Radio România Internațional

Tag: Viktor Orban

  • Nachrichten 18.12.2018

    Nachrichten 18.12.2018

    Bukarest: Im westrumänischen Temeswar ist auch am Dienstag den Opfern der antikommunistischen Revolution von 1989 gedacht worden. Am 18. Dezember 1989 wurden mehrere junge Menschen auf den Treppen vor der orthodoxen Kathedrale der Stadt erschossen. Am Dienstag sollen in Erinnerung an den damaligen Tag vor 29 Jahren Kerzen angezündet werden. Am Montag war offizieller Trauertag in der Stadt, in der die antikommunistische Revolution begann. Mehr als 1000 Menschen verloren bei den landesweiten Protesten gegen das Regime zwischen dem 16. und 25. Dezember ihr Leben, weitere 3400 wurden verletzt. Rumänien war das einzige Land im Ostblock, in dem die Wende mit Gewalt herbeigeführt wurde. Diktator Nicolae Ceausescu und seine Frau Elena wurden zum Tode verurteilt und am ersten Weihnachtstag hingerichtet.



    Bukarest: In Rumänien ist am Dienstag ein Programm zur Förderung des Recyclings von Elektroschrott angelaufen. Interessierte Bürger können einen Gutschein im Wert von umgerechnet bis rund 90 Euro bekommen, um sich ein neues Haushaltsgerät zu kaufen. Dafür müssen sie ein altes Gerät zum Händler bringen. Insgesamt 60.000 Gutscheine sollen ausgegeben werden. Umweltministerin Graţiela Gavrilescu zufolge werde die Maßnahme auch zu mehr Stromeinsparungen führen. Das Pendant zu diesem Programm, bei dem Altautos verschrottet werden, ist besonders erfolgreich.



    Bukarest: Am Mittwoch soll die Tagung des Obersten Landesverteidigungsrates wiederaufgenommem werden. Der rumänische Staatschef Klaus Iohannis hatte die Tagung auf Aufforderung der Mitglieder des Rates am 11. Dezember suspendiert. Laut der Präsidialverwaltung standen auf der Tagesordnung bedeutende Themen im Bereich Verteidigung, die zu längeren Diskussionen geführt haben. Themen der Gespäche waren, unter anderen, die Projekte zur Ausrüstung der rumänischen Streitkräfte in der Zeitspanne 2019-2028, der Plan der Auslandsmissionen und -operationen der rumänischen Streitkräfte für 2019 und das Aktivitätsprogramm des Obersten Verteidigungsrates im nächsten Jahr.



    Brüssel: Der rumänische Verteidigungsminister
    Gabriel Leş ist am Dienstag im NATO- Hauptquartier in Brüssel mit dem NATO
    Generalsekretär Jens Stoltenberg zusammengekommen. Die Gespräche bezogen sich
    auf die Entwicklungen der Sicherheitslage in der Schwarzmeerregion, die
    Verteidigung der Ostflanke, die Vorbereitungen für die Übernahme der
    EU-Ratspräsidentschaft durch Rumänien am 1. Januar 2019, sowie die Prioritäten
    Bukarests für diese Amtszeit. Laut einer Mitteilung des
    Verteidigungsministeriums war das Treffen ein Einlass dafür, erneut das
    Engagement Rumäniens gegenüber den euroatlantischen Werten sowie gegenüber der von der NATO geförderten
    Sicherheit und Verteidigung hervorzuheben.



    Wien: Die Verbindungen zwischen Europa und Afrika nehmen zu und es gehe darum, das Verhältnis zu verändern – während Europa früher Hilfestellung leistete, müsse es jetzt zu einer Beziehung zwischen gleichrangigen Partnern kommen, die kooperieren und sich zusammen entwickeln wollen, sagte Rumäniens Präsident Klaus Iohannis auf dem Europa-Afrika Forum in Wien. Rumänien werde für eine konsequente Unterstützung der Allianz zwischen den beiden Kontinenten eintreten, sagte Iohannis, der im Kontext die Studienplätze für junge Menschen aus Afrika erwähnte. Das Forum Europa-Afrika will die Partnerschaft der EU mit dem benachbarten Kontinent stärken und setzt den Schwerpunkt auf nachhaltige Investitionen, Beschäftigung und Digitalisierung.

  • UE și provocarea iliberalismului

    UE și provocarea iliberalismului

    Termen nou care
    se pregăteşte să intre în dicţionarele explicative, iliberalismul a fost
    lansat, se pare, de premierul ungar Viktor Orban la o şcoală de vară, organizată
    în România. Liderul politic de la Budapesta ar fi afirmat că vrea să facă din
    Ungaria un stat iliberal şi a dat ca exemplu Rusia condusă de Vladimir Putin. O
    definiţie a termenului de iliberalism a fost oferită de comisarul european
    pentru afaceri economice şi financiare Pierre Moscovici după un incident
    petrecut la sfârşitul lunii octombrie când oficialul european a respins
    proiectul de buget al Italiei, cerând coaliţiei populiste de la Roma să
    prezinte un buget revizuit. Un europarlamentar italian, într-un gest
    provocator, şi-a scos un pantof şi l-a apăsat pe foile cu însemnări ale
    comisarului. În replica lui Pierre Moscovici se regăseşte, practic, şi o
    definiţie a iliberalismului: Când începem să tratăm în mod violent
    instituţiile, când începem să călcăm pe reguli, inclusiv cu pantofii, avem un
    fel de deviere lentă spre ceea ce se numeşte democraţie illiberală, adică lipsă
    de respect faţă de libertatea presei, libertatea justiţiei şi instituţiile
    politice.


    În perspectiva
    preluării de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene,
    Reprezentanţa Comisiei Europene a organizat recent la Bucureşti o dezbatere la
    care au fost invitaţi lideri de partid şi care a vizat provocări pentru Uniunea
    Europeană, una dintre ele fiind iliberalismul. Fostul comisar european pentru
    agricultură, Dacian Cioloş, a oferit o altă definiţie: Iliberalismul,
    iliberalismul european, din punctul meu de vedere, este de fapt o formă de
    ipocrizie a celor care beneficiază de Uniunea Europeană, nu refuză fondurile
    europene, nu refuză libera circulație a persoanelor, dar ponegresc Uniunea
    Europeană, lovind exact în valorile ei. Cei care abordează ideologia
    iliberalistă, de fapt, sunt împotriva Uniunii Europene, De fapt spun și ei că
    Uniunea Europeană nu funcționează întotdeauna corect – și asta spuneam și eu -
    că sunt lucruri de corectat, dar nu vin cu soluțiile și vin doar cu criticile
    și se limitează la asta.


    Ex-comisarul
    Dacian Cioloş propune metode de combatere a iliberalismului    : Cred că ar fi nevoie să inventăm la nivel european forme de democrație
    participativă în care cetățenii să se poată exprima mai mult și nu doar o dată
    la 5 ani când au loc alegeri europene care sunt irelevante pentru că ele sunt
    acaparate de agende politice interne și avem nevoie de forme de democrație
    participativă în fiecare an, unde cetățenii europeni angajați să poată să își
    spună cuvântul, părerea. Avem nevoie și să definim mai clar care este
    plusvaloarea adusă de politicile europene și să focalizăm, să canalizăm politicile,
    regulamentele europene, legislaţia europeană și fondurile europene spre acele
    domenii de plusvaloare europeană pentru ceea ce face, pentru ceea ce aduce în
    plus Europa față de ceeea ce pot aduce statele ca instituție să fie mult mai
    vizibil și să se vadă în mod clar
    complementaritatea.


