Radio România Internațional

Tag: vize

  • Jurnal românesc – 2.06.2016

    Jurnal românesc – 2.06.2016

    România şi Bulgaria au semnat o scrisoare
    comună în care cer Canadei ridicarea vizelor pentru cetăţenii celor două state,
    a declarat şeful guvernului de la Sofia, Boico Borisov, miercuri, într-o
    conferinţă de presă cu omologul său de la Bucureşti, Dacian Cioloş. Cei doi au
    avut o intrevedere bilaterală în marja summitului Procesului de Cooperare
    din Europa de Sud-Est (SEECP)
    desfăşurat la Sofia. Cioloş
    a anunţat că cel mai probabil la mijlocul lunii va face o vizită în Canada unde
    doreşte să discute şi această chestiune. El şi-a exprimat speranţa ca până la
    sfârşitul anului partea canadiană îşi va exprima punctul de vedere. Cioloş a
    menţionat că aprobarea acordului de liber schimb între UE şi Canada este într-o
    fază avansată şi chiar dacă nu e în mod formal legată de chestiunea vizelor,
    atunci când s-a negociat documentul autorităţile de la Otawwa şi-a luat nişte
    angajamente. Luna trecută, România şi Bulgaria au avertizat că ar putea vota
    împotriva acordului în semn de protest faţă de refuzul guvernului de la Otawwa de a elimina
    vizele pentru cetăţenii din cele două ţări.




    În primele două luni de
    la debutul perioadei de înscriere, în
    Registrul electoral figurează 891 cereri din partea cetăţenilor români cu
    domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să voteze la alegerile
    parlamentare de la sfârşitul acestui an.
    Potrivit MAE, 698 dintre aceste cereri vizează votul prin corespondenţă,
    iar 193 vizează organizarea de secţii speciale în apropierea
    domiciliului/reşedinţei. Înscrierea în Registrul Electoral a debutat la 1
    aprilie şi se va încheia aproximativ cu trei luni înainte de data alegerilor,
    care urmează să fie stabilită, conform legii, prin hotărâre de Guvern.




    Elveţia a eliminat de la 1 iunie
    toate restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari. Autorităţile de la
    Berna prelungiseră în 2009 şi 2014 măsurile restrictive, temându-se de o
    invazie a muncitorilor din cele două ţări. Măsurile ar putea fi reintroduse
    până în mai 2019, dacă imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media
    ultimilor 3 ani, la jumătatea anilor 2017 şi 2018.




    Evoluţiile
    de securitate din regiune şi necesitatea întăririi capacităţii NATO de a
    descuraja ameninţările la adresa securităţii aliate – au fost analizate,
    miercuri, la Bucureşti, de ministrul apărării, Mihnea Motoc, şi de preşedintele
    Adunării Parlamentare a NATO, congresmanul american Michael Turner. Potrivit
    unui comunicat al MAPN, oficialul american a reiterat rolul important pe care
    România îl joacă în cadrul parteneriatului bilateral, prin sistemul de apărare
    antirachetă de la Deveselu. Turner a apreciat contribuţia semnificativă a României în misiunile din Afganistan şi în cadrul
    Coaliţiei Internaţionale împotriva Statului Islamic. La rândul
    său, Mihnea Motoc a subliniat importanţa strategică a Mării Negre pentru
    securitatea regională, precum şi necesitatea concentrării eforturilor aliaţilor
    în această zonă.




    La sfârşitul lunii mai, rezervele valutare ale României au
    depăşit 32 de miliarde de euro, în creştere cu peste 1,2 miliarde faţă de
    valoarea înregistrată la 30 aprilie. Conform unui comunicat al Băncii Naţionale,
    creşterea a apărut după vinderea unei emisiunii de euroobligaţiuni în valoare
    nominală de un miliard de euro, de luna trecută. Rezerva de aur s-a menţinut la
    103,7 tone, cu o valoare de peste 3,6 miliarde de euro. Plăţile efectuate în
    perioada ianuarie – mai 2016 în contul datoriei publice au totalizat aproape 2
    miliarde şi jumătate de euro, iar cele scadente până la finele anului însumează
    aproape 3 miliarde de euro.

  • Jurnal românesc – 14.04.2016

    Jurnal românesc – 14.04.2016

    Plenul Camerei Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat
    modificările la proiectul legii dării în plată, în urma cererii de reexaminare
    a preşedintelui Klaus Iohannis. Cele mai importante modificări vizează
    eliminarea din lege a programului ‘Prima Casă’ şi ridicarea plafonului celor cu
    credite de nevoi personale cu ipotecă la 250.000 de euro. O altă modificare
    prevede că legea se aplică şi în cazul persoanelor care au fost executate
    silit. Legea dării în plată stipulează că persoanele cu credite de locuinţe îşi
    pot ceda bunurile ipotecate către bănci dacă sunt în incapacitate de plată a
    ratelor împrumuturilor.


    Ministerul de Externe de la Bucuresti şi-a exprimat dezamăgirea după ce
    discuţiile pe tema eliminarii vizelor pentru cetăţenii românii care vizitează
    Canada nu au dus la niciun rezultat. MAE a precizat că menţinerea vizelor
    provoacă dezavantaje evidente şi nejustificate, în comparaţie cu alti cetăţeni
    europeni. Diplomaţia de la Bucureşti a amintit că autorităţile de la
    Ottawa s-au angajat de repetate ori,
    încă din 2008, să relaxeze regimul de vize pentru români, pentru a asigura
    libertatea de mişcare pentru toţi cetăţenii europeni, fără discriminare. Pe de
    altă parte, Comisia Europeană a solicitat Consiliului şi Parlamentului UE să
    iniţieze de urgenţă dezbateri şi să adopte, până cel târziu pe 12 iulie, o
    poziţie privind introducerea regimului de vize pentru cetăţenii americani şi
    canadieni. Reacţia CE intervine pe fondul refuzului SUA şi Canadei de a ridica
    obligativitatea vizelor pentru cetăţenii unor state comunitare, între care şi
    România.


    Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere, de la 3,9 la 4,2%,
    estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, potrivit
    raportului publicat de instituţia financiară. Conform prognozelor FMI, Irlanda
    este singura ţară din Europa care va înregistra în acest an o creştere
    economică mai mare decât cea a României, respectiv de 5 procente. FMI
    avertizează că vârful de creştere economică înregistrat în acest an de România
    va fi urmat anul viitor de o încetinire de până la 3,6%, însă chiar şi aşa ţara
    va avea în 2017 unul din cele mai ridicate ritmuri de creştere economică din
    Europa.


    Peste 82% dintre români spun că nu ar vota la alegerile locale din iunie
    pentru funcţia de primar o persoană care este cercetată sau judecată pentru
    fapte de corupţie, se arată într-un sondaj INSCOP. De asemenea, opiniile sunt
    relativ împărţite în ceea ce priveşte alegerea edililor într-un singur tur de
    scrutin. 38% dintre respondenţi declară că nu vor vota primarul în funcţie sau
    actualul primar interimar, în timp ce acelaşi procent de oameni spun că da.
    Circa 20% dintre români sunt nehotărâţi, iar 4 procente aleg varianta nu ştiu/
    nu răspund. Întrebaţi cum ar prefera să îşi aleagă primarul din localitatea în
    care domiciliază, 45% dintre respondenţi au declarat că doresc să îşi desemneze
    edilul într-un singur tur de scrutin, în timp ce 39% au optat pentru două
    tururi. 16% din populaţie nu ştie sau nu răspund la această întrebare. Sondajul
    a fost efectuat în perioada 21 – 28 martie, pe un eşantion de 1.063 de persoane
    şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste.


