Radio România Internațional

Tag: Victor Negrescu

  • Politica Uniunii Europene în sport

    Politica Uniunii Europene în sport

    Uniunea Europeană are o politică și
    în domeniul sportului cu care încearcă să acopere nevoi sociale, economice,
    culturale și chiar politice. De multe ori, sportul reușește acolo unde alte
    politici nu dau randamentul scontat. Astfel, în Parlamentul european a avut loc
    o dezbatere despre coordonatele politicii europene privind sportul la care a
    participat și Victor Negrescu, deputat din partea alianței Socialiștilor și
    Democraților:

    Uniunea
    Europeană are o acțiune la nivel european în materie de sport, prin finanțările
    pe care le acordă, prin cooperarea pe care o are împreună cu federațiile și
    structurile responsabile de condițiile de sport din fiecare stat membru. Uniunea
    Europeană caută de fiecare dată să reacționeze atunci când apar dificultăți sau
    apare nevoia de a echilibra sistemul competițional sau tot ce înseamnă zona de
    sport de masă. Uniunea Europeană trebuie să accelereze acest proces în sensul
    în care trebuie să se preocupe mai mult de soarta sportivilor, de tot ceea ce
    înseamnă accesul la sport, tot ceea ce înseamnă educația sportivă, de tot ce
    înseamnă competiție echitabilă, astfel încât toate statele membre să profite de
    oportunitățile disponibile prin sport și, în același timp, sportul să nu devină
    o oportunitate doar pentru cei care își permit, să fie raportat la banii pe
    care îi au sportivii sau îi au cluburile sportive. În acest sens, cred că
    Uniunea Europeană poate face mai mult. Despre asta am discutat în planul
    Parlamentul european și am căutat soluții și recomandări în așa fel încât să
    avem un sistem competitiv constructiv, echilibrat, care împinge spre
    performanță, dar care permite în același timp tuturor să aibă acces la
    beneficiile sale.


    O zonă importantă a sportului de care
    ar trebui să se ocupe politica europeană ar fi zona rurală.

    Victor Negrescu: M-am referit la acest lucru, am
    avut și un amendament care vorbește despre sportivii care vin din zonele
    rurale, vin din mediile defavorizate, de nevoia de a avea o acompaniere a
    acestor sportivi. Am vorbit și despre nevoia sportivilor de dincolo de carieră,
    pentru că se poate întâmpla ca un sportiv să se accidenteze. Din păcate, în
    multe state membre nu există un sistem, un mecanism, de reintegrare profesională
    a acelor sportivi. Am vorbit de asemenea despre sporturile tradiționale, și țin
    foarte mult la acest aspect, de sporturile de care europenii sunt mândri, și
    românii sunt mândri, și care din păcate sunt uitate la finanțare. Că vorbim de
    gimnastică, că vorbim poate de handbal, că vorbim de diferite categorii de
    sporturi, chiar de sportul nostru, oina. Sunt sporturi care sunt puțin date
    uitării și care nu au acces la finanțare. Aici, Uniunea Europeană poate avea
    acest mecanism de corectare, de sprijin, pe care îl are și cu alte subiecte la
    fel de importante.


  • Misiuni ale UE pentru provocări majore

    Misiuni ale UE pentru provocări majore

    Criza climatică și cea sanitară cu care ne
    confruntăm ne obligă să ne unim forțele în moduri noi și inovatoare. Avem
    nevoie de o politică curajoasă și ambițioasă, care să stabilească obiective
    clare în vederea modelării viitorului pe care ni-l dorim – este poziția
    Bruxelles-ului, care vrea să găsească răspunsuri la unele dintre cele mai mari
    provocări actuale. Vorbim despre combaterea cancerului, adaptarea la schimbările
    climatice, protejarea oceanelor, mărilor și apelor, locuirea în orașe mai verzi,
    precum și asigurarea unui sol sănătos și a unei alimentații sănătoase. Pentru
    toate acestea au fost lansate misiuni ale Uniunii Europene. De ce este nevoie
    de acțiuni comune? Eurodeputatul
    Victor Negrescu:

    Cred că
    pandemia a arătat, încă o dată, cât de important este să fim împreună. În fața
    unor provocări globale e nevoie de un răspuns comun. A trebuit să oferim un
    răspuns comun la nivel medical, a trebuit să oferim un răspuns comun din punct
    de vedere al redresării economice. Și, cu siguranță, pentru a face față noilor
    provocări ce țin de tranziția ecologică și digitală e nevoie, în continuare, de
    un răspuns comun la nivel european. Eu cred că pandemia ne-a făcut pe toți să
    fim mai uniți, să înțelegem mai bine sensul construcției europene și
    reprezintă, oarecum, un punct comun de la care putem porni indiferent de
    viziunea noastră politică. Așa că eu sper să profităm de acest context care,
    din nefericire, nu este unul tocmai favorabil, pentru a înțelege importanța
    resetării agendei europene și a unei evoluții substanțiale a tot ceea ce
    înseamnă Uniunea Europeană pe viitor.

    Ce reprezintă
    misiunile? Un efort coordonat, spune Comisia Europeană de a reuni resursele
    necesare în ceea ce privește programele de finanțare, politicile și
    reglementările, precum și alte activități menite să contribuie la atingerea
    obiectivelor. Având drept punct de pornire cercetarea și inovarea, misiunile Uniunii
    Europene stabilesc obiective ambițioase, concrete și măsurabile, care trebuie
    realizate într-un interval de timp bine definit, pentru a obține rezultate
    tangibile pentru toți europenii. Un scop al misiunilor este și acela de a
    mobiliza și de a implica activ actorii din sectorul public și privat, precum
    statele membre, autoritățile regionale și locale, institutele de cercetare,
    antreprenorii și investitorii. Dar și cetățenii, pentru a încuraja adoptarea
    noilor soluții și abordări la nivelul societății. Nu în ultimul rând, trebuie spus
    că misiunile reprezintă o noutate a celui mai mare program de cercetare și
    inovare din bani publici, Orizont Europa, care se va desfășura până în 2027 și despre
    care eurodeputatul Cristian Bușoi ne-a precizat: Sigur că acest program Orizont Europa nu
    putea să nu țină cont de provocările cu care se confruntă astăzi UE și de
    obiectivele strategice ale UE. De aceea, o bună parte din acest program se
    concentrează pe schimbările climatice, pe zona de digitalizare, inteligență
    artificială și, sigur, pe domeniul sănătății, cu un focus special pe cancer.


    Sprijinirea a cel puțin 150 de regiuni și
    comunități europene pentru ca acestea să devină reziliente la efectele
    schimbărilor climatice până în 2030 este unul dintre obiectivele Uniunii
    Europene. Pentru atingerea acestuia, misiunea Adaptarea la schimbările
    climatice intenționează să pună, de exemplu, la dispoziție 100 de milioane de
    euro pentru acţiuni pe scară largă legate de pericolele climatice majore,
    precum inundațiile, adaptate situaţiilor locale. Misiunea
    Cancer intenționează să instituie un nou model comun de guvernanță care să
    asigure o integrare sistematică și eficace a cercetării, inovării și
    evoluțiilor politice în ceea ce privește cancerul în Europa.

    Obiectivele
    sunt la fel de ambițioase: colaborarea cu Planul european de combatere a
    cancerului pentru a îmbunătăți viața a peste 3 milioane de persoane până în
    2030 prin prevenire, tratament și soluții pentru a trăi mai mult și mai bine.
    Implementarea va depăși cu mult cercetarea și inovarea, dar și
    această misiune își are originea în programul Orizont Europa. Misiunea
    Oceane și mări va crea o rețea de faruri pe mare și la nivelul bazinelor
    hidrografice pentru a extinde rețelele de zone marine protejate. În cadrul
    misiunii Orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic, orașele
    selectate își vor implica cetățenii în elaborarea unor contracte privind
    orașele climatice pentru a contribui la atingerea neutralității climatice până
    în 2030.

    Un obiectiv, de asemenea, ambițios, a cărui concetizare ar aduce
    beneficii importante, cu atât mai mult cu cât, potrivit Organizației Națiunilor
    Unite, peste două treimi din emisiile de carbon provin din orașe și metropole. De
    asemenea, prin intermediul misiunii Un pact al solului, oamenii vor fi
    stimulați să participe la inițiativele științifice cetățenești pentru a
    îmbunătăți în mod colectiv sănătatea solului. Misiunile Uniunii Europene vor
    sprijini transformarea Europei într-un continent mai verde, mai sănătos, mai
    favorabil incluziunii și mai rezilient, spune Bruxelles-ul.

    Este vorba despre un set de acțiuni – proiecte de cercetare și inovare,
    măsuri de politică și inițiative legislative, implicarea cetățenilor – pentru a
    atinge obiective concrete cu impact major asupra societății. Intenționăm să
    oferim soluții la principalele provocări globale până în 2030!    , a precizat Margrethe Vestager,
    vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

  • Conferința privind viitorul Europei

    Conferința privind viitorul Europei

    Conferința privind viitorul Europei
    reprezintă un cadru de discuții și reflecție în legătură cu perspectivele
    Uniunii Europene, construit în logica implicării active a reprezentanților instituțiilor
    europene, a guvernelor statelor membre și parlamentelor naționale și, în
    special a cetățenilor. Lansată oficial pe 9 mai anul acesta, inițiativa are
    menirea de a consolida legătura între europeni și instituțiile care îi
    deservesc, pentru a-i aduce pe cetățeni mai aproape de elaborarea politicilor.


    Avem nevoie de o Europă care nu lasă pe nimeni în urmă. Oamenii nu sunt
    numere, sunt sufletul şi nucleul Europei,     a declarat eurodeputatul Victor
    Negrescu în prima plenară a Conferinței, desfășurată în a doua parte a lunii
    iunie.

    Cred că
    este important să regândim modul în care UE funcționează, să revenim la
    valorile fundamentale europene și, în același timp, să setăm foarte clar noile
    politici europene    , a apreciat eurodeputatul și într-un interviu pe care ni l-a
    acordat.


    Victor Negrescu: UE trebuie să aibă competențe suplimentare în zone de
    interes pentru cetățeni, mă refer aici la educație, la sănătate, la politicile
    sociale. Cred că UE trebuie să fie mult mai transparentă, să fie mai
    democratică și, practic, să evolueze ca și concept, pentru că UE reprezintă un
    model unic la nivel global, un model de succes, dar, în același timp, se poate
    dezvolta și mai mult în așa fel încât să imbrățișeze și să integreze
    așteptările cetățenilor.


    Dezbaterea se concentrează pe nouă teme mari, de interes prioritar pentru
    cetăţenii europeni, care merg de la schimbările climatice şi mediu, respectiv
    sănătate, până la migrație, democrație europeană, educație cultură, tineret.
    Sunt mai multe teme care vor genera dispute în această Conferință, consideră
    euroedeputatul Victor Negrescu, care s-a referit inclusiv laideea schimbării tratatelor
    europene:

    Mă refer aici la elementele ce țin de reorganizarea
    instituțiilor europene și modul în care ar trebui să fie luate deciziile. Sunt
    părți care ar dori să nu mai existe unanimitate pe anumite decizii europene și
    să fie necesară doar o simplă majoritate. Se va discuta foarte mult despre
    modul în care se aleg parlamentarii europeni, sunt voci care vor susține nevoia
    unor liste transnaționale, vor fi discuții și depre competențe, pentru că sunt
    într-adevăr persoane care și-ar dori ca UE să aibă mai puține competențe și
    persoane, cum este și cazul meu, care și-ar dori ca UE să aibă competențe în
    zonele care contează, să poată acționa în spriinul cetățenilor, dar, în același
    timp, să ne asigurăm că cetățenii chiar au o putere în a influența deciziile
    luate la Bruxelles.

    Iată sunt multe subiecte, nu am putea spune controversate
    sau disputate, și acest lucru clar se va vedea în adrul Conferinței. Dar este
    bine că avem un astfel de format de discuții și că după foarte mult timp
    discutăm foarte deschis, foarte transparent despre modul în care ne dorim să
    arate Europa pe viitor.

    Eu cred că există așteptări foarte mari de la această
    Conferință privind viitorul Europei și pentru a putea livra ceea ce își doresc
    cetățenii este necesar să luăm în considerare și această posibilitate a
    modificării tratatelor. Este foarte complicat să vorbim de noi competențe, de
    mai multă democrație în spațiul europen, de egalitate între cetățenii și
    statele membre dacă nu ne gândim și la o astfel de revizuire a tratatelor, deci
    eu o iau în considerare, cred că ar fi un demers pozitiv.

    Evident, pentru a
    ajunge acolo e nevoie de foarte mult dialog, de foarte multe dezbateri și de
    argumente serioase și de propuneri serioase care ulterior ar fi îmbrățișate de
    către statele membre pentru că, știm foarte bine, în cadrul multor state va fi
    nevoie de un referendum pentru a valida o modificare a tratatelor.


    Ceea ce se
    va decide la nivelul Conferinței trebuie să fie acceptat și susținut de către statele membre,
    de aceea cred că este important, a mai spus eurodeputatul Victor Negrescu, ca
    cei care ne ascultă să fie și ei participanți activi la această Conferință,
    există o platformă dedicată cetățenilor, unde aceștia se por exprima, unde pot
    veni cu idei.



