is co-funded by Romanian state, Ciolacu explained.

    The Prime Minister reconfirmed in Brussels the proposal that Victor Negrescu, the incumbent vice-president of the European Parliament, become the new Romanian EU commissioner adding that he wishes a relevant economic portfolio for Romania.

    However, the formal proposal will be submitted to the Commission in the following days, the Prime Minister says. We recall that several EU countries, including Belgium, Bulgaria, Denmark, Italy, Luxembourg and Portugal have not submitted their proposals for the EU commissioners yet.

    Every EU member has been designated a commissioner seat and once sworn in these candidates will be responsible for various portfolios within the Commission.

    Governments present their nominees, who are approved by the president of the EU Executive. The nominees are to be heard in mid-September and get European Parliament endorsement in October.

    Prime Minister Ciolacu and Ursula von der Leyen also tackled Romania’s accession to Schengen with its ground borders. Marcel Ciolacu described the European Commission president as the “biggest supporter of Romania’s fully-fledged Schengen accession” and voiced his conviction that this accession would happen in the next period.

    (bill)

  • Pareili europolitiţi s’ndregu ti alidzeri

    Pareili europolitiţi s’ndregu ti alidzeri

    Anlu 2024 easti un anu mplinu ditu videala politicã. Româñilli suntu griţ ta să-și aleagă europarlamentarllii, primarllii, consilierllii locali, parlamentarllii, ama și prezidentulu a vãsiliillei. Va s’aibã, dimi, patru arãdãriki di alidzeri, nica şi ţinţi, cara ti pezidituțiali, va s’hibã ananghi ti doilu turu di scrutinu.


    Di itia aluştui şingiru di alidzeri, aţeali dauã partidi ţi suntu la guvernari, PSD și PNL, acaãţarã tu isapi s’li ţãnã idyea dzuuã alidzerli europarlamentari cu aţeali locale. Liderlu PNL, Nicolae Ciucă, yinea cu giueapea, că aestã minduitã ta s-ţãnã alidzerli tu idyiulu kiro, dişcllidi calea ti alegãtori, ta s’yinã tu numiru mari la votu. Tu arada-a loru, suţialu-dimocraţllii pripsirã ta s’ţãnã tu idyea dzuuã alidzerli trã Parlamentul naţional cu protlu turu icã defturlu a prezidituţialilor, cari s’adavã la protlu sţernariu.


    Prezidentulu PSD şi premierlu, Marcel Ciolacu, cundillearã că nauă stati ditu Uniunea Europeană va s’ţãnã europarlamentarili cu localili, aşi cã urnekea europeanã easti aprukeatã. Ditu tãburea ali opoziţie, cari cutugurseaşti aesti ripuniri, yini cuminduearea că un actu normativ mutrindalui comasarea alidzerilor easti nidemocraticu, neise calcã nica şi Codlu administrativu.


    Partia AUR (naționalistã) ndreapsi protesti la sediile PSD şi PNL ditu ma multi localităţ. Iarapoi, USR dimãndã că ahurhi lucãrlu cu cãftari/ivind sesizarea-a Comisillei di Veneţia trã unã mindditã tu ligãturã cu ţãnearea tu idyiulu kiro a alidzerloru europarlamentari şi locale cu ma pţãnu di şasi meşi ninti di data cãndu s’dizvãrteaşti scrutinlu.


    Tru aestu kiro, tru ligãturã cu ndridzearea-a europarlamentariloru, protili parei politiţi ditu Parlamentul European lucreadză la strateghia pritu cari minduescu s’aibã andruparea-a electoratlui.


    Tru liegătură cu subiectulu ti comas area-a alidzerilor, eurodeputatlu PSD Victor Negrescu spusi că, “ditu videala europeană, nu ari niţi unã problemăˮ cu unã ahtari apofasi, “ahât kiro cãtu s’faţi unã campanie ti Parlamentul European, cari easti altã turlie andicra di atea mutrindalui alidzerli localeˮ.