    Guvernul va returna taxele auto încasate între anii 2007 şi 2013, care au
    fost declarate incompatibile cu normele europene. Este vorba despre taxa
    specială, cea pentru poluare şi cea pentru emisii poluante. Până acum,
    persoanele care doreau să-şi recupereze aceste taxe se adresau justiţiei, însă
    acum este suficientă o solicitare la unităţile administraţiei financiare – a
    anunţat ministrul mediului, Cristiana Paşca Palmer. Potrivit acesteia, sumele
    care vor fi restituite vor fi calculate cu dobânzile aferente din ziua plăţii
    taxei până în ziua restituirii integrale, actualizată cu indicele preţului de
    consum. De asemenea, plata va fi făcută eşalonat pe parcursul a cinci ani.

  • Poziţia autorităţilor române privind menținerea regimului de vize canadiene pentru cetățenii români

    Poziţia autorităţilor române privind menținerea regimului de vize canadiene pentru cetățenii români

    Autorităţile române
    continuă să acorde o importanță deosebită obiectivului eliminării vizelor pentru
    călătoriile în străinătate ale cetățenilor români.


    Ne exprimăm dezamăgirea
    că în pofida disponibilității României de colaborare și a situației sale
    asemănătoare cu a celorlalte state membre din regiune, reflectată în progresele
    clare în îndeplinirea criteriilor avute în vedere de partea canadiană, precum
    și în decizia Canadei de a include România în categoria țărilor de origine
    sigure, dialogul pe subiectul vizelor început între Comisia Europeană și Canada
    în urmă cu 24 de luni nu a dus la un rezultat.


    Începând cu summit-ul
    UE-Canada din 2008 și ulterior la summit-ul UE-Canada din septembrie 2014,
    Canada s-a angajat să relaxeze regimul de vize pentru cetățenii români, pentru
    a asigura cât mai curând posibil libertatea de mișcare pentru toți cetățenii
    europeni, fără discriminare. În contextul mai larg al obiectivului comun
    privind semnarea și ratificarea Acordului de Parteneriat Strategic și a
    Acordului Economic și Comercial Global (CETA), România consideră că menținerea
    regimului de vize canadiene pentru cetățenii români creează dezavantaje
    evidente, nejustificate, în comparație cu ceilalți cetățeni europeni. Situația
    actuală privează cetățenii români de oportunitățile economice și comerciale nou
    create.


    În această situație,
    autorităţile române vor reevalua, la nivel UE, modul de abordare a relației
    UE-Canada, pentru asigurarea obiectivului eliminării obligativității vizelor
    pentru cetăţenii români.


    Autoritățile române se
    consultă permanent cu Comisia Europeană și membrii Parlamentului European
    implicați în dosar, care sunt ținuți la curent cu evoluția situației.



  • Informaţii despre regimul vizelor

    Informaţii despre regimul vizelor

    Pentru
    cetăţenii străini care doresc să viziteze România este disponibil portalul
    e-VIZA, destinat facilitării obţinerii vizelor. Portalul permite,
    aşadar, cetăţenilor străini să iniţieze
    procedura de obţinere a vizelor de oriunde s-ar afla, utilizând serviciul
    Internet. Acest lucru reprezintă, desigur, o scurtare substanţială a timpului
    de procesare a vizelor şi a timpului pe care un cetăţean străin îl va petrece
    în această procedură şi va avea, de asemenea, beneficiul important al
    programării electronice de acasă la ghişeu pentru interviul final în faţa
    consulului.

    Cetăţenii străini care doresc să vină în România pot intra pe
    portalul editat în engleză şi română, care este accesibil din pagina principală
    a ministerului, www.mae.ro şi unde,
    introducând un set minim de informaţii precum nume, cetăţenie, scopul
    călătoriei, vor afla dacă au sau nu nevoie de viză. În cazul în care au nevoie,
    solicitanţii primesc un răspuns detaliat şi vor putea încărca pe portal
    documentele necesare obţinerii vizei. După aprobarea dosarului, solicitanţii
    vor putea să-şi aleagă data şi intervalul orar pentru a se prezenta la consulat
    în vederea depunerii documentelor în original. În vederea aprobării
    acordării vizei pentru cetăţenii care trebuie să prezinte o invitaţie din
    România, Ministerul de Externe solicită avizul Inspectoratului General pentru
    Imigrări, aviz care este emis într-un interval de cel mult 30 de zile. Vizele
    române pot fi emise pentru una sau mai multe călătorii.

    Totodată, vizele de
    lungă şedere dau dreptul la călătorii de 90 de zile, cu posibilitatea
    prelungirii în România a sejurului, vizele de scurtă şedere sunt valabile 90 de
    zile fără posibilitatea prelungirii acestora, iar vizele de tranzit dau dreptul
    unei şederi de 5 zile. Taxa este de 60 de euro, atât pentru viza de tranzit cât
    şi pentru cea de scurtă şedere, iar taxa pentru viza de lungă şedere este de
    120 de euro.

    Pe site-ul Ministerului român de Externe sunt enumerate şi statele
    cu care Uniunea Europeană a încheiat convenţii de facilitare a vizelor,
    respectivele state fiind Federaţia Rusă, Ucraina, Albania, Bosnia Herţegovina,
    Macedonia, Serbia, Muntenegru, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi Republica
    Moldova. În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii Serbiei, Muntenegrului, Macedoniei,
    Bosniei şi Republicii Moldova, vizele sunt necesare doar pentru titularii de
    paşapoarte fără date biometrice. Taxa de viză eliberată în regim normal pentru
    cetăţenii Albaniei, Bosniei, Federaţiei Ruse, Ucrainei şi Georgiei este de 35
    de euro. Pentru cetăţenii Federaţiei Ruse şi Ucrainei pot fi eliberate vize şi
    în regim de urgenţă, în acest caz taxa fiind de 70 de euro. Pentru cetăţenii
    Republicii Moldova, Serbiei şi Macedoniei nu se percep taxe pentru vize.

    De
    asemenea, nu se percep taxe pentru vize pentru copiii mai mici de 6 ani, pentru
    elevii şi studenţii care efectuează călătorii de studii în România şi pentru
    cercetătorii care vin să lucreze în domeniul lor de activitate. Totodată, viza
    de lungă şedere pentru cetăţenii străini care sunt membri de familie ai unor
    cetăţeni români se acordă fără plata taxelor consulare. Iar vizele de intrare
    pentru membrii de familie ai unor cetăţeni ai Uniunii Europene sau Spaţiului
    Economic European sunt acordate gratuit.