  • Jurnal românesc – 09.07.2021

    Jurnal românesc – 09.07.2021

    Guvernul de la Bucureşti a
    adoptat o hotărâre privind donarea a peste 100.000 de doze de vaccin anti-COVID
    Republicii Moldova şi a peste 10.000 de doze Georgiei. Prim-ministrul Florin
    Cîţu a declarat că serul donat Chişinăului este cel produs de consorţiul Pfizer
    – BioNTech, în vreme ce la Tbilisi va ajunge vaccin produs de AstraZeneca.
    Transportul dozelor de vaccin se va face de către Ministerul de Interne, prin
    Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, sau de către Ministerul Apărării
    Naţionale, după caz. Cheltuielile de transport vor fi decontate din bugetul
    Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene. România a mai donat
    Republicii Moldova peste 400.000 de doze de vaccin anti-COVID.




    Eurodeputatul român Victor
    Negrescu a discutat cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas,
    despre modul în care Uniunea Europeană poate sprijini învăţământul din România
    grav afectat de pandemie şi despre dezvoltarea, în plan european, a unei agende
    pentru educaţie. Cei doi au vorbit despre problema abandonului şcolar, despre
    aspecte ce ţin de impactul psihologic al pandemiei asupra copiilor, precum şi
    despre iniţiative ce pot fi dezvoltate în zona educaţiei digitale.

    Am
    convenit cu domnul comisar o agendă comună şi demararea unor iniţiative
    concrete în aşa fel încât să dezvoltăm noi oportunităţi de finanţare şi să
    creştem rata de participare din partea beneficiarilor români. Tot în acest
    sens, am creionat o serie de iniţiative care să crească profilul educaţiei în
    plan european    , a declarat Negrescu, care este vicepreşedinte al Comisiei
    pentru Educaţie şi Cultură din Parlamentul European şi co-preşedinte al
    Alianţei Europene pentru Educaţie. Margaritis Schinas şi-a reiterat sprijinul
    pentru promovarea unei agende europene pentru educaţie şi a convenit asupra
    necesităţii de a lansa în plan european măsuri ambiţioase care să ridice
    calitatea actului educaţional european, şi în mod particular, al celui din
    România.




    Ministerul Muncii și al
    Protecției Sociale din Olanda a pus la dispoziția cetățenilor europeni un ghid
    privind drepturile și obligațiile pe care aceștia le au în calitate de angajați
    sau antreprenori, odată ce muncesc și trăiesc în Regatul Ţărilor de Jos. O
    broşură în limba română este disponibilă pe site-ul Departamentului pentru
    Românii de Pretutindeni, ddprp.gov.ro. Ghidul conţine informații utile cu
    privire la înregistrarea în momentul sosirii în Olanda, asigurarea de sănătate,
    contractele de muncă și salarizare, lucrul în condiții de siguranță și
    sănătate, dar și sfaturi pentru cei care se găsesc în situaţia de a fi
    concediaţi. Ghidul complet poate fi accesat la adresa workinnl.nl.




    Banca Transilvania a anunţat
    că dublează donaţiile făcute către serviciul de asistenţă pediatrică Peditel,
    prin care au fost ajutaţi până acum peste 300.000 de copii din România şi
    diaspora. Peditel a fost lansat acum 7 ani de Fundaţia Părinţi din România şi
    în 2020 a primit peste 83.000 de apeluri de la părinţi români aflaţi în ţară
    sau în străinătate. Peditel este singurul serviciu non-stop de asistenţă
    pediatrică gratuită din România destinat părinţilor, care primesc îndrumare şi
    sfaturi medicale pentru sănătatea copiilor. Cei 17 medici care fac parte din
    echipă pot fi contactaţi fie la numărul de telefon 1791, fie prin aplicaţia din
    Android sau iOS, cea din urmă permiţând apeluri video şi posibilitatea de a
    avea dosar medical pentru fiecare minor.




    Dirijorul Ion Marin a primit
    din partea ambasadorului Franţei în România, Laurence Auer, decoraţia Ordinul
    Artelor şi Literelor în grad de Cavaler, una dintre cele mai importante
    distincţii ministeriale ale Franţei. Românul catalogat de partea franceză drept
    una dintre cele mai apreciate personalităţi ale scenei muzicale
    internaţionale, care se manifestă la cel mai înalt nivel, atât în domeniul
    muzicii simfonice, cât şi în cel al operei     a primit distincţia pentru
    contribuţia şi angajamentul în serviciul culturii.

    În cariera sa de aproximativ
    40 de ani, Ion Marin s-a remarcat şi ca un promotor de seamă al culturii
    franceze, francofoniei, precum şi al valorilor europene universale. Din 1983
    până în prezent, a dirijat în Franţa peste 150 de concerte şi spectacole de
    operă. Este invitat frecvent pe marile scene ale lumii şi a condus de la
    pupitru orchestre celebre. Dirijează în mod regulat în Japonia, unde conduce
    Orchestra Simfonică NHK şi Orchestra Simfonică Metropolitană din Tokyo. Deţine
    funcţia de dirijor principal invitat al Orchestrei Simfonice din Hamburg, iar
    în 2020 a fost numit profesor universitar şi conducător artistic al reputatei
    universităţi Mozarteum din Salzburg. Este directorul de onoare al Corului
    Naţional de Cameră Madrigal – Marin Constantin şi preşedintele
    fondator al Programului Naţional Cantus Mundi România şi Symphonia Mundi, create
    la iniţiativa sa în 2011. În ianuarie 2019, Ion Marin a fost numit manager şi
    director artistic al Orchestrei Uniunii Europene.


  • Proiect pilot: 2,35 de milioane de euro pentru digitalizarea școlilor cu o conectivitate redusă

    Proiect pilot: 2,35 de milioane de euro pentru digitalizarea școlilor cu o conectivitate redusă

    Apel de proiecte lansat de Comisia Europeană pentru creșterea accesului la instrumente educaționale în zone și comunități cu conectivitate redusă, fără acces sau cu acces limitat la dispozitive, instrumente și conținut educațional digital. Acțiunea vizează reducerea acestor inegalități de acces la educația digitală. Vor fi analizate, testate și implementate soluții tehnice și educaționale viabile. Până pe 15 iulie pot aplica organizații neguvernamentale, autorități publice și unități de învățământ interesate de implementarea proiectului pilot. Va urma și un apel adresat direct școlilor. Este vorba despre peste 1 milion de euro, distribuiți sub formă de granturi în valoare de 20.000 de euro per școală.


  • Salariul minim european, de ce și cum?

    Salariul minim european, de ce și cum?

    În Uniunea Europeană,
    inegalităţile sociale au încă dimensiuni majore. Există ţări şi regiuni, în
    special în Estul şi Sudul blocului comunitar, în care sărăcia atinge limite
    extreme. Fenomenul nu-i afectează însă doar pe cei fără adăpost sau fără loc de
    muncă, ci şi pe mulţi cetăţeni care muncesc zi de zi, legal şi formal, şi tot
    nu reuşesc să facă faţă nevoilor imediate ale familiilor lor. Una dintre ideile
    care ar putea contribui la combaterea sărăciei în plan european şi despre care
    se discută din ce în ce mai mult este cea a unui salariu minim la nivelul
    Uniunii Europene.

    L-am întrebat pe eurodeputatul Victor Negrescu, membru al
    grupului Aliantei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul
    European, cât de necesar este, azi, un salariu minim european.

    Este necesar un salariu minim european,
    pentru că nu este normal ca două persoane care prestează aceeasi muncă, la
    acelaşi nivel de calitate, să fie plătite diferit în spaţiul european, deşi
    lucrează pentru aceeaşi companie şi ocupă acelaşi post. Salariul minim european
    ar permite o reducere a inegalităţilor, nu le-ar corecta definitiv, şi ar arăta
    că trăim într-o uniune socială, care ia în considerare şi nevoile angajaţilor
    europeni.


    Este însă cu adevărat realizabil
    proiectul unui salariu minim european? Cum ar trebui procedat în mod concret?

    Victor Negrescu: Pentru asta
    trebuie, în primul rând, să adoptăm o decizie la nivelul Uniunii Europene. În
    prezent se discută despre o directivă care ar seta acest salariu minim
    european. Care nu înseamnă o egalizare a salariului minim, ci înseamnă o
    raportare a salariului minim din fiecare stat membru la salariul mediu din
    fiecare stat, la nivelul productivităţii fiecărui stat. Este un prim pas spre o
    creştere a nivelului de trai. Evident, nu va fi simplu, pentru că, pe de o
    parte, avem state precum România unde lucrurile nu sunt clar setate şi dialogul
    social nu este tot timpul funcţional, şi avem state unde lucrurile merg foarte
    bine, cum este în ţările nordice, care nu au nevoie de un astfel de mecanism
    pentru a creşte salariile. Şi de aceea este important să acomodăm aceste
    diferite perspective în plan european, în aşa fel încât să nu reducem standardele
    în ţările mai avansate şi să convingem statele care nu oferă o protecţie
    socială adecvată să-şi îmbunătăţească cadrul legal folosind inclusiv această
    propunere europeană, care vine să seteze un salariu minim elementar, necesar în
    plan european.



    Să aflăm însă opinia
    eurodeputatului social-democrat Victor Negrescu despre cum ar trebui calculat
    nivelul salariului minim european?

    Acest
    salariu minim european este raportat la salariul mediu. Ar trebui să reprezinte
    undeva la 50 la sută din salariul mediu brut din fiecare stat sau 60 la sută
    din salariul median brut din fiecare stat, deci practic se raportează la
    nivelul de trai şi productivitatea muncii din fiecare stat membru. Nu vom avea
    un salariu minim în România egal cu salariul minim din Luxemburg, unde avem cel
    mai mare salariu minim din Uniunea Europeană, ci vom avea o creştere a
    salariului minim, în speranţa că ulterior vom corecta aceste diferenţe, pentru
    că la muncă egală trebuie să existe un venit egal. Şi, din păcate, avem aceste
    practici în plan european. Avem companii care, pentru acelaşi profil
    profesional, plătesc chiar de zece ori mai mult în anumite state faţă de
    statele – să zicem – din Estul Europei sau din Sudul Europei. Şi acest lucru
    trebuie corectat, iată, printr-o directivă, printr-o propunere europeană, şi eu
    cred că România trebuie să sprijine acest demers, pentru că această creştere a
    salariului minim este acompaniată şi de un sprijin financiar adecvat,
    consistent pentru IMM-uri pentru a face faţă acestor provocări. Şi această
    propunere reprezintă un proces care va dura câţiva ani. Vorbim undeva de patru
    spre cinci ani, proces de transformare, de tranziţie, acompaniat de fonduri
    europene, în aşa fel încât toată lumea să poată să acceseze şi să îşi permită
    în acelaşi timp un salariu minim decent, în fiecare stat membru.


  • Definirea politicii privind educația digitală

    Definirea politicii privind educația digitală

    În ultimul an, importanța digitalului a crescut simțitor
    în viața europenilor. Pandemia a arătat nu numai că este nevoie de o accelerare
    a dezvoltării infrastructurii digitale, ci și de o dobândire de cunoștințe noi
    întrucât domeniul în expansiune și provocările viitorului ne îndreaptă
    într-acolo.

    Parlamentul European a propus un raport prin care educația
    digitală, în care aplicațiile tehnologiei informaționale au fost mai solicitate
    ca oricând, să fie definită mai bine, politica de educație digitală să fie mai
    cuprinzătoare. Instrumentele, metodele, resursele ca și limitele care vizează
    educația digitală, riscurile care presupun acest act, sunt evaluate și concepute
    ca ele să îmbunătățească formarea cetățenilor europeni. În plus, politica de
    educație digitală îi privește și pe profesori și educatori. Certificatul
    european de competență digitală se referă la dezvoltarea cunoștințelor
    profesorilor. Iar încurajarea universităților europene online, a academiilor
    europene pentru formarea profesorilor și inițiativa europeană pentru robotică
    și inteligență artificială completează un domeniu care se profilează a fi unul
    de mare importanță. Pentru această politică privind educația digitală există și
    o cerere ca 10% din bugetul blocului european și la nivel de state membre să
    fie alocat educației.

    Victor Negrescu, europarlamentar din grupul Alianței
    Socialiștilor și Democraților Europeni, a votat raportul și a detaliat motivele
    pentru care a făcut-o.

    La
    nivelul Parlamentului european, am inițiat un raport al legislativului european
    privind modul în care putem transforma educația, inclusiv sub aspectul acesta
    al digitalizării. Principalul element este să definim ce înțelegem noi prin
    educație digitală și să stabilim, la nivel european, anumite standarde. Acest
    lucru presupune să ne asigurăm că, într-adevăr, toți cursanții, toți copiii, au
    acces la o infrastructura adecvată, că au acces la o platformă educațională
    adaptată procesului de învățare. Că ei au acces la resurse, că profesorii sunt
    stimulați în a adopta noi metode de predare digitală, că la finalul zilei
    profesorii au competențe digitale pentru a preda în formatul acesta online.
    Practic, încercăm să înțelegem ce s-a întâmplat în contextul pandemiei.

    De
    altfel, venim și cu recomandări în așa fel încât educația online să își
    îmbunătățească nivelul și actul educațional prin instrumente digitale să fie
    unul mai bun. Sunt state europene care au reușit această transformare,
    menționez aici Estonia, menționez Finlanda. Cred că este important ca toți
    copiii europeni, și în mod special cei din România, să aibă acces la cele mai
    bune formate de educație digitală, educație care este complementară educației
    tradiționale și care poate veni în sprijinul său dacă este folosită corect și
    standardele de calitate sunt menținute de toată lumea.




  • Accesul la locuinţe decente şi la preţuri abordabile pentru toţi

    Accesul la locuinţe decente şi la preţuri abordabile pentru toţi

    În sesiunea de la finalul lunii
    ianuarie, Parlamentul European a votat o rezoluție referitoare la accesul la
    locuințe decente și la prețuri abordabile pentru toți. Acest demers a fost
    inițiat de Grupul Socialiștilor și Democraților, iar unul dintre motive, de dată recentă, incidă faptul că,
    după declanșarea pandemiei de COVID-19, recesiunea economică și pierderea
    locurilor de muncă pot crește și mai mult pe termen mediu, costurile
    suplimentare pentru locuințe, precum și numărul persoanelor fără adăpost din
    Uniunea Europeană. Nici în acest moment situația nu se prezintă mai bine, după
    cum a remarcat europarlamentarul Victor Negrescu, din Grupul Socialiștilor și Democraților, care a votat
    această rezoluție.

    În primul rând costurile locuințelor au
    crescut foarte mult și, a achiziționa o locuință sau a plăti o chirie, mai ales
    în acest context, devine foarte dificilă. Foarte multe locuințe sunt
    supraaglomerate. România are cea mai mare rată în rândul statelor membre în
    ceea ce înseamnă supraaglomerarea locuințelor, deci aproape jumătate din
    locuințele existente în România sunt ocupate de foarte multe persoane,
    conducând la o supraaglomerare. Nu în ultimul rând, 4,3% din populația
    europeană nu are o locuință și sunt în jur de 700 de mii de persoane care, în
    fiecare seară, dorm pe stradă pentru că nu au acces la o locuință. Noi am
    considerat că este oportun să lansăm un plan de acțiune, la nivel european, cu
    măsuri concrete și să alocăm din banii europeni tocmai pentru a întâmpina
    aceste probleme și a oferi condiții de trai decente pentru cetățeni și accesul
    la locuințe adecvate.

    Parlamentul
    European a propus un obiectiv ca, la nivelul Uniunii Europene, să se pună capăt
    lipsei de adăpost până în anul 2030. Prin această rezoluție, legislativul
    european invită Comisia să ia măsuri mai eficiente pentru a sprijini statele
    membre în reducerea și eradicarea lipsei de adăpost, ca prioritate în contextul
    planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale.

    L-am
    întrebat pe europarlamentarul Victor Negrescu cum ar putea fi îndeplinit
    acest deziderat, ca toți cetățenii Uniunii Europene să aibă acces la locuințe
    decente, în condiții de pandemie în care la nivel european toate cheltuielile
    sunt minuțios analizate:

    Planul de Redresare reprezintă o
    soluție. Recomandările noastre din Parlamentul European sunt foarte clare! De
    exemplu, am putea să facem lucruri simple: să avem o bază de date cu locuințele
    accesibile, dar și o bază de date cu cele mai bune practici în domeniu. Ar fi
    bine să avem o evidență a locuințelor care nu sunt ocupate. Ar trebui ca
    autoritățile locale să fie sprijinite în a achiziționa locuințele neocupate
    pentru a le da o destinație socială. Ar trebui să investim în construcția de
    locuințe adaptate categoriilor care au dificultăți în a achiziționa o locuință,
    idei și proiecte care, poate, au mai fost implementate, dar nu într-o manieră
    coerentă la nivel național. Planul de Redresare și Reziliență ne-ar permite
    nouă să investim din respectivele sume tocmai pentru a face față acestei
    situații și, pe lângă planul de redresare, avem și bugetul european unde ar
    trebui să creăm un program de finanțare.


    Poate
    fi realizat acest plan nu numai în mediul urban, ci și în mediul rural?
    Europarlamentarul Victor Negrescu:

    În acordul pe care
    îl semnăm atunci când se lansează un nou program financiar european, noi
    trebuie să spunem acolo unde vrem să
    ducem acești bani. În principiu, prin programul european dedicat dezvoltării
    mediului rural, am putea să alocăm bani pentru această zonă și aceste
    investiții, inevitabil, revin în economie. Atunci când modernizăm locuințe,
    construim locuințe noi, sprijinim sectorul de construcții care este extrem de
    important la nivel național și, ulterior, acest lucru are consecințe pozitive
    în economie. De fapt, inclusiv în raportul nostru vorbim despre beneficiile
    unor astfel de investiții, adică mai exact pentru fiecare trei euro investiți
    în îmbunătățirea condițiilor de locuit, doi euro ar fi recuperați sub formă de
    economii într-un an, ceea ce înseamnă nu doar generarea de creștere economică,
    dar și acumularea de economii, ca urmare a acestor tipuri de investiții, extrem
    de importante.




  • Dreptul la deconectare după programul de telemuncă

    Dreptul la deconectare după programul de telemuncă

    În
    sesiunea de la finalul lunii ianuarie, Parlamentul European a solicitat,
    printr-o rezoluție, un act legislativ al Uniunii, care să garanteze
    lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital la încheierea programului.
    Lucrul de acasă sau telemunca a luat amploare în perioada pandemiei, o
    activitate uneori parțial reglementată. În consecință, eurodeputații au cerut
    Comisiei Europene să propună o lege care
    să le permită persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă
    în afara programului de lucru.

    Eurodeputatul Victor Negrescu, din grupul
    Socialiștilor și Democraților, a votat această rezoluție și a explicat de ce
    este necesară reglementarea acestui mod de lucru:

    Este important să
    definim acest tip de activitate, care sunt drepturile salariatului, care sunt
    obligațiile angajatorului, cum este protejat salariatul, ce tip de tehnologii
    sunt folosite, cum este protejată identitatea, cum sunt protejate datele cu
    caracter personal, cum este protejat regimul de muncă și orele prestate,
    practic toate drepturile sociale care sunt, în mod normal, aplicate pentru un
    salariat atunci când merge la locul de muncă. În acest context apare și acest
    drept la deconectare, aplicat deja în câteva state europene, în mod special în
    Franța unde practic s-a scos în evidență necesitatea de a proteja echilibrul
    între viața privată și activitatea profesională. Mai exact, un element de
    normalitate ca, după terminarea orelor de program, salariatul să nu poată fi
    solicitat în a presta activități profesionale în afara respectivului program.
    De aceea, la nivel european, considerăm oportun să definim o legislație
    deschisă, flexibilă, dar cu o serie de prevederi foarte clare în așa fel încât
    toți salariații care lucrează în regim de telemuncă să fie protejați și
    programul de muncă să fie respectat atât cât se poate.


    Eurodeputații
    consideră ca dreptul de a se deconecta este un drept fundamental, care le
    permite lucrătorilor să nu se ocupe de sarcinile de serviciu în afara orelor de
    muncă, fie că este vorba de telefoane, corespondență electronică sau alte forme
    de comunicare digitală, acest lucru trebuind să se aplice inclusiv vacanțelor
    și altor forme de concediu.

    Eurodeputatul Victor Negrescu consideră că sunt
    necesare și alte reglementări:

    Angajatul care stă acasă și
    prestează o activitate profesională ar trebui în mod normal să aibă acces la un
    dispozitiv tehnic, la un calculator furnizat de către angajator. Ar trebui, în
    mod normal, ca tot ce înseamnă programul de muncă să fie definit în baza unui
    act adițional cu respectivul angajator, ar trebui, de asemenea, ca anumite zone
    de activități să fie setate corespunzător,
    să fie protejat salariatul și în ceea ce înseamnă integritatea sa profesională,
    dar și personală.

    Este importantă o abordare europeană, adică angajatul din
    România sau angajatul din Germania sau din Spania ar trebui să beneficieze de
    aceleași drepturi și acest lucru ar trebui să se întâmple mai ales atunci când
    lucrează pentru aceleași companii angajatoare și s-a constatat, din nefericire,
    că aceleași companii angajatoare oferă poate mai multe drepturi în anumite
    state și mai puține drepturi în alte state, deși legislația este una similară.

    În consecință,
    este nevoie de o abordare europeană și tot ce avem noi ca și legislație
    națională trebuie să fie implementat. Aici avem dificultăți și acesta este
    ultimul aspect pe care vreau să-l subliniez, inspecția care se ocupă,
    autoritățile care se ocupă de drepturile sociale și de zonele de muncă nu au
    competența și nu știu cum să gestioneze astfel de situații, adică nu e ca și
    cum te duci peste salariat acasă ca să vezi problemele pe care le întâmpină. Nu
    este ca și cum, salariatul de la sine apelează la autoritate, știind care-i
    sunt drepturile. Deci iată avem nevoie
    să ameliorăm inclusiv acest proces de control pentru a proteja salariatul, dar
    și angajatorul care are nevoie să fie îndrumat corespunzător.


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Petiția semnată de circa 50.000 de persoane, privind drepturile lucrătorilor români din Uniunea Europeană dezbatută în Comisia pentru Petiții a Parlamentului European. Interviu cu europarlamentarul român Victor Negrescu.





  • O idee: Universitatea Online Europeană

    O idee: Universitatea Online Europeană

    Într-un document – cadru privind
    educația digitală la nivel european, pe care l-a prezentat recent în calitate
    de raportor al Parlamentului European pentru construcţia politicilor europene
    în acest domeniu, eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu a propus,
    printre altele, crearea unei Universităţi Online Europene. Care a fost originea
    acestei idei?

    Victor Negrescu: S-a remarcat, în contextul actualei crize
    că, într-adevăr, foarte multe zone educaționale s-au mutat în spațiul online.
    În acest context, evident, a apărut practic o nouă piață în ceea ce înseamnă
    învățământul online, la care Europa trebuie să ofere soluții, dezvoltând
    programe educaționale digitale, dar în același timp punând împreună resursele
    disponibile în domeniu.

    Practic, astfel, universitățile europene ar deveni
    competitive în raport cu concurența existentă la nivel global în materie de
    programe digitale. Și, mai mult decât atât, am putea accentua, accelera și, în
    același timp, implementa programe comune, în format online, care să permită
    studenților din tot spațiul european să acceseze cele mai bune soluții
    educaționale la costuri reduse din universitățile disponibile în spațiul
    european.

    Această Universitate Europeană digitală, sau online, ar aduce
    împreună practic universitățile din tot
    spațiul european după modelul universităților europene, conducând în final
    inclusiv la creșterea calității procesului educațional, inclusiv la nivelul
    universităților din România care oferă astfel de programe în format online.


    L-am întrebat pe eurodeputatul Victor
    Negrescu, care este și vicepreședinte
    al Comisiei pentru Educație și Cultură (CULT) a Parlamentului European, cum
    s-ar putea pune, în mod concret, bazele acestui proiect?

    Deja
    au fost discuții cu reprezentanții Comisiei Europene și cu diferiți parteneri
    din zona educațională pentru a identifica maniera prin care putem să
    implementăm acest proiect. Despre ce este vorba sau care ar putea să fie
    maniera în care această idee s-ar putea contura?

    Practic, Uniunea Europeană ar
    urma, dacă lucrurile merg așa cum au fost discutate, să lanseze un apel spre
    finanțare pentru crearea unor rețele europene în materie de educație digitală,
    specializate pe zona aceasta universitară, și aceste rețele europene ar urma
    să-și propună și să-și prezinte ofertele educaționale în format online pe o
    platformă comună europeană. Practic, va exista un singur birou, unic, o singură
    platformă online, unde studenții europeni pot să identifice aceste oferte
    educaționale, le pot accesa și, de multe ori, le vor putea accesa inclusiv
    gratuit, acolo unde aceste programe sunt disponibile astfel.


    Pe
    termen lung, s-ar putea ajunge oare ca o
    astfel de Universitate Online Europeană să poată elibera chiar diplome universitare valabile în spațiul european?

    Victor
    Negrescu: Dacă este să legăm această inițiativă de celelalte inițiative
    privind crearea universităților europene, da. Deja se pun bazele creării unor
    diplome comune la nivel european cu finanțarea Uniunii Europene. Practic, în
    prezent s-au creat mai multe consorții la nivel european, sunt mai multe
    universități din România care fac parte din astfel de consorții denumite
    Universități Europene ce astăzi lucrează pentru crearea de programe comune în format
    offline, iar pe măsură ce această dimensiune digitală va fi dezvoltată, cu
    siguranță acele programe vor avea și o dimensiune online.


    Practic, această idee
    vine ca o cupolă pentru inițiative deja existente și, mai ales, digitalizează
    învățământul universitar oferindu-i un sprijin european. Acest lucru ar
    facilita comunicarea între universități și ar îmbunătăți accesul
    beneficiarilor, adică al studenților, la astfel de cursuri. Nu în ultimul rând,
    cred că această colaborare între universități, inclusiv pe zona aceasta de
    educație digitală, va crește calitatea și va putea permite studenților să aibă
    acces la cele mai bune diplome, la diplome de calitate, la un învățământ de
    calitate și, de ce nu, poate, în final, la diplome recunoscute în toată lumea,
    cu o recunoaștere în mod special la nivel european.



  • Amendamente pentru educaţie şi sectorul cultural şi creativ

    Amendamente pentru educaţie şi sectorul cultural şi creativ

    Amendamentele europarlamentarului Victor Negrescu (PSD/S&D), privind alocarea de resurse financiare pentru educaţie şi sectorul cultural şi creativ au fost votate în Parlamentul European. Membrii Comisiilor pentru Bugete şi pentru Afaceri Economice din Parlamentul European au votat într-o şedinţă comună amendamentele prin care se recomandă alocarea a minimum 10% pentru educaţie şi a 2% pentru sectorul cultural şi creativ în Planul European pentru Relansare şi Rezilienţă.