    Confruntarea
    dintre reprezentanţii cetăţenilor angajaţi și iliberali este vizibilă în
    spaţiul european, acolo unde a înlocuit clasica dispută dintre forţele de
    stânga şi cele de dreapta. Chiar şi în Parlamentul European, principalele
    grupuri politice, cel al popularilor şi cel al Socialiştilor fac front comun
    împotriva derapajelor de la democraţie sau pentru a gestiona, de exemplu, Brexit-ul,
    o lovitura dată de iliberalism în Marea Britanie.

  • Statul de drept în Ungaria: Parlamentul cere UE să acţioneze

    Statul de drept în Ungaria: Parlamentul cere UE să acţioneze

    Parlamentul European a denunțat, săptămâna aceasta, încălcarea de către Ungaria a valorilor prevăzute în Tratatul Uniunii Europene și a cerut lansarea procedurilor prevăzute de Articolul 7 din Tratat. În ultimă instanță, acest lucru ar putea duce la sancționarea Ungariei prin suspendarea dreptului de vot al Ungariei în Consiliul Uniunii Europene.

    Parlamentul European i-a cerut, în premieră, Consiliului Uniunii Europene să se pronunțe cu privire la încălcarea de către guvernul de la Budapesta a valorilor fundamentale ale UE, așa cum sunt statuate în Articolul 2 al Tratatului Uniunii. Este vorba de lansarea procedurilor prevăzute de Articolul 7 din Tratat, care pot duce la sancțiuni care include suspendarea dreptului de vot al reprezentanților Budapestei în Consiliul Uniunii Europene. Decizia de miercuri a legislativului a întrunit voturile cele două treimi din voturi necesare pentru adoptarea sa și a fost precedată de dezbateri în cadrul cărora a fost prezentat raportul cu privire la Ungaria. Raportorul Parlamentului European în acest caz a fost eurodeputatul Judith Sargentini, din grupul verzilor:

    Articolul 2 al Tratatului Uniunii Europene afirmă că Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv drepturile persoanelor care aparțin minorităților. În continuarea textului se spune că aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate bazată pe pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați. Prin semnarea Tratatului Uniunii Europene, toate statele membre și-au luat un angajament și au recunoscut obligația de a apăra, respecta și promova aceste valori indiferent de diferențele dintre viziunile lor politice. Își îndeplinesc aceste angajamente toate statele membre? Mă tem că nu. Guvernul ungar a adus la tăcere mass-media independentă. Prin aducerea mediului universitar sub control, generațiile viitoare nu vor învăța să aprecieze gândirea critică. A înlocuit judecătorii independenți cu unii care au legături strânse cu regimul. A decis care biserici au dreptul de a-și exercita libertatea religioasă și care nu. A făcut mizerabilă viață ONG-urilor care furnizează servicii cetățenilor cu nevoi speciale, cum sunt persoanele fără adăpost, migranți și grupuri marginalizate cum sunt romii. Ca o sfidare în plus, astfel de servicii ușurează munca autorităților locale și sunt deseori finanțate cu fonduri europene. Dincolo de toate acestea persoane din guvern s-au îmbogățit, dar au îmbogățit și membri ai familiilor lor și prieteni, din fonduri publice formate din banii plătitorilor de taxe europeni

    Activarea procedurilor prevăzute de Articolul 7 nu duce, automat, la sancționarea Ungariei. Urmează un proces lung și laborios, care include analize în Consiliul Uniunii Europene, noi discuții la Parlament și în Comisie și, în cele din urmă, un vot în Consiliul European care, pentru ca sancțiunile să poată fi aplicate, necesită unanimitatea membrilor. O astfel de unanimitate este, de altfel, îndoielnică, dat fiind că Polonia a anunțat că nu va vota pentru sancționarea Ungariei. Polonia este, ea însăși, de anul trecut, supusă procedurilor prevăzute de Articolul 7, iar Ungaria a anunțat, anterior, că va bloca sancționarea acestei țări.


  • La Hongrie et l’article 7

    La Hongrie et l’article 7

    Avec 448 voix pour, 197 contre et 48 abstentions, le Parlement européen a décidé mercredi de demander à l’Union de réagir à la menace qui plane sur le respect des valeurs européennes en Hongrie, et d’activer la procédure dite de l’article 7. Qualifié souvent de véritable arme nucléaire institutionnelle, cet article risque de mener à la suspension du droit de vote du pays concerné au Conseil de l’UE. Le vote de mercredi succède à un débat, mardi, à Bruxelles, en marge d’un rapport où le premier ministre Viktor Orban et son parti, le Fidesz, sont accusés de corruption, de violation des droits des minorités, d’abus envers les migrants et d’érosion de la liberté de la presse et des libertés sociales et académiques. De l’avis de la députée européenne Judith Sargentini, auteur du dit document et membre du groupe des Verts, la Hongrie bafoue les principes européens et s’éloigne de l’image d’une démoratie entièrement fonctionnelle.

    Cela fait 8 ans déjà que le pays est en chute libre et que ses citoyens voient leurs libertés entravées. En plus, les derniers changements de la loi électorale en Hongrie font qu’à l’heure où l’on parle, l’opposition politique a du mal à dérouler des campagnes électorales censées déboucher sur des élections correctes. C’est la première fois que le Parlement européen use de son droit d’initiative pour demander au Conseil européen de se prononcer sur la situation de l’Etat de droit en Hongrie. La procédure enclenchée par l’orgqne législatif européen avait déjà été déclenchée cette année une première fois par le Conseil contre la Pologne.

    Dans un discours sur l’Etat de la nation prononcé le jour du vote, le chef de la Commission européenne, Jean-Claude Juncker avait affirmé que l’Exécutif européen est prêt à activer l’article 7 pour lutter contre toute atteinte portée à l’Etat de droit. Le vote contre le pouvoir de Budapest montre que de plus en plus de conservateurs et de chrétiens-démocrates sont las de défendre cet enfant rebelle de l’Europe centrale qu’est Viktor Orban.

    Lors d’un discours qualifié d’arrogant, celui-ci a critiqué le rapport de Judith Sargentini, en affirmant ne pas céder au chantage: c’est une insulte à l’adresse de la Hongrie, a-t-il lancé, en ajoutant on ne peut pas accuser mon pays de vouloir rester un territoire sans immigrants illégaux. Pour sa part, le Ministère des Affaires Etrangères de Budapest a qualifié le vote d’acte de vengeance mesquine de la part des politiciens pro-immigration.