  • Informaţii despre regimul vizelor

    Informaţii despre regimul vizelor

    Pentru
    cetăţenii străini care doresc să viziteze România este disponibil portalul
    e-VIZA, destinat facilitării obţinerii vizelor. Portalul permite,
    aşadar, cetăţenilor străini să iniţieze
    procedura de obţinere a vizelor de oriunde s-ar afla, utilizând serviciul
    internet. Acest lucru reprezintă, desigur, o scurtare substanţială a timpului
    de procesare a vizelor şi a timpului pe care un cetăţean străin îl va petrece
    în această procedură şi va avea, de asemenea, beneficiul important al
    programării electronice de acasă la ghişeu pentru interviul final în faţa
    consulului.

    Cetăţenii străini care doresc să vină în România pot intra pe
    portalul editat în engleză şi română, care este accesibil din pagina principală
    a ministerului, www.mae.ro şi unde,
    introducând un set minim de informaţii precum nume, cetăţenie, scopul
    călătoriei, vor afla dacă au sau nu nevoie de viză. În cazul în care au nevoie,
    solicitanţii primesc un răspuns detaliat şi vor putea încărca pe portal
    documentele necesare obţinerii vizei. După aprobarea dosarului, solicitanţii
    vor putea să-şi aleagă data şi intervalul orar pentru a se prezenta la consulat
    în vederea depunerii documentelor în original. În vederea aprobării
    acordării vizei pentru cetăţenii care trebuie să prezinte o invitaţie din
    România, Ministerul de Externe solicită avizul Inspectoratului General pentru
    Imigrări, aviz care este emis într-un interval de cel mult 30 de zile. Vizele
    române pot fi emise pentru una sau mai multe călătorii. Totodată, vizele de
    lungă şedere dau dreptul la călătorii de 90 de zile, cu posibilitatea
    prelungirii în România a sejurului, vizele de scurtă şedere sunt valabile 90 de
    zile fără posibilitatea prelungirii acestora, iar vizele de tranzit dau dreptul
    unei şederi de 5 zile. Taxa este de 60 de euro, atât pentru viza de tranzit cât
    şi pentru cea de scurtă şedere, iar taxa pentru viza de lungă şedere este de
    120 de euro.

    Pe site-ul Ministerului român de Externe sunt enumerate şi statele
    cu care Uniunea Europeană a încheiat convenţii de facilitare a vizelor,
    respectivele state fiind Federaţia Rusă, Ucraina, Albania, Bosnia Herţegovina,
    Macedonia, Serbia, Muntenegru, Georgia şi Republica Moldova. În ceea ce-i
    priveşte pe cetăţenii Serbiei, Muntenegrului, Macedoniei, Bosniei şi Republicii
    Moldova, vizele sunt necesare doar pentru titularii de paşapoarte fără date
    biometrice. Taxa de viză eliberată în regim normal pentru cetăţenii Albaniei,
    Bosniei, Federaţiei Ruse, Ucrainei şi Georgiei este de 35 de euro. Pentru
    cetăţenii Federaţiei Ruse şi Ucrainei pot fi eliberate vize şi în regim de
    urgenţă, în acest caz taxa fiind de 70 de euro.

    Pentru cetăţenii Republicii
    Moldova, Serbiei şi Macedoniei nu se percep taxe pentru vize. De asemenea, nu
    se percep taxe pentru vize pentru copiii mai mici de 6 ani, pentru elevii şi
    studenţii care efectuează călătorii de studii în România şi pentru cercetătorii
    care vin să lucreze în domeniul lor de activitate. Totodată, viza de lungă
    şedere pentru cetăţenii străini care sunt membri de familie ai unor cetăţeni
    români se acordă fără plata taxelor consulare. Iar vizele de intrare pentru
    membrii de familie ai unor cetăţeni ai Uniunii Europene sau Spaţiului Economic
    European sunt acordate gratuit.

  • Jurnal românesc – 20.05.2015

    Jurnal românesc – 20.05.2015

    Autorităţile de la Bucureşti au cerut sprijinul
    partenerilor internaţionali pentru gestionarea crizei generate de răpirea unui
    român în Burkina Faso, la începutul lunii aprilie. Situaţia s-a agravat o dată cu revendicarea răpirii, printr-un mesaj audio,de către o grupare jihadistă recent afiliată la
    mişcarea teroristă Statul Islamic, responsabilă pentru o serie de atentate sângeroase în ultima
    perioadă. Celula de criză constituită la Bucureşti din reprezentanţi ai
    Ministerelor de Externe şi Apărării, Serviciului de Informaţii Externe,
    Serviciului Român de Informaţii şi ai Administraţiei Prezidenţiale verifică
    autenticitatea mesajului şi ţin permanent legătura cu familia românului răpit. Acesta făcea parte dintr-o echipă de patrulare care asigura
    securitatea perimetrului unei mine de mangan din Burkina Faso.




    Ministerul muncii intenţionează să revizuiască politicile în
    ceea ce priveşte creşterea natalităţii, iar una dintre măsurile avute în vedere
    este eliminarea nivelului maxim până la care se acordă indemnizaţia pentru
    creşterea copilului, a anunţat, marţi, ministrul de resort, Rovana Plumb. O altă
    măsură este aceea ca pe perioada concediului de maternitate, care acum, este de 18
    săptămâni, indemnizaţia să fie egală cu media salariului avut în ultimele 12
    luni, nu doar cu 85%
    din media veniturilor nete.În prezent,
    părinţii care intră în concediu de creştere a copilului primesc o indemnizaţie
    în cuantum de 85% din media veniturilor nete, dar nu mai mult de 3.400 lei,
    dacă aleg concediu de un an, şi 1.200 lei, dacă aleg să stea acasă cu copilul
    de 2 ani.




    Ministrul de interne, Gabriel Oprea, a avut marţi
    o întrevedere cu Dean Thompson, însărcinat cu afaceri al Ambasadei SUA la
    Bucureşti. Cu această ocazie, cei doi oficiali au discutat, între altele,
    despre programul Visa Waiver şi Acordul bilateral în domeniul prevenirii şi
    combaterii infracţionalităţii grave. Documentul se află într-un stadiu avansat
    al negocierilor, iar prin semnarea lui România va îndeplini încă un criteriu
    tehnic impus de exigenţele Programului Visa Waiver în procesul de liberalizare
    a vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în SUA.




    Peste 7.400 de elevi care au revenit din
    străinătate în 2014 au cerut echivalarea studiilor pentru înscrierea într-o
    şcoală din România. Potrivit Ministerului Educaţiei de la Bucureşti, cele mai multe cereri s-au făcut în capitală
    şi în judeţul Bacău, iar cele mai puţine în
    judeţele Gorj şi Covasna. Majoritatea
    elevilor care au făcut astfel de solicitări au revenit din Italia, Spania, SUA, Franţa şi Germania.