    Tutunãoarã, el pãrãstisi minduita-a lui ti yinitorlu comisar european pi cari va lu-aleagã România după alidzerile europarlamentari: “voi ta savemu un comisar cari easti andrupãtu ti suţiitatea românească, s’aibã un debate public tu aestã noimã, s’aibã unã consultare a Parlamentului ali Românieˮ, spusi Victor Negrescu.


    Tu arada-a lui, prezidentulu a Partidlui Popular European, ghirmanlu Manfred Weber, spusi cã easti ananghi ca estul ali Europã s’hibã reprezentat tru yinitoarea cumãnduseari a protiloru instituţii europeane.


    “Tru ipotisili clleaie ali Europã lipseaşti s’aibã echilibrulu geografic. Nu himu pi dauã ti aestu lucruˮ, spusi Manfred Weber. S’cundillemu că, tru primveară, Bucureştiul va s’hibã nicukirlu emu a congreslui Partidului Popular European, emu ti andamasea-a liderlor Partidlui Socialiștilor Europeni.


    Autoru: Corina Cristea


    Armanipsearea: Tascu Lala



  • Grupurile europolitice se pregătesc de alegeri

    Grupurile europolitice se pregătesc de alegeri

    2024 este un an intens din punct de vedere politic.
    Românii sunt chemați să-și aleagă europarlamentarii, primarii, consilierii
    locali, parlamentarii, precum și președintele țării. Vor fi așadar, patru
    rânduri de alegeri, dacă nu chiar cinci, în cazul în care, pentru pezidențiale,
    va fi nevoie de turul doi.

    Dată fiind această densitate, cele două partide aflate
    la guvernare, PSD și PNL, iau în calcul comasarea alegerilor europarlamentare cu
    cele     locale. Liderul PNL, Nicolae
    Ciucă, argumenta, de curând, că ideea comasării alegerilor ar putea însemna o
    prezenţă mai mare a alegătorilor la vot. La rândul lor, social-democraţii au
    propus şi o comasare a alegerilor pentru Parlamentul naţional cu turul întâi
    sau al doilea al prezidenţialelor, care să vină în completarea primului
    scenariu.

    Președinte PSD şi premier, Marcel Ciolacu, a subliniat că nouă
    state din Uniunea Europeană au comasat europarlamentarele cu localele, astfel
    că precedentele europene s-au creat. Din tabăra opusă, opoziţia, care critică
    aceste propuneri, este de părere că un act normativ privind comasarea
    alegerilor este nedemocratic, încalcând inclusiv Codul administrativ.

    AUR
    (naționalist) a organizat proteste la sediile PSD şi PNL din mai multe
    localităţi. Iar, USR a anunţat că a început demersurile privind sesizarea
    Comisiei de la Veneţia pentru un punct de vedere pe tema comasării alegerilor
    europarlamentare şi locale cu mai puţin de şase luni înainte de data
    desfăşurării scrutinului.

    Între timp, în vederea pregătirii
    europarlamentarelor, principalele grupuri politice din Parlamentul European lucrează
    la strategia prin care încearcă să obţină sprijinul electoratului.


    În legătură
    cu subiectul comasării alegerilor, eurodeputatul PSD Victor Negrescu a
    precizat că, din perspectiva europeană, nu există niciun fel de problemăˮ cu o
    astfel de decizie, atât timp cât se face o campanie despre Parlamentul
    European, care este diferită de cea privind alegerile localeˮ.


    De asemenea, el
    a prezentat viziunea sa referitoare la viitorul comisar european pe care îl va
    desemna România după alegerile europarlamentare: mi-aş dori să avem un comisar
    care este susţinut de societatea românească, să existe o dezbatere publică în
    acest sens, să existe o consultare a Parlamentului Românieiˮ    , a afirmat Victor
    Negrescu.


    La rândul său, preşedintele Partidului
    Popular European, germanul Manfred Weber, a vorbit despre necesitatea
    ca estul Europei să fie reprezentat în viitoarea conducere a principalelor
    instituţii europene.


    În poziţiile cheie ale Europei trebuie găsit echilibrul
    geografic. Nu există nicio îndoială în această privinţăˮ    , a spus Manfred Weber.
    Să preciz    ăm că, în primăvară, Bucureştiul
    va fi gazda atât a congresului Partidului Popular European, cât şi a reuniunii
    liderilor Partidului Socialiștilor Europeni.


  • Negocieri de aderare între UE și Republica Moldova

    Negocieri de aderare între UE și Republica Moldova

    Parlamentul european își reafirmă
    angajamentul față de aderarea Republicii Moldova la UE. Negocierile de aderare la UE cu Republica Moldova trebuie să
    înceapă până la sfârșitul anului 2023, în urma îndeplinirii celor nouă etape
    identificate de Comisia Europeană.


    Într-o
    rezoluție adoptată recent, eurodeputații au declarat că aderarea Republicii Moldova la UE ar
    reprezenta o investiție geostrategică într-o Europă unită și puternică.


    Între timp, Parlamentul European solicită
    guvernului Republicii Moldova să continue cu fermitate agenda sa de reformă
    privind democrația și statul de drept, să avanseze în direcția punerii în
    aplicare depline a Acordului de asociere cu UE și a zonei de liber schimb
    aprofundate și cuprinzătoare, să combată criminalitatea organizată și gravă la
    nivel internațional și transnațional și să continue eforturile de creștere a
    securității energetice a țării.

    În plenul Parlamentului European,
    europarlamentarul Victor Negrescu a susținut într-un discurs idea că dacă Cipru
    este un membru al Uniunii Europene cu drepturi depline, deși
    întâmpină diviziuni interne, nici autoritățile din Transnistria nu pot
    bloca parcursul de aderarea al Republicii Moldova la Uniunea Europeană.




    Povestea europeană a Ciprului arată că totul
    este posibil și că Uniunea Europeană permite statelor să trăiască în pace și să
    depășească momentele cele mai dificile. De altfel, sunteți un model pentru
    viitoarea aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Dacă Cipru a
    reușit să treacă peste diviziunile sale interne, atunci nici parcursul european
    al Republicii Moldova nu poate fi oprit de interesele meschine ale
    autorităților din Transnistria. Profit de ocazie pentru a solicita ferm
    începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și punerea fondurilor de
    preaderare la dispoziția acestui stat. Totodată, provenind dintr-o țară care
    asigură protecția frontierelor externe ale UE și care are o relație bună cu
    Turcia, înțeleg perfect provocările pe care le are de gestionat Cipru și nu
    putem decât îndemna la adoptarea unor poziții comune care să asigure soluții
    reale și stabilitatea în regiune. Trebuie să reunificăm Europa în jurul
    valorilor noastre democratice și respectului reciproc și să înțelegem că
    subiectele importante de pe agenda fiecărui stat trebuie să devină teme de
    interes pentru întreaga Uniune.




  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Participant la Festivalul Românilor de Pretutindeni, Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație din Parlamentul European ne-a vorbit despre acțiunile și demersurile sale în vederea sprijinirii culturii, tradițiilor și limbii române peste tot în lume.






  • Jurnal românesc – 02.06.2023

    Jurnal românesc – 02.06.2023

    Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România le solicită autorităţilor să ia măsuri urgente pentru îmbunătăţirea procesului de control şi facilitarea fluxului de persoane la frontierele României. Organizaţia consideră că este necesară o investiţie imediată în infrastructură şi dotări adecvate. în condiţiile în care turiştii şi călătorii se confruntă cu cozi de ore în şir, blocându-se în drumul lor spre destinaţii de vacanţă dar şi la revenirea în ţară. Este inacceptabil ca în România anului 2023 să se perpetueze astfel de probleme. (…) Suntem nevoiţi, de multe ori, să stăm la graniţa română, aşteptând să părăsim ţara noastră în 4-5-6 ore. Este o situaţie absolut incredibilă, care nu ar trebui să mai aibă loc într-o ţară europeană în plin secol al 21-lea, a transmis ANAT. Patronatul solicită ca această situaţie să fie tratată ca o prioritate naţională şi să se ia măsuri imediate pentru a rezolva problemele identificate în condiţiile în care România are potenţialul de a fi o destinaţie turistică de top, iar acest potenţial nu trebuie să fie afectat de blocajele şi deficienţele de la frontiere.

    Europarlamentarul român Victor Negrescu a trimis o solicitare Comisiei Europene prin care atrage atenţia instituţiilor europene asupra problemelor complexe, psihologice, educaţionale, economice sau de sănătate cu care se confruntă copiii rămaşi în urmă după plecarea părinţilor la muncă în străinătate. Un studiu recent, realizat de organizaţiile neguvernamentale, arată că aproape 1 milion de copii din România au avut cel puţin un părinte plecat pentru mai mult timp în afara ţării şi că acest lucru a generat consecinţe asupra dezvoltării şi situaţiei acestor copii, a transmis Negrescu. Deputatul european a precizat că România nu este singura ţară care se confruntă cu astfel de provocări şi cere Comisiei Europene să creeze un grup de lucru activ la care să participe statele membre, autorităţile competente şi partenerii neguvernamentali reprezentativi, să aloce fonduri europene suplimentare şi să coordoneze măsurile luate cu scopul maximizării exemplelor de bună practică. Victor Negrescu este vicepreşedintele Comisiei pentru Educaţie din Parlamentul European, iar solicitarea sa a dost semnată de eurodeputaţi din mai multe grupuri politice.

    Tarifele la roaming între Republica Moldova şi Uniunea Europeană vor începe să scadă de la 1 ianuarie 2024, după ce preşedintele Republicii, Maia Sandu, şi şefa Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, au semnat un Acord în acest sens. Prim-ministrul moldovean Dorin Recean şi-a exprimat aprecierea pentru eforturile depuse de oficialii europeni şi administraţia de la Chişinău, dar şi pentru operatorii naţionali şi internaţionali care au făcut posibilă această realizare. El a subliniat faptul că reducerea tarifelor la roaming este un semnal puternic privind integrarea Republicii Moldova în spaţiul economic unic european. Visul nostru de a construi Europa acasă prinde contur. (…) Vreau ca cetăţenii Republicii Moldova să se simtă acasă în orice colţ al Europei, a spus Recean. La rândul său, comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi, a apreciat că reducerea tarifelor la roaming va avea numeroase avantaje pentru cetăţeni, pentru mediul de afaceri şi pentru diaspora. Guvernul de la Chişinău a precizat că, anterior, Republica Moldova şi România au semnat un acord bilateral care a liberalizat tarifele de roaming şi care a intrat în vigoare la 25 martie 2022.

    Ambasada României la Viena organizează, în perioada 10-11 iunie, un consulat itinerant la Graz, prin intermediul căruia va presta servicii consulare pentru cetățenii români cu reședința în landurile din proximitate. Până la 5 iunie, români mai solicita programarea pentru o serie de servicii consulare precum transcrieri de certificate de naștere, căsătorie și deces şi eliberarea de adeverințe de cazier judiciar şi de documente de călătorie, precum pașapoarte și titluri de călătorie. Programarea se face prin transmiterea unui e-mail la adresaviena.itinerant@mae.ro. Mesajul trebuie să conţină numele și prenumele solicitantului, numărul de telefon, tipul de serviciu consular dorit și copii ale documentelor necesare pentru efectuarea serviciului consular în cauză, în format .pdf. Confirmarea programării solicitatese va transmite tot prin e-mail, după primirea și analizarea documentelor, dar nu mai devreme de 6 iunie.


  • Rezultatele Anului Europen al Tineretului

    Rezultatele Anului Europen al Tineretului

    Anul 2022 a fost Anul European al Tineretului. Considerând că tinerii sunt categoria care a sacrificat cel mai mult în cei doi ani de pandemie, Uniunea Europeană (UE) și-a luat angajamentul ca în 2022 să găsească noi metode prin care să vină în sprijinul lor.

    La bază, proiectul pentru 2022 a avut patru obiective: să evidențieze modul în care tranziția verde și digitală le poate oferi noi oportunități, să-i sprijine pe cei defavorizați și vulnerabili, să le facă cunoscute oportunitățile pe care UE le pune la dispoziție și să-i implice activ în demersurile Uniunii.

    La inițiativa europarlamentarului Victor Negrescu, Parlamentul European a organizat în luna aprilie, în plenul de la Strasbourg, o dezbatere privind rezultatele Anului European al Tineretului, în cadrul căreia eurodeputatul român a solicitat Comisiei Europene un calendar clar al implementării propunerilor privind politicile de tineret la nivelul Uniunii Europene.

    La începutul acestui an am solicitat
    organizarea acestei dezbateri dedicate rezulatelor Anului European al
    Tineretului. Propunerea, parte a campaniei noastre, YouthUp a fost sustinută de
    zeci de europrlamentari din toate grupurile politice și de numeroare
    organizații ale societății civile. Am fost fermi în a solicita prezentarea cu
    claritate a rezultatelor pentru tineri, cerând Comisiei să treacă de la cuvinte
    frumoase la poitici concrete precum introducerea Testului de tineret și
    includerea tinerilor în cadrul tuturor politicilor UE, interzicerea
    internshipurilor neplătie, sprijinirea educației pentru cetățenie europeană,
    implementarea propunerilor din cadrul Conferinței privind Viitorul Europei și
    promovarea de mecanisme reale pentru participarea tinerilor. Dar ceea ce vrem
    de la Comisie este să știm când se vor concretiza aceste propuneri și care este
    calendarul exact al aprobării lor. Poate vom auzi declarații frumoase, dar avem
    nevoie ca întreaga Comisie să sprijine propunerile de politici care trebuie să
    ajungă în Parlamentul Europen cât mai repede posibil, pentru a fi aprobate în
    decursul acestui mandat.




    Vicepreședinte al Comisiei pentru cultură, educație,
    tineret, media și sport din Parlamentul European, Victor Negrescu a demarat la
    începutul anului 2023 campania #YouthUP prin care a solicitat ca Anul
    european al Tineretului să genereze rezultate tangibile pentru tineri.


  • Generația Z și sportul

    Generația Z și sportul

    Mens sana in corpore sano” este o expresie universal valabilă în orice context social, politic sau economic în care ne-am afla. Cât de des facem sport, cât de frecvent includem activitățile fizice în programul nostru săptămânal, mai ales la vârste fragede, în rândul copiilor și al adolescenților, ce se întâmplă la școală, cum putem crește această tendință de a face sport, ce înseamnă sportul de performanță? Cum putem să îmbunătățim starea fizică și psihică prin sport?



    Potrivit Eurobarometrului dedicat sportului și activității fizice dat publicității anul trecut de Comisia Europeană, 38% dintre europeni fac sport sau exerciții fizice o dată pe săptămână sau mai mult, în timp ce 17% fac acest lucru mai puțin de o dată pe săptămână. În prezent, 45% dintre europeni nu fac nicio activitate fizică și niciun sport. Datele de anul trecut arată că locuitorii din Finlanda, Luxemburg, Țările de Jos, Danemarca și Suedia sunt cei mai predispuși să facă sport sau activități fizice, cel puțin o dată pe săptămână. De asemenea, tinerii cu vârsta între 15 și 24 de ani obișnuiesc să facă sport, însă această tendință scade odată cu înaintarea în vârstă.



    Despre sport și locul pe care îl ocupă în viața oamenilor, în general, și mai ales a tinerilor vorbesc Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Gelu Duminică, sociolog, Laurențiu Oprea, inspector școlar pentru educație fizică și sport la Inspectoratul Școlar al Municipiului București, Gabriel Bitan, sportiv de perfomanță, atletism.



  • Generaţia Z şi gaming-ul

    Generaţia Z şi gaming-ul

    Aproape 8 milioane de români joacă jocuri video, potrivit unui studiu realizat în noiembrie 2022. Piaţa jocurilor video s-a dezvoltat puternic în ultimi ani. Comisia Europeană citează date ale Federaţiei Dezvoltatorilor de Jocuri Video din Europa conform cărora jumătate din populaţia Uniunii Europene, care numără aproape 447 milioane de persoane, se consideră utilizatori de jocuri video.



    Studiul despre utilizatorii de jocuri video din România relevă faptul că jumătate din românii care aleg această metodă de petrecere a timpului liber sunt femei. Totodată, vârsta medie a celor care se joacă este de 27 de ani la bărbați și 32 de ani la femei. Andreea Medvedovici Per, director executiv al Asociației Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România şi vicepreședinte al Federaţiei Dezvoltatorilor de Jocuri Video din Europa, spune că peste 7.000 de profesionişti lucrează în acest sector. Cu toate acestea, jocurile video încă sunt privite cu ochi critici în România, drept o activitate care nu aduce beneficii şi care deturnează atenţia tinerilor de la lucrurile importante, precum educaţia.



    Piaţa de gaming s-a aflat şi în colimatorul Parlamentului European. Instituţia a avut mai multe iniţiative, la început de 2022, menite să reglementeze mai bine sectorul dezvoltării de jocuri video şi să combată problemele cu care se confruntă grupurile vulnerabile, precum minorii. Europarlamentarul român Victor Negrescu a mărturisit că a jucat şi încă joacă jocuri video. Potrivit acestuia, jocurile video sunt şi un important instrument educaţional, dar atrage atenţia și asupra pericolelor care apar atunci când această activitate nu este supervizată de adulţi.



  • Creșterea deficitului de medicamente în țările UE

    Creșterea deficitului de medicamente în țările UE

    De la sfârșitul anului 2022, statele UE au raportat probleme
    serioase în procurarea anumitor medicamente importante. Sunt insuficiente
    antibioticele, pentru a trata infecțiile respiratorii. Alte clase de
    medicamente, inclusiv siropul pentru tuse, paracetamolul pentru copii și
    medicamentele pentru tensiune arterială, sunt și ele în cantități insuficiente
    ori au dispărut din farmacii.


    În luna martie a acestui an, Comisia Europeană a prezentat
    planuri de revizuire a legislatie UE în domeniul farmaceutic.


    Planurile includ obligații mai stricte pentru
    satisfacerea ofertei, notificarea mai rapidă a deficitelor și o mai mare
    transparență a stocurilor. Mulți pacienți
    europeni se confruntă cu lipsa medicamentelor necesare pentru afecțiuni cronice
    grave din cauza creșterii deficitului de produse esențiale și a problemelor de
    producție, generate printre altele de dependența Uniunii Europene față de
    țări terțe.

    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Victor Negrescu
    a făcut apel la Comisia Europeană, să reacționeze și să rezolve de îndată
    această situație, care pune în pericol sănătatea a sute de mii de persoane.




    Toți pacienții europeni au dreptul la medicamente, din păcate,
    astăzi, mulți dintre pacienții europeni nu mai au acces la tratamentele de care
    au nevoie, pe fondul creșterii prețurilor și a dispariției medicamentelor
    generice. Această situație este generată, printre altele, de problemele de
    producție, dar și de creștere a deficitului de produse esențiale la nivelul
    Uniunii Europene. Astfel, medicamentele necesare pentru tratarea cancerului, a
    infecțiilor și a bolilor sistemului nervos epilepsie sau parkinson reprezintă
    mai mult de jumătate din tratamentele care ne lipsesc.

    În ciuda solicitărilor
    făcute de Parlamentul European, Uniunea Europeană continuă să fie din ce în ce
    mai dependente de țări terțe, mai ales de India și de China, în ceea ce
    privește producția de substanțe farmaceutice active sau de medicamente.

    Problema este mult mai complexă. Pentru a putea fi rezolvată de un singur stat,
    este nevoie de soluții europene.     Și acum,
    când vorbim în plen, pacienții din România așteaptă un răspuns.

    Fac apel la
    Comisia Europeană să reacționeze și să rezolve de îndată această situație
    expusă deja de Parlamentul European, care pune în pericol sănătatea sute de mii
    de persoane.


  • Necesitatea uniformizării practicilor de investiții sustenabile

    Necesitatea uniformizării practicilor de investiții sustenabile

    Pentru a spori transparența cu
    privire la modul în care participanții de pe piața financiară integrează
    riscurile și oportunitățile de durabilitate în deciziile lor de investiții,
    Uniunea Europeană a adoptat un regulament referitor la informaţiile privind
    durabilitatea în sectorul serviciilor financiare. Regulamentul a început să se
    aplice din luna martie 2021, iar măsurile de implementare suplimentare au
    intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Luarea în considerare a factorilor de
    durabilitate în procesul de luare a deciziilor și în procesul de consultanță
    privind investițiile, poate spori reziliența economiei reale și stabilitatea
    sistemului financiar.

    Europarlamentarul Victor Negrescu şi-a exprimat, în
    plenul Parlamentului European, punctul de vedere referitor la necesitatea
    uniformizării practicilor de investiții sustenabile în beneficiul tuturor
    statelor membre.


    Avem nevoie de un
    cadru de reglementare european care să asigure dezvoltarea sustenabilă a
    Uniunii Europene și a statelor membre. Spre exemplu, referitor la fondurile
    europene, există ținte clare, dar nu este suficient. Trebuie să ne asigurăm că
    proiectele implementate cu resursele europene sunt cu adevărat sustenabile,
    inclusiv în privința materiilor prime folosite sau condițiilor sociale ale
    salariaților, pentru a combate, spre exemplu, concurența neloială din partea
    altor state non-europene. Dar pentru sustenabilitate avem nevoie și de un plus
    de responsabilitate din partea mediului privat, în mod special marele capital,
    și de un regim fiscal sustenabil. Companiile care au înregistrat profituri
    uriașe în contextul crizelor pe care le-am traversat, spre exemplu, companiile
    din domeniul energiei trebuie să și demonstreze solidaritatea inclusiv printr o
    taxare adecvată, așa cum s-a propus în cadrul Forumului de la Davos, oferind
    resurse suplimentare statelor pentru investiții sustenabile. Avem nevoie de o
    uniformizare a practicilor pentru ca toate statele să poată beneficia de
    oportunitățile oferite, de o abordare sustenabilă și de cadrul oferit de
    reglementările europene.


  • Anxietatea climatică, o afecțiune tot mai răspândită în rândul tinerilor

    Anxietatea climatică, o afecțiune tot mai răspândită în rândul tinerilor

    Potrivit unui studiu, aproape jumătate dintre tinerii chestionați din întreaga lume raportează că anxietatea legată de climă le afectează viața de zi cu zi. Mulți tineri cred că viitorul este înfricoșător” și că guvernele lor nu fac suficient pentru a evita o catastrofă climatică.



    Fenomenul se manifestă inclusiv la nivel european, chiar dacă UE este cel mai mare furnizor de finanțare vizând combaterea schimbărilor climatice din lume.