    Après la demande des eurodéputés mercredi, il revient aux gouvernements des Etats membres de se prononcer en faveur de la mise en place des sanctions contre la Hongrie. Un scénario peu probable, vu que Varsovie a déjà annoncé s’y opposer. Pourtant, le vote reste un avertissement que l’Europe lance aux leaders et à leurs partis adeptes de soi-disant démocraties libérales au sein desquelles ils s’arrogent le droit de fouler aux pieds les valeurs européennes et les principes de l’Etat de droit. La Roumanie aussi est entrée dernièrement dans le collimateur de Bruxelles, après les modifications apportées aux lois de la justice et aux codes pénaux et surtout, suite à la récente intervention musclée des Gendarmes lors de la manifestation antigouvernementale du 10 août dernier. (trad.Ioana Stancescu)

  • De la starea Uniunii la articolul 7

    De la starea Uniunii la articolul 7

    Cu
    peste două treimi din voturi, legislativul european a decis, miercuri, să ceară
    Comisiei Europene să activeze, în cazul Ungariei, Articolul 7 din Tratatul
    Uniunii    , prin care o ţară membră poate rămâne fără drept de vot în Consiliul
    Uniunii. Votul este urmarea unui raport dezbătut în ajun care denunţă puterea
    de la Budapesta pentru corupţie, încălcarea drepturilor minorităţilor, abuzuri
    faţă de migranţi, restricţionarea libertăţii presei şi a libertăţilor sociale
    şi academice.


    Autoarea documentului, europarlamentara olandeză Judith
    Sargentini, membră a grupului Verzilor, consideră că Ungaria nu susţine
    principiile europene şi nu e o democraţie complet funcţională    . Ţara a alunecat
    în jos, în ultimii opt ani, iar cetăţenii întâmpină dificultăţi în a-şi exprima
    părerea. Totodată – a mai spus eurodeputata olandeză – legislaţia electorală
    s-a modificat iar partidele de opoziţie desfăşoară cu greu campanii pentru
    alegeri corecte    .


    Este pentru prima dată când Parlamentul European şi-a folosit
    dreptul de iniţiativă pentru a solicita Consiliului să ia o decizie cu privire
    la situaţia statului de drept al unei ţări membre. În cazul Poloniei, procedura
    a fost lansată de Comisia Europeană în decembrie anul trecut. În ziua votului,
    preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, afirmase, în discursul
    despre starea Uniunii, că executivul european se opune atingerilor aduse statului
    de drept şi că orice pericol care planează asupra acestuia reclamă activarea articolului
    7.


    Votul împotriva puterii de la Budapesta arată că mulţi conservatori şi
    creştin -democraţi au obosit să-l apere pe cel considerat copilul rebel al
    Europei centrale, premierul Viktor Orban. În dezbaterile de marţi care au
    precedat votul, acesta a rostit un discurs calificat ca sfidător, în care a abuzat
    de cuvinte ca Ungaria şi ungar şi a înfierat raportul declanşator al
    procedurii de sancţionare. Orban a spus că raportul insultă Ungaria şi foloseşte
    standarde duble    . Ungaria nu poate fi condamnată pentru că doreşte să fie o ţară
    fără migranţi ilegali, a zis Orban.


    Articolul 7 Nu a fost activat niciodată de la fondarea Uniunii


    Ministerul ungar de Externe a numit votul o
    răzbunare meschină a politicienilor pro-imigraţie. Articolul 7 este supranumit
    arma nucleară a UE, căci poate duce la suspendarea dreptului de vot
    în cadrul Consiliului. Nu a fost activat niciodată de la fondarea Uniunii. Penalizarea
    Ungariei este, si ea, puţin probabilă, deoarece are nevoie de aprobarea unanimă
    a guvernelor din ţările membre, iar Polonia a anunţat deja că se va opune
    oricăror sancţiuni impuse de blocul comunitar Budapestei.


    Votul de miercuri
    este, totuşi,     un avertisment lansat liderilor şi guvernelor tentate de ceea ce
    politologii numesc democraţia iliberală    , una aproximativă în care câştigătorii
    alegerilor îşi imaginează că majorităţile pe care le deţin legitimează acţiuni discreţionare,
    contrare principiilor statului de drept. Modificările controversate şi
    contestate aduse legilor justiţiei şi codurilor penal si de procedură penală si,
    recent, intervenţia în forţă a jandarmilor la mitingul antiguvernamental din 10
    august au adus şi puterea de stânga de la Bucureşti în colimatorul apărătorilor
    intransigenţi ai statului de drept şi ai valorilor Uniunii.

  • PE cere declanșarea procedurilor articolului 7 pentru Ungaria

    PE cere declanșarea procedurilor articolului 7 pentru Ungaria


    Reunit în sesiune plenară la Strasbourg, Parlamentul European a votat, miercuri, lansarea aşa-numitei proceduri a articolului 7 din Tratatul de la Lisabona contra Ungariei, informază Reuters, citat de Agerpres.



    Forul european a adoptat raportul elaborat de eurodeputata ecologistă Judith Sargentini, cu 448 voturi pentru, 197 voturi contra şi 48 de abţineri. Documentul denunță o serie de îngrijorări referitoare la încălcarea libertăţilor şi valorilor UE. Printre aceste se numără funcţionarea sistemului constituţional şi electoral, independenţa judiciară, corupţia şi conflictele de interese, libertatățile de exprimare, de religie, de asociere și cea academică, dreptul la tratament egal, drepturile unor minorităţi, inclusiv comunitatea Roma şi comunitatea evreiască, drepturile fundamentale ale migranţilor, solicitanţilor de azil şi refugiaţilor și altele.


    Astfel, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să reacţioneze prin lansarea proceduri a articolului 7.



    După votul de astăzi, statelor membre UE trebuie să aprobe constatările legislativului european printr-un vot cu o majoritate de patru cincimi din membrii Consiliului European.



    Reacție furibundă a premierului maghiar



    Prezent la reuniunea de la Strasbourg, premierul Ungariei, Vikor Orban, a criticat dur raportul adoptat de Parlamentu European. Șeful executivului de la Budapesta consideră votul un “abuz de putere” și o încălcare a tratatului de bază al Uniunii Europene. “Spuneţi nici mai mult nici mai puţin decât că poporul ungar nu poate decide singur ce este în propriul interes. Credeţi că ştiţi mai bine ce vrea poporul ungar”, a declarat oficialul maghiar în fața europarlamentarilor. “Ungaria va fi condamnată pentru că poporul ungar a decis că această ţară nu va fi o ţară de migranţi. Trebuie să resping ameninţările, şantajul, defăimarea de către forţele care îi susţin pe migranţi”



    O reacție vehementă a venit, ulterior adoptării raportului, și din partea ministrului maghiar de Externe, Peter Szijjarto, care a anunțat că Ungaria va contesta votul de miecuri deoarece nu au fost luate în considerare și abținerile ceea ce, în opinia sa, a schimbat rezultatul votului. “Decizia de astăzi a Parlamentului European nu a fost altceva decât o răzbunare meschină a politicienilor pro-imigraţie împotriva Ungariei. […] Hotărârea a fost luată în mod fraudulos şi contravine normelor relevante prevăzute de tratatele europene.”



    Fragmente din dezbaterea privind situația din Ungaria (subtitrarea în limba engleză)




    Ce repecursuni are votul din Parlamentul European asupra Ungariei



    Partea din articolul 7 al Tratatului UE pentru care eurodeputaţii au cerut să fie declanşată după votul de miercuri priveşte numai etapa preventivă, nu încă şi cea care prevede sancţiuni, mai informează Agerpres. Mecanismul preliminar are în vedere să se constate existența unui risc real de încălcare gravă a valorilor europene în Ungaria, în urma măsurilor întreprinse de guvernul condus de Viktor Orban.



    Articolul 7 este prevăzut ca ultimă soluţie pentru a exercita presiuni asupra unei ţări unde instituţiile europene consideră că există un risc de încălcare gravă şi persistentă a valorilor UE, inclusiv a statului de drept.


