Radio România Internațional

Tag: vize

  • Comisia Europeană, România şi vizele pentru SUA

    Comisia Europeană, România şi vizele pentru SUA

    Comisia Europeană a cerut Statelor Unite să ridice vizele pentru România şi pentru alte patru state comunitare ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a călători în această ţară. Un regulament care a intrat în vigoare la 20 decembrie 2013 cere statelor Uniunii o reacţie comună în problema vizelor, în cazurile în care unele ţări dinafara Uniunii Europene aplică un tratament diferit cetăţenilor europeni. Conform noului regulament, Comisia poate impune, temporar, vize pentru cetăţenii ţărilor care nu ridică aceste vize.



    Site-ul oficial EurActiv scrie că Bucureştiul şi celelalte patru capitale, între care Varşovia şi Sofia, trebuie să notifice Comisia, până duminică, privind situaţia curentă a accesului cetăţenilor lor pe teritoriul american. Michele Cercone, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru afaceri interne, afirmă, totuşi, că Bruxellesul nu are în vedere, pentru moment, să solicite, oficial, Washingtonului ridicarea vizelor. Corespondentul Radio România transmite, citându-l, că nu va exista o reacţie imediată şi că, potrivit regulamentului, Comisia are la dispoziţie doi ani pentru a analiza solicitările celor cinci state.



    Potrivit agenţiei Mediafax, Ministerul Român de Externe ar fi notificat, deja, instituţiile europene cu privire la acele state, printre care şi SUA, care nu respectă regimul de reciprocitate în materie de scutire de vize faţă de cetăţenii români. Totodată, ministerul precizează că vor fi continuate negocierile bilaterale cu Statele Unite pe tema restricţiilor impuse statelor terţe, în vederea obţinerii reciprocităţii în materie de vize. România, afirmă diplomaţii de la Bucureşti, are un dialog constant şi substanţial cu Statele Unite, inclusiv în cadrul Grupului de lucru pe probleme consulare, care abordează şi problematica vizelor.



    Ultima reuniune a acestui grup, în care s-a discutat tema admiterii României în programul Visa Waiver, a avut loc în ianuarie 2014. Rata de refuz a cererilor de viză, care este una dintre condiţiile pentru ridicarea vizelor, a cunoscut, în ultimul timp, cea mai mare reducere, de la 17%, în 2012, la 11,5%, în 2013. În prezent, Bulgaria, Cipru, Croaţia, România şi Polonia sunt singurele ţări din Uniunea Europeană ai căror cetăţeni au nevoie de vize pentru a călători în Statele Unite. De asemenea, bulgarii şi românii sunt singurii cetăţeni din UE care nu pot călători, fără vize, în Canada.

  • Jurnal românesc – 12.12.2013

    Jurnal românesc – 12.12.2013

    Pacienţii români se vor putea trata, în curând, şi în alte ţări ale UE, în afara României, a anuntat ministrul sanatatii, Eugen Nicolăescu, dupa ce a participat, la Bruxelles, la o reuniune a omologilor europeni. Pana la sfarsitul anului, in legislatia romaneasca va fi transpusa Directiva privind drepturile pacientilor transfrontalieri, act normativ adoptat de Parlamentul European. Potrivit Directivei, cetatenii europeni, indiferent de tarile de origine, au dreptul de a se trata in UE si dreptul de a li se rambursa costurile aferente. Nicolăescu a mai spus ca sistemul de sanatate din România va intra in 2014 într-un proces amplu de reformă, în care se va încerca transferarea unei părţi semnificative din finanţare de la spitale la tratamentul ambulatoriu, considerat mai ieftin şi mai eficient în foarte multe cazuri.



    Angajaţii români lucrează aproximativ şase zile pe lună doar pentru a-şi plăti impozitele pe venit şi contribuţiile sociale către stat, potrivit unei analize realizate de compania de consultanţă Accace. Aceasta înseamnă 2.448 de zile, adică şase ani şi jumătate, în cei 34 de ani ai unui stagiu complet de muncă necesar pensionării. În România, plăţile aferente taxelor şi contribuţiilor salariale reprezintă aproximativ 28% din câştigul brut lunar. Studiul ia în calcul contribuţiile sociale şi impozitul pe venitul obţinut din salarii in luna noiembrie, în şase state din regiune, respectiv Ucraina, Polonia, Ungaria, Slovacia, România şi Cehia, datorate de angajaţii cu un salariu net de 1.000 de euro, cu un program normal de lucru de opt ore pe zi, timp de 21 de zile pe lună.



