Ministerul român de Externe transmite că a luat notă cu preocupare de incidentele înregistrate recent, în circumstanţe încă neclare, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. MAE român apreciază că, în contextul actual, “este necesară abordarea cu reţinere şi prudenţă a situaţiei, clarificarea circumstanţelor acesteia, precum şi evitarea angajării în orice eventuale provocări”. Bucureştiul îşi exprimă sprijinul pentru apelul la calm al preşedintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, precum şi pentru eforturile administraţiei de la Chişinău de a gestiona aceste evoluţii în mod responsabil, transparent şi echilibrat.
Poziţia României vine după ce sediul Serviciului de Securitate de la Tiraspol, o unitate militară din localitatea Parcani şi două turnuri de comunicaţii din satul Maiak au fost atacate de actori necunoscuţi. Preşedintele moldovean, Maia Sandu, a declarat că atacurile au fost provocate de “forţe pro-război din interiorul regiunii transnistrene” şi a anunţat sporirea măsurilor de securitate. O poziţie diferită a avut liderul regiunii separatiste, Vadim Krasnoselski, care a acuzat Ucraina că s-ar afla în spatele incidentelor, pe care le-a catalogat drept “atacuri teroriste”. În acest timp, Washingtonul a transmis că încă cercetează cele petrecute în Transnistria, iar Parisul şi-a reafirmat susţinerea pentru Republica Moldova în faţa a ceea ce numeşte “riscuri de destabilizare”.
Europarlamentarul Victor Negrescu a iniţiat un demers pe lângă Comisia Europeană pentru salvarea fondurilor europene din perioada 2014-2020 şi a proiectelor finanţate a căror implementare a fost afectată de pandemie şi de războiul din Ucraina. “Împreună cu mai mulţi colegi eurodeputaţi din Slovacia, Polonia, Letonia şi Finlanda am solicitat Comisiei Europene să extindă cu un an perioada de implementare a proiectelor a căror finalizare a fost întârziată de efectele negative generate de pandemie şi de războiul din Ucraina, scopul fiind de a utiliza cât mai mult din fondurile europene aferente cadrului financiar 2014-2020”, a transmis Negrescu. Membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European, acesta a explicat că salvarea fondurilor europene din perioada anterioară de finanţare reprezintă o prioritate şi pentru România, în mod special pentru finanţarea şi finalizarea proiectelor de infrastructură mare. Negrescu a arătat că “milioane de euro alocate României au rămas necheltuite” în contextul în care gradul de absorbţie, raportat la 25 aprilie, era de 59%. Printre alte lucrări majore, enumerate în scrisoarea expediată Comisiei, se regăsesc proiecte transfrontaliere realizate în parteneriat cu Ucraina şi cu Republica Moldova, unele dintre acestea fiind benefice refugiaţilor, dar care necesită mai mult timp pentru implementare sau adaptare la nevoile actuale.
Trei volume semnate de Carmen Firan şi Adrian Sângeorzan, doi dintre cei mai de succes scriitori româno-americani, vor fi lansate de Institutul Cultural Român de la New York, la 29 aprilie. Cu această ocazie, publicul prezent va putea asculta, în lectura autorilor, fragmente din “Cântece de carantină”, poeme de Carmen Firan şi Adrian Sângeorzan, “Umbra pierdută”, roman de Carmen Firan, şi “Circul din faţa casei”, roman de Adrian Sângeorzan, toate apărute la editura new-yorkeză New Meridian Arts. Lecturile vor fi însoţite de o discuţie între cei doi autori şi directorul ICR New York, Dorian Branea. În limba română, “Umbra pierdută” a apărut în 2018 la Editura Polirom, iar “Circul din faţa casei” a văzut lumina tiparului în 2006, la Editura Curtea Veche. ICR New York arată că programul său de lansări va continua, la 12 mai, cu thriller-ul de spionaj “Dosarul Bucureşti”, romanul de debut al lui William Maz, scriitor american născut la Bucureşti şi emigrat în SUA. Cartea, a cărei acţiune este plasată la sfârşitul Războiului Rece la New York şi Bucureşti, a primit deja recenzii pozitive, precum cele din Epoch Times sau BookReporter.
14 artişti români expun, până pe 15 mai, la galeria Macadam a ICR Paris în cadrul expoziţiei de grup “Predicţiile Pământului”, dedicată provocărilor ecologice. Manifestarea cuprinde desene, video-art, instalaţii, sculptură, într-un demers estetic conceput ca un laborator de cunoştinţe şi interogări despre viitorul planetei. Curatorul expoziţei este artistul vizual Mihai Zgondoiu, care a realizat şi ilustraţiile cărţii “Ştergerea în trei timpi”, de Martine Magtyar, care a fost prezentată publicului, pe 16 aprilie, la ICR Paris. Expoziţia din capitala Franţei are loc cu prilejul Zilei Internaţionale a Pământului, sărbătorită la 22 aprilie, şi a Zilei Mondiale de Acțiune pentru Climă, marcată la 15 mai.