    Ministrul Mediului,
    Graţiela Gavrilescu, şi ambasadoarea Norvegiei la Bucureşti Tove Bruvik
    Westberg, au semnat, marţi, 15 contracte de finanţare pentru proiecte de mediu,
    în valoare de peste 15 milioane de euro. Fondurile sunt asiguraţe prin
    Mecanismul Financiar SEE 2009-2014, la care Norvegia este principalul
    contributor, alături de Islanda şi Liechtenstein. Graţiela Gavrilescu a
    precizat că Ministerul Mediului derulează trei programe finanţate prin acest
    Mecanism – Biodiversitate şi servicii ale ecosistemelor, Reducerea substanţelor
    periculoase, respectiv, Adaptarea la
    schimbările climatice.

  • Retrospectiva săptămânii 19-25.04.2015

    Retrospectiva săptămânii 19-25.04.2015

    Summit UE privind imigraţia clandestină


    Liderii europeni, reuniţi de urgenţă, joi, la Bruxelles, au decis să tripleze mijloacele alocate pentru salvarea imigranţilor clandestini în Marea Mediterană, dar şi să apeleze la sprijinul ONU pentru acţiuni militare împotriva traficanţilor din Libia, ţară de unde fug, înspre Europa, numeroşi cetăţeni. România, reprezentată la summit de preşedintele Klaus Iohannis, este solidară cu statele riverane Mediteranei care au povara cea mai grea de dus. În opinia şefului statului, este necesară creşterea bugetului Agenţiei pentru gestionarea graniţelor externe ale Uniunii Europene (Frontex) pentru acţiunile din zonă, Bucureştiul fiind dispus, dacă i se solicită, să trimită mai mulţi experţi. În paralel, pe termen mediu şi lung este foarte important să se lucreze la cauza fenomenului migrator – sărăcia din ţările din Africa. Summitul UE a fost convocat de urgenţă după ultima tragedie din Mediterana, soldată cu moartea a 800 de migranţi africani.



    România şi cooperarea în cadrul Europol



    Unul din cinci experţi care lucrează în domeniul apărării cibernetice la Europol provine din România – a precizat, la Bucureşti, directorul acestei instituţii, Rob Wainwright. Poliţia română este apreciată ca fiind unul dintre cei mai activi membri ai organizaţiei europene de combatere a criminalităţii, fiind pe locul 6 din 12 din punct de vedere al numărului de schimburi de date din sistemul Europol – a declarat şi ministrul de Interne, Gabriel Oprea. În acest context, el a pledat pentru aderarea României la Spaţiul Schengen: România are responsabilitatea opririi fluxurilor de migranţi ilegali de la frontiera estică a Uniunii Europene şi putem constata că măsurile luate asigură securitatea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie. Avem cel mai modern sistem integrat de securizare a frontierelor şi avem una dintre cele mai consistente contribuţii la acţiunile Frontex. De aceea, apreciez că intrarea României în Spaţiul Schengen ar aduce certe beneficii pentru securitatea Uniunii, dar şi a statelor membre.”



    Centru CIA în România?


    Fostul preşedinte de stânga al României, Ion Iliescu, a declarat, în premieră, pentru publicaţia germană Der Spiegel”, că, după devastatoarele atentate din 11 septembrie 2001, din Statele Unite, România a pus un sediu la dispoziţia CIA. El a explicat că a fost un gest de bunăvoinţă faţă de americani, înaintea aderării, în 2004, la NATO. Ion Iliescu a precizat şi că autorităţile române nu s-au amestecat în activităţile serviciului american şi că nu ştiau ce se petrecea acolo. Potrivit ziariştilor germani, el ar fi, după fostul preşedinte polonez Aleksander Kwasniewski, al doilea şef de stat care recunoaşte existenţa centrelor secrete ale CIA în Europa. În pofida numeroaselor anchete desfăşurate, aceste închisori de pe teritoriul unor ţări est-europene, inclusiv în România, rămân un mister la aproape zece ani de la dezvăluirea existenţei lor. Dacă aş fi ştiut ce se putea face acolo, răspunsul nu ar fi fost pozitiv – a subliniat Ion Iliescu, făcând aluzie la alegaţiile potrivit cărora membri importanţi ai reţelei teroriste Al-Qaida ar fi fost interogaţi prin acte de tortură.



    Pact pentru sănătate


    Premierul român, Victor Ponta, a propus, săptămâna aceasta, încheierea unui pact pentru sănătate care să fie acceptat de toate partidele politice din ţară. Şeful guvernului consideră că garanţia finanţării constante a sistemului, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi creşterea salariilor ar putea opri plecarea specialiştilor în străinătate. Victor Ponta: “Dacă aş zice că mâine, gata, triplăm salariile ar fi neserios şi nerealist, dar e nevoie de o perspectivă de timp, adică în doi, trei, patru ani în care veniturile să crească şi de posibilitatea de a avea venituri din activitatea privată. Altfel, dacă nu au perspectivă, competiţia europeană sigur că ne va lăsa fără cei mai buni medici.” Anterior acestei declaraţii, ministrul sănătăţii, Nicolae Bănicioiu afirmase că, dacă în trei ani, nu se măresc serios salariile, în domeniul medical va fi dezastru. Printre ceilalţi factori care contribuie la migraţia medicilor spre vest este blocarea posturilor, numărul insuficient de spitale şi numărul în creştere al bolnavilor.




    Bacşiş impozitat


    Executivul de la Bucureşti a aprobat o ordonanţă de urgenţă care prevede impozitarea tuturor veniturilor, inclusiv a sumelor oferite drept bacşiş. Potrivit actului normativ, banii daţi în plus şi în mod voluntar de client pentru bunuri livrate sau servicii prestate de către operatorii economici vor fi trecuţi pe un bon fiscal separat. În primul rând, salariatul când vine dimineaţa la locul de muncă are obligaţia să-şi înregistreze veniturile aflate asupra sa în registrul ţinut separat de către angajator.” — a precizat ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici. Bacşişul va fi impozitat cu 16%, rămânând la latitudinea angajatorului dacă îl va reţine pentru sine sau îl va acorda angajaţilor.




    Fără vize, în Canada



    Românii au primit, miercuri, veşti foarte bune de peste Ocean! Guvernul Canadei a hotărât să includă România în rândul statelor pentru care se vor aplica, din 2016, prevederile sistemului de Autorizare Electronică a Călătoriei (eTA). Astfel, cei care au deţinut în ultimii zece ani o viză canadiană sau care au o viză temporară pentru Statele Unite ale Americii vor putea intra fără viză pe teritoriul canadian în urma înregistrării electronice în sistemul eTA. Potrivit Ministerului de Externe de la Bucureşti, această decizie – etapă importantă în procesul de eliminare totală a vizelor canadiene – reconfirmă dialogul constant şi consecvent al autorităţilor române cu cele canadiene în soluţionarea acestui dosar. Reprezintă şi un semnal al voinţei politice de a fi realizat, cât mai curând, obiectivul împărtăşit de România, Canada şi Uniunea Europeană de eliminare a regimului vizelor canadiene pentru toţi cetăţenii români, astfel încât aceştia să se bucure în mod egal cu ceilalţi cetăţeni europeni, de călătoria fără vize în Canada.

  • Jurnal românesc – 13.03.2015

    Jurnal românesc – 13.03.2015

    Relaxarea sistemului de vize ar avea o influenţă benefică asupra comunităţii româneşti din Canada, în sensul păstrării şi consolidării legăturilor acesteia cu România, a declarat ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare, Angel Tîlvăr, în cadrul unei vizite parlamentare în Canada, efectuată în perioada 9-13 martie. Potrivit unui comunicat de presă, de vineri, al Ministerului de Externe, demnitarul român a participat la întrevederi cu Dean Allison – preşedintele Comisiei de afaceri externe a Camerei Comunelor, David Tilson – preşedinte al Asociaţiei Parlamentare Canada-Europa şi alţi membri ai acestei comisii, precum şi cu preşedintele Senatului Canadei, Pierre Claude Nolin. Discuţiile au vizat, între altele, cooperarea în domeniul securităţii, chestiuni legate de dimensiunea economică a cooperării bilaterale, precum şi problematica vizelor. Angel Tîlvăr a subliniat contribuţia semnificativă în reprezentarea comunităţii în dialogul cu autorităţile canadiene a unor personalităţi de origine română, aşa cum este Corneliu Chişu, preşedintele Grupului de prietenie din Parlamentul Canadei.



    Un lanţ uman va fi format, duminică, la ora 14:00, la Bucureşti, din faţa sediului Ministerului Afacerilor Externe al României până în faţa Ambasadei Republicii Moldova pentru a solicita autorităţilor eliminarea obligativităţii prezentării doar a paşaportului la trecerea frontierei peste Prut. 500 de persoane, inclusiv de la Chişinău, vor participa la manifestaţia stradală organizată de Platforma Unionistă Acţiunea 2012. Aceasta a depus, deja, adrese atât la Ministerul de Externe al României, cât şi la Ambasada Republicii Moldova de la Bucureşti pentru legiferarea accesului cetăţenilor Uniunii Europene în Republica Moldova pe baza fie a paşaportului, fie a cărţii de identitate. În acelaşi sens, Tinerii Moldovei de la Chişinău au depus o adresă la Ministerul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene al Republicii Moldova. În prezent, cetăţenii României pot călători doar cu cartea de identitate în 58 de ţări sau teritorii, aspect care face aproape inutilă prezentarea paşaportului.



    În contextul adoptării de către Parlament a proiectului de lege privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice în perioada regimului comunist, fostul preşedinte Emil Constantinescu a declarat, joi, că oamenii politici au reuşit să găsească unanimitatea. “Este important să găsim în această societate dezbinată şi lucruri care pot să ne unească şi, dacă ceea ce ne uneşte este gândul nobil de recunoştinţă pentru cei care au apărat demnitatea şi onoarea poporului român, atunci este chiar un lucru minunat” — a punctat fostul şef al statului. Miercuri, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege care prevede, printre altele, acordarea, de la 1 iulie, a unei indemnizaţii de 400 lei lunar pentru fiecare an de detenţie persoanelor care au intrat în categoria deţinuţilor politici, deportaţilor şi strămutaţilor în perioada regimului comunist. Anterior, în luna decembrie, documentul fusese examinat şi adoptat şi de Senat.



    O româncă în vârstă de 29 de ani este unul dintre cei trei câştigători ai concursului pentru ocuparea posturilor de agenţi de poliţie din oraşul italian Bolzano — informează Actualitatea Magazin, portal al românilor din Italia. Potrivit Poliţiei Municipale din Bolzano, femeia a devenit astfel primul agent de poliţie de naţionalitate străină din oraş. Tânăra agentă de poliţie s-a născut în România, dar a dobândit cetăţenia italiană în urmă căsătoriei cu un cetăţean italian. La concursul agenţilor de poliţie s-au prezentat peste 50 de candidaţi, însă doar trei dintre ei se vor bucura de un contract de muncă pe o perioadă nedeterminată. Printre aceştia, şi tânăra româncă.

  • Jurnal românesc – 8.12.2014

    Jurnal românesc – 8.12.2014

    Canada se pregăteşte să-şi modifice legislaţia în domeniul imigraţiei, pentru ca să permită ridicarea vizelor de călătorie pe teritoriul său pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene, inclusiv pentru români. Informaţia a fost furnizată în cadrul întâlnirii dintre ministrul canadian de Externe, John Baird şi omologul său bulgar, Daniel Mitov. Cei doi demnitari s-au întâlnit la Basel, cu prilejul recentului Consiliu Ministerial al OSCE.




    Autorităţile române înregistrează cea mai slabă performanţă din Uniunea Europeană în monitorizarea stării de sănătate a populaţiei în trei din cele mai importante patologii, constată raportul “Health at a Glance 2014”, publicat de Comisia Europeană. România rămâne şi ţara europeană cu cele mai puţine investigaţii şi proceduri medicale avansate oferite pacienţilor. Totodată, în România se înregistrează cea mai consistentă creştere a cheltuielilor pentru medicamente, din ultimii 15 ani.




    Un eveniment aşteptat de multă vreme de românii din Valea Timocului, Serbia, s-a consumat în oraşul Kladovo, situat la sud de Dunăre, unde a fost inaugurat un nou centru cultural românesc. Scopul centrului este de a sprijini comunităţile româneşti din Serbia să-şi păstreze identitatea culturală şi lingvistică. Centrul are o bibliotecă, un mic muzeu şi organizează cursuri de limba română. Totodată, la Kladovo, a fost deschisă prima redacţie a unei publicaţii româneşti online din Valea Timocului.




    Problemele apărute la votul din diaspora au influenţat atât prezenţa, cât şi opţiunea de vot în turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale din 16 noiembrie 2014, arată un sondaj realizat de Inscop Research. Din totalul populaţiei care declară că s-a prezentat la vot, 26,8% susţin că problemele apărute la secţiile de votare din străinătate în turul unu i-au determinat, în mare măsură, să meargă la urne, 9,8% spun că au fost determinaţi să se prezinte la vot doar în mică măsură de aceste evenimente, în timp ce 52,3% spun că problemele de la secţiile de vot din străinătate nu au contribuit deloc la decizia lor de a veni la vot. În ceea ce priveşte opţiunea de vot, din totalul populaţiei care declară că s-a prezentat la vot, 22,5% spun că opţiunea lor politică a fost determinată în mare măsură de votul din străinătate.




    Românii din Spania au fost invitaţi să se înscrie în Registrul electoral, pentru alegerile locale din luna mai a anului viitor. Aceste înscrieri sunt obligatorii pentru participarea la vot şi trebuie făcute, până la 30 decembrie, la primăriile localităţilor. Guvernul regional al Madridului a lansat şi o campanie de informare în acest sens. Peste 150.000 de români din regiunea Madrid ar putea vota la alegerile locale din mai 2015. La alegerile precedente, mai puţin de 1% din românii cu drept de vot s-au prezentat la urne.




    Federaţia asociaţiilor de români din Europa (FADERE) a împărţit, de Sfântul Nicolae, mănuşi şi fulare copiilor de la şcolile din oraşul Însurăţei, judeţul Brăila. Ajutoarele au fost strânse în această vară pentru a fi împărţite în zonele sărace ale României şi au fost donate de români rezidenţi în Spania. Reamintim că sub genericul Iubesc România, FADERE a organizat, în această vară, un proiect umanitar în aceeaşi localitate. Proiectul a fost realizat de un grup de studenţi români din Spania şi fost destinat familiilor sărace din zona Brăila. Studenţii au zugrăvit, au reparat şi au făcut curăţenie în casele câtorva familii sărace, iar în final, le-au împărţit ajutoare strânse în Spania.

  • Regimul armelor şi muniţiilor

    Regimul armelor şi muniţiilor

    În România, cetăţenilor străini le sunt interzise, în general, deţinerea, portul şi folosirea armelor letale şi muniţiilor aferente. Aceştia au obligaţia de a le depune la punctele de control de la trecerea frontierei, în cazul în care au arme de acest tip asupra lor, urmând a le fi înapoiate la părăsirea ţării. Doar însoţitorii delegaţiilor străine la nivelul şefilor de stat sau de guvern, precum şi militarii care efectuează vizite oficiale în România pot deţine şi folosi armament letal în timpul şederii în ţara noastră.



    Totodată, membrii misiunilor diplomatice, cei ai oficiilor consulare şi ai reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale în România pot deţine armament, pe bază de reciprocitate, putând fi scutiţi de obligaţia de a obţine, din partea Poliţiei Române, autorizaţia pentru deţinerea de arme de foc şi muniţii.



    Pe de altă parte, cetăţenii străini pot introduce în România arme neletale deţinute legal, numai după obţinerea unei autorizaţii care este acordată dacă solicitantul a împlinit vârsta de 18 ani şi motivează, în scris, necesitatea introducerii respectivei arme pe teritoriul ţării noastre. Cetăţenii străini care vin în România pentru practicarea vânătorii trebuie să prezinte, la trecerea frontierei, dovada calităţii de vânător din partea asociaţiei în care sunt membri, precum şi o aprobare scrisă, sub formă de invitaţie, telex sau fax, din partea Direcţiei Silvice a judeţului pe raza căruia va avea loc vânătoarea sau a Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România. În cazul persoanelor care practică tirul, este necesară o invitaţie din partea organizatorilor competiţiei la care participă, respectiv Federaţia Română de Tir sau Federaţia Română de Schi şi Biatlon. Să notăm şi că armele de vânătoare, de tir, precum şi armele de panoplie aflate asupra călătorilor în tranzit prin România, declarate în prealabil politiştilor de frontieră, sunt sigilate, la intrarea în ţară, de către personalul vamal. Pe durata tranzitării României, călătorilor le este interzis să înstrăineze armele şi muniţiile sau să rupă sigiliile aplicate. În toate cazurile, este necesar şi un aviz de introducere a armelor în ţară, care este acordat cetăţenilor străini de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.



    Pe de altă parte, cetăţenii străini care au reşedinţa sau domiciliul în România pot fi autorizaţi să procure numai arme de vânătoare, de tir sau de colecţie. Totodată, cetăţenii străini care călătoresc în Romania pe baza unei vize de scurtă şedere şi cei care beneficiază de scutire de la obligativitatea acestei vize pot fi autorizaţi să procure din România numai arme de vânătoare, de tir sau de colecţie, în vederea scoaterii acestora din ţară.

  • Jurnal românesc – 15.08.2014

    Jurnal românesc – 15.08.2014

    Ortodocşii, greco-catolicii şi romano-catolicii serbează astăzi Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mare. Este una dintre cele mai importante sărbători ale Creştinătăţii, în ziua în care, potrivit tradiţiei religioase, Fecioara Maria s-a ridicat cu sufletul şi cu trupul la Cer. Cum devoţiunea faţă de Fecioara Maria este una cu totul aparte la români, foarte multe biserici şi mănăstiri au primit hramul Adormirea Maicii Domnului, iar în perioada în care catolicii formau majoritatea populaţiei Transilvaniei, foarte multe dintre aceste mănăstiri au devenit locuri de pelerinaj. Cel mai important loc de pelerinaj din România este mănăstirea greco-catolică de la Nicula, aflată la aproximativ cinci kilometri depărtare de oraşul Gherla. Azi, mănăstirea este folosită de Biserica Ortodoxă Română, după ce, în anul 1948, călugării bazilitani, în frunte cu superiorul mănăstirii, Leon Man, au fost arestaţi de Securitate, iar complexul monahal a fost confiscat de autorităţile comuniste.



    Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a lansat, joi, un îndemn la unitate pentru românii de pretutindeni în lupta lor pentru păstrarea identităţii, subliniind că statul român ar trebui să aloce un buget mai consistent în acest sens. Prezent la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, ministrul de Externe a precizat, într-o declaraţie de presă, că românii pot deveni relevanţi în statele în care trăiesc, doar dacă sunt uniţi. “Mesajul pe care îl am de ani de zile, pentru că lucrez pe această relaţie cu asociaţiile româneşti din jurul României de foarte mulţi ani, este acela de luptă permanentă pentru prezervarea identităţii. Este un lucru pe care în primul rând ei trebuie să îl facă, românii care trăiesc acolo şi adesea în condiţii dificile. Asta presupune mai multă unitate şi nu obosesc să spun acest lucru, mai multă unitate între asociaţiile româneşti, mai puţină competiţie, mai puţine ambiţii personale, mai multă unitate. Pentru că pot deveni relevanţi dacă sunt uniţi în statele respective. Şi, doi, bineînţeles, presupune o acţiune constantă a statului român şi trebuie să recunosc mai mulţi bani alocaţi, mai multe resurse financiare şi aici mai avem de lucru”, a afirmat Titus Corlăţean. Ministrul de Externe susţine creşterea bugetului alocat românilor din afara graniţelor, pe măsură ce apar resurse financiare.



    Imigraţia sărăciei din România în Germania este principala temă care preocupă media şi elita politică germană de un an încoace. Catalizatorul migraţiei sărăciei ar fi trebuit să fie ridicarea barierelor pe piaţa muncii la 1 ianuarie 2014. Agenţia Naţională pentru Muncă din Germania a anunţat că teama de o imigraţie în masă a românilor şi bulgarilor în Germania a fost neîntemeiată. Pericolul a trecut şi nu s-a concretizat.



    Premierul Victor Ponta a solicitat redeschiderea, în regim de urgenţă, a punctului de trecere a frontierei de la Racovăţ, dar şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei de la Rădăuţi Prut şi Stânca, în contextul în care relaţiile cu Republica Moldova şi Ucraina vor fi intensificate după ridicarea regimului de vize de călătorie pentru cetăţenii celor două ţări. El a declarat joi, la Botoşani, că redeschiderea vămilor este cu atât mai necesară cu cât vizele pentru cetăţenii din Republica Moldova au fost eliminate, iar cele pentru ucraineni sunt pe punctul de a fi eliminate. Acum, şi cu Moldova, şi cu Ucraina o să fim mai buni prieteni decât am fost până acum. Ştiţi că pentru cei din Moldova nu mai e necesară viza de intrare. La fel va fi, foarte în curând, şi pentru Ucraina şi nu avem puncte de trecere a frontierei. Am ajuns acum să putem călători, dar să nu avem pe unde, a afirmat primul-ministru. Victor Ponta a criticat reprezentanţii Ministerului de Finanţe şi pe cei ai Autorităţii Naţionale a Vămilor pentru modul cum derulează fondurile de investiţii în punctele vamale. Foarte greu am reuşit să îi mişc pe cei de la Finanţe şi de la Vamă, care tot timpul fac un raport şi zic că se face, dar nu se face. Important este că cele trei vămi, o să vedem dacă cea de la Rădăuţi Prut putem să o susţinem sau nu, dar celelalte două o să vin şi o să verific eu singur, a mai adăugat premierul Ponta.



    Senatorul PSD Mircea Geoană a depus ieri la Parlament o propunere de lege privind drepturile veteranilor din teatrele de operaţiuni. “Legea veteranilor din teatrele de operaţiuni” este inspirată din pachetul legislativ promovat de către preşedintele Barack Obama în SUA — Veterans Act, iar iniţiatorii acestei propuneri legislative consideră că “imensa experienţă acumulată de aceşti oameni poate fi valorificată şi în viaţa civilă prin acordarea de către stat a unor facilităţi — cu nimic diferite faţă de cele existente deja în legislaţie pentru încurajarea anumitor activităţi”. De asemenea, Mircea Geoană afirmă că militari români care au activat în teatrele de operaţiuni au nevoie să ştie că statul român îi va sprijini, odată reîntorşi în ţară, şi prin măsuri “pragmatice”.



    Echipa de voluntari a Casei românilor din Elveţia a lansat un nou proiect pentru românii din Elveţia: “Parenting in Zurich” a fost creat ca o platformă suport pentru cei care doresc să împărtăşească idei, sfaturi, experienţe legate de parenting în Elveţia. Grupul are şi rolul de instrument de comunicare pentru eventuale întâlniri legate de parenting, ad-hoc sau planificate. În cadrul proiectului are loc şi un Club de limba română pentru cei mici, unde, timp de aproximativ o oră, părinţii, bunicii şi cei mici se pot familiariza cu cântece şi poezii ale copilăriei, într-un cadru organizat. Următoarea întâlnire din această lună are loc vineri, 22 august 2014.

  • Relaţiile Bucureşti – Chişinău

    Evenimentele din Ucraina vecină Republicii Moldova validează, o dată în plus, hotărârea autorităţilor pro-occidentale de la Chişinău de a nu se abate de la traseul care duce spre Uniunea Europeană. Iar consecvenţa le-a fost răsplătită. La mai puţin de jumătate de an de la semnarea Acordului de asociere şi a celui de liber schimb cu Uniunea, cetăţenilor Republicii Moldova le-a fost ridicat regimul de vize pentru călătoriile în statele UE. Din 28 aprilie, deţinătorii de paşapoarte biometrice pot trece graniţa cu România, care este şi graniţa cu Uniunea Europeană, fără a avea nevoie de vize.



    Momentul a fost marcat, simbolic, de premierii român şi moldovean, Victor Ponta şi Iurie Leancă, în localitatea Sculeni, punct de trecere a frontierei. România – a dat asigurări Victor Ponta – va continua să sprijine procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, obiectiv pe care Chişinăul îl vrea atins în 2019, când Bucureştiul va deţine, în premieră, preşedinţia forului comunitar.



    Dincolo de acest sprijin necondiţionat, responsabilii de la Bucureşti şi cei de la Chişinău trebuie să identifice căile de cooperare în domeniul securităţii. Deteriorarea situaţiei din Ucraina şi a climatului de securitate din regiune o impune, crede premierul Ponta: “În acest moment, Moldova regiunea se confruntă cu o foarte mare criză de securitate, produsă de ceea ce se întâmplă în Ucraina, de agresiunea din Crimeea. Voi cere ca la prima şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să discutăm cu toate instituţiile din România o evaluare exactă a situaţiei, posibilităţile noastre de colaborare şi cooperare”.



    De partea sa, premierul Iurie Leancă a mulţumit României pentru susţinrea constantă acordată Moldovei în procesul de integrare. El a evocat, totodată, importanţa ducerii la capăt a proiectelor comune în domeniile infrastructurii şi energiei. Iurie Leancă: Fie că ne referim la proiecte de interconexiune pe gaze şi energie electrică, fie că ne referim la construcţia a două poduri, fie că este vorba de proiecte comune în care am putea folosi infrastructura existentă deja pe malul drept al Prutului şi pe staţia de epurare de la Iaşi pentru a alimenta cu apă potabilă de calitate localităţi din zona Unghenilor, sunt proiecte extrem de importante, proiecte care vor aduce beneficii multiple”.



    Premierul Iurie Leancă a mai anunţat că gazoductul Iaşi-Ungheni va fi dat în exploatare pe 27 august. Amintim că acesta va reduce dependenţa Republicii Moldova de importurile de gaz din Rusia.

  • Republica Moldova – fără vize în UE

    Republica Moldova – fără vize în UE

    Liberalizarea regimului de vize în spaţiul UE pentru cetăţenii Rep. Moldova, intrată, luni, în vigoare, este marcată, la Chişinău, prin mai multe acţiuni. Cea mai spectaculoasă este intitulată “Fără vize în UE”. Un grup de peste o sută de persoane, în frunte cu premierul Iurie Leancă, se deplasează, simbolic, în capitala Greciei, ţară care deţine preşedinţia UE.



    Pentru şeful Executivului, eliminarea vizelor va permite familiilor de moldoveni să se reunească mai des, iar cetăţenii vor avea ocazia să vadă cum se trăieşte în UE. “O plimbare în vestul Europei va face mai mult decât toată propaganda pro-rusă din Rep. Moldova”, declara un cetăţean moldovean citat de corepondentul Radio România la Chişinău.



    Abolirea vizelor este, incontestabil, un succes al conducerii de la Chişinău, dar şi al acţiunilor politico-diplomatice ale României. Ea poate fi văzută, de asemenea, ca un semn al încrederii în acţiunea proeuropeană şi o încurajare pentru ca această acţiune să nu fie abandonată, mai ales în condiţiile în care orientarea spre UE nu este dorită de toate forţele politice din fosta republică sovietică, majoritar românofonă. Rep. Moldova este prima ţară membră a Parteneriatului Estic care obţine liberalizarea regimului vizelor.



    Comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, a salutat intrarea în vigoare a acestei măsuri şi a apreciat eforturile autorităţilor de la Chişinău, care au făcut-o posibilă. La Bucureşti, preşedintele României, Traian Băsescu, a apreciat, într-un mesaj, că liberalizarea circulaţiei în UE şi apropiata semnare a Acordului de asociere vor consolida parcursul european al Rep. Moldova.



    La rândul său, ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, spune că moldovenii beneficiază, acum, de un drept fundamental al UE si cere Uniunii accelerarea procesului de semnare a Acordului de Asociere între Chişinău şi Bruxelles: “Am făcut un apel către ambasadorii UE să transmită în capitalele lor importanţa accelerării procesului de asociere. Astfel, dacă va fi posibil, chiar la sfârşitul lunii mai să aiba loc semnarea Acordului de Asociere, a Acordului de liber schimb pentru Rep. Moldova, dacă nu cel târziu în luna iunie, pentru a oferi răgazul necesar Parlamentului moldovean, posibil înainte de vacanţa de vară, să poată ratifica acest acord, în orice caz înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile legislative din toamna acestui an.”



    Chiar dacă ridicarea regimului de vize nu deschide moldovenilor şi piaţa muncii, ea marchează, în mod clar, o apropiere a Chişinăului de UE, într-un moment foarte complicat pentru zona geopolitică din care face parte.

  • Rep. Moldova, fără viză în UE

    Rep. Moldova, fără viză în UE

    Decizie istorică pentru parcursul european al Rep. Moldova! Parlamentul European a votat, cu largă majoritate, liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni care deţin paşapoarte biometrice. Decizia era previzibilă, întrucât se ştia de la sfârşitul anului trecut că ţara a îndeplinit criteriile pentru ridicarea vizelor.



    Potrivit calendarului stabilit pentru moment, cetăţenii moldoveni vor putea călători liber în Spaţiul Schengen, în scopuri turistice, pentru o perioadă de 90 de zile. Republica Moldova devine, astfel, prima ţară din Parteneriatul Estic ai cărei cetăţeni nu vor mai avea nevoie de vize pentru a intra pe teritoriul UE. Decizia de joi ar putea să intre în vigoare chiar în această vară, după aprobarea Consiliului European.



    Susţinătoare ferventă a ambiţiilor proeuropene ale Rep. Moldova, cu care se învecinează la est şi de care este legată prin limbă, cultură şi istorie, România a salutat votul din Parlamentul European. Preşedintele Traian Băsescu a felicitat Guvernul de la Chisinau pentru consecvenţa cu care a urmărit îndeplinirea tuturor condiţiilor legate de procesul de liberalizare a regimului de circulaţie. La rândul său, ministrul român de externe, Titus Corlăţean, consideră că liberalizarea vizelor este urmarea firească şi meritată a patru ani de eforturi serioase şi curajoase ale autorităţilor de la Chişinău. Votul din PE transmite un puternic mesaj politic de sprijin al Uniunii Europene faţă de cetăţenii Republicii Moldova, a mai subliniat oficialul român.



    Este un prim pas de realizare a planului de aderare la UE, a declarat, la rândul sau, preşedintele Rep. Moldova, Nicolae Timofti, care a menţionat că ţara trebuie să continue reformele pentru a atinge standardele europene.



    Decizia de ridicare a vizelor pentru moldoveni vine după ce Chişinăul a parafat Acordul de asociere cu UE cu ocazia summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, din noiembrie 2013. Creat pentru şase foste republici sovietice şi anume Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, Parteneriatul este considerat a fi şansa unor relaţii deosebit de apropiate ale acestor ţări cu Uniunea Europeană, prin aprofundarea cooperării politice şi a integrării economice.



    Marea dezamăgire de la Vilnius o constituise Ucraina, care, în urma presiunilor venite din partea Rusiei, spusese stop parcursului european, anunţând, cu puţin timp înainte de reuniune, că a suspendat pregătirea Acordului de asociere. Părea atunci ca Republica Moldova si Ucraina isi stabilisera preferinţele. Dar iată că Ucraina nu renunţă la visul european. Protestele declanşate după ce puterea a refuzat sa semneze acordul de asociere la UE au dus la căderea regimului prorus Ianukovici.

  • Informaţii despre regimul vizelor

    Informaţii despre regimul vizelor

    Potrivit reglementărilor Uniunii Europene, nu este necesară obţinerea unei vize de călătorie în România de către cetăţenii Andorrei, Canadei, din Chile, Costa Rica, Croaţia, Coreea de Sud, Elveţia, Islanda, Japonia, Liechtenstein, Malaezia, Norvegia, Singapore, Statele Unite ale Americii, Uruguay şi Venezuela. Alte ţări ai căror cetăţeni nu au nevoie de viză pe paşapoartele simple pentru a călători în ţara noastră sunt Argentina, Australia, Bolivia, Brazilia, Brunei, Salvador, Guatemala, Honduras, Israel, Mexic, Nicaragua, Noua Zeelandă, Panama şi Paraguay. Sunt scutite de obţinerea vizei şi persoanele care posedă paşapoarte ale regiunilor administrative speciale Hong Kong şi Macao.



    De altfel, lista completă a statelor ai căror cetăţeni pot călători în România fără viză, în funcţie şi de natura paşaportului — simplu, diplomatic, de servciu sau oficial – dar şi cea a statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pot fi consultate pe site-ul Internet al Ministerului român de Externe, la adresa “www.mae.ro”, site editat în engleză, franceză şi română. Potrivit legislaţiei româneşti, viza este acordată de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, cu aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe. În vederea aprobării acordării vizei pentru cetăţenii care trebuie să prezinte o invitaţie din România, Ministerul de Externe solicită avizul Inspectoratului General pentru Imigrări, aviz care este emis într-un interval de cel mult 30 de zile. Vizele române pot fi emise pentru una sau mai multe călătorii. Totodată, vizele de lungă şedere dau dreptul la călătorii de 90 de zile, cu posibilitatea prelungirii în România a sejurului, vizele de scurtă şedere sunt valabile 90 de zile fără posibilitatea prelungirii acestora, iar vizele de tranzit dau dreptul unei şederi de 5 zile. Taxa este de 60 de euro, atât pentru viza de tranzit cât şi pentru cea de scurtă şedere, iar taxa pentru viza de lungă şedere este de 120 de euro. Pe site-ul Ministerului român de Externe sunt enumerate şi statele cu care Uniunea Europeană a încheiat convenţii de facilitare a vizelor, respectivele state fiind Federaţia Rusă, Ucraina, Albania, Bosnia Herţegovina, Macedonia, Serbia, Muntenegru, Georgia şi Republica Moldova. În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii Serbiei, Muntenegrului, Macedoniei, Albaniei şi Bosniei, vizele sunt necesare doar pentru titularii de paşapoarte fără date biometrice. Taxa de viză eliberată în regim normal pentru cetăţenii Albaniei, Bosniei, Federaţiei Ruse, Ucrainei şi Georgiei este de 35 de euro. Pentru cetăţenii Federaţiei Ruse şi Ucrainei pot fi eliberate vize şi în regim de urgenţă, în acest caz taxa fiind de 70 de euro. Pentru cetăţenii Republicii Moldova, Serbiei şi Macedoniei nu se percep taxe pentru vize. De asemenea, nu se percep taxe pentru vize pentru copiii mai mici de 6 ani, pentru elevii şi studenţii care efectuează călătorii de studii în România şi pentru cercetătorii care vin să lucreze în domeniul lor de activitate. Totodată, viza de lungă şedere pentru cetăţenii străini care sunt membri de familie ai unor cetăţeni români se acordă fără plata taxelor consulare. Iar vizele de intrare pentru cetăţenii statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (UE) sau Spaţiului Economic European (SEE) dar care sunt membri de familie ai unor ceţeni ai UE sau SEE sunt acordate gratuit.