    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, a efectuat, marti si miercuri o vizită oficială la Belgrad. El a discutat cu ministrul sarb al educatiei Tomislav Jovanovic despre introducerea limbii române în programa de învăţământ a unora dintre şcolile din Valea Timocului, în anul şcolar 2013-2014. In cadrul intilnirii cu reprezentanţii asociaţiei Comunitatea Românilor din Serbia, ministrul delegat a reafirmat sprijinul Bucurestiului pentru realizarea acelor proiecte destinate comunităţii romanesti care vor contribui la păstrarea şi promovarea identităţii culturale, lingvistice şi religioase




    Cetăţenii Republicii Moldova care au vize Schengen valabile, vor putea călători liber în România, fara a mai avea nevoie de vize, începând cu 1 februarie 2014. Potrivit unui comunicat al Guvernului, premierul României l-a informat telefonic pe omologul sau de la Chişinău, Iurie Leancă, in legatura cu aceasta decizie. Până în prezent, cetăţenii moldoveni care aveau vize Schengen puteau doar tranzita teritoriul României. La 27 noiembrie, Comisia Europeană a propus Parlamentului European şi Consiliului UE ridicarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova. Chişinăul speră că o decizie în acest sens va fi luată în primăvara anului 2014

  • Republica Moldova între est şi vest

    Republica Moldova între est şi vest

    Aflat la începutul acestei săptămâni la Chişinău, vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, a atenţionat voalat Republica Moldova – ex-sovietică, majoritar românofonă – că ar putea avea probleme la asigurarea cu resurse energetice în sezonul rece. Sper că nu veţi îngheţa” — a declarat Rogozin într-o conferinţă de presă comună cu ministrul Economiei de la Chişinău, Valeriu Lazăr, atrăgând, în acelaşi timp, atenţia Republicii Moldova să nu-şi piardă vagoanele” în procesul de integrare în Uniunea Europeană. Dmitri Rogozin s-a referit în acest sens la Transnistria — regiunea separatistă rusofilă din estul Republicii Moldova – subliniind că partea moldovenească ar trebui să comunice mai intens cu Tiraspolul în legătură cu procesul de integrare europeană.



    Declaraţiile au fost catalogate drept nediplomatice” de către autorităţile de la Chişinău, care spun că statul îşi va continua calea spre integrare europeană pe care a început-o în urmă cu câţiva ani. Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti: Ceea ce declară un demnitar al altui stat, astea-s problemele dumnealui, viziunile dumnealui. Dar noi avem programul nostru, pe care o să-l realizăm indiferent ce declaraţii face un conducător sau altul. Oamenii trebuie să înţeleagă că nu trebuie să trăiască permanent sub presiunea ameninţării.”



    Ceea ce facem noi pentru Republica Moldova nu este îndreptat împotriva vreunui stat” – a mai spus Nicolae Timofti, care şi-a exprimat părerea că în preajma summitului de la Vilnius – unde Chişinăul ar putea face noi paşi spre UE – ameninţările se vor intensifica.



    Pe de altă parte, analiştii politici nu exclud ca Rusia să treacă de la ameninţări la fapte, vorbind de un preţ plătit de Republica Moldova pentru că a ales calea integrării europene.



    Premierul Iurie Leancă a subliniat, însă, că Republica Moldova este un partener de încredere, care achită la timp şi la cele mai mari preţuri din Europa de Est gazele naturale cumpărate de la Gazprom, iar sub aspect comercial nu există niciun fel de premise pentru eventuale sistări ale livrării de gaze.



    Un alt instrument dur aflat la îndemâna Moscovei, spun analiştii, ţine de posibilitatea introducerii de vize pentru migranţii moldoveni. Numărul celor care merg din Republica Moldova să muncească în Rusia se ridică undeva la 400-500 de mii de persoane.



    Pe măsura apropierii de Uniunea Europeană, Republica Moldova va pierde imensa piaţă rusească, a avertizat, pe de altă parte, Dmitri Rogozin în timpul unui discurs la o universitate din Tiraspol.

  • Precizări legate de regimul vizelor

    Ministerul român de Externe a anunţat că susţine propunerile legislative pentru diminuarea cuantumului taxelor consulare. În prezent, taxa pentru viza de tranzit şi scurtă şedere este de 60 de euro, sumă ce coincide cu cea reglementată de Codul comunitar de vize, aