Radio România Internațional

Tag: Visa Waiver

  • Jurnal românesc – 17.02.2023

    Jurnal românesc – 17.02.2023

    Noul ambasador al Statelor
    Unite ale Americii în România, Kathleen Kavalec, a declarat că a început deja
    să lucreze îndeaproape cu oficialii români pentru ridicarea regimului de vize
    pentru călătoriile în SUA. Într-un interviu pentru postul de televiziune
    Digi24, diplomatul american a declarat că speră ca România să fie inclusă în
    programul Visa Waiver în timpul mandatului său. Există o serie clară de
    paşi, conform legislaţiei noastre, care trebuie urmaţi pentru ca o ţară să adere
    la programul de scutire de vize, iar ţările sunt acceptate mereu. (…) Sunt şi
    tipuri de acorduri administrative care trebuie semnate, la care vom lucra.
    Acestea includ aspecte legate de schimbul de informații, securitatea
    frontierelor, (…) precum și analizarea a ceea ce numim rata de refuz, numărul
    românilor cărora li se refuză vizele. (…) cred că acesta este un lucru pe
    care îl putem aborda împreună cu guvernul român prin educaţie, ajutând oamenii
    să înţeleagă ce este necesar pentru o cerere de viză reuşită    , a spus
    ambasadorul. În prezent, România, Bulgaria şi Cipru sunt singurele state membre
    ale Uniunii Europene care nu sunt incluse în programul Visa Waiver. Potrivit
    legislaţiei americane, ţările care doresc să adere trebuie să înregistreze o
    rată de refuz mai mică de 3%. Rata de refuz pentru România a
    fost de 17,03% în 2021, de 10,14% în 2020 şi de 9,11 procente în 2019, conform
    Departamentului de Stat al SUA.




    Preşedintele
    Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, s-a întâlnit la Roma cu omologul său
    italian, Lorenzo Fontana, căruia i-am mulţumit pentru sprijinul constant
    demonstrat de administraţia de la Roma pentru primirea României în Spaţiul
    Schengen şi pentru avansarea procesului de aderare la Organizația pentru
    Cooperare și Dezvoltare Economică. Ciolacu a declarat că Italia este al doilea partener
    comercial al României şi o sursă majoră de investiţii care generează locuri de
    muncă. Ulterior, oficialul român a avut o întrevedere cu primarul Romei,
    Roberto Gualtieri, cu care a vorbit despre organizarea unui forum economic
    bilateral al Roma. Roma este casa a peste 200.000 de cetăţeni români. În
    sprijinul acestei comunităţi puternice, am discutat cu primarul Roberto
    Gualtieri despre cum putem lucra împreună pentru a crea noi oportunităţi pentru
    aceasta, inclusiv la nivel de reprezentare administrativă, a spus
    Ciolacu. Programul vizitei în Italia a şefului Camerei Deputaţilior de la
    Bucureşti mai include întâlni cu reprezentanţi ai comunităţilor eparhiale din
    Regiunea Lazio.




    Poliţia de frontieră
    britanică a anunţat o grevă a personalului care se ocupă de intrările maritime,
    în perioada 17 – 20 februarie. Vor fi afectate punctele de trecere a frontierei
    pentru intrările maritime sau portuare din Regatul Unit Calais, Dunkirk, Coquelles
    Channel Tunnel Terminal şi Portul Dover. În consecinţă, Ministerul de Externe
    de la Bucureşti în avertizează pe românii care, în perioada menţionată, urmează
    să călătorească dinspre sau înspre Marea Britanie că vor fi timpi de aşteptare
    mai mari la controlul de frontieră portuar. Cetăţenii români sunt sfătuiţi să
    verifice situaţia curentă înainte de a se deplasa spre porturi şi pentru
    informaţii suplimentare să consulte site-ul guvernului de la Londra gov.uk.
    Românii afectaţi pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale
    Consulatelor Generale ale României la Londra, Edinburgh şi Manchester ale căror
    date de contact se găsesc online, iar pentru situaşii de urgenţă pot apela
    linia telefonică specială +44 773 871 63 35. Totodată, MAE reaminteşte că
    românii care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia
    Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii şi sfaturi de
    călătorie actualizate, precum şi serviciul de alertă Un SMS îţi poate
    salva viaţa!.




    Un nou transport cu materiale
    umanitare din România destinate populaţiei din Siria, afectată de cutremurele
    din 6 februarie, a sosit la Beirut, în Liban, a anunţat ambasadorul României în
    Siria, Dan Sandovici. Potrivit diplomatului, transportul conţine 10 tone de
    articole menite să ajute populaţia sinistrată, precum corturi, paturi, saltele,
    îmbrăcăminte de iarnă, ghete, mănuşi, lapte praf şi conserve de legume.
    Diplomatul român a arătat că această încărcătură, alături de cele 2 din zilele
    anterioare şi de cele 4 care urmează să sosească, vor fi transportate la
    Damasc, de unde vor fi preluate de organizaţii din domeniul asistenţei
    umanitare pentru a fi distribuite populaţiei din nordul Siriei. În total 43 de
    tone de ajutoare umanitare trimise din România sunt destinate populaţiei siriene
    afectate de cutremure, a transmis Ministerul român al Afacerilor Externe. Dan
    Sandovici a precizat că circa 2.000 de cetăţeni români trăiesc în Siria în
    zonele controlate de guvernul de la Damasc, iar 850 dintre aceştia sunt
    înregistraţi la ambasadă. Potrivit diplomatului, nu există
    cetăţeni români printre victimele seismelor din 6 februarie.


  • Jurnal Românesc – 26.07.2022

    Jurnal Românesc – 26.07.2022

    Includerea
    României în programul american Visa Waiver a fost tema principală a întâlnirii
    dintre secretarul de stat pentru Afaceri Strategice, Iulian Fota, şi
    subsecretarul adjunct pentru securitate naţională al Statelor Unite ale
    Americii, Kelli Ann Burriesci. Oficialul american, aflat într-un turneu
    regional în Europa, a fost primit şi de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.
    În discuţiile despre eliminarea vizelor au fost abordate şi posibilităţile de
    consolidare a cooperării bilaterale în vederea realizării de progrese tangibile
    în atingerea acestui obiectiv comun. Şeful diplomaţiei române a reiterat faptul
    că includerea României în Programul Visa Waiver reprezintă un obiectiv politic
    de prim rang pentru administraţia de la Bucureşti şi o temă de interes deosebit
    pentru opinia publică română, cu relevanţă crescută pentru agenda bilaterală şi
    pentru cea europeană. Aurescu a subliniat importanţa derulării cu succes, în
    perioada următoare, a campaniei publice comune de conştientizare şi a exprimat
    întreaga disponibilitate a instituţiilor româneşti de a coopera cu cele din SUA
    în vederea stimulării scăderii ratei de refuz a acordării vizelor. Pentru a fi
    inclusă în programul american, România trebuie să înregistreze o rată de refuz
    de sub 3 procente. Aceasta a crescut, însă, în ultimii ani de la 9,11% în 2019,
    la 10,14% în 2020 şi a atins 17,03% în 2021.