  • 12.09.2018 (mise à jour)

    12.09.2018 (mise à jour)

    Entretien — Le président de la Roumanie, Klaus Iohannis, a reçu ce mercredi le premier ministre néerlandais, Mark Rutte, en visite à Bucarest. A cette occasion, le chef de l’Etat roumain a déclaré que la relation de la Roumanie avec les Pays-Bas avait une importante composante aussi bien économique que sociale, vu les 30.000 ressortissants roumains qui vivent sur le territoire néerlandais. Les deux hommes ont également abordé l’avenir de l’Union européenne, M. Iohannis estimant que Bucarest et La Haye œuvraient pour la consolidation du bloc communautaire, même s’ils ne partagent pas les mêmes opinions sur tous les dossiers. Le président de la Roumanie et le chef du gouvernement des Pays-Bas ont également discuté de sujets tels l’adhésion de Bucarest à l’espace Schengen, la migration, le Brexit et la présidence roumaine du Conseil de l’UE, au premier semestre de l’année prochaine.



    Visite — Le commissaire européen à l’agriculture et au développement rural, Phil Hogan, commencera jeudi une visite de deux jours, a annoncé la Représentation de la Commission européenne à Bucarest. Le responsable communautaire aura des entretiens avec la première ministre Viorica Dăncilă et avec le ministre de l’agriculture et du développement rural, Petre Daea. Le commissaire Phil Hogan rencontrera également des représentants des associations de fermiers et s’entretiendra avec des habitants de la région de Cluj (nord-ouest), sur le thème « Un budget moderne pour une Union plus forte ».



    Maroc — Le royaume du Maroc apprécie le rôle endossé par la Roumanie sur la scène régionale et internationale et soutiendra la candidature de cette dernière pour siéger au Conseil de Sécurité des Nations-Unies en tant que membre non permanent, a affirmé aujourd’hui à Bucarest le ministre marocain des Affaires étrangères et de la Coopération internationale, Nasser Bourita. Après la rencontre entre le chef de la diplomatie marocaine et son homologue roumain, Teodor Meleşcan, M. Bourita e encore exprimé son appréciation pour la contribution de la Roumanie à la sauvegarde de la paix et de la stabilité dans les régions voisines du Maroc, en Afrique et au Proche Orient. Le ministre Teodor Meleşcanu a réitéré par ailleurs le soutien de la Roumanie au Maroc, dans le contexte de la présidence du Conseil de l’UE que la Roumanie exercera à partir du 1er janvier prochain. Les discussions ont également porté sur l’état des relations bilatérales, vu que le Maroc est le premier partenaire économique de la Roumanie en Afrique et dans le monde arabe.



    Constitution — La Cour constitutionnelle de Roumanie a annoncé ce mercredi qu’elle examinerait, le 17 septembre prochain, la proposition législative de révision de la Constitution du pays de définir la famille comme l’union librement consentie entre un homme et une femme. Le Sénat de la Roumanie, qui est l’assemblée décisionnelle dans ce cas, a adopté mardi la proposition mentionnée. Liviu Dragnea, président de la Chambre des députés et leader du Parti social-démocrate (principal membre de la coalition au pouvoir à Bucarest), a récemment annoncé que le référendum pour la famille aurait lieu le 7 octobre. Plusieurs ONG, réunies dans « La coalition pour la famille », ont collecté environ 3 millions de signatures en faveur de cette consultation populaire, dont l’objectif est de bloquer les mariages homosexuels.



    Strasbourg — Le Parlement européen, réuni en session plénière à Strasbourg, a dénoncé mercredi les dérives anti-démocratiques de l’actuel gouvernement de Budapest et a demandé à ce que la Commission européenne enclenche les procédures prévues par l’article 7 du Traité européen. Les eurodéputés ont adopté un Rapport qui dresse une longue liste d’infractions de la Hongrie à l’égard des libertés et des valeurs européennes dans des domaines tels que la presse, le milieu universitaire, le traitement des minorités, la migration, mais également en matière de corruption et d’indépendance de la Justice. Lors des débats déroulés mardi en séance plénière au Parlement européen, le premier ministre hongrois, Viktor Orban, a accusé les doubles standards utilisés dans la rédaction du Rapport, ce qui constitue, selon lui, un abus de pouvoir. Il a aussi accusé la manière dont il a été avalisé par le Parlement européen, ce qui enfreint, toujours selon M. Orban, le Traité de base de l’UE. Si l’article 7 était finalement activé, la Hongrie risquerait une série de sanctions, y compris la suspension de son droit de vote au Conseil de l’UE.



    Météo — Pour finir un dernier mot de météo. Les prochaines 24 heures, le mercure grimpera dans les thermomètres sur l’ensemble du territoire roumain, tout particulièrement dans les régions de l’Ouest et du Nord-ouest. Le ciel, parfois couvert, s’assombrira dans le Sud-est et sur le relief, des pluies à caractère local n’étant pas à exclure. Le vent soufflera plus fort sur la côte de la mer Noire. Les températures grimperont jusqu’à 30° l’après-midi.

  • September 12, 2018 UPDATE

    September 12, 2018 UPDATE

    VISIT – The President of Romania, Klaus Iohannis, Wednesday received in Bucharest the Dutch PM Mark Rutte. On this occasion Iohannis said Romanias relation with the Netherlands has an important economic component, but a social component as well, considering that roughly 30,000 Romanians live in that country. The Romanian President discussed with the Dutch official about the future of the EU and said that, although the 2 countries do not share the same opinion on some topics, both Romania and the Netherlands are working to strengthen the community bloc. Romanias Schengen accession, migration, Brexit and Romanias presidency of the EU Council in the first half of 2019 were also on the agenda of the talks.




    REFERENDUM – The Constitutional Court of Romania announced on Wednesday that on September 17th it would discuss a bill to revise the Constitution by introducing a provision that redefines “family as being based on the marriage of a man and a woman. The Senate of Romania, which is the decision-making body in this respect, Tuesday approved a bill on this topic. The president of the Social Democratic Party in power, Liviu Dragnea, who is also the Speaker of the Chamber of Deputies, has recently announced that the so-called “family referendum will take place on October 7th. Several NGOs, collectively known as the “Coalition for family, have gathered some 3 million signatures for the organisation of this referendum, which is designed to ensure that same-sex marriage cannot be legalised.




    AGRICULTURE – The European Commissioner for Agriculture and Rural Development Phil Hogan will be on a visit to Romania on Thursday and Friday, the European Commission Representation in Romania announced on Wednesday. The European official will have talks with PM Viorica Dăncilă and with the Minister of Agriculture and Rural Development, Petre Daea. Commissioner Hogan will also have meetings with farmer associations and will have a dialogue with the citizens of Cluj, entitled A modern budget for a stronger Union.



    DIPLOMACY – Morocco appreciates Romanias regional and international role and supports its candidacy in the Security Council, the Moroccan Minister for Foreign Affairs and International Cooperation Nasser Bourita said in Bucharest on Wednesday. After a meeting with his Romanian counterpart Teodor Meleşcanu, the Moroccan official also pointed out that Bucharest would make a very useful contribution to maintaining peace and stability in regions close to Morocco, Africa and the Near East. In turn, Foreign Minister Teodor Meleşcanu reiterated Romanias support for Morocco during its rotating presidency of the EU Council in the first half of next year. The talks also tackled bilateral relations, given that Morocco is a major economic partner for Romania in Africa and the Arab world.





    EUROPEAN PARLIAMENT – The European Parliament, convened in Strasbourg, Wednesday criticised the erosion of democracy in Hungary and called on the European Commission to launch the disciplinary procedure known as Article 7. The MEPs endorsed a report comprising a list of concerns related to Hungarys crackdowns on migrants, the media, academic institutions, as well as to corruption and the independence of the judiciary. During Tuesdays debates in the EP plenary session, the Hungarian PM Viktor Orban said the report used double standards, was an abuse of power and its endorsement was in breach of the EU treaties. Should Article 7 be triggered, Hungary is facing sanctions going as far as suspending the countrys voting rights in the EU Council.


    (translated by: Ana-Maria Popescu)

  • Ungaria continuă cu Viktor Orban

    Opt milioane de cetățeni maghiari erau așteptați duminică să își exprime votul pentru alegerile parlamentare. Prezența la urne a fost masivă, în jurul a 70%, un semn bun pentru opoziție, considerau analiștii, cu câteva ore înainte de închiderera urnelor. Totuși, maghiarii au ales, în cea mai mare parte, să continue cu coaliția lui Viktor Orban, premierul și președintele formațiunii politice FIDESZ (Uniunea Civic Maghiară), partid ce a obținut aproape 50% din voturi.



    Peste 380.000 de persoane s-au înscris și în România, pe listele de vot pentru alegerile din statul vecin. De asemenea, duminică au fost deschise secții de votare la ambasada Ungariei de la București, dar și la Consulatele Generale din Miercurea-Ciuc și Cluj-Napoca.



    Victoria lui Orban a fost primită de către liderii europeni cu destulă reținere, deși prim-ministrul Ungariei a primit felicitări din toate cancelariile Uniunii. Comisia Europeană a transmis Ungariei să apere valorile europene: “Cetăţenii Ungariei au votat ieri, iar Uniunea Europeană este o uniune a democraţiei şi a valorilor. Preşedintele Juncker şi Comisia consideră că apărarea acestor principii şi valori reprezintă datoria comună a tuturor statelor membre, fără excepţie”, a comunicat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.



    La râdul său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a cerut premierului de la Budapesta să aibă un rol constructiv pentru viitorul Uniunii: “În numele Consiliului European, doresc să vă felicit pentru rezultatul din cadrul alegerilor de ieri. Pe durata unui nou mandat de prim-ministru, contez pe faptul că veţi avea un rol constructiv în menţinerea unităţii noastre în cadrul UE. Aştept cu nerăbdare să lucrez din nou cu dumneavostră în cadrul Consiliului European.”



    Coaliția lui Viktor Orban pregătește legea Stop Soros



    “UE nu este la Bruxelles. UE se află la Berlin, la Budapesta, la Praga şi la Bucureşti”, a declarat premierul Viktor Orban în fața jurnaliștilor, duminică, la ieșirea din secția de votare. Cu o majoritate de două treimi în Parlamentul maghiar, Viktor Orban începe liniștit cel de-al patrulea mandat ca premier. Nici nu s-au stins ecorurile și reacțiile după scrutinul din Ungaria, și purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar al Fidesz, Janos Halasz, a anunțat că alianţa de guvernare urmează să adopte legea “Stop Soros”, al cărui scop este să îngrădească activităţile organizaţiilor neguvernamentale promigraţie, informează MTI, citat de Agerpres. “Oamenii au înţeles că acestea erau nişte alegeri decisive. Trebuie să continuăm să luptăm împotriva migraţiei, dar în acelaşi timp viaţa merge înainte, şi vom acţiona pentru a ne asigura că impozitele vor scădea, iar salariile vor creşte”, a spus Halasz.



    Toți ochii pe Polonia



    Presa europeană reacționat după victoria lui Orban și analizează ce implicații ar putea să aibă modelul politic maghiar asupra altor state din regiune, în special Polonia. Financial Times notează: “În vreme ce aparoape toți cei 28 de membri ai blocului se pot lăuda cu același lucru fără a roși, un putregai antidemocratic s-a instalat la periferia lui. Dacă nu va fi tratată, putreziciunea se va întinde către centru – și ar putea în cele din urmă să distrugă pretenția UE de a fi o comunitate a valorilor. Cel mai evident pericol vine din Ungaria.”



    ‘Orbanismul’ are efecte și dincolo de aria de influență a Ungariei, un stat cu doar zece milioane de locuitori. Partidul PiS din Polonia, aflat la guvernare, copiază din răsputeri modelul geamănului politic din Ungaria. Cehia și Slovacia își arată deschis simpatia pentru schimbările de sistem practicate în Ungaria. Cele patru țări formează grupul de la Vișegrad și se opun Bruxelles-ului, acuzând UE că domină statele membre”, a publicat Deutsche Welle pe site-ul său.



    Frankfurter Allgemeine Zeitung consideră că Orban este mai degrabă un politician abil, decât un inamic al Uniunii Europene: În cazul în care Orban va continua această demonizare, îşi fură el însuşi spaţiul politic pe care şi l-a creat prin atitudinea dură faţă de criza refugiaţilor. Pentru alte ţări, ca Polonia, Ungaria constituie un far după care să se orienteze. De fapt Orban nu este un adversar al UE. El ştie să aprecieze oportunităţile economice ale UE nu doar pentru plăţile de transfer, ci şi pentru pieţele de desfacere.”



  • July 22, 2017 UPDATE

    July 22, 2017 UPDATE

    Summer School — The mountain resort of Sinaia, in southern Romania, is hosting a Summer School on the Romanian exile after the war, which starts on Sunday and ends on July 27th. The course is organised by the Institute for the Investigation of the Communist Crimes and the Memory of the Romanian Exile, the Romanian Cultural Institute, the Culture Ministry and Peles National Museum. The course is aimed at better understanding the post-war communist phenomenon by young people from Romania and abroad and is addressing students who attend masters and PhD graduate programmes in Romania and abroad and who plan to worked on projects about the Romanian post-war exile.




    Warsaw– Polands upper house of parliament has approved a Supreme Court overhaul, seen by the opposition as aimed to undermine democratic checks and balances. The opposition and judges groups in Poland, as well as critics in Brussels, say the legislation is a new step by the Polish government towards authoritarianism. The parliament pushed through the change to the Supreme Court, which gives the government power to select candidates for the court. Tens of thousands of protesters gathered in the capital Warsaw and other cities to protest against the draft bill. To become law, the bill needs to be signed by President Andrzej Duda. The European Union and the United have recently urged Poland to ensure any changes respect the constitution.




    Hungary – Hungary will continue to promote its national interests to the detriment of Brussels’ policy, where an alliance of the elites and bureaucrats has formed, Hungarian PM Viktor Orban said on Saturday at the Summer University in Baile Tusnad, in central Romania. Orban also said that Budapest would fight to protect Poland from possible sanctions from the EU, after the Parliament in Warsaw had passed a bill imposing tighter political controls over the judicial system, which comes against EU principles and which triggered mass protests in Poland.




    Air Show — Thousands of people took part in the 9th edition of the Bucharest International Air Show held on Saturday at Baneasa Airport in Romania’s capital city. Attending were professionals of the civil and military aviation from Romania, Turkey, Poland, Hungary, Britain, Germany, the US, Greece, Austria and Lithuania. Over 100 civil and military aircraft and 200 pilots and parachutists took part in this year’s Bucharest International Air Show. A General Aviation Exhibition was also opened on this occasion at Baneasa Airport.




    White House – Sarah Huckabee Sanders, is the White House new press secretary, replacing Sean Spicer who has resigned. The media sees Spicers resignation as a protest over President Trump’s decision to bring in new people. Sarah Huckabee Sanders gained prominence in recent months as she has taken on more public-facing duties on President Donald Trumps communication team. During her first appearance as press secretary, Sanders said taking the job at the White House is “one of the greatest honours that any person could ever have.”




    International Tennis Federation — The coach of Romania’s Fed Cup team, the former tennis player Ilie Năstase, said Saturday in a Facebook post that he is disappointed but not surprised by the recent decision of the International Tennis Federation (ITF) and that he will seek justice by appealing the decision at an independent body. We remind you that on Friday the International Tennis Federation announced that Nastase was suspended from any official position he was holding until 2021 because, according to the ITF, at a match held in Romania against the UK, in April, he used insulting words against Romania’s adversaries, against a referee and a journalist. Also Ilie Năstase received a fine worth 10 thousand dollars. According to the president of the Romanian Tennis Federation, George Cosac, the ITF’s decision is too tough and the accusations leveled against Năstase exaggerated. Năstase and the Romanian Tennis Federation can appeal the decision in an independent court in 3 weeks time.


    (Translated by Elena Enache)




  • Retrospectiva săptămânii 27.02 – 04.03.2017

    Retrospectiva săptămânii 27.02 – 04.03.2017

    Reacţii la scenariul privind o Europă cu două viteze


    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat, miercuri, 5 scenarii cu privire la viitorul Uniunii după ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar. Documentul – o aşa-numită cartă albă – marchează începutul unui proces prin care cele 27 de state rămase vor decide împreună asupra viitorului Uniunii. Carta analizează modul în care Europa se va schimba în următorii zece ani, de la impactul noilor tehnologii asupra societăţii şi a locurilor de muncă, la îndoielile suscitate de globalizare, la preocupările în materie de securitate şi la creşterea populismului. Cele cinci scenarii merg de la limitarea la piaţa unică europeană până la o Europă federalizată. Printre acestea figurează şi opţiunea unei Europe cu mai multe viteze, în care unele state membre să se dezvolte mai rapid, fără ca restul blocului comunitar să fie nevoit să urmeze acelaşi ritm. Opţiunea a provocat deja îngrijorare în Est, inclusiv în România. Bucureştiul respinge o Uniune Europeană cu mai multe viteze – este mesajul autorităţilor, potrivit cărora, o integrare diferenţiată poate accentua decalajele economice şi sociale între statele membre. De la Bruxelles, europarlamentarul român Victor Boştinaru a cerut o dezbatere politică la nivel naţional pe marginea conceptului Europei cu două viteze. Subiectul a fost abordat şi de preşedintele român Klaus Iohannis la întâlnirea cu premierul Maltei, Joseph Muscat, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE. Şeful statului s-a pronunţat ferm împotriva ideilor vehiculate privind o Europă cu mai multe viteze, susţinând că asemenea formule de reconfigurare a UE ar putea conduce la dezintegrarea proiectului european. Atat preşedintele cât şi premierul Sorin Grindeanu au subliniat în convorbirile cu şeful executivului maltez că este necesară o poziţie unitară la nivelul forului comunitar cu privire la păstrarea pieţei interne şi menţinerea drepturilor cetăţenilor europeni în Marea Britanie, după Brexit.Cei doi premieri au discutat şi despre procesul de pregătire a preluării preşedinţiei UE de către România, în primul semestru din 2019.



    Atragerea de fonduri europene, prioritate majoră a guvernului Grindeanu



    Prioritatea majoră a guvernului român este atragerea de fonduri europene în valoare de 5,2 miliarde de euro până la sfârşitul acestui an, a anunţat ministrul dezvoltării regionale, Sevil Shhaideh, care este şi vicepremier. România a pierdut 3,5 miliarde de euro din fondurile europene pe care le-ar fi putut accesa în perioada 2007-2013, iar din banii alocaţi pentru 2014-2020 – perioadă în care are la dispoziţie aproape 30 de miliarde de euro – Bucureştiul a reuşit să absoarbă circa un procent. La nivel european, rata de absorbţie este de aproape 3 procente pentru calendarul financiar 2014-2020. La Varşovia, unde a participat la reuniunea miniştrilor responsabili cu politica de coeziune din statele Grupului Vişegrad plus Bulgaria, Croaţia, România şi Slovenia, ministrul român pentru Fonduri Europene, Rovana Plumb, a afirmat că politica de coeziune post-2020 trebuie să rămână principalul pilon de investiţii la nivelul UE. Plumb a mai spus că o politică de coeziune puternică şi eficientă va genera o creştere inteligentă, durabilă si favorabilă incluziunii în toate regiunile europene.



    Anchetă privind dublul standard în ceea ce priveşte calitatea produselor alimentare comercializate în estul şi vestul Europei



    Existenţa unui dublu standard în ceea ce priveşte calitatea produselor alimentare comercializate în estul şi vestul Europei va fi verificată şi de autorităţile române, a anunţat ministrul agriculturii, Petre Daea. Decizia survine în condiţiile în care guvernele unor ţări din estul Europei s-au plâns că unii producători de alimente includ în produsele pe care le comercializează în Europa Centrală şi de Est ingrediente mai ieftine decât cele folosite pentru Occident, preţul la raft fiind acelaşi. Legislaţia europeană nu interzice această practică, UE cerând doar ca pe ambalaje să fie indicate în mod clar ingredientele folosite, iar producătorii afirmă că diferenţele de compoziţie sunt date de gusturile locale. Liderii statelor din grupul de la Vişegrad – Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia – vor ca UE să ia măsuri împotriva producătorilor de alimente care includ ingrediente de calitate inferioară în produsele destinate statelor membre mai sărace.



    Vizita ministrului român de externe, Teodor Meleşcanu, la Budapesta



    Şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, a mers la începutul săptămânii la Budapesta, unde s-a intâlnit cu omologul său maghiar, Péter Szijjártó şi cu premierul Viktor Orban. În timpul convorbirilor a fost subliniată ideea că relaţia dintre România şi Ungaria vecină trebuie să devină un model, inclusiv pentru alte state din regiune. Ministrul român a precizat că părţile au în vedere o şedinţă comună a celor două guverne, precedată de o sesiune a Comisiei Mixte de Colaborare între cele două ţări. Ministrul ungar a apreciat că în relaţia dintre Bucureşti şi Budapesta este nevoie de dialog şi şi-a exprimat speranţa că subiectele sensibile, precum situaţia minorităţilor, vor fi rezolvate. Agenda lui Melescanu a mai inclus o întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti şi, în premieră pentru un ministru român, susţinerea unei alocuţiuni la Reuniunea anuală a diplomaţiei ungare.

  • Relaţiile româno-maghiare

    Relaţiile româno-maghiare

    O rivalitate adesea feroce, cu resorturi teritoriale, etnice şi confesionale, i-a despărţit pe români şi unguri vreme de un mileniu. Marcată de discriminarea şi masacrele cărora le-a căzut victimă populaţia majoritar românească, lunga stăpânire ungurească asupra Transilvaniei (centru) a generat prejudecăţi şi resentimente durabile, adesea amplificate artificial de şovinii ambelor comunităţi. Abia după prăbuşirea, în 1989, a regimurilor comuniste de la Bucureşti şi Budapesta, cele două state vecine şi-au putut cu adevărat normaliza relaţiile. Deşi nu totul funcţionează fără greş, concilierea istorică româno-maghiară e adesea comparată cu modelul franco-german.



    Cele două ţări sunt aliate în NATO şi partenere în Uniunea Europeană, iar principala formaţiune politică a comunităţii maghiare din România, UDMR, e cooptată, frecvent, de mai bine de 20 de ani, în guvernele de coaliţie de la Bucureşti, fie acestea de dreapta ori de stânga. Azi, aşadar, nu e nimic ieşit din comun în vizita la Budapesta a ministrului de Externe în Guvernul român de stânga, Teodor Meleşcanu, jalonată de întrevederi cu omologul său, Peter Szijjarto, cu premierul de dreapta, Viktor Orban, şi cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Ungaria. Inedită e doar participarea, ca invitat, a lui Meleşcanu la reuniunea diplomaţiei ungare.



    Pentru Radio România, ministrul de Externe a declarat: Din punctul meu de vedere este un mesaj foarte clar în legătură cu dorinţa ambelor părţi de a relansa relaţiile între România şi Ungaria. Faptul că în acest proces un rol deosebit de important îl joacă serviciile diplomatice ale celor două ţări, în mod evident că ne permite, îmi permite mie să am o discuţie foarte directă cu tot ceea ce înseamnă reprezentarea Ungariei în lume, deci un public foarte avizat şi în acelaşi timp interesat de problemele reale pe care încercăm să le depăşim.” Bucureştiul, a adăugat Meleşcanu, pledează pentru reluarea lucrărilor Comisiei mixte pentru minorităţi, precum şi pentru organizarea, din nou, a unor şedinţe comune ale celor două Guverne.



    În plan pragmatic, România îşi doreşte elaborarea unor proiecte comune de infrastructură, deopotrivă, în zona transfrontalieră şi de-a lungul Dunării, care să poată primi finanţare europeană. Mass-media de la Budapesta, preluată de agenţiile de presă, notează că vizita lui Meleşcanu survine după deschiderea a zece noi puncte temporare de trecere a frontierei comune şi după ce, în urma unui accident grav de circulaţie de partea ungară, maşini de salvare au plecat imediat din Arad şi Timişoara, pentru a salva vieţi omeneşti, fără să se ţină cont că intervenţia trebuie făcută pe teritoriul unei ţări străine. “Colaborarea de acest gen şi modul de abordare a situaţiei ar putea fi un exemplu de urmat şi în politică” — conchid comentatorii unguri.

  • Focus – Putin voltă tru Europa (05.02.2017)

    Focus – Putin voltă tru Europa (05.02.2017)

    Ninti di 1989, vizita fapta Budapesta di liderlu suprem di Moscova ari cabili s-adara masi emotii comuniste, nauntrul a unlui lagăr tru cari Uniunea Sovietică tanea Estul a Europal’ei. Ungaria era si ea tru partea dit Europa controlată di Moscova, di la bitisita a doilui polim mondial. Asi avea futa akcasearea anamisa di Roosevelt, Churchill si Stalin, ca a Moscoval’ei să-l’i si pricunoască interese tru partea dit Europa cu cari s-nvietina. Ica ma di tamam pi cari u anvali Armata Rosie pi calea cata Berlin. Concret, sidzura cama di patru decenii sum comunismu România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia si una bună parti dit Germania.



    Tru aesti vasilii, cu exceptia ali Românie, trupele sovietiti s-astirnura până după 1989. Atumtea, dalga di revolutii cari eliberara aesti vasilii di comunismu u loara nintea a situatiil’ei dit Uniunea Sovietică. Tasi tru 1991 ateali 15 di republici unionale s-proclamara, pi arada, indipendenta ti atea ca, ti di Crăciun, Gorbaciov, atel dit soni sovietic, să-di da demisia, sum zorea al Boris Eltan. El era seful ali Rusie, nai cama marli clirunom ali Uniunii Sovietice, nascanti ori singurul. La treatirea tru anlu 2000, Eltan al’I deadi putearea, cu buna vreari, câtă bună vrearea nica putea s-hiba atumtea, a unui lidir putan cunascuta ama tru mplină ascensiune, Vladimir Putin.



    Estul european s-ndridzea s-agiungă parti a Europal’ei vestica iara Rusia al Eltan nu s-ncuntra a aistei orientări hiresti. Lucarli s-alaxira unaoara cu priloarea a putearil’ei di cătra Putin cari s-pripusi s-da ali Rusie statutlu di mare puteare. La scurtu kiro, fostele vasilii comuniste dit Estul si Centrul a Europal’ei aderara la NATO si Uniunea Europeană. La un momentu dat, eale basi ndreapsira una orientare nauă, una Europă nauă, mai implicată si ma aprukeată di SUA.



    Anlu 2014 fu un an di sutatură, ahurhit pi un fondu di revolutie pro-europeană tru dizvarteari, celebrul fenomen Maidan. Tru scurtu 2014, Rusia feati un lucru ti ciudusi tuta lumea si lumea nica nu apufusi cum s-da apandisi: u lo aplo Crimeea, peninsula strategică dit Amarea Lae. Tru idyiul kiro, un polim ca ti ciudieama extrem di vatamator aputrusea apirita ali Ucraina, la sinurlu cu Rusia. Dit ahurhita s-akicasi că tuti aesti probleme agudira Ucraina di furn’ia orientaril’ei a l’ei pro-occidentale.



    Uniunea Europeană si SUA apănasira cu sanctiuni serti preayalea ayalea atea turlie ca ligaturli s-aratira cabaia si niti oamin’il’I si niti paradzl’i si niti bunurli numata urdină ca ma nainti, maxus dit Rusia cătra Uniunea Europeană. Si niti basi energia, gazele maxus, cu cari Moscova tani tru haua Europa. Dit ahurhita s-vidzura bot cari s-ncuntrara la sanctiun’il’i contra ali Rusie ama până tru soni Europa zbura cu una boati. Ama nu tra daima.



    2016 fu iară un an cu evolutii dramatiti, ma s-adutem aminti incredibilu Brexit ica basi niasteptata candidatură si maxus victorie al Donald Trump la prezidentialili americane. Tru aest contextu, vizita al Vladimir Putin fapta Budapesta iasi tru videala ca ancărcată di semnificatii. Determinarea americană andicra di politica internatională ali Rusie intra tru era a mandatlui Trump di reevaluare si importanti alaxeri. Intereslu economic fu invocat totna, ahât di prezidentul Putin ama si di premierlu Orban. Dol’I diplânsira sanctiunile ca hiindalui situatii polititi ti aduc zn’ie a economiclui.



    Ghini ma acordul prit cari Ungaria va s-aminta gazi arusesti la pahadz acceptabil’i fu prilundzitu până tru 2012 iara dezvoltarea nucleară ali Ungarie poati s-ntimil’eadza pi investitiile arusesti. Budapesta, ama ndrupasti că feati isapi tra chireari vara 6,5 miliardi di euro di furn’ia că baga tru lucru sanctiunile apufusiti di Uniunea Europeană. Tuti aesti asiguripsescu ali Ungarie un rol privilegiat tru politica ali Rusie si nu masi tru atea ti mutreasti Uniunea Europeană ama si tru relatiile cu SUA dit naua eră Trump.




    Autor: Marius Tita


    Armanipsearea: Tascu Lala



  • Putin vizitează Europa

    Putin vizitează Europa

    Înainte de 1989, vizita la Budapesta a liderului suprem de la Moscova ar fi produs doar emoții comuniste, în interiorul unui lagăr în care Uniunea Sovietică ținea Estul Europei. Ungaria era și ea în partea din Europa controlată de Moscova, de la sfârșitul celui de al doilea război mondial. Așa fusese înțelegerea dintre Roosevelt, Churchill și Stalin, ca Moscovei să i se recunoască interese în partea din Europa cu care se învecina. Sau mai exact pe care a acoperit-o Armata Roșie în drum spre Berlin. Concret, au stat mai bine de patru decenii sub comunism România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia și o bună parte din Germania.



    În aceste țări, cu excepția României, trupele sovietice au staționat până după 1989. Atunci, valul de revoluții care au eliberat aceste țări de comunism a luat-o înaintea situației din Uniunea Sovietică. De abia în 1991 cele 15 republici unionale și-au proclamat, pe rând, independența pentru ca, de Crăciun, Gorbaciov, ultimul sovietic, să își dea demisia, obligat de Boris Elțîn. El era șeful Rusiei, cel mai mare moștenitor al Uniunii Sovietice, uneori singurul. La trecerea în anul 2000, Elțîn i-a cedat puterea, de bună voie, câtă bună voie mai putea fi atunci, unui lider puțin cunoscut dar în plină ascensiune, Vladimir Putin.



    Estul european se pregătea să devină parte a Europei vestice iar Rusia lui Elțîn nu se opunea acestei orientări firești. Lucrurile s-au schimbat odată cu preluarea puterii de către Putin care și-a propus să redea Rusiei statutul de mare putere. La scurt timp, fostele țări comuniste din Estul și Centrul Europei au aderat la NATO și Uniunea Europeană. La un moment dat, ele chiar au constituit o orientare nouă, o Europă nouă, mai implicată și mai apropiată de SUA.



    Anul 2014 a fost un an de cotitură, început pe un fond de revoluție pro-europeană în derulare, celebrul fenomen Maidan. În februarie 2014, Rusia a făcut un gest care a uimit întreaga lume și lumea încă nu a decis cum să reacționeze: a luat pur și simplu Crimeea, peninsula strategică din Marea Neagră. În același timp, un război ciudat dar extrem de ucigaș răvășea estul Ucrainei, la frontiera cu Rusia. De la început s-a înțeles că toate aceste probleme au lovit Ucraina din cauza orientării sale pro-occidentale.



    Uniunea Europeană și SUA au răspuns cu sancțiuni înăsprite treptat astfel că relațiile s-au răcit semnificativ și nici oamenii și nici banii și nici bunurile nu mai circulă ca înainte, mai ales din Rusia către Uniunea Europeană. Și nici chiar energia, gazele mai ales, cu care Moscova ține în șah Europa. De la început s-au găsit voci care s-au opus sancțiunilor împotriva Rusiei dar până la urmă Europa a vorbit cu o singură voce. Dar nu definitiv.



    2016 a fost iarăși un an cu evoluții dramatice, dacă ar fi să amintim incredibilul Brexit sau chiar neașteptata candidatură și mai ales victorie a lui Donald Trump la prezidențialele americane. În acest context, vizita lui Vladimir Putin la Budapesta apare ca încărcată de semnificații. Determinarea americană față de politica internațională a Rusiei a intrat în era mandatului Trump de reevaluare și importante schimbări. Interesul economic a fost invocat mereu, atât de președintele Putin cât și de premierul Orban. Amândoi au deplâns sancțiunile ca fiind situații politice ce afectează economicul.



    Și totuși, acordul prin care Ungaria va primi gaze rusești la prețuri acceptabile a fost prelungit până în 2012 iar dezvoltarea nucleară a Ungariei se poate baza pe investițiile rusești. Budapesta, totuși, susține că a contabilizat pierderi de 6,5 miliarde de euro din cauză că aplică sancțiunile decise de Uniunea Europeană. Toate acestea asigură Ungariei un rol privilegiat în politica Rusiei și nu numai în cea referitoare la Uniunea Europeană dar și în relațiile cu SUA din noua eră Trump.

  • EU tief in der Krise

    EU tief in der Krise

    Londons Trennung von Brüssel ist nach der Volksbefragung im Sommer unvermeidbar und trat in die Prozedurphase ein. Die britische Ministerpräsidentin Theresa May hat die Absicht bestätigt, die Austrittsverfahren in sechs Monaten einzuleiten. Das bedeutet das Frühjahr 2017. Gro‎ßbritannien muss über die EU hinausblicken, muss die ganze Welt sehen, fügte sie hinzu. Das Vereinigte Königreich werde sich anstrengen, ein neues Kapitel der Beziehungen mit Brüssel als souveräner und unabhängiger Staat zu eröffnen. Der Franzose Michel Barnier, ehemaliger Minister und EU-Kommissar, der von den Anhängern des Brexits als ein bekannter Anti Britte gesehen wird, ist Brexit- Chefunterhändler für die Beziehungen mit dem künftigen Ex-EU-Mitgliedsland.



    Trotz des Wunsches der Europäischen Kommission, so schnell wie möglich die Trennung offiziell zu machen, muss Barnier noch warten. Die Britten müssen die sogenannte Austrittsklausel des Artikel 50 des Lisabon-Vertrags von 2009 offiziell aktivieren. Der EU Rat, der aus den Vertretern der Mitgliedsstaaten besteht, wird zweijährige Verhandlungen starten. Die neue Partnerschaft zwischen Brüssel und London könnte als Beispiel Norwegen oder die Schweiz haben, zwei Staaten, die sich in einer de facto Symbiose mit der EU befinden, ohne Mitglieder der Union zu sein.



    In der Zwischenzeit haben die Ungarn am Sonntag massiv gegen die obligatorische Flüchtlingsquote abgestimmt. Die gute Nachricht ist, dass die Teilnahme unter 50% war, so dass die Volksbefragung ungültig ist. 98% der Wahlberechtigten, die zu den Urnen gingen, haben sich gegen die obligatorische Flüchtlingsquote geäu‎ßert. Der ungarische Premierminister Viktor Orban, der von dem Korrespondenten Radio Rumänien in Budapest zitiert wird, freute sich sehr, dass neun von zehn Wahlberechtigten für das Recht Ungarns, Beschlüsse zu treffen, gestimmt haben. Obwohl einige Politkommentatoren der Meinung sind, der Boikott des Referendums sei eine Sanktion gegen den autoritären Premierminister, meint Orban, dass die Ungarn stolz sein müssen, weil sie die ersten waren, die ihre Meinung über die Flüchtlingspolitik ausdrücken konnten. Viktor Orban gab bekannt, er werde dem Parlament in den nächsten Tagen ein Projekt zur Änderung der Verfassung einreichen. Brüssel müsse das Ergebnis der Volksbefragung in Ungarn in Betracht ziehen.