    Am discutat despre problemele și soluțiile legate de anxietatea climatică cu un Olivia Mocanu, psihoterapeut, cu Simona Ciff, specialist în inteligență emoțională și în științele educației, dar și cu europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Comisiei pentru Educație, Cultură, Tineret, Media și Sport din Parlamentul European.




  • Rezoluție a PE privind bugetul UE

    Rezoluție a PE privind bugetul UE

    Parlamentul European a votat o rezoluție privind bugetul Uniunii Europene pentru 2023. Eurodeputaţii au anulat aproape toate reducerile aplicate de Consiliu care însumau peste 1,6 miliarde de euro pentru un buget care să abordeze mai eficient consecinţele războiului din Ucraina şi procesul de redresare în urma pandemiei, informează Agerepres care citează un comunicat al PE.



    Una dintre modificările aduse bugetului este adăugarea unei sume de 853 milioane de euro pentru finanţarea iniţiativelor care sprijină tinerii refugiaţi și cercetătorii din Ucraina, prin intermediul programelor europene. Eurodeputații susțin alocarea a 250 de milioane de euro pentru ajutorul umanitar, Fondul pentru azil, migraţie şi integrare ar urma să primească 100 de milioane de euro, Instrumentul pentru gestionarea frontierelor şi vizelor este suplimentat cu 25 milioane EUR , iar alte 162 milioane de euro ar merge către Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională (IVCDCI – Europa globală) pentru vecinătatea sudică şi estică a UE.



    Jumătate de miliard pentru facturi și independență energetică



    Parlamentul European a mai propus fonduri suplimentare de peste 500 de milioane de euro, menite să sporească independenţa energetică a statelor membre şi să sprijine cetăţenii şi IMM-urile care vor avea de plătit facturi ridicate la energie, cu accent pe tranziţia verde şi biodiversitate.



    Totodată, forul legislativ european a reintrodus în bugetul UE pentru anul următor cele 200 de milioane de euro pentru programul EU4Health reduse anterior de către Consiliu şi a adăugat alte 25 de milioane de euro cu scopul de a face sistemele naţionale mai reziliente, atâta timp cât pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat, după cum se arată în textul rezoluţiei.



    În forma votată de forul legislativ european, angajamente de plată pentru anul viitor ajung la 187,3 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creştere de 1,7 miliarde de euro faţă de proiectul de Comisia Europeană. De asemenea, PE a stabilt un nivel global al creditelor de plată de 167,6 miliarde de euro.





    Nicolae Ștefănuță: Bugetul multianual trebuie revizuit urgent



    Eurodeputatul Nicolae Ştefănuţă (Renew Europe), raportor general pentru bugetul UE pe 2023 a declarat: “Astăzi am votat în Parlament un buget care acordă prioritate păcii, securităţii energetice şi unei redresări economice mai rapide. Când Rusia se comportă în mod josnic, noi ridicăm ştacheta. Parlamentul a solicitat fonduri suplimentare în bugetul UE din 2023 pentru a-i ajuta pe cetăţenii noştri în timpul crizei energetice, pentru a face faţă consecinţelor războiului din Ucraina şi pentru a contribui la relansarea economiei noastre. (…) Doar bugetul UE nu va fi suficient pentru a gestiona amploarea crizelor, acesta este motivul pentru care avem nevoie urgentă de o revizuire a Cadrului Financiar Multianual”



    La rândul său, Victor Negrescu, eurodeputat S&D și raportor alternativ pentru bugetul pentru 2023 a cerut includrea unor fonduri suplimentare pentru aderarea României la spaţiul: “Un aspect important este creşterea fondurilor pentru managementul frontierelor externe ale Uniunii şi faptul că, din nou, la cererea grupului social-democrat, Parlamentul European solicită şi include sume suplimentare pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen”.