    Vicepreşedintele
    Senatului, Robert Cazanciuc, s-a întâlnit cu ambasadorul Germaniei la
    Bucureşti, Peer Gebauer, cu care a discutat despre închiderea Mecanismului de
    Cooperare şi Verificare şi aderarea României la Spaţiul Shengen. Am
    discutat onest despre nevoia de a închide uşa numită MCV şi de a o deschide pe
    cea aşteptată şi meritată de români: Schengen, a afirmat fostul ministru
    de externe. Cazanciuc a mai spus că ambasadorul i-a transmis veşti bune privind
    realizarea unor progrese legislative în materia asigurărilor de sănătate şi a
    asigurărilor sociale ale românilor care lucrează sezonier în Germania. România
    este una dintre principalele țări care furnizează forță de muncă sezonieră
    pentru piața germană. Recent, ministrul român al Muncii, Marius Budăi, a
    declarat că în Germania sunt circa 880.000 de lucrători români permanenţi şi în
    jur de 190.000 de sezonieri.




    Românii
    reprezintă a 2-a comunitate de cetăţeni străini din Austria, după germani,
    arată datele făcute publice de Oficiul Federal de Statistică de la Viena.
    Conform acestora, la 1 aprilie 2022 Austria avea peste 9 milioane de locuitori,
    din care circa 217.000 germani, 140.000 români, 122.000 sârbi şi 118.000 turci.
    Directorul general al biroului austriac de statistică, Tobias Thomas, a
    declarat pentru DPA că populaţia Austriei creşte numai prin migraţie şi că fără
    aceasta, conform prognozelor, populaţia ar scădea, pe termen lung, la nivelul
    anilor 1950. El a mai arătat că proporţia imigranţilor în populaţia Austriei a
    crescut constant, de la 21,4 procente în 2015 la 25,4% în prezent.




    Regizorul Radu
    Jude face parte din juriul celei de-a 22-a ediţii a Festivalului Internațional
    de Film Noi Orizonturi, care are loc până la 31 iulie la Wrocław,
    în Polonia. Cu acest prilej, cineastul român va fi omagiat cu o retrospectivă a
    scurtmetrajelor sale Lampa cu căciulă, O umbră de nor, Trece
    și prin perete, Plastic semiotic şi Amintiri de pe
    Frontul de Est. De asemenea, filmul Imaculat, regizat de
    Monica Stan și George Chiper-Lillemark, a fost selectat în competiția oficială
    şi candidează pentru marele premiu alături de alte 11 pelicule. Monica Stan și
    producătorul filmului, Marcian Lazăr, se vor deplasa la Wrocław, în perioada
    27-30 iulie, pentru a participa la evenimentele dedicate profesioniștilor din
    industrie. Tot în cadrul festivalului vor fi proiectate filmele Crai
    nou, de Alina Grigore, câștigător al Marelui Premiu la ediția din 2021 a
    Festivalului de Film de la San Sebastian și R.M.N., cel mai nou
    film regizat de Cristan Mungiu, inclus în competiția oficială la Cannes.
    Totodată, au fost selectate și două coproducții româno-poloneze: documentarul
    Sfârșitul lumii în Valea Plângerii, regizat de Jarosław Wszędybył,
    și Fools, regizat de Tomasz Wasilewski, peliculă a cărei imagine
    este semnată de Oleg Mutu.


  • Perspectivili a parteneriatlui strategic România – SUA

    Perspectivili a parteneriatlui strategic România – SUA

    România nu ari un soţu ma bun andicra di Statele Unite, dimăndă secretarlu di stat american, Antony Blinken, cu ucazea că s-umplură 25 di ani di la lansarea a Parteneriatlui Strategic anamisa di Washington şi Bucureşti.


    “Anvărtuşimu ligăturli tru dumenea ali apărari, ali energhie şi a cooperarillei economiţi. Ambărţitămu un angajamentu tra s’pindzemu fuvirsearea ali Rusie tru reghiune”, cundilleadză Blinken tru mesajlu a lui.



    Optu foşti ambasadori a Statilor Unite tru România spusiră tru arada a loru, tru ună carti comună pitricută cu aestă itie, că Parteneriatlu strategic anamisa di ateali dauă văsilii agiumsi s’hibă ună di tu nai cama buni investiţii americane tru Europa. Parteneriatul – sumliniadză diplomaţlli — agiutară la construirea a unei Românii vărtoasi şi tru prucukie, cari easti adză unu di aţelli ma aprukeată şi ma axi aliatu a Statelor Unite tru Europa Centrală şi di Est. Tru opinia lor, includirea a Româniillei tru programul Visa Waiver, cari poati s’lă da izini a cetăţenilor români s’călătorească tru SUA fără vize, poati s’hibă un amplificator vărtosu tră tuti dimensiunile a parteneriatlui.



    Tră prezidentulu Klaus Iohannis, Parteneriatlu Strategic cu SUA avu un rol diterminantu tră alăxearea democratică a văsiliillei şi dusi la tindearea a cooperarillei bilaterale şi tru plan internaţional, la anvărtuşearea a ligăturăllei transatlantiţi şi la anvărtuşearea a ligăturilor anamisa di aţeali dauă populi.


    La un cirecu di secol di la lansari, România şi SUA suntu angajate tră tindearea şi ahăndusearea a tutulor dimensiunilor Parteneriatului Strategic, di la cooperarea bilaterală excelentă tru domeniul a securitatillei şi apărarillei, până la atea tru domeniile economic, a securitatillei energheetiţi, educaţie, cercetari şi relaţiilor interumane, dimăndă, tru un comunicat, Administraţia prezidinţială.


    Uidisitu cu aesta, vătuşamea a Parteneriatlui Strategic cu Statele Unite ali Americă fu dimonstrată tu kirolu ditu soni pritu hăbarea faptă di prezidentulu Joe Biden mutrinda suplimentarea prezenţăllei trupelor americane tru România.


    Polimlu nkisitu di Rusia contra ali Ucraină şi consecinţele a lui uruti pi livelu global şi tru sectoari cleaie nă faţi s’cilăstăsimu diadunu, ma adunaţ stogu ca vărnăoară, tra s’aflămu cearei, tru plan bilateral ică euroatlantic, ta s’anvărtuşeadză şi s’veaglle valorile, securitatea şi rezilienţa societăţilor noastre, cundilleadză şeful a statului român.


    Dizvoltaria Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii pe tuti dimensiunile a llei di cooperari agiumsi ună prioritate a Românillei, diclară şi prim-ministrul Nicolae Ciucă.



    Cooperarea streasă şi substanţială tru domeniul a securitatillei şi ali apărari s-anvărtuşe permanentu şi easti ună componentă vitală a Parteneriatului Strategic anamisa di România şi SUA, iar relevanţa a llei fu scoasă tu vidială nica ma multu tu hăvaia a invaziillei paranou, niprovocate şi nintimilleati ali Rusiei tru Ucraina, cundilleeadză, tru mesajlu a llei, ministerlu di Externe di Bucureşti.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Perspectivele parteneriatului strategic România – SUA

    Perspectivele parteneriatului strategic România – SUA

    România nu are un prieten mai bun decât Statele Unite, a transmis secretarul de stat american, Antony Blinken, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre Washington şi Bucureşti.

    Am consolidat relaţiile în domeniul apărării, al energiei şi al cooperării economice. Împărtăşim un angajament de a respinge agresiunea Rusiei în regiune, notează Blinken în mesajul său.


    Opt foşti ambasadori ai Statelor Unite în România au afirmat, la rândul lor, într-o scrisoare comună transmisă cu acest prilej, că Parteneriatul strategic dintre cele două ţări s-a dovedit una dintre cele mai bune investiţii americane în Europa. Parteneriatul – subliniază diplomaţii – a ajutat la construirea unei Românii puternice şi prospere, care este astăzi unul dintre cei mai apropiaţi şi mai capabili aliaţi ai Statelor Unite în Europa Centrală şi de Est. În opinia lor, includerea României în programul Visa Waiver, care le-ar permite cetăţenilor români să călătorească în SUA fără vize, ar constitui un amplificator puternic pentru toate dimensiunile parteneriatului.


    Pentru preşedintele Klaus Iohannis, Parteneriatul Strategic cu SUA a avut un rol determinant în transformarea democratică a ţării şi a condus la extinderea cooperării bilaterale şi în plan internaţional, la consolidarea relaţiei transatlantice şi la întărirea legăturilor dintre cele două popoare.

    La un sfert de secol de la lansare, România şi SUA sunt angajate în extinderea şi aprofundarea tuturor dimensiunilor Parteneriatului Strategic, de la cooperarea bilaterală excelentă în domeniul securităţii şi apărării, până la cea în domeniile economic, al securităţii energetice, educaţiei, cercetării şi relaţiilor interumane, transmite, într-un comunicat, Administraţia prezidenţială.

    Potrivit acesteia, soliditatea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii a fost demonstrată cel mai recent prin anunţul făcut de preşedintele Joe Biden referitor la suplimentarea prezenţei trupelor americane în România.

    Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei şi consecinţele sale grave la nivel global şi în sectoare cheie ne determină să acţionăm împreună, mai uniţi ca niciodată, pentru a găsi soluţii, în plan bilateral sau euroatlantic, pentru a consolida şi proteja valorile, securitatea şi rezilienţa societăţilor noastre, conchide şeful statului român.

    Dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii pe toate dimensiunile sale de cooperare a devenit o prioritate a României, a declarat şi prim-ministrul Nicolae Ciucă.


    Cooperarea strânsă şi substanţială în domeniul securităţii şi al apărării s-a consolidat permanent şi este o componentă vitală a Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA, iar relevanţa ei a fost evidenţiată şi mai pregnant pe fondul invaziei ilegale, neprovocate şi nejustificate a Rusiei în Ucraina, subliniază, în mesajul său, ministerul de Externe de la Bucureşti.


  • Jurnal românesc – 06.07.2022

    Jurnal românesc – 06.07.2022

    Încercăm să revigorăm
    discuţia în plan european referitoare la aderarea României la Spaţiul Schengen
    şi există câteva semne pozitive, a declarat preşedintele Klaus Iohannis
    în cadrul unei conferinţe de presă susţinute pe 5 iulie, la Palatul Cotroceni.
    Nu vreau să promit ceva ce poate nu se realizează acum, în viitorul
    imediat. Dar fiţi asiguraţi că ne preocupă, a precizat acesta. Iohannis a
    făcut referire şi la eliminarea vizelor pentru scurtă şedere în Statele Unite
    ale Americii. El a arătat că regulile pentru includerea ţării noastre în
    programul american Visa Waiver sunt clare, stricte şi momentan România nu le
    îndeplineşte. Rata de refuz la vize este mult mai mare decât limita la
    care poate să înceapă discuţia politică pe renunţarea la aceste vize.
    Ministerul de Externe lucrează pe această speţă. Se caută o nouă abordare prin
    care se poate reduce rata de refuz, a afirmat preşedintele. Klaus
    Iohannis a ţinut, însă, să tempereze aşteptările celor interesaţi de acest
    subiect. (…) nu cred că putem să ne aşteptăm ca într-un viitor foarte
    apropiat să avem o soluţie pe această temă. Preocupări din partea noastră
    există, însă este nevoie de încă foarte multă muncă, a conchis acesta.




    Ministrul de Externe, Bogdan
    Aurescu, l-a primit pe ambasadorul agreat al Ucrainei la Bucureşti, Ihor
    Prokopchuk, pentru prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare, ocazie cu
    care au abordat şi situaţia comunităţii româneşti din statul vecin. Şeful
    diplomaţiei române a apreciat rolul comunităţilor istorice din cele două ţări
    ca punţi de legătură şi şi-a exprimat încrederea că problemele identificate vor
    fi soluţionate în cel mai scurt timp posibil. Aurescu i-a reamintit
    ambasadorului de angajamentul părţii ucrainene, la cel mai înalt nivel, de a-i
    trata pe membrii comunităţii româneşti din Ucraina la acelaşi standard cu cel
    acordat de România reprezentanţilor comunităţii ucrainene. Ambasadorul agreat
    al Ucrainei a transmis mulţumiri statului român şi cetăţenilor săi pentru
    sprijinul prompt şi pentru generozitatea cu care a fost sprijinită Ucraina şi
    poporul ucrainean în urma invaziei ruseşti. Cei doi au mai discutat despre
    aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, despre situaţia de securitate şi despre
    sprijinul logistic în vederea transportării cerealelor din Ucraina prin
    România. Aproximativ 410.000 de etnici români trăiesc în Ucraina, în regiunile
    Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa şi alcătuiesc a treia cea mai numeroasă
    comunitate din statul vecin, după ucraineni şi ruşi.




    Preşedintele Comisiei pentru
    românii de pretutindeni din Senatul României, Claudiu Târziu, a efectuat o
    vizită de lucru în Marea Britanie, în perioada 30 iunie – 4 iulie, unde s-a
    întâlnit cu reprezentanţii comunităţii româneşti. La întrevederea cu aceştia,
    care a avut loc la sediul Consulatului General al României la Londra, senatorul
    le-a explicat atribuţiile Comisiei pe care o conduce şi le-a solicitat să o
    sesizeze în privinţa tuturor problemelor majore cu care se confruntă.
    Doresc să vă transmit un semnal puternic de deschidere şi să vă asigur că
    veţi avea motive suficiente pentru a vă putea întoarce acasă, în deplină
    siguranţă, la un moment dat, a afirmat Claudiu Târziu. Parlamentarul a
    participat la slujba oficiată de preotul-paroh Ioan Fodor la Parohia Buna
    Vestire din Londra şi a fost invitatul unei emisiuni online organizate de
    Asociaţia My Romania Community, un centru de informare destinat românilor
    rezidenţi în Regatul Unit. În ultima zi a vizitei, Claudiu Târziu a fost primit
    de ambasadorul României la Londra, Laura Popescu, cu care a discutat despre
    intensificarea sprijinului parlamentar pentru optimizarea activităţii
    diplomatice. Cei doi au apreciat că toţi reprezentanţii la vârf ai statului
    român au obligaţia de a facilita repatrierea conaţionalilor. Aproape 1 milion
    de români trăiesc în Marea Britanie şi alcătuiesc a doua cea mai numeroasă
    comunitate de rezidenţi străini, după polonezi.




    Sinodul
    Bisericii Ortodoxe Române l-a ales prin vot secret pe Episcopul vicar
    patriarhal Ieronim Sinaitul în demnitatea de Episcop al Daciei Felix. Postul
    era vacant din luna februarie, când fostul Episcop a fost transferat în ţară
    din motive de sănătate. Ieronim Sinaitul a fost timp de 20 de ani de
    reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte. Episcopia Daciei Felix
    este în subordinea directă a Patriarhiei Române, are sediul la Vârşeţ şi
    jurisdicţie asupra comunităţilor ortodoxe româneşti din Serbia. Biserica
    Înălţarea Domnului din Vârşeţ este catedrală episcopală.



  • Jurnal Românesc – 29.06.2022

    Jurnal Românesc – 29.06.2022

    România a arătat că este un partener şi aliat de nădejde al Statelor Unite ale Americii şi este momentul ca ţara noastră să facă parte din programul Visa Waiver, a declarat preşedintele Senatului, Florin Cîţu. “Să lucrăm pragmatic şi mai cu spor pentru a include România în programul Visa Waver. Este momentul ca românii şi România să facă parte din acest program”, a spus Cîţu marţi la şedinţa Parlamentului dedicată aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului strategic dintre România şi SUA. Cu acest prilej, Legislativul de la Bucureşti a adoptat o declaraţie în care se angajează să sprijine măsurile de asigurare a securităţii “în mod unitar şi coerent” pe Flancul Estic al NATO şi în spaţiul euroatlantic şi susţine extinderea colaborării în domenii ca apărare, energie, comunicaţii, noi tehnologii şi combaterea ameninţărilor hibride. Totodată, Parlamentul a salutat intensificarea cooperării privind îndeplinirea condiţiilor pentru includerea României în Programul Visa Waiver şi şi-a exprimat interesul de a consolida dialogul interparlamentar pe această temă. “Exprimăm speranţa că aderarea României la Programul Visa Waiver, obiectiv comun al celor două ţări, se va realiza în cel mai scurt timp, fiind deosebit de important pentru toţi cetăţenii români”, se precizează în Declaraţia adoptată de Legislativul român. Florin Câţu şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al Senatului astăzi, pe fondul unor discuţii cu liderii PNL.



    Preşedintele Comisiei senatoriale pentru Românii de Pretutindeni, Claudiu Târziu, a efectuat o vizită de lucru în Spania şi Portugalia, în perioada 22 – 27 iunie, unde s-a întâlnit cu reprezentanţii comunităţilor româneşti din cele două state. La Madrid, senatorul a avut o întrevedere cu Arhiereul-Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei, Teofil de Iberia, cu care a discutat despre rolul crucial pe care Biserica îl joacă în menţinerea unităţii de credinţă şi de limbă a românilor din diaspora. Senatorul s-a întâlnit apoi cu ambasadorul ţării noastre în Spania, George Bologan, şi cu membrii mediului asociativ cu care a vorbit despre priorităţile absolute ale celor peste un milion de români care trăiesc pe teritoriul spaniol, între care chestiunea dublei cetăţenii şi dezvoltarea reţelei consulare. Claudiu Târziu s-a deplasat apoi la Lisabona, unde a fost primit de ambasadorul României în Portugalia, Ioana Bivolaru. În cadrul discuţiei, la care au participat şi liderii principalelor asociaţii din zona capitalei lusitane, senatorul a vorbit despre anihilarea identitară şi disoluţia forţată la care sunt supuşi românii din afara graniţelor şi şi-a exprimat deschiderea ca, pe cale legislativă, Bucureştiul se le ofere acestora un sprijin mai consistent. El le-a mulţumit conaţionalilor pentru că au fost cei mai buni ambasadori ai României şi a apreciat că, dacă românii care trăiesc în afara graniţelor nu s-ar fi dovedit muncitori şi buni, România ar fi avut în continuare de suferit ca imagine de ţară.



    Expoziția “Un manuscris al peisajului urban”, realizată de Mihaela Moțăianu, este prezentată pe rețelele de socializare ale Institutului Cultural Român de la Lisabona începând din 29 iunie. Materialul fotografic a fost realizat orașele portugheze Lisabona, Tomar și Mação şi este corelat cu poeme și citate din opera scriitorului Fernando Pessoa, pe care a descoperi-o în 2019, în timpul unei şederi de 4 luni în spaţiul lusitan. Mihaela Moțăianu este senior art director cu peste 20 de ani de experiență în industria de publicitate. După ce a absolvit Universitatea Națională de Arte în 1997, cu specializarea design grafic, a dezvoltat concepte creative și campanii de publicitate pentru mai multe agenții internaționale și locale. Din 2015, lucrează ca lector la Facultatea de Jurnalism și Ştiinţele Comunicarii, unde predă seminarul de desktop publishing. În 2018 a obţinut doctoratul în arte vizuale la Universitatea Națională de Arte din București, iar în 2020 s-a alăturat echipei Departamentului de Design din cadrul instituţiei de învăţământ. Expoziția virtuală poate fi accesată cu ajutorul unui link distribuit pe conturile de Facebook, Twitter şi Instagram ale ICR Lisabona.




  • Florin Cîţu a reiterat, la Washington, necesitatea consolidării Flancului Estic al NATO

    Florin Cîţu a reiterat, la Washington, necesitatea consolidării Flancului Estic al NATO

    Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, liderul PNL, a reiterat necesitatea consolidării Flancului Estic al NATO, inclusiv prin întărirea prezenţei forţelor militare americane, în discuţiile purtate la Washington cu Derek Chollet, consilier politic al Departamentului de Stat.

    Anul acesta marchează aniversarea a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România – SUA. În acest context, am discutat cu Derek Chollet, consilier politic al Departamentului de Stat, despre identificarea unor noi domenii şi oportunităţi de cooperare cu SUA. Am reiterat necesitatea consolidării Flancului Estic al NATO, inclusiv prin întărirea prezenţei forţelor militare americane. Am transmis angajamentul României pentru creşterea la 2,5% din PIB a cheltuielilor de apărare şi intensificarea cooperării cu SUA pentru dezvoltarea capabilităţilor forţelor armate române, a scris Florin Cîţu sâmbătă, pe pagina sa de Facebook

    Securitatea energiei europene,
    finanţele internaţionale, dezvoltarea şi evoluţiile de securitate în regiunea
    Mării Negre precum și includerea României în programul Visa Waiver se numără printre temele de discuție care se află pe agenda delegației Senatului României

    Ne-am consultat pe tema situaţiei din Ucraina, a măsurilor luate în acest context, şi a modalităţilor de sprijinire a Ucrainei. Un alt subiect a fost importanţa includerii cât mai rapide a României în Programul Visa Waiver, a mai scris Cîțu.

    Preşedintele Senatului efectuează o vizită de lucru la Washington, între 24-30 martie. Sunt programate întâlniri cu reprezentanţi ai Legislativului SUA, ai mediului de afaceri, dar şi cu comunitatea românească din zonă.

  • Jurnal românesc – 23.03.2022

    Jurnal românesc – 23.03.2022

    ***Departamentul pentru Românii
    de Pretutindeni va iniția în perioada următoare o achiziție suplimentară de
    tablete pentru a-i sprijini pe profesorii de limba română și pe elevii etnici
    români din Ucraina înscriși în școlile cu predare în limba română ca limbă
    maternă sau cu predarea unor materii în limba maternă. Decizia a fost luată în
    cadrul unei noi runde de discuții pe care şeful DRP, secretarul de stat
    Gheorghe Cârciu, a avut-o cu membrii comunității românești din Ucraina şi cu
    reprezentanții misiunilor diplomatice și consulare ale României de la Kiev,
    Cernăuți, Odesa şi Solotvino. În cadrul discuţiilor, a fost abordat şi
    subiectul granturilor acordate de DRP pentru a facilita achiziția și donarea de
    bunuri și materiale de strictă necesitate pentru comunităţile de români
    afectate de războiul din statul vecin.

    Astăzi, mai mult ca oricând, este
    esențial să-i ajutăm pe românii noștri de acolo cu resursele pe care le avem și
    doar împreună și cu credință vom reuși    , a declarat Gheorghe Cârciu. Este
    a treia rundă de discuţii pe care Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
    o are cu membrii comunităţilor româneşti din Ucraina, de la începutul invaziei
    ruseşti în statul vecin. Aproximativ 410.000 de etnici români trăiesc în Ucraina
    concentraţi în regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.




    ***Preşedintele Klaus Iohannis
    a semnat decretul de decorare a arhitectului şi profesorului de istoria artei
    Arion Scarlat cu Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Ofiţer.
    Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, distincţia i-a fost acordată în semn de
    apreciere pentru contribuţia importantă avută la promovarea culturii româneşti
    în Grecia şi pentru dăruirea cu care s-a implicat în păstrarea
    identităţii comunităţilor româneşti.




    ***Aderarea României la
    programul Visa Waiver este una dintre temele principale pe care preşedintele
    Senatului, Florin Cîţu, o va aborda cu ocazia vizitei de lucru în Statele Unite
    ale Americii, în perioada 24 – 30 martie. Acesta va fi însoţit de o delegaţie
    compusă din parlamentari liberali, social-democraţi, ai Uniunii Salvaţi România
    şi ai minorităţii maghiare. Vizita la Washington, prima în ultimii 10 ani a
    unui preşedinte al Senatului României, include întrevederi oficiale cu
    reprezentanţi ai Congresului Statelor Unite şi ai Departamentului de Stat. Vor
    fi discutate aspecte ale relaţiei bilaterale, bazate pe Parteneriatul Strategic
    şi apartenenţa la NATO, precum şi cooperarea în plan politic, parlamentar,
    economic şi de securitate. Totodată, sunt programate întâlniri cu reprezentanţi
    ai mediului de afaceri şi ai comunităţii româneşti din SUA.




    ***România are obligaţia de a-i
    proteja pe românii din Ucraina, a spus deputatul independent Anamaria Gavrilă.
    Aceasta apreciază că românii prinşi la mijloc în războiul declanşat de Rusia în
    Ucraina trebuie să aibă siguranţa că nu sunt lăsaţi pe cont propriu, că nu sunt
    abandonaţi, că statul român îi ajută şi îi protejează. Parlamentarul cere
    Guvernului să monitorizeze situaţia de securitate, economică şi socială a
    românilor din Ucraina, pentru a pregăti un răspuns urgent şi adecvat, să creeze
    mecanisme instituţionale de legătură cu comunităţile româneşti din Ucraina şi
    să trimită ajutoare umanitare ţintite către aceste comunităţi, să îmbunătăţească
    mecanismele de acordare a cetăţeniei pentru enticii români din Ucraina şi, în
    situaţia în care mediul de securitate se deteriorează, să le ofere cu
    prioritate acestora posibilitatea de a se refugia în ţara noastră şi să le
    creeze condiţii de viaţă identice cu cele ale românilor care trăiesc astăzi
    aici. Într-un război, nu avem voie să îi abandonăm pe fraţii noştri
    români pe câmpul de luptă. (…) Pe lângă apărarea propriului teritoriu, avem
    obligaţia de a-i apăra pe români oriunde s-ar afla    , a mai spus deputatul.




    ***Liga Studenţilor Români din
    Străinătate, Filiala Italia, organizează la 24 martie evenimentul
    Geopolitica Europei la o răscruce: războiul din Ucraina şi consecinţele
    sale asupra României. Dezbaterea, organizată cu sprijinul Ambasadei
    României la Roma, face parte din proiectul ‘IDEEuropa – Discuţii despre
    Europa de mâine o iniţiativă lansată de Parlamentul European, Consiliul
    European şi Comisia Europeană. LSRS Italia transmite că la discuţie vor
    participa profesorul universitar Dan
    Dungaciu, director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii
    Internaţionale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române, Marius
    Ghincea, doctorand al European University Institute, şi studenţii Alexandru
    Antonescu, de la Colegiului Europei din Bruges, şi Andrei-Cosmin Siea, de la
    Facultatea de Medicina şi Chirurgie a Universităţii din Bologna. Dezbaterea va
    avea loc de la ora 20.00 (ora României) pe platforma Zoom şi va fi transmisă pe
    pagina de Facebook a LSRS Italia.


  • Jurnal românesc – 03.02.2022

    Jurnal românesc – 03.02.2022

    Protecţia identităţii lingvistice a etnicilor români din Ucraina a fost unul dintre subiectele abordate de preşedintele Klaus Iohannis în convorbirea telefonică pe care a avut-o cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Administraţia Prezidenţială transmite că Iohannis a acordat un spaţiu amplu soluţionării problemelor legate de drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina şi a reiterat aşteptarea ca, pornind de la recunoaşterea identităţii între limba română şi aşa-zisa limbă moldovenească, confirmată de partea ucraineană în aprilie 2021, Kievul să recunoască oficial inexistenţa limbii moldoveneşti. Zelenski a declarat că înţelege preocupările Bucureştiului legate de drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române şi şi-a manifestat disponibilitatea pentru identificarea de soluţii. Discuţia dintre cei doi lideri a avut loc cu prilejul aniversării a 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice româno-ucrainene.

    Ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, şi-a continuat turneul în comunităţile româneşti din Statele Unite ale Americii cu o vizită în Texas, unde a prezentat priorităţile mandatului său cu accent pe aderarea României la programul Visa Waiver. În Texas, diplomatul s-a întâlnit cu secretarul de stat John Scott, cu primarul oraşului Houston, Sylvester Turner, şi primarul oraşului Dallas, Eric Johnson. În cadrul întrevederilor, Muraru a subliniat impactul pozitiv asupra relaţiilor economice pe care l-ar avea eliminarea vizelor, iar primarul din Houston şi-a exprimat intenţia de a încheia un parteneriat de înfrăţire cu Iaşi, care să cuprindă domeniile energetic şi medical, primul pe care metropola americană l-ar avea cu un oraş din Europa de Est. Ambasada României transmite că reprezentanţii mediului de afaceri din Texas şi-au exprimat interesul pentru dezvoltarea unor proiecte de anvergură în ţara noastră în sectoarele energiei nucleare civile, hidrocarburilor sau energiei regenerabile şi au apreciat potenţialul României în aceste domenii, precum şi capacitatea de a contribui la asigurarea securităţii energetice regionale. Andrei Muraru şi-a început turneul intitulat 50 States, One Community în septembrie 2021, imediat după primirea scrisorilor de acreditare din partea preşedintelui american Joe Biden. Până în prezent, ambasadorul a mai vizitat o serie de comunităţi de români din statele Ohio, Illinois, New Jersey şi Arizona.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, a transmis către Guvern o scrisoare prin care cere extenderea programului #DiscoverEU în Republica Moldova şi Ucraina. Acesta solicită acordarea a aproximativ 10.000 de permise de călătorie în cadrul acestei iniţiative europene pentru tinerii de 18 ani din România şi din cele două state vecine care se deplasează pe ruta feroviară Iaşi – Chişinău – Odesa. Sunt sigur că atât tinerii români, cât şi cei moldoveni şi ucraineni vor fi încântaţi să devină Ambasadori #DiscoverEU, să promoveze turismul şi valorile ţărilor noastre, creând o frumoasă comunitate, a declarat Alexe. În prezent, peste 2.300 de tineri români se numără printre cei 60.950 de europeni care au primit câte un permis de călătorie gratuit pentru a vizita Europa în cadrul DiscoverEU. De la lansarea sa de către Comisia Europeană în iunie 2018, programul a finanţat peste 130.000 de permise de călătorie.

    Expoziţia Mustaţa lui Dali, a artistului vizual Felix Aftene, va fi deschisă în perioada 4-28 februarie la galeria Macadam a reprezentanţei la Paris a Institutului Cultural Român. Manifestarea, curatoriată de Cristina Simion, reunește cele 16 lucrări care au stat la baza cărții Mustața lui Dali și alte culori scrise de Lucian Dan Teodorovici şi apărute anul trecut la editura Polirom. Felix Aftene este pictor, sculptor, scenograf, grafician şi artist vizual de instalaţie. În 2016 şi-a obţinut doctoratul la Universitatea Naţională de Arte George Enescu din Iaşi. A participat la numeroase expoziţii personale naţionale şi internaţionale, precum Memoria Spaţiului la Institutul Francez din Iaşi în 2017, The spirit of blue la 54 Art Gallery din Londra în 2016, Masques et visages la Galeria Paul Amarica din Paris în 2016, World of blue la Galeria Tiny Griffon din Nurenberg în 2015 şi Iasi city of creativity deschisă în 2011 la Galeria de artă din Bruxelles a Parlamentului European.


  • 09/11/2021 (mise à jour)

    09/11/2021 (mise à jour)

    Politique — Le PSD et le PNL, adversaires politiques jurés jusqu’il y a peu, ont entamé, mardi soir, à Bucarest, des négociations officielles afin de former un gouvernement et une majorité parlementaire. Les représentants de l’UDMR et des minorités nationales, qui feront partie de l’alliance, ont également participé aux discussions. Mercredi, les négociations devraient continuer par chapitres : Economie-finances, Justice, Défense, Affaires étrangères et intérieures, Développement, Fonds européens, Transports, Agriculture, Environnement et Energie. Jeudi, les discussions viseront le Travail, la Santé et l’Education. Suite à l’établissement d’un programme commun de gouvernance, les négociations porteront sur la configuration du nouveau cabinet. Le PSD, gagnant des élections législatives d’il y a un an, mais actuellement d’opposition, souhaiterait un nombre de ministères proportionnel à son poids parlementaire. Le PNL ne veut pas renoncer aux fonctions de premier ministre, qu’il assure présentement, ni au portefeuille des Finances. Suite à la décision du PNL de former un cabinet avec le PSD, l’USR — partenaire de gouvernance des libéraux jusqu’en septembre — a annoncé qu’elle passerait dans l’opposition, critiquant la nouvelle coalition, possible, selon elle, « en raison de la faiblesse des leaders libéraux et avec l’indulgence du président Klaus Iohannis ». L’ancien président du PNL, Ludovic Orban, a également critiqué la décision de ses collègues de négocier avec le PSD, rappelant que toute la campagne électorale du PNL avait été contre le PSD et en faveur d’une gouvernance de centre-droit. Détails après nos infos.



    Coronavirus en Roumanie — L’état d’alerte a été prolongé de 30 jours sur tout le territoire de la Roumanie, à partir de ce mardi, 9 novembre. Toutes les restrictions sanitaires resteront en place. La nuit, seules les personnes vaccinées et celles qui ont guéri de la maladie les 6 derniers mois ont le droit de circuler. Le port du masque est obligatoire à l’intérieur comme à l’extérieur. Par ailleurs, l’accès dans les restaurants, les centres commerciaux et autres se fait sur présentation du pass sanitaire. Le nombre des infections est sur une pente descendante. Ce mardi, la Roumanie a rapporté quelque 7 600 nouveaux cas de contamination au coronavirus et près de 500 décès liés à la Covid enregistrés en 24 heures. Plus de 6,5 millions de personnes sont pleinement vaccinées jusqu’ici. Selon le président du Comité national pour la vaccination, le médecin militaire Valeriu Gheorghiţă, Bucarest a une couverture vaccinale supérieure à 63 % de la population éligible de plus de 12 ans. Il a déclaré que si le rythme actuel de vaccination est maintenu, jusqu’à la fin de l’année, environ 50 % des Roumains seront immunisés, un taux absolument insuffisant selon lui.



    Visa Waiver — Le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu, s’est entretenu lundi, à Washington, avec le secrétaire américain d’Etat, Antony Blinken, à l’invitation de ce dernier, sur la possibilité d’inclure la Roumanie au programme Visa Waiver, afin d’éliminer les visas pour les ressortissants roumains qui souhaitent voyager aux Etats-Unis. Autre sujet à l’agenda : le partenariat stratégique roumano-américain. Les deux responsables ont convenu que la Roumanie et les Etats-Unis doivent consolider leurs secteurs politique, de sécurité et de défense. Par ailleurs, le ministre roumain a évoqué les perspectives de la Roumanie d’accéder à l’Organisation pour la Coopération et le Développement Economique (OCDE), précisant que c’était une des priorités majeures de la politique étrangère de Bucarest. Bogdan Aurescu a aussi remercié le secrétaire américain d’Etat Anthony Blinken pour le soutien accordé par les Etats-Unis pour que la Roumanie puisse avancer dans cette voie.



    Economie — Au cours des 9 premiers mois de cette année, le déficit de la balance commerciale de la Roumanie s’est chiffré à près de 17 milliards d’euros, soit une hausse de presque 4 milliards par rapport à la même période de 2020, constate l’Institut national de la statistique. En septembre dernier, les exportations se sont chiffrées à environ 6,3 milliards d’euros, et les importations — à près de 8,5 milliards. Par ailleurs, les ministres des Finances de l’UE ont convenu lundi que le niveau élevé de la dette publique engendré par la pandémie devait être réduit, mais sans pour autant affecter la croissance économique, indique l’agence de presse Reuters.



    Tennis — La joueuse de tennis roumaine Simona Halep, 2e favorite, s’est qualifiée dans les quarts de finale du tournoi WTA 250 de Linz, en Autriche. Mardi, elle a vaincu en deux sets – 7-5, 6-3 – la Biélorusse Aleksandra Sasnovici. Ce mardi encore, la Roumaine Jacqueline Cristian s’est qualifiée dans les quarts de finale du tournoi de Linz, après l’abandon de la Suédoise Rebecca Peterson, lorsque le score était de 5-2 pour la Roumaine.

  • Consultări româno – americane la Washington

    Consultări româno – americane la Washington

    România și SUA și-au reconfirmat, luni, la Washington, angajamentul pentru consolidarea Parteneriatului strategic, de la cooperarea militară şi de securitate la cooperarea politică, în domeniul economiei, energiei şi relaţiilor interumane. Secretarul de stat American Antony Blinken a subliniat, în cadrul întrevederii cu șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, că SUA şi România sunt ‘aliaţi robuşti în NATO’ şi lucrează îndeaproape pe multe subiecte.



    Suntem uniţi în faţa provocărilor ridicate de Rusia în diferite locuri, de China. Suntem uniţi în ce priveşte securitatea şi stabilitatea Europei, a spus secretarul american. Un comunicat al Departamentului de Stat arată, între altele, că cei doi oficiali au convenit asupra colaborării în ce priveşte securitatea la Marea Neagră.



    La rândul său, Bogdan Aurescu a declarat, pentru Radio România, că în cadrul discuțiilor bilaterale au fost abordate toate dimensiunile Parteneriatului strategic: “Am discutat mai ales despre coordonarea noastră în cadrul NATO, despre necesitatea de a consolida descurajarea şi apărarea pe flancul estic, mai ales la Marea Neagră, inclusiv în contextul ultimelor evoluţii de securitate din regiune şi am discutat şi despre importanţa creşterii prezenţei militare americane în regiune şi, evident, inclusiv în România.



    Totodată, oficialul a evocat importanţa dezvoltării proiectelor de interconectare strategică foarte importante pentru România, Rail2Sea şi Via Carpathia, proiecte cu impact pozitiv direct atât asupra dezvoltării economice a regiunii, cât şi asupra mobilităţii militare. Cât priveşte cooperarea economică bilaterală, Bogdan Aurescu a evidenţiat necesitatea creșterii investiţiilor americane în regiune.



    În plus, acesta a reiterat interesul României, ca Partener Strategic al SUA, de a înregistra progrese concrete în ceea ce priveşte includerea ţării în Programul Visa Waiver, prin care ar putea fi eliminate vizele pentru cetăţenii români care călătoresc în Statele Unite. El a solicitat implicarea concretă a părţii americane în atingerea acestui obiectiv comun, inclusiv prin susţinerea unei campanii adecvate de comunicare care să contribuie la reducerea ratei de refuz, ultimul criteriu care mai trebuie îndeplinit de România.



    Bogdan Aurescu: “Sigur, în acest moment avem de combătut o rată de refuz care se află la nivelul de 10,14%, faţă de plafonul de 3% prevăzut de legislaţia americană. De aceea este nevoie de scopuri comune, în aşa fel încât să cunoaştem cât mai exact care sunt motivele care duc la acest procent al ratei de refuz, pentru a putea calibra o campanie de informare publică.



    Vizita ministrului de externe la Washington marchează, între altele, deschiderea oficială a celei de-a 7-a reuniuni a dialogului strategic dintre România şi SUA.


  • Vizita ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în Statele Unite ale Americii

    Vizita ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în Statele Unite ale Americii

    Ministrul interimar de Externe
    de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, va discuta, luni, la Washington, cu secretarul
    de stat american, Antony Blinken, în cadrul unei vizite de două zile, care
    marchează deschiderea oficială a celei de-a şaptea reuniuni a Dialogului
    Strategic România – Statele Unite.

    Potrivit unui comunicat de presă, Bogdan
    Aurescu va reitera interesul României pentru progrese concrete în ceea ce priveşte
    accederea ţării în programul Visa Waiver, ca obiectiv de mare importanţă pentru
    cetăţenii români.

    Vor fi abordate şi evoluţiile recente în materie de
    securitate, cu accent asupra regiunii Mării Negre şi securităţii pe Flancul
    Estic al NATO.

  • Ambasadorlu Andrei Muraru ahurheaşti voltă tru comunităţ româneşti ditu SUA

    Ambasadorlu Andrei Muraru ahurheaşti voltă tru comunităţ româneşti ditu SUA

    Ambasadorlu ali Românie tru Statele Unite ali Americă, Andrei Muraru, ahurheaşti unu bairu di viiziti tru comunităţli româneşti ditu statili americani cu numa 50 States, One Community.



    Voi s’nă cunuştemu personalu, cari ţi s’hibă punctulu carditnalu ali Americă tru cari hiţ. Voi să spunemu deadunu pirmitusearea ali Românie şi pritu aestă nkisită, amu mirakea ta s’himu parteneri tră băgarea tu lucru a unlui dezidearatu cari reprezintă ună ditu nai ma di simasie lucri di amprotusa a mandatlui a meu di ambasadoru: intrarea ali Românie tru Programlu Visa Waiver. Ti aesta, amu ananghi di agiutorlu a vostru, di minteari susto tru proţeslu di cooptari a autorităţlor americani, declară Muraru tru unu mesaju pitricutu tră comunitatea di români ditu SUA.



    Prota vizită ufiţială ca parti aliştei voltă ahurheaşti, tru bitisita-a aliştei stămănă, tru statlu Ohio, iu Muraru s’andămuseaşti cu membrilli a comunitatillei di româñi, viziteadză Catedrala Ortodoxă Română Sămta Maria di Cleveland şi Gărdina Culturală Română. Tutunăoară, ambasadorlu român va s’aibă andamusi cu cumăndusearea Cleveland State University şi cumăndusearea-a companiillei Timken.



    Andrei Muraru aleapsi, ună turlie simbolicu, s’ahurhească aestu baiuru di viziti cu statlu Ohio, aestu hiinda unu ditu statili ţintă a protăllei dalgă di emigraţie românească. Tru Ohio, maxusu tru zona a căsăbălui Cleveland, easti ună ditu nai cama veclli comunităţ di români ditu SUA. Catedrala Ortodoxă Română Sămta Maria ditu Cleveland easti nai cama veaclle parohie românească ortodoxă ditu SUA, tru 2004 yiurtusinda 100 di añi di existenţă. Tutunăoară, ditu Cleveland International Hall of Fame History fac parti ma mulţ membri di orighini română.



    Gărdina Culturală Română, thimilliusită tru 1967, faţi parti ditu bairlu a Gărdiñiloru Culturali ditu Cleveland, aestu hiinda un parcu public nreghistratu tru Reghistrulu Naţionalu a Locurlor Istoriţi ditu SUA. Tru Gărdina Culturală Română ari ună statuie a compozitorlui George Enescu şi easti anălţată niacumtinatu hlambura ali Românie. Pi indicatorlu cari da exighiseri mutrinda Gărdina Culturală Română, să spuni că Societatea Carpatina, prota societati românească ditu America, fu thimilliusită tru 1 di brumaru 1902, cându ună ñică parei di 41 di româñi s-andămusi şi băgă thimeallili a societatillei. Tru Cleveland ari unu Consulatu Gheneralu Onorific ali Românie. Tutunăoară, tru zona Cleveland easti localizatu scamnulu a Uniunillei şi a Ligăllei Societăţloru Româneşti ditu America, nai ma veaclle organizaţie a româñilor americañi.




    Autoru: Eugen Cojocariu


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Ambasadorul Andrei Muraru începe un turneu în comunităţi româneşti din SUA

    Ambasadorul Andrei Muraru începe un turneu în comunităţi româneşti din SUA

    Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, începe o serie de vizite în comunităţile româneşti din statele americane sub numele 50 States, One Community.



    Vreau să ne cunoaştem personal, indiferent de punctul cardinal al Americii în care vă aflaţi. Vreau să spunem împreună povestea României şi prin acest demers, îmi doresc să fim parteneri în realizarea unui deziderat care reprezintă una dintre cele mai importante priorităţi ale mandatului meu de ambasador: intrarea României în Programul Visa Waiver. Pentru asta, am nevoie de sprijinul vostru, de implicare activă în procesul de cooptare a autorităţilor americane, a declarat Muraru într-un mesaj adresat comunităţii de români din SUA.



    Prima vizită oficială ca parte a acestui turneu începe, la finalul acestei săptămâni, în statul Ohio, unde Muraru se întâlneşte cu membrii comunităţii de români, vizitează Catedrala Ortodoxă Română Sf. Maria din Cleveland şi Grădina Culturală Română. De asemenea, ambasadorul român va avea întâlniri cu conducerea Cleveland State University şi conducerea companiei Timken.



    Andrei Muraru a ales, în mod simbolic, să înceapă această serie de vizite cu statul Ohio, acesta fiind unul dintre statele ţintă ale primului val de emigraţie românească. În Ohio, în special în zona oraşului Cleveland, se află una dintre cele mai vechi comunităţi de români din SUA. Catedrala Ortodoxă Română Sf. Maria din Cleveland este cea mai veche parohie românească ortodoxă din SUA, în 2004 celebrând 100 de ani de existenţă. De asemenea, din Cleveland International Hall of Fame History fac parte mai mulţi membri de origine română.



    Grădina Culturală Română, inaugurată în 1967, face parte din seria Grădinilor Culturale din Cleveland, acesta fiind un parc public înregistrat în Registrul Naţional al Locurilor Istorice din SUA. În Grădina Culturală Română se află o statuie a compozitorului George Enescu şi este arborat în permanenţă drapelul României. Pe indicatorul care oferă explicaţii privind Grădina Culturală Română, se arată că Societatea Carpatina, prima societate românească din America, a fost înfiinţată la 1 noiembrie 1902, când un mic grup de 41 de români s-a întâlnit şi a pus bazele societăţii. În Cleveland există un Consulat General Onorific al României. De asemenea, în zona Cleveland este localizat sediul Uniunii şi Ligii Societăţilor Româneşti din America, cea mai veche organizaţie a românilor americani.

  • Jurnal românesc – 24.09.2021

    Jurnal românesc – 24.09.2021

    Ambasadorul
    României la Washington, Andrei Muraru, a anunţat câteva iniţiative menite să
    ducă la liberalizarea vizelor de intrare în Statele Unite ale Americii până în
    2024. Lucrăm pe două paliere: pe palierul executiv şi pe palierul
    legislativ, (…) Suntem acum în procesul de a elabora o strategie foarte
    coerentă pentru a aborda administraţia americană pe aceste două paliere. În
    acelaşi timp, odată cu vizita ministrului român al Afacerilor Externe la Washington,
    anul trecut, s-a creat un grup de lucru care lucrează punctual pentru această
    problematică şi care s-a întâlnit deja de şase ori,     a spus ambasadorul.
    El a atras atenţia că nu vor exista evoluţii spectaculoase peste noapte, dar
    s-a declarat convins că, până la finalul anului 2024, România va intra în
    programul Visa Waiver fie atingând procentul de sub 3% rată de respingere a
    acordării vizelor, fie obţinând o derogare din partea administraţiei americane.
    Andrei Muraru a arătat că România înregistrează o rată de refuz la cererile de
    viză pentru şederi de scurtă durată, de până la 90 de zile, de 9,41 în 2019 şi
    de 10,14 în 2020. Diplomatul a spus că la Bucureşti va fi pregătită o campanie
    de informare publică prin care cetăţenii să afle cum pot depne corect dosarele
    pentru viză, care sunt motivele pentru care ar putea fi respinşi şi de ce să nu
    solicite viza dacă nu îndeplinesc criteriile pe care partea americană le
    consideră fundamentale.




    Filiala Italia a
    Ligii Studenţilor Români din Străinătate organizează pe 30 septembrie cel de-al
    patrulea eveniment din cadrul proiectului IDEEuropa – Discuţii despre
    Europa de mâine, în contextul Conferinţei privind viitorul Europei, o
    iniţiativă lansată de către Parlamentul European, Consiliul şi Comisia
    Europeană. Noul eveniment este dedicat fenomenului fake news şi manipulării
    prin intermediul informaţiilor false. Invitaţii aceastei ediţii sunt doctorul
    în drept comparat Vlad Vasile Bărbat, de la Universitatea Alexandru Ioan
    Cuza din Iaşi şi coordonatorul Filialei Blegia a LSRS, Daiana Velcherean,
    deţinătoare a unui master în Comunicare Multilingvă la Universitatea Liberă din
    Bruxelles. Cei doi vor discuta despre problema fake news din perspectivă
    juridică, socială, psihologică şi vor încerca să ofere o imagine de ansamblu a
    acestui flagel. Dezbaterea va avea loc online pe platforma Zoom şi va fi
    transmisă în direct pe Facebook.




    Şcoală
    românească 10 Mai 1905 a fost inaugurată, pe 23 septembrie, la
    Selenița, în Albania, în prezența unor parlamentari de la Bucureşti. Instituţia
    de învăţământ are două clase unde copiii aromâni vor putea să studieze atât
    limba română literară, cât și dialectul aromân. Deschiderea acestei școli
    primare private în dialect aromân și limba română literară este un prim pas,
    spre o nouă renaștere a comunității aromânești, (…) parte a neamului
    românesc    , a declarat președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni
    din Senatul României, Claudiu Târziu, prezent la eveniment. Senatorul a spus că
    constatat o mai mare deschidere a administraţiei albaneze locale și centrale în
    privința garantării drepturilor pentru minorități. Cu cât Albania va
    acorda mai repede drepturile cuvenite aromânilor, cu atât va sprijini mai mult
    România parcursul european al Albaniei    , a punctat parlamentarul. El a
    amintit şi de faptul că Parlamentul de la Bucureşti a adoptat anul acesta
    Legea Românității Balcanice, prin care ziua de 10 Mai a devenit
    Ziua tuturor comunităților românești din Balcani.




    Festivalul
    Strada românească la Zikhron Ya’akov, o sărbătoare culturală
    românească în aer liber adresată publicului israelian de toate vârstele, se
    desfăşoară pe 26 septembrie în oraşul israelian cu acelaşi nume ale cărui baze
    au fost puse de evreii veniți din România. În cadrul proiectului vor avea loc
    concerte de muzică balcanică, românească şi klezmer, va fi proiectat filmul
    România neîmblânzită de Alex Păun, Teatrul Karov din Tel Aviv va
    susţine spectacolul Poveștile bunicului, va fi pus în scenă
    spectacolul de teatru de păpuși Vrăjitorul din Givat DADA, vor fi
    organizate ateliere de decupaj pentru copii și adulți, ateliere de creație DADA
    susținute de Muzeul Janco Dada din Ein Hod şi va avea loc un tur ghidat al
    oraşului. Strada românească va include şi o componentă gastronomică,
    realizată de Primăria Zikhron Ya’akov. La ceremonia oficială de deschidere a
    Festivalului va participa şi ambasadorul României în Israel, Radu Ioanid.
    Intrarea la toate evenimentele din program este liberă.