    Am susţinut de la începutul pandemiei faptul că orice relansare economică şi socială reală trebuie să pornească de la educaţie şi de la formarea adulţilor pentru această perioadă plină de provocări. Creşterea competenţelor digitale, îmbunătăţirea nivelului de pregătire, adaptarea profesiilor la noul context, modernizarea şcolilor şi universităţilor, accesul tuturor la infrastructură şi educaţie digitală de calitate sunt doar câteva din aspectele care trebuie prioritizate în planurile naţionale de relansare şi rezilienţă, a declarat Negrescu.



    Tot în această logică, industriile cele mai atinse de pandemie, printre care se numără sectorul cultural şi creativ, turismul şi HORECA, trebuie sprijinite consistent. Nu în ultimul rând, IMM-urile trebuie să beneficieze de un sprijin activ şi adaptat nevoilor curente. Pornind de la aceste recomandări, statele membre, şi includ aici România, trebuie să îşi dezvolte planuri naţionale care să ţină cont de solicitarea instituţiilor europene, a adăugat Victor Negrescu.



    S-a decis, de asemenea, alocarea a 20% pentru dezvoltarea sectorului digital european, 40% pentru protejarea mediului, dar şi a minimum 7% pentru sectoarele prioritare. Tot în cadrul documentului aprobat sunt prevăzute obiective esenţiale pentru finanţarea schemelor de sprijin precum Garanţia Europeană pentru Tineret şi Garanţia Europeană pentru Copii.

  • Colaborare cu statele care se află în topul atragerii de bani europeni

    Colaborare cu statele care se află în topul atragerii de bani europeni

    Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a declarat miercuri că România trebuie să fie mai activă în colaborarea cu statele care se află în topul atragerii de fonduri europene, cum ar fi Finlanda şi Polonia.



    Pentru atragerea banilor europeni este nevoie de un larg consens, pentru asta e nevoie de simplificare, nevoia de standardizare, nevoia de profesionalizare, în ceea ce înseamnă modul în care lucrăm şi atragem aceste resurse europene. Avem nevoie să investim în oameni, la nivel local şi la nivel naţional, în cei care lucrează la elaborarea proiectelor şi în cei care lucrează zi de zi pentru ca aceste resurse europene să ajungă la beneficiari, a spus Negrescu la o dezbatere online.



    El a adăugat că Uniunea Europeană oferă României foarte multe oportunităţi în ceea ce priveşte atragerea banilor europeni, iar în perioada 2021-2027 ţara noastră poate folosi peste 85 de miliarde de euro.



    La noi sunt foarte multe studii demarate, sunt foarte multe idei demarate, dar nu avem o coerenţă, nu avem o programare sistemică a ceea ce intenţionăm să facem cu aceste resurse europene, în aşa fel încât acestea să ajungă la beneficiarii reali, a spus Negrescu. El a afirmat că digitalizarea trebuie să fie pe un loc important în ceea ce priveşte priorităţile.



    Europarlamentarul a adăugat că trebuie alocate fonduri de 30% pentru zona de ecologie, 25% dintr-un program dedicat dezvoltării locale şi rurale care merge pe zona de dezvoltare a competenţelor digitale şi pe zona de digitalizare, inclusiv pe educaţia digitală. Aceste cifre trebuie să se regăsească în practică, în modul în care viitoarea guvernare va aborda atragerea banilor europeni, a precizat Negrescu. El a menţionat că Planul naţional de relansare şi rezilienţă reprezintă un element central în viziunea PSD.

  • Strategii și mijloace de modernizare a educației

    Strategii și mijloace de modernizare a educației

    Criza declanșată
    de pandemia de Covid-19 a pus educația în fața unor noi provocări. A devenit
    din ce în ce mai evidentă nevoia modernizării sistemelor de învățământ, la
    nivel global. Acest proces impune însă noi strategii în domeniu și,
    bineînțeles, mijloace suplimentare.


    Ne dă detalii eurodeputatul social-democrat
    Victor Negrescu, vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură (CULT) a
    Parlamentului European:


    Este
    absolut necesar să pornim pe noi repere. Comisia Europeană și Parlamentul
    European lucrează la elaborarea unei noi strategii în materie, o strategie care
    să scoată în evidență obiective clare, practic cu un plan coerent, cu momente
    de analiză și cu o bugetare adecvată pentru că ce a lipsit în agenda precedentă
    a fost faptul că nu am avut un buget dedicat și nu am avut obiective
    cuantificabile și măsurabile pe tot parcursul implementării agendei.

    Am avut
    multe strategii naționale, inclusiv europene în materie și este timpul să avem
    un impact real. În sensul acesta am elaborat, spre exemplu, un proiect pilot
    care va permite accesibilizarea zonelor unde nu există acces la internet și
    unde sunt copii care au nevoie de acces la educație digitală și acest
    proiect-pilot sper ca să înceapă să fie implementat încă din toamna acestui an.
    Deci practic sunt demersuri care sunt realizate inclusiv de mine în plan
    european.



    Pentru a garanta
    succesul noilor inițiative, factorii care pot contribui activ la implementarea
    noilor strategii trebuie aduși laolaltă, crede Victor Negrescu:

    Plecând de la
    aceste exemple pozitive trebuie să avem o implicare foarte clară a celor care
    sunt interesați de zona de educație. Mă refer aici la profesori, la părinți, la
    elevi, la studenți, la autorități locale, la asociații și antreprenori. Trebuie
    ca acești actori să devină co-creatori ai proceselor și de aceea eu aș
    recomanda crearea unor platforme naționale și a unei platforme europene unde
    acești actori să fie implicați și unde să se lucreze alături și împreună cu
    acești actori în implementarea proiectelor.

    Mai mult decât atâta, pe lângă
    partea de monitorizare, aș accentua difuzarea exemplelor de bună practică și
    chiar discutam cu experți în materie… De exemplu, noi nu știm ce s-a
    întâmplat în Italia pe zona de educație. Sau ce se întâmplă în Danemarca. Și ei
    nu știu exemple pozitive care au fost implementate inclusiv în anumite zone din
    România. Și acest lucru dăunează, pentru că nu ne folosim aceste experiențe
    extrem de importante pe care fiecare le-a dezvoltat. Deci schimbul de bune
    practici e foarte important, schimbul de materiale…

    Pe lângă toate aceste
    chestiuni, este necesar să implementăm o chestiune extrem de importantă,
    promisă de Comisia Europeană, care se numește Garanția pentru copii… Practic,
    este un mecanism european prin care vom monitoriza faptul că fiecare copil din Europa are acces
    la anumite facilități și pentru respectivul copil urmând să fie alocate resurse
    financiare dedicate. Adică, practic, o personalizare a resurselor financiare.
    În loc să finanțăm doar programe – care urmează să continue, evident – să
    finanțăm exact copilul care are nevoie de sprijin printr-o serie de soluții
    specifice, inclusiv financiare, dedicate respectivului copil, de la vouchere
    până la alte instrumente specifice.

    Deci practic Europa trebuie să meargă la
    firul ierbii atunci când actorii naționali nu sunt în stare să facă anumite
    lucruri, cum s-a demonstrat, din păcate, în România. Eu, personal, susțin ca
    Europa să intervină la firul ierbii și atunci actorii aceștia pe care tocmai
    i-am enumerat sunt relevanți în elaborarea de proiecte cu impact imediat.


    Nicio strategie,
    oricât de bine pusă la punct ar fi, nu se poate aplica fără mijloace. Într-un
    document – cadru privind educația digitală la nivel european, pe care l-a
    prezentat în calitate de raportor al Parlamentului pentru construcţia
    politicilor europene în acest domeniu, eurodeputatul Victor Negrescu a cerut ca
    10 la sută din fondurile Planului de relansare european menit să ajute la
    repararea prejudiciilor economice și sociale produse de pandemia de Covid-19 să
    fie alocate special pentru educație.

    Victor Negrescu: Există
    instrumente, în acest plan de relansare, precum instrumentul pentru reziliență,
    unde am putea solicita statelor membre, foarte clar, să vină cu proiecte în
    materie. De fapt, fiecare stat membru trebuie să vină cu un plan național de
    relansare și acolo putem introduce acest aspect. Și mai mult, putem monitoriza
    implementarea proiectelor folosind instrumentul semestrului european, care
    include deja zona de educație, dar care ar trebui dotat cu capacități suplimentare
    în așa fel încât acești bani să ajungă chiar acolo unde este nevoie. Mă refer
    aici la educație, educație continuă, formare profesională, practic la tot ce
    înseamnă creșterea competențelor și, în consecință, a productivității
    europenilor.


  • Digitalizarea educaţiei în Uniunea Europeană

    Digitalizarea educaţiei în Uniunea Europeană

    În 2018, Comisia Europeană a lansat un Plan de Acțiune
    privind Educația Digitală. Între timp, pandemia și trecerea la forme online de
    învățământ au arătat clar nevoia accelerării digitalizării educației. Recent,
    eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu, vicepreședinte al Comisiei pentru
    Educație și Cultură (CULT) a Parlamentului European şi raportor al
    Parlamentului pentru construcţia politicilor europene în acest domeniu, a
    prezentat un document – cadru privind educația digitală la nivel european.


    Victor Negrescu: Este clar că
    Uniunea Europeană are nevoie de o strategie coerentă în ceea ce înseamna
    implementarea unor politici în materie de educaţie digitală. Documentele, aşa
    cum au fost gândite iniţial, erau destul de ambiţioase dar, clar, nu erau
    adaptate contextului în care ne aflăm astăzi. Mă refer aici la faptul că
    această formă de educaţie trebuie să fie accesibilă tuturor şi că trebuie ca,
    împreună, la nivel european, toate statele membre să conlucreze în aşa fel
    încât să ne atingem un obiectiv maximal, ca fiecare copil din Europa să poată
    profita de o astfel de facilitate. Din păcate, am văzut că educaţia digitală a
    devenit oarecum un privilegiu. Foarte mulţi copii europeni n-au avut acces la
    această formă de educaţie. Avem exemple nefericite, cum este cazul României,
    unde treizeci şi ceva la sută dintre copii nu au avut acces la educaţie digitală,
    dar avem şi exemple pozitive, unde ne apropiem de sută la sută din copii care
    au avut acces la o formă de educaţie digitală.



    L-am întrebat pe
    eurodeputatul Victor Negrescu cum a intervenit criza Covid-19 în procesul
    promovării educației digitale:

    Criza a făcut în aşa fel încât să conştientizăm de ce sunt importante
    mijloacele digitale pentru zona de educaţie. Am văzut că nu avem instrumente
    adaptate, că nu am pregătit suficient profesorii, că nu ne-am gândit să-i formăm
    şi să investim în părinţi, care au un rol important în această formă de învăţământ,
    că nu avem programe adaptate formei de educaţie digitală. Practic, am
    conştientizat că, de fapt, nu avem posibilitatea să implementăm la scară largă
    educaţia digitală. Pandemia ne-a provocat să ne mişcăm mai repede şi sper că a
    facut decidenţii să conştientizeze că este timpul să acţioneze acum, nu mai
    târziu, pentru că, cu cât pierdem timpul, cu atât mai mult copiii riscă să fie
    afectaţi.


    Care ar fi prioritățile pe care ar trebui să se axeze un Plan
    revizuit de Acțiune privind Educația Digitală? Victor Negrescu,
    vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură a Parlamentului European:

    Parlamentul European vrea să
    joace un rol extrem de activ în ceea ce înseamnă fundamentarea viitoarelor
    politici europene în materie de educaţie şi în mod special de educaţie
    digitală. Lucrăm la un raport, vom avea o rezoluţie a Parlamentului European pe
    zona de educaţie, pe care am propus-o, şi, iată, am lansat recent, practic, un
    document de lucru care prezintă viziunea Comisiei noastre, Comisia responsabilă
    de educaţie, şi a Parlamentului European privind această agendă viitoare în
    materie de educaţie digitală. Acolo spunem foarte clar: în primul rând trebuie
    să punem accent pe zona de accesibilitate. Toţi
    copiii din Europa trebuie să aibă acces la această oportunitate. Asta
    înseamnă investiţie în infrastructură, investiţie în conexiunea la internet,
    înseamnă programe adaptate…

    De asemenea, trebuie să investim foarte mult în tot
    ce înseamnă partea de calitate a educaţiei, trebuie să pregătim profesorii,
    trebuie să investim în părinţi, trebuie să avem software adaptat, trebuie să
    avem o practică, un format adaptat procesului educaţional. Şi ce scrie foarte
    clar în acel raport, şi aici e viziunea Parlamentului European, care e extrem
    de importantă: cerem alocarea unor sume de bani foarte clare pentru educaţie.
    Avem multe programe europene, Erasmus de exemplu, dar şi alte surse de
    finanţare care ating parţial zona de educaţie, dar nu avem totul într-un singur
    program. De aceea, noi solicităm o corelare a acestor iniţiative, a acestor
    surse de finanţare în jurul unui program strategic pentru educaţie. Şi mai mult
    decât atât, am solicitat ca în Planul de relansare european să existe o alocare
    specială pentru educație, pentru formare continuă, şi am cerut în numele
    Parlamentului European ca 10% din Planul de relansare să fie distribuit către
    aceste zone de formare a resurselor umane, esenţiale, în opinia noastră, pentru
    a construi un viitor sustenabil pentru Europa.

    Să mai notăm că documentul elaborat de eurodeputatul Victor
    Negrescu propune, printre altele, crearea unei Universităţi Online Europene,
    care să preia conţinut de la mai multe universităţi consacrate din spaţiul european,
    idee asupra căreia vom reveni într-o emisiune viitoare.