Tag: Virgil Popescu

  • Stocul de gaze naturale, în grafic

    Stocul de gaze naturale, în grafic

    România este peste graficul asumat în faţa
    Comisiei Europene la stocurile de gaze naturale, a declaratministrul Energiei, Virgil Popescu. În acest
    context, el a dat asigurări că nu vor fi probleme cu furnizarea gazelor în
    această iarnă. La peste 1,8 miliarde de metri cubi se ridică rezerva de gaze
    naturale a României, a precizat ministrul, care a explicat că aceasta înseamnă
    depăşirea ţintei care trebuia atinsă abia în toamnă.

    Virgil Popescu: Mergem într-un ritm accelerat cu stocarea gazelor naturale.
    Ţinta la 1 august era 46%, ţinta la 1 septembrie era 57%. Deja suntem la
    59,48%, deci depăşim cifra din luna septembrie. Estimez că la 1 noiembrie vom
    avea peste 80% gaze naturale, ceea ce ne va asigura confortul iernii. Românii
    nu au de ce se teme că nu vom avea gaze naturale în această iarnă.

    El a
    mai spus că Ministerul Energiei lucrează la planul de reducere a consumului de
    gaze cu 15%, aşa cum a recomandat Comisia Europeană, însă nu există,
    deocamdată, motive pentru această reducere. Totuşi, a precizat că trebuie să ne
    obişnuim să economisim. Pe de altă parte, premierul Nicolae Ciucă, i-a cerut
    preşedintelui Consiliului Concurenţei să verifice evoluţia preţului la energie,
    întrucât există o diferenţă vizibilă între preţul la producător şi cel din
    piaţă.

    Nicolae Ciucă: Consiliul Concurenţei împreună cu ANRE, cu
    toţi cei care au responsabilităţi în acest domeniu, vă rog să verificaţi
    această evoluţie a preţului. Piaţa zilei următoare trebuia să fie una de
    echilibrare, ori putem să constatăm astăzi că ea a devenit chiar o piaţă
    consolidată de tranzacţionare a energiei şi vă rog să verificaţi dacă aici se
    produc sau nu elemente speculative privind tranzacţionarea energiei.

    În contextul războiului din Ucraina, Europa
    încearcă să scape de dependența de gazul rusesc. Multe ţări s-au pregătit pentru posibilitatea ca Moscova să
    înceteze complet livrările, după ce le-a redus deja. Astfel, sunt căutate soluții
    alternative.Olanda şi-a redus cu
    succes consumul de gazecu o tremie de la începutul anului, însă
    există și state precum Polonia sau Ungaria care se opunraţionalizării acestuia. Pe de altă
    parte, livrările de gaze naturale lichefiate din Statele Unite au crescut
    foarte mult. În primele sașe luni, americanii au trimis mai mult gaz în Europa
    decât în tot anul trecut.

    Și conducta care aduce gaze din Azerbaidjan către
    piețele grecești și italiene își va mări semnificativ capacitatea de livrare în
    Europa, până la 12 miliarde de metri cubi pe an.România, în prezent, țara din UE cel mai puțin dependentă de
    gazul rusesc, are cantități mari de gaze naturale neexploatate în Marea Neagră,
    volumul estimat fiind de 200 de miliarde de metri cubi. Cea mai mare cantitate
    se află în perimetrul Neptun Deep, pe care compania românească de stat, Romgaz
    îl va exploata alături de austriecii de la OMV Petrom.


  • Atomenergie: USA investieren in Minireaktoren in Rumänien

    Atomenergie: USA investieren in Minireaktoren in Rumänien






    Die Ankündigung machte US-Präsident Joe Biden auf dem G7-Gipfel in Schloss Elmau unweit von München — die 14 Mio. USD sollen vorrangig für die vorausgehenden technologischen Projektionsstudien verwendet werden, die Minireaktoren werden in Zusammenarbeit hergestellt und Rumänien wird als erstes Land in Europa diese amerikanische Technologie für die nukleare Energieerzeugung nutzen:



    In Rumänien wird das US-Unternehmen NuScale Power das erste in seiner Branche sein, das nukleare Minireaktoren betreiben wird. Das wird uns helfen, schneller, kostengünstiger und effizienter unser Ziel der Null-Ausstö‎ße zu erreichen. Die US-Regierung hat einen Vorschuss in der Entwicklung dieser innovativen Technologie geleistet, um die energetische Sicherheit Europas zu stärken und um tausende Arbeitsplätze in Rumänien und den USA entstehen zu lassen.“



    In der Entwicklung der sogenannten Small Modular Reactors (SMR) in Rumänien hatten die USA auch die Erstellung einer detaillierten Machbarkeitsstudie finanziert, was anderthalb Jahre in Anspruch genommen hat. Als Standort für das erste der insgesamt sechs geplanten Module wurde das ehemalige Wärmekraftwerk im südrumänischen Doiceşti (Landkreis Dâmboviţa) ausfindig gemacht.



    Rumänien hegt den Wunsch, zu einem regionalen Energiehub in der Betreibung der Minireaktoren zu werden — der erste dieser Art soll bis 2030 ans Netz gehen. Die Entscheidung in Bukarest war bereits im vergangenen Herbst nach dem Klimagipfel COP26 in Glasgow gefallen. Dekarbonisierung sei ohne Atomenergie nicht möglich, daher seien Investitionen in diesem Bereich sehr wichtig, sagte damals der rumänische Energieminister Virgil Popescu. Die amerikanische Technologie namens NuScale (kurz für Nuclear Scale) sei von der einschlägigen US-Regulierungsbehörde bereits 2020 genehmigt worden, und der Genehmigung sei eine weitläufige Testphase vorausgegangen, die mehr als 10 Jahre in Anspruch genommen habe.



    Auch in Rumänien soll die Technologie nach den einschlägigen Regelungen im Bereich eingeführt werden, so der Minister, und die Erfahrung Rumäniens im Bereich der Atomenergie sei von Vorteil. Mit den beiden Nuklearreaktoren in Cernavodă hat Rumänien über 25 Jahre Erfahrung im Betrieb von AKW unter höchsten Sicherheitsstandards. In der Produktivität belegen die beiden Reaktoren den 1. bzw. 3. Platz weltweit. Die rumänische Regulierungsbehörde hat auch viel Erfahrung und arbeitet eng zusammen mit ihrem Pendant in den USA sowie mit der Internationalen Atomenergie-Organisation (IAEA) in Wien. Hiermit erhält Rumänien die Chance, aus seiner bisherigen Erfahrung zu schöpfen und ein solides Projekt voranzutreiben, das saubere Energie zu erschwinglichen Preisen ermöglichen wird, lokalen Gemeinschaften Arbeitsplätze und Entwicklung bringen wird, die Ausbildung von Experten in diesem Bereich sichern wird und Rumänien als regionalen Pol auf die energetische Landkarte setzen wird“, schrieb Energieminister Virgil Popescu in den Social Media.



    In Bukarest haben hochrangige Politiker die Ankündigung Joe Bidens einhellig begrü‎ßt. Die energetische Sicherheit sei ein gemeinsames Ziel der rumänisch-amerikanischen strategischen Partnerschaft, sagte Staatspräsident Klaus Johannis, während Premierminister Nicolae Ciucă in einer Verlautbarung feststellte, dass die neue Technologie das energetische Profil Rumäniens stärken werde und zugleich im Einklang mit dem Umweltschutz und dem europäischen Ziel der Dekarbonisierung stünde.

  • Bani americani pentru minireactoare nucleare

    Bani americani pentru minireactoare nucleare


    Aflat în Germania, la summitul G7 de la Munchen, președintele american Joe Biden a anunțat o finanțare de 14 milioane de dolari de care va beneficia România. Banii sunt destinați studiilor preliminare de inginerie și proiectare a minireactoarelor nucleare dezvoltate în parteneriat cu SUA, România urmând să folosească în premieră pentru Europa această tehnologie americană. Joe Biden:



    “În România, companiile americane NuScale Power vor fi primele de acest gen care vor gestiona mini-reactoarele nucleare. Asta ne va ajuta să ajungem la emisii zero mai repede, mai ieftin și mai eficient. Guvernul american a ajutat în avans dezvoltarea acestei tehnologii inovatoare pentru a întări securitatea energetică a Europei și să creeze mii de locuri de muncă în România și Statele Unite.”



    SUA au sprijinit deja dezvoltarea SMR (small modular reactors) în România contribuind la realizarea unui studiu amănunţit, care a durat 18 luni. În urma acestui studiu a fost identificată fosta termocentrală de la Doiceşti, judeţul Dâmboviţa, ca amplasament pentru cel dintâi modul din cele șase preconizate. România vrea să devină hub regional de producție și operare în domeniul minireactoarelor modulare și țintește construirea primei unități până în anul 2030, declarau în toamna anului trecut decidenții de la București, după anunţarea acordului, la summitul COP26 de la Glasgow.



    Decarbonizare fără energie nucleară nu se poate, de aceea sunt foarte importante investiţiile pe care le facem, preciza ministrul Energiei, Virgil Popescu. El amintește acum că tehnologia americană NuScale este aprobată de Comisia de Reglementare din SUA, din 2020, decizia fiind luată la finalul unui proces amplu de testare, care a durat peste 10 ani. În acelaşi timp, spune Virgil Popescu, şi în România vor fi urmate toate procedurile de autorizare şi reglementare aplicabile.



    “Avem experienţă de peste 25 ani în operare la cele mai înalte standarde de siguranţă, a celor două reactoare de la Cernavodă, care se află în topul mondial în ceea ce priveşte productivitatea, pe locurile 1 şi, respectiv, 3. Avem o comisie de reglementare cu multă experienţă şi în strânsă colaborare cu Comisia de Reglementare din SUA, cu Agenţia pentru Energie Atomică de la Viena, precum şi cu cele mai înalte organizaţii din domeniul energiei nucleare, la nivel mondial. Avem oportunitatea de a valorifica această experienţă şi a ne implica într-un proiect solid, care va asigura României energie curată la preţuri accesibile, dezvoltare pentru comunitatea locală, locuri de muncă, formarea unei noi generaţii de ingineri şi poziţionarea României ca un centru regional de pregătire a viitorilor operatori, dar şi ca hub pentru producţia şi asamblarea de componente”, a scris Virgil Popescu pe o rețea de socializare.



    La București, atât președintele, cât și premierul României au salutat declarațiile lui Joe Biden. Asigurarea securității energetice este un obiectiv comun al Parteneriatului strategic româno-american, a spus șeful statului Klaus Iohannis, în timp ce premierul Nicolae Ciucă a transmis într-un comunicat, că utilizarea noului tip de tehnologie va contribui la întărirea profilului energetic al României, în acord cu viziunea europeană de protejare a mediului şi cu ţintele de decarbonizare asumate.






  • Reactoare nucleare de mici dimensiuni, în România

    Reactoare nucleare de mici dimensiuni, în România

    România este primul stat
    din Europa care va avea o centrală cu reactor nuclear de mici dimensiuni.
    Acesta va produce energie electrică în condiţii de siguranţă, cu minime emisii
    de carbon și la un cost sub nivelul mediu din ţara noastră. Reactorul,
    construit de firma americană NuScale, va fi amplasat la fosta termocentrală de
    la Doiceşti din judeţul Dâmboviţa şi va fi operat de specialişti care vor
    fi pregătiţi la Universitatea Politehnică din București. În acest sens, Statele
    Unite vor pune la dispoziţia României un simulator special. Noua tehnologie are
    drept scop îmbunătăţirea acţiunilor pentru prevenirea schimbărilor climatice, a
    securităţii energetice şi a accesului la energie. Ministrul român al energiei,
    Virgil Popescu, a explicat recent ce vor face în continuare compania americană
    și cea locală partenera, după ce au convenit termenii colaborării

    Cele două companii, NuScale şi Nuclearelectrica, în memorandumul pe
    care l-au semnat, trebuie să identifice exact ce poate industria românească să
    facă, cum putem dezvolta industria românească şi cât de mult putem, să zicem,
    indigeniza în România componente ale reactoarelor modulare. Cert este că ne
    dorim ca Nuclearelectrica să fie un operator regional al reactoarelor modulare
    şi nu numai al acestei tehnologii NuScale.


    Venit la București,
    secretarul adjunct american al Departamentului pentru Energie, David Turk, a
    subliniat că, în momentul de faţă, când vine vorba despre energie, ne
    confruntăm cu trei tipuri de criză: În primul rând, avem criza climatică
    prezentă de ceva vreme. Pe deasupra, a fost criza COVID, care nu numai că a
    avut un impact uriaş asupra sănătăţii, ci şi pe pieţele energetice. Pe
    deasupra, a apărut o a treia criză cu care România se confruntă şi cu siguranţă
    şi alte state din regiune: agresiunea preşedintelui Putin asupra Ucrainei El a
    subliniat că, în acest context, Statele Unite ale Americii aşteaptă cu
    nerăbdare să lucreze cu România pentru a combate toate aceste crize. La rândul
    sau, Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, spunea că amplasarea
    centralei nucleare la Doiceşti are avantajul oferit de infrastructura
    existentă. Totodată, el s-a referit la stadiul proiectului:

    Noi am semnat primul contract şi am iniţiat faza întâi a lucrărilor
    pentru acest proiect în noiembrie 2021, lucrările sunt în curs de dezvoltare.
    Pe baza acestor lucrări putem să începem definitivarea primei faze de inginerie
    şi a procurării materialelor cu ciclu lung de fabricare. Am
    primit input-ul iniţial, suntem la 35% completion din această primă fază. La
    acest moment, conform graficului nostru, o să începem să pregătim intrarea în
    faza a doua şi să începem negocierile pentru acele contracte, pentru a ne
    încadra în termenul pe care l-am asumat, finele lui 2030.



    Securitatea energetică europeană şi
    extinderea programului nuclear civil din România au fost discutate de oficialul
    american, David Turk, și cu premierul român Nicolae Ciucă. Astfel, construirea
    reactoarelor 3 şi 4 de la Centrală atomoelectrică de la Cernavodă (sud-est),
    precum şi lucrările de întreţinere de care este nevoie la unitatea 1, sunt
    considerate etape necesare pentru atingerea nivelului care să asigure României
    independenţa energetică. De asemenea, ambele părţi şi-au arătat
    disponibilitatea de a dezvolta parteneriatul România-SUA, atât în domeniul
    utilizării energiei nucleare, cât şi în exploatarea gazelor şi a petrolului.
    Principalele beneficii generate de implementarea acestor soluţii vizează atât
    decarbonizarea – obiectiv european important, precum şi nivelul înalt de
    securitate sub semnul căruia se vor derula investiţiile, se arată într-un
    comunicat al guvernului de la București. Toate acestea devin mult mai importante în
    contextul actual al sancțiunilor energetice internaționale la adresa Rusiei din
    cauza invadării Ucrainei.

    Ministrul Energiei, Virgil Popescu, afirmă că prin
    implementarea tehnologiei reactorului nuclear modular de mici dimensiuni de la
    NuScale se face un nou pas spre independenţa energetică a României. El mai
    spune că, pe lângă beneficiile dovedite în materie de securitate energetică şi
    de mediu, prin generarea de energie sigură, stabilă, accesibilă şi curată, fără
    emisii, proiectul va aduce și beneficii socio-economice directe comunităţii pe
    care o deserveşte şi va face ca industria şi economia regională să prospere.

    Despre proiectul româno-american de la Doicești, directorul executiv de la
    Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, spune că va avea, probabil, o capacitate
    instalată de 600 de MW. Este vorba despre o centrală electrică NuScale cu 6 module,
    cu o capacitate de 462 MW, dar în acelaşi timp există posibilitatea ca, tot
    acolo, să fie dezvoltate şi capacităţi de producţie a energiei fotovoltaice,
    care să completeze reactoarele de tip SMR. El a explicat că în zonă au fost
    făcute studii de geodezie, studii cu privire la sol, că există conectarea la
    reţeaua electrică și conectarea la reţea regională de distribuţie a energiei
    termice. În același timp, avem acolo și o comunitate care are expertiză în
    domeniu, ceea ce oferă avantaje economice suplimentare. Există însă și critici
    ai noii tehnologii. Aceștia susțin că, deși reactoarele propuse sunt mai mici,
    tot tehnologie nucleară au și suferă de minusurile pe care acest tip de energie
    le presupune. Costurile vor fi mari, construcția va dura mai mult decât se
    estimează și îngrijorările legate de siguranță vor persista.


  • Parliament passes the offshore law

    Parliament passes the offshore law


    With 248 votes in favor and 34 votes against, the Chamber of Deputies on Wednesday adopted the modifications brought to the offshore law, regulating the exploitation of natural gas in offshore deposits in the Black Sea and in low-depth pockets on land. This is perhaps the most important step towards achieving energy independence. Energy Minister Virgil Popescu said the new version of the law provides stability and predictability and ensures an investor-friendly tax system, at the same time protecting Romanian consumers and the countrys interests.




    “Romanias royalty share will stand at some 13% of the additional income taxes and of corporate taxes. Romania will also benefit from additional jobs. And most importantly, it will become energy independent.”




    The offshore law also allows the Romanian state to purchase the extracted natural gas before anyone else. The profit will be split 60% – 40% between the state and investors. The government will also be able to intervene in case of an energy crisis and redirect gas production towards domestic consumption. The project was also hailed by PSD and UDMR. Social-Democrat MP Alfred Simonis:




    “Romania might become an important player that could start delivering gas when Putin turns it off. It will be able to ensure the necessary demand of Moldova, naturally not for free, as well as in case of Ukraine and other countries in the region and beyond.”




    USR MPs in opposition voted the version tabled by the ruling coalition. AUR, on the other hand, criticized the lack of sanctions for economic operators, and hence voted against. Romania is currently the EU country with the lowest degree of reliance on Russian gas, and the second-largest producer of oil and gas at community level. Romania has large quantities of untapped natural gas deposits in the Black Sea. For years, economic analysts criticized the lack of strategic vision and legal uncertainty that prevented the exploitation of these resources. Once the offshore law is ratified, the situation will hopefully turn around. The total value of maritime natural gas stands at some 200 billion cubic meters, the largest quantity being located in the Neptune Deep offshore area, owned by the Romanian state-owned enterprise Romgaz and OMV Petrom. From there, the first quantities of gas are expected to be extracted in late 2026 or early 2027. In the Midia area, exploitation works are ongoing, meaning that the Black Sea Oil & Gas company will start extracting natural gas this year. The investment is expected to yield one billion cubic meters of natural gas per year. (VP)




  • Pauza Mare 26.04.2022

    Pauza Mare 26.04.2022

    Emisiunea “Pauza Mare”, numai la Radio Romania Internaţional, vă invită marți, 26 aprilie 2022, în a treia zi de Paști, să vă delectați cu “măria sa” muzica: bijuterii sonore cu marele pianist Radu Lupu, de curând plecat într-o altă dimensiune. Valoroasa soprană Elena Moșuc, intervievată de Daniela Vlad de la Radio Iași, despre Gala extraordinară “Elena Moșuc 30”, desfășurată în 6 aprilie pe scena Operei Române din Iași. Noutăți muzicale cu Adriana Balint, trupa Taylor, compozitorul Virgil Popescu, cel care în ultima vreme își interpretează propriile piese, cu Alexandru Neș și Nidia Moculescu, vechi cântece albaneze și românești cu Ionela și Gjerji Mani și, nu în ultimul rând, una dintre cele mai frumoase piese dedicate sărbătorii de Paști – “Frumusețea lumii”, de Cătălin Tîrcolea, inspirată de versurile lui Dumitru Popescu Chiselet și interpretată de Silvia Dumitrescu.



  • România îşi diversifică sursele de energie

    România îşi diversifică sursele de energie

    În ultimele săptămâni, din cauza invaziei din
    Ucraina, comunitatea internațională a impus Rusiei sancţiuni economice și
    financiare dure. În spatele scepticismului, însă, al unora dintre țări a stat
    în special dependența lor de gazul rusesc – se tem că un eventual embargo
    european asupra Moscovei ar putea determina Kremlinul să închidă robinetul
    gazoductelor.

    În plus, gazul rusesc ajunge în Europa via Ucraina. Printre marii
    importatori de gaze din Rusia se numără Germania, Italia, Franța, Austria,
    Ungaria, Cehia și Slovacia. Or, în aceste condiții, reducerea
    importurilor de gaze rusești este presantă în special pentru țările cele mai
    expuse unei posibile întreruperi a aprovizionării.

    Pe de o parte, Comisia
    Europeană a propus reducerea cu două treimi a achiziţiilor de gaz rusescşi
    încetarea dependenţei de livrările de combustibil din Rusia cu mult înainte de
    2030. Totodată, Uniunea le-a cerut statelor membre să îşi asigure, până în
    noiembrie, 90% din stocurile de gaz pentru iarna viitoare şi are în vedere
    plafonarea preţurilor gazului şi electricităţii.

    Pe de altă parte, secretarul
    american pentru Energie, Jennifer Granholm, a anunțat că Agenţia Internaţională
    pentru Energie pregăteşte măsuri pentru diminuarea dependenţei Europei de gazul
    rusesc. Statele Unite au apelat la rezervele strategice de petrol pentru a
    putea susţine cererea din Europa şi au solicitat şi altor ţări producătoare să
    facă la fel.


    În Uniunea Europeană, România este, din fericire, țara cel mai
    puțin dependentă de gazul rusesc. Este al doilea mare producător de petrol și
    gaze din Uniune, are cantități mari de gaze naturale neexploatate în Marea
    Neagră și capacitatea de a produce, de asemenea, gaze din argile.

    Analiștii
    spun că lipsa unei viziuni strategice și incertitudinea juridică fac, însă, ca
    aceste rezerve să nu fi fost exploatate până acum, deși ar permite României să
    fie independentă energetic și să exporte și în alte țări.


    Actualul ministru al
    Energiei de la București, Virgil Popescu, promite, totuși, că un miliard de
    metri cubi de gaze naturale în plus -echivalentul a 10% din consumul de gaze al
    României – ar putea proveni, chiar începând din acest an, din exploatarea de
    către compania petrolieră Black Sea Oil&Gas a unui perimetru mai mic din
    Marea Neagră.

    În schimb, tot ministrul Popescu afirmă că Neptun Deep, cel mai
    mare perimetru de gaze naturale descoperit în Marea Neagră, cu o rezervă
    estimată la 100 de miliarde de metri cubi, nu va putea fi operaţional mai
    devreme de 2026. Virgil Popescu mai dă asigurări și că în Parlament vor fi
    adoptate modificări la Legea offshore până la finalul acestei sesiuni legislative.

    O variantă luată în calcul este ca profitul obţinut din exploatarea gazelor
    naturale din Marea Neagră să revină 60% statului român şi restul de 40%
    investitorilor străini.

  • 28.02.2022 (mise à jour)

    28.02.2022 (mise à jour)

    Soutien – Le Parlement de Bucarest a adopté lundi, en séance commune et à majorité de voix, une déclaration qui condamne l’agression de la Fédération de Russie en Ukraine, tout en l’appelant à se retirer. Dans le même document, la Roumanie met en évidence le fort soutien à la souveraineté et l’intégrité territoriale de l’Ukraine et aux aspirations légitimes d’adhésion à l’Otan et à l’UE. Par ailleurs, le président ukrainien, Volodimir Zelenski a remercié la Roumanie pour son soutien accordé à l’Ukraine et pour la contribution significative aux capacités de défense de son pays. Dans un message posté sur les réseaux sociaux, Zelenski a remercié son homologue, Klaus Iohannis, pour le soutien accordé au souhait de Kiev d’intégrer l’UE. Par ailleurs, la commissaire européenne Ylva Johansoon, chargée des Affaires Intérieures, a remercié à son tour les autorités roumaines et les Roumains pour leur mobilisation au service des Ukrainiens. A force de faire preuve de solidarité, on prouve que nos valeurs sont différentes de celles de M. Poutine a-t-elle déclaré à l’issue d’une visite dans un camp de réfugiés de Siret, dans le nord-est de la Roumanie, à la frontière avec l’Ukraine. Ylva Johansson a annoncé que bientôt, une plateforme de solidarité sera mise en place au niveau de la CE, pour soutenir le peuple ukrainien et les actions humanitaires menées par les pays voisins. A Bucarest, elle sera reçue par le chef de l’Etat, Klaus Iohannis et le premier ministre, Nicolae Ciuca et aura une entrevue avec le ministre de l’Intérieur, Lucian Bode. Des dizaines de milliers de réfugiés ukrainiens ont franchi dernièrement la frontière avec la Roumanie. Les Roumains se sont mobilisés pour les aider. Des collectes de fonds se déroulent partout, en Roumanie, et des bénévoles s’organisent pour diriger les aides vers la frontière ukrainienne. Le Ministère de la Défense nationale a préparé tous les 11 hôpitaux militaires de Roumanie pour qu’ils puissent prendre en charge des militaires ukrainiens blessés.

    Energie – Le ministre roumain de l’énergie, Virgil Popescu participe lundi à la réunion extraordinaire du Conseil Energie à Bruxelles, avant de partir en Azerbaïdjan pour des négociations visant à diversifier les sources d’approvisionnement en gaz du pays. Du coup, il ne sera pas présent à l’heure du gouvernement organisée par le Parlement, apprend-on dans une déclaration publiée sur sa page Facebook. La réunion à Bruxelles se déroule à l’initiative du ministre roumain et de ses homologues de Bulgarie et de Grèce. Virgil Popescu avait été invité lundi à la Chambre des députés, pour participer à l’heure du Gouvernement, afin de donner des explications sur les factures d’électricité et de gaz, suite à une demande formulée par l’USR, d’opposition.

    Covid en Roumanie – Le nombre de nouveaux cas de Covid est toujours à la baisse en Roumanie. 4 757 nouveaux cas d’infection en 24 heures et 61 décès des suites de la maladie, dont 4 antérieurs à cet intervalle ont été rapportés lundi en Roumanie. A Bucarest, le taux d’incidence des infections est de 22 cas pour mille habitants. Moins d’un millier de personnes positives sont hospitalisées dans des unités de soins critiques. Les spécialistes en Santé publique ont rappelé que la vaccination restait le moyen le plus efficace pour prévenir les formes graves de Covid 19 et les décès.

    Météo – En Roumanie, la météo s’annonce extrêmement capricieuse dans les 24 heures à venir, avec des températures en chute libre, des neiges et de la giboulée. Les météorologues ont placé en vigilance jaune au vent très fort et aux tempêtes de neige six départements de l’est du pays. Deux autres départements de la même région ont été placés en alerte orange aux chutes de neige, en vigueur jusqu’à mardi. Le vent soufflera à plus de 60 km/heure sur les plaines et à plus de 90 km/heure sur les sommets des Carpates. Mardi, les températures maximales iront de 1 à 8 degrés.

  • 09.02.2022 (mise à jour)

    09.02.2022 (mise à jour)

    Motion – La Chambre
    des députés de Bucarest a rejeté
    mercredi la motion lancée par l’USR, d’opposition, contre le ministre
    libéral de l’Énergie, Virgil Popescu. Elle a réuni 98 voix favorables, 190
    contre et 4 abstentions. Selon les initiateurs, Popescu est un danger pour la
    sécurité énergétique de la Roumanie et doit quitter ses fonctions
    immédiatement. Le débat sur la motion était prévu pour la réunion de lundi,
    mais il a été interrompu à la suite de l’incident au cours duquel le leader des
    députés de l’AUR (extrémiste, ultranationaliste), George Simion, a brusqué le
    ministre de l’Énergie alors que ce dernier prononçait son discours à la
    Chambre. La réunion a repris par la suite, mais les débats n’ont eu lieu
    qu’avec les députés de l’USR, de l’AUR et les non affiliés, en l’absence de
    Virgil Popescu et des représentants du PSD, du PNL, de l’UDMR (de la coalition
    majoritaire) et des minorités, qui ont quitté la salle en signe de
    protestation. Le Parquet général a ouvert une procédure pénale pour outrage et
    trouble à l’ordre public dans le cas de cet incident.



    Céréales – La
    Roumanie se situe en première position au sein de l’UE, en terme d’exportations
    de maïs et en deuxième position, en terme d’exportations d’orge. Les données
    fournies par la Commission européenne montrent qu’en Europe, les exportations
    de blé durant la saison 2021/2022 ont dépassé celles de la saison antérieure.
    Le principal pays exportateur de blé reste la France, suivie par la Roumanie et
    l’Allemagne. L’Algérie est la principale destination du blé communautaire,
    suivie par la Chine et l’Egypte. En Europe, c’est toujours la France qui est le
    principal exportateur d’orge. Depuis le début de la saison 2021-2022 et jusqu’à
    présent, les pays européens ont exporté 3,48 millions de tonnes de maïs, plus
    que le double des quantités obtenues pendant la saison antérieure. Sur ce
    total, c’est la Roumanie qui en a livré la quantité la plus significative, à
    savoir 2,61 millions de tonnes, principalement vers l’Iran.


    Tennis – La
    joueuse roumaine de tennis, Sorana Cîrstea, a perdu face à l’Estonienne Anett
    Kontaveit, dans les huitièmes de finale de l’édition féminine 2022 du tournoi
    de tennis de Saint-Pétersbourg. Deux autres Roumaines participeront également
    aux huitièmes de finale du même concours. Il s’agit d’Irina Begu et de
    Jacqueline Cristian qui joueront les deux jeudi, contre la Tchèque Petra
    Kvitova et respectivement contre la Biélorusse, Aleksandra Sasnovici






    Météo – Le temps reste
    doux en Roumanie, avec des températures plus élevées que les normales de saison.
    Jeudi, les températures maximales iront de 8 à 15 degrés. Il neige sur les
    sommets des Carpates et il pleut sur le nord du pays. Jeudi, les météorologues
    annoncent 14 degrés dans la capitale.

  • Dispute politice la Bucureşti

    Dispute politice la Bucureşti

    Pe fostul
    premier tehnocrat şi comisar european pentru agricultură Dacian Cioloş nu-l
    prinde haina politică. La patru luni după ce fusese ales preşedintele Uniunii
    Salvaţi România, el a ales să demisioneze, pentru că proiectul de reformă pe
    care îl propusese conducerii naţionale a partidului, dominată de apropiaţii
    fostului lider Dan Barna, a fost respins. Acesta a reprezentat un test pe care
    l-a pierdut, dar nu echivalează cu abandonarea USR. Dacian Cioloş: Atâta
    vreme cât n-am avut în Biroul Naţional susţinere pentru acest plan, am
    considerat firesc şi de bun-simţ să-mi prezint demisia. Rămân în continuare în partid.
    Acest partid, pentru a avea un viitor, şi eu cred că trebuie să aibă un viitor,
    are nevoie de împrospătare, are nevoie de reconectare la societate, are nevoie
    de curajul de a-şi recunoaşte limitele pe care trebuie să le depăşească în
    perioada următoare.

    Fostul ministru apreciat al Transporturilor, Cătălin
    Drulă, a preluat interimar funcţia de lider al formaţiunii. El a anunţat
    imediat o schimbare de viziune politică, spre o orientare liberală şi a făcut
    apel la unitatea membrilor. Cu PSD, PNL şi UDMR la putere, uniţi într-o
    majoritate de 70%, criza USR este, de facto, criza singurei formaţiuni care
    reprezintă opoziţia democratică în legislativul român. Cei care trăiau cu
    iluzia că Alianţa pentru Unirea Românilor este altceva decât moştenitoarea ideologică
    a extremei dreapta din perioada interbelică s-au înşelat amarnic. O dovedeşte încă
    un incident marca AUR, produs luni în Camera Deputaţilor, la dezbaterea
    moţiunii simple pe tema energiei. Venit să dea socoteală, nu altfel decât
    democratic, pentru facturile usturătoare la gaz şi electricitate, ministrul de
    resort, Virgil Popescu, a fost bruscat de liderul AUR, George Simion, care a urcat
    nervos la tribună şi l-a luat de ceafă.

    Parlamentul de la Bucureşti cunoscuse,
    până acum, doar violenţa de limbaj. Şedinţa a fost suspendată şi a fost reluată
    doar cu participarea parlamentarilor AUR şi ai USR, iniţiatorii moţiunii. Conducerea
    Camerei nu a putut anunţa nicio sancţiune, pentru că nu există prevederi în
    acest sens în Regulament. Liderul liberal Florin Cîţu, cel care avertizase, în
    trecut, asupra extremismului AUR, a anunţat că va propune introducerea de
    măsuri clare şi dure pentru astfel de incidente. Aceeaşi formaţiune a organizat
    protestul violent din faţa Parlamentului împotriva introducerii certificatului
    verde obligatoriu la locul de muncă. Acelaşi George Simion a intrat forţat în
    primăria Timişoarei, fără a fi pe lista de audienţe. Tot el îşi şicanează
    colegii parlamentari care-i sunt indezirabili, în general de la PNL şi USR,
    filmându-i fără voia lor şi acostându-i fizic. AUR, prin liderii săi,
    promovează agresiv curentele antivaccinist, ultranaţionalist, suveranist. Recent,
    într-un comunicat, AUR a calificat Holocaustul drept o temă minoră, ce nu
    merită un loc aparte în programa scolară, provocând reacţii vehemente ale
    ambasadei Israelului şi ale Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel.
    Violenţa cu care-şi promovează aşa-zisele idei pare să placă: din a patra forţă
    a Parlamentului, a urcat pe locul al doilea în sondaje.

  • Ampuliseri politiţi la Bucureşti

    Ampuliseri politiţi la Bucureşti

    Pi fostul premier tehnocrat şi comisar european tră agricultură Dacian Cioloş nu-lu acaţă strañilu politicu. Dupu patru meşi di anda fu aleptu prezidentulu a Uniunii Salvaţi România, el ş-deadi demisia, tră itia că proiectul de reformă pe cari lu-avea propusese conducerii naţionale a partidului, dominată de aprokeaţlli a fostului lider Dan Barna, nu fu aprukeatu. Aesta reprezentă un testu pi cari lu kiru, ma nu echivaleadză cu abandonaria a USR. Dacian Cioloş: “Ahătu kiro cât nu avui tru Biroul Naţional agiutoru tră aest plan, lugursiiu ti bună să-ñi prezint demisia. Arămân ma largu tru partid. Aestu partid, tră s’aibă un vinitor, şi eu minduescu că lipseaşti s-aibă un vinitor, ari ananghi ta s’hibă mpruspitatu, ari ananghi de reconectari la societate, ari ananghi di curayilu tra ş-pricunoască limitele pe cari lipseaşti s’li năstreacă tru perioada yinitoari”.


    Fostul ministru a Transporturilor, Cătălin Drulă, prilo interimar funcţia di lider al formaţiunillei. El dimăndă ună ş-ună ună viziune politică, ti ună orientari libearală şi feaţi apel la unitatea membrilor. Cu PSD, PNL şi UDMR la putere, uniţi tru ună majoritate de 70%, criza USR easti, di facto, criza goalăllei formaţiuni cari reprezintă opoziţia democratică tru legislativul român. Aţelli cari băna cu iluzia că Alianţa tră Unirea Românilor easti altutiva andicra di clirunumia ideologică a extremei dreapta dit perioada interbelică s-răsiră. U spuni nica un incident marca “AUR”, faptu luni tru Camera Deputaţilor, la dezbaterea a moţiunilli simple pi tema energiillei. Vinit s’da giueapi, nu altă turlie că maş democratic, tră facturile usturătoari la gaz şi electricitate, ministrul di resort, Virgil Popescu, fu pimtu di liderul AUR, George Simion, cari alină nirvos la tribună şi lu-acăţă di guşi.


    Parlamentul di Bucureşti avea cunoscută, până tora, maş prişcăvillea di limbaj. Şednţa fu curmată şi ahurhi diznău maş cu participarea a parlamentarlor AUR şi ai USR, iniţiatorllii a moţiunillei. Conducerea a Camerei nu putu s’dimăndă niţi ună sancţiune, tră atea că nu ari prevederi tru aestă noimă tru Regulament. Liderul liberal Florin Cîţu, aţel cari avea faptă timbihi ti extremismulu AUR, dimăndă că va s’pripună băgarea misuri limbidid şi serti aţea turlie ta s’nu s’facă ahtări incidente. Idyea formaţiune organiză protestul preşcavu di dinintea a Parlamentului ta s’nu s’bagă tu lucru certificatului verde obligatoriu la loclu di muncă. Idyiulu George Simion intră cu zorea tru primăria Timişoarălleii, acă nu eara pi lista de audienţe. Tut el lli-anţapă soţlli parlamentari cari-i suntu indezirabili, ngeneral di la PNL şi USR, filmânda-lli fără izinea a lor şi acostându-lli fizic. AUR, pritu liderilli a llei, promoveadză fuvirosu curentele antivaccinist, ultranaţionalist, suvearanist. Tora ma ninti, tru un comunicat, AUR spusi ti Holocaust ca hiinda ună temă minoră, ţi nu-lli si cadi un loc ahoryea tru programa scolară, provocânda reacţii vehementi di la ambasada a Israelului şi di la Institutului Național tră Studierea Holocaustului dit România Elie Wiesel. Prişcăvillea cu cari ş-promoveadză aşi-dzăsili idei pari s’acaţă: dit a patra forţă a Parlamentului, alină pi doilu locu tru sondaje.




    Autor: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala


















































  • 06.02.2022

    06.02.2022

    Coronavirus – Le gouvernement de Bucarest a
    décidé de prolonger de 30 jours l’état d’alerte, à partir du 7 février.
    Institué en mai 2020, au bout de deux mois d’état d’urgence, l’état d’alerte
    prévoit l’obligation de porter un masque aussi bien à l’extérieur qu’à l’intérieur.
    Dans les localités où le taux d’incidence est inférieur à trois cas pour mille habitants,
    les salles de cinéma et de théâtre, tout comme les restaurants peuvent
    fonctionner à 50% de leurs capacités d’accueil, tandis que dans le reste des
    localités, les capacités d’accueil sont limitées à 30%. Une ordonnance d’urgence
    a prolongé de 24 à 72 heures le temps dont les voyageurs se rendant en Roumanie
    disposent pour remplir un formulaire numérique de localisation du passager. Le
    pays a rapporté 16108 nouveaux cas de contamination ces 24 dernières heures et
    82 décès associés, dont 7 antérieurs à la période de référence. Depuis le début
    de la pandémie, la Roumanie a recensé plus de 2,3 millions de cas de
    coronavirus et plus de 60. 000 décès. Avec seulement 8 millions de citoyens
    vaccinés contre la Covid-19, le pays affiche le taux de vaccination le plus
    faible de l’UE après la Bulgarie.




















    Débats – La semaine parlementaire débutera
    lundi, à Bucarest, par le débat d’une motion simple déposée par l’USR, en
    opposition, à l’adresse du ministre de l’Energie, le libéral Virgil Popescu.
    Soutenue par 51 députées, la motion intitulée « L’incompétence et le
    mensonge éteignent la lumière, en Roumanie » accuse le responsable de
    l’Energie de mettre en danger la sécurité énergétique du pays et réclame sa
    démission. Selon l’USR, la façon dont la Roumanie gère la flambée des factures
    énergétiques est désastreuse et les consommateurs et l’économie s’en
    ressentent. Le vote est prévu pour mercredi. Et puis, toujours dans le courant
    de la semaine prochaine, les commissions spécialisées du Sénat examineront
    l’ordonnance gouvernementale censée permettre le gel des tarifs du gaz et de
    l’électricité. Les divergences entre les principaux partis au pouvoir, le PNL
    et le PSD, persistent quant à la durée du schéma de compensation. Tandis que
    les sociaux-démocrates souhaitent que la compensation concerne aussi le mois de
    janvier, les libéraux craignent qu’une compensation rétroactive ne soit
    inconstitutionnelle.
















    Enquête – Un couple de Roumains a été retenu
    par les autorités danoises après que leur bébé eut été hospitalisé. Alertées
    par les médecins, les autorités danoises ont ouvert une enquête sur les
    circonstances qui ont mené à l’hospitalisation de l’enfant. A l’heure où l’on
    parle, les deux époux roumains, résidant au Danemark, se trouvent placés dans
    deux centres de détention différents pour une période de 4 semaines pendant
    laquelle ils n’ont pas le droit de voir leur enfant. Lundi, les représentants
    de l’Ambassade roumaine sur place se rendront dans le centre où se trouve la
    mère pour parler avec elle. L’ambassade roumaine a déjà entrepris les démarches
    nécessaires auprès des autorités locales afin d’apprendre davantage sur la
    situation juridique des deux Roumains et sur l’état de santé de l’enfant. Les
    deux époux bénéficient chacun, d’un avocat commis d’office.






















    Handball
    – Le club champion de handball féminin CSM, de Bucarest, rencontre ce dimanche,
    en Roumanie, la sélection croate, Podravka Vegeta Koprivnica, dans un match de
    poule qui compte pour la Ligue des Champions. A l’heure où l’on parle et avec deux
    points seulement, les Croates figurent en dernière place au sein de la poule A,
    tandis que les Roumaines, avec 12 points, se classent cinquième et normalement
    qualifiées dans les huitièmes de finale. Ce dimanche encore, CS Minaur Baia
    Mare affronte les Françaises des Neptunes de Nantes, au sein de la poule B de
    la compétition de handball féminin EHF European League. Samedi, au tableau de
    cette compétition, l’équipe roumaine SCM Ramnicu Valcea a enregistré sa
    troisième victoire consécutive, après avoir battu par 32 à 27, le club Chambray
    Touraine.






















    JO – Quatre sportifs roumains auront ce
    dimanche différentes épreuves au tableau des JO d’hiver, de Chine. Ainsi, Valentin
    Creţu participera à la troisième manche du concours de luge, tandis que Daniel
    Cacina et Andrei Feldorean sont dans la manche finale du concours individuel
    masculin de saut à ski. Paul Pepene s’est classé 28 au concours masculin de
    skiathlon de 15km+15km. Le concours olympique a débuté vendredi, 4 février et
    la Roumanie y participe avec 21 sportifs inscrits dans les compétitions de
    luge, bobsleigh, ski alpin, ski de fond, sauts à ski, biathlon et patinage de
    vitesse. L’édition 2022 des JO d’hiver s’achèvera le 20 février et elle se
    déroule sous la pression de l’actuelle pandémie et du boycotte diplomatique de
    plusieurs pays qui accusent Pékin de violation des droits de l’homme. Le
    Ministère chinois des Affaires Etrangères a accusé l’administration américaine
    de ne pas respecter le principe de la neutralité politique dans le sport et de
    vouloir perturber les JO. Washington accuse Pékin de détenir environ un million
    de musulmans ouïghours dans des camps secrets où ils sont soumis à toute sorte de
    mauvais traitements. Les Américains se sont dits également préoccupés par les
    politiques menées par la Chine dans la région du Tibet bouddhiste et à Hong
    Kong.










    Météo – En Roumanie, il faut doux pour cette période de l’année,
    avec des températures supérieures à la normale saisonnière qui vont de -1 à 12
    degrés. Il neige sur les sommets des Carpates. 6 degrés et un beau soleil à
    midi, à Bucarest.

  • Năi misuri di plafonari păhadzlli la energie

    Năi misuri di plafonari păhadzlli la energie

    Guvernul di București adoptă năi misuri di agiutari consumatorlli casniţ şi ñiţli companii, andicra di criştearea-a păhadzloru la energie. Aesţă va s’bagă tu practico maş ti atelli doi meşi ţi yinu di aoa şi nclo. Pritu ordonanţa di urgenţă promovată, tora ayoñea, di executiv, s-apufusi şi un nău cuantum a amendzălor tră furnizorii cari nu va s’facă isapea corectă la facturi și nu tiñîsescu nomlu. Eali pot s’alină până la 200 di ñilli di lei (cca. 40 di mii di euro). Ordonanţa di urgenţă apufuseaşti ună nauă schemă di compensare şi plafonare cari s’bagă a cetăţenilor, ama şi a instituţiilor di la 1 di şcurtu până la 31 di marţu. Aesta nu poati ta s’bagă ama retroactiv şi tră meslu yinaru, ași cumu căftă PSD, partenerlu di guvernare a PNL. Uidisitu cu un aviz ditu partea Ministerului di Justiţie, muştiradzlli casnici va s’llia ună compensaţie ma mare, tru valoare di nai mult 0,291 di lei pe kWh la energia electrică şi nai mult 40% ditu valoarea componentăllei păhălu la gazele naturale. Tutunăoară, creasti și plafonarea a păhălui la ateali dauă importante utilităț.



    Premierul Nicolae Ciucă “Tră populaţie vărnu nu va s’păltească ma multu di 80 di bani pe kWh energie electrică şi 31 bani la gaze naturale indiferentu di consum. Tră consumatorlli casniţ cu un consum di până la 500 di kWh energie electrică ică 300 metri cubi gaze naturale va s’păltească 68 di bani tră kWh la energie electrică şi aproapea 22 bani tră gaze naturale, cu tute taxili incluse.”



    Tu arada a lui, ministrul Energiei, Virgil Popescu, exighisi cum lipseaşti s’hibă ună factură la energie, după ţi va s’bagă misurli di compensare şi plafonare. Virgil Popescu “Vărnu ţi consuma 500 di kilowaţi ninti ta s’crească aestu plafon, păltea 1 leu pe kilowatt. Ma să scadă plafonlu, palteaște 80 di bani şi s’ncadreadză tru plaja di consum, si car ava s’bagă şi aţel discount, pălteasti 68 di bani. Tut cu tutu, pălteşte aproapea 300 şi ţiva di lei.”



    Actul normativ adoptat di Guvernu pruveadi ñicurări şi tră consumatorii noncasniţ, tră cari păhălu va s’hibă plafonat la un leu pe kilowatt la energia electrică şi la 37 di bani pe kilowatt la gazili naturale. Aesti misuri nu s’bagă a marilor consumatori di energie electrică, di exemplu Centralelor Electrice di Termoficari, cari avură di agiutor di stat pi ună schemă aprobată di Comisia Europeană. Membrilli a Guvernului nu apufusiră ţi va s’facă după 1 apriliu. Misurli va s’hibă zburăti la nivelu a coaliţiillei di guvernare, cari lipseaşti s’agiungă la un consens, tru ligătură cu păhadzllli la energie di să zburaşti nica şiti ună reglementare a păzarillei tră ună perioadă di ndoi meşi. Ordonața yini tru contextul tru cari, tru kirolu ditu soni, mulţă români avură facturi exorbitante la gaz și curentu, după ţi ună mare parte ditu furnizori nu băgară tu lucru misurile di plafonare și compensare, intrati tu practico la 1 di brumaru 2021.




    Autor: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala







































  • New measures to cap energy prices

    New measures to cap energy prices

    The Government has introduced new measures to help
    household consumers and SMEs cope with the increase in energy prices. The
    measures will take effect only over the next two months. By means of an
    emergency decree, the Government introduced a new quantum of fines that
    authorities can hand out to energy distributors who miscalculate bills, of up
    to 40 thousand Euro. The law also comes with a new formula for subsidizing and
    capping energy bills, applicable to citizens and businesses. The measures
    cannot be applied in retrospect for the month of January, as PSD requested.
    According to an approval issued by the Justice Ministry, household users will
    be given larger subsidies, of up to 0.291 lei per kWh and up to 40% of the
    price for natural gas. At the same time, the price for both electricity and
    natural gas will be capped. Prime Minister Nicolae Ciucă explains:


    Household users will pay a maximum of 80 bani for
    kWh and 31 bani for natural gas, irrespective of consumption. If household
    consumption is below 500 kWh or 300 m­3 of gas, users will pay 68
    bani per hWh and 22 bani for m­3 of gas, with all taxes included.


    In turn, Energy Minister Virgil Popescu explained
    how energy bills are calculated while factoring in the new subsidy and capping
    regulations.


    When consumption stood at 500 kWh prior to
    increasing the ceiling, people paid 1 Leu per kWh. Now that the ceiling has
    been decreased, people will pay 80 bani or 68 bani, wherever the discount
    applies. The total value of the bill stands at some 300 Lei.


    The Government decree also provides for discounts
    for non-household users, for whom prices will be capped at 1 Leu for
    electricity and at 37 bani for natural gas. The measures don’t apply to large
    energy consumers, for instance heating power plants, which will be provided
    with state aid under a programme approved by the European Commission. The
    Government hasn’t yet decided what will happen starting April 1. The new
    measures will be discussed at the level of the ruling coalition. Some lawmakers
    have suggested a rollback to the regulated market for a few months. Many
    Romanians have recently complained about excessively high electricity and gas
    bills, after part of the distributors did not apply the new cap and subsidy
    standards, which came into force on November 1, 2021. (VP)

  • Noi măsuri de plafonare a preţurilor la energie

    Noi măsuri de plafonare a preţurilor la energie

    Guvernul de la București a adoptat noi măsuri de sprijin pentru consumatorii casnici şi micile companii, faţă de creşterea preţurilor la energie. Acestea se vor aplica doar pentru cele două luni care urmează. Prin ordonanţa de urgenţă promovată, recent, de executiv, s-a stabilit şi un nou cuantum al amenzilor pentru furnizorii care nu vor recalcula corect facturile și nu respectă legea. Ele pot urca până la 200 de mii de lei (cca. 40 de mii de euro). Ordonanţa de urgenţă stabileşte o nouă schemă de compensare şi plafonare care se aplică cetăţenilor, dar şi instituţiilor de la 1 februarie până la 31 martie. Aceasta nu se poate aplica însă retroactiv şi pentru luna ianuarie, așa cum a cerut PSD, partenerul de guvernare al PNL. Potrivit unui aviz din partea Ministerului de Justiţie, clienţii casnici vor primi o compensaţie mai mare, în valoare de cel mult 0,291 de lei pe kWh la energia electrică şi cel mult 40% din valoarea componentei preţului la gazele naturale. Totodata, crește și plafonarea prețului la cele două importante utilități.

    Premierul Nicolae Ciucă Pentru populaţie nimeni nu va plăti mai mult de 80 bani pe kWh energie electrică şi 31 bani la gaze naturale indiferent de consum. Pentru consumatorii casnici cu un consum de până la 500 de kWh energie electrică sau 300 metri cubi gaze naturale se va plăti 68 de bani pentru kWh la energie electrică şi circa 22 bani pentru gaze naturale, cu toate taxele incluse.

    La rândul său, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a explicat cum trebuie să arate o factură la energie, după ce sunt aplicate măsurile de compensare şi plafonare. Virgil Popescu Cineva care consuma 500 de kilowaţi înainte de a creşte acest plafon, plătea 1 leu pe kilowatt. Dacă se scade plafonul, platește 80 de bani şi se încadrează în plaja de consum, si dacă se mai aplică şi acel discount, plăteşte 68 de bani. În total, plăteşte aproape 300 şi ceva de lei.

    Actul normativ adoptat de Guvern prevede reduceri şi pentru consumatorii noncasnici, pentru care preţul va fi plafonat la un leu pe kilowatt la energia electrică şi la 37 de bani pe kilowatt la gazele naturale. Aceste măsuri nu se aplică marilor consumatori de energie electrică, de exemplu Centralelor Electrice de Termoficare, care au beneficiat de ajutor de stat pe o schemă aprobată de Comisia Europeană. Membrii Guvernului nu au stabilit ce se va întâmpla după 1 aprilie. Măsurile vor fi discutate la nivelul coaliţiei de guvernare, care trebuie să ajungă la un consens, în privinţa preţurilor la energie vorbindu-se chiar de o reglementare a pieţei pentru o perioadă de câteva luni. Ordonața apare în contextul în care, în ultimul timp, foarte mulţi români au primit facturi exorbitante la gaz și curent, după ce o mare parte din furnizori nu au aplicat măsurile de plafonare și compensare, intrare in vigoare la 1 noiembrie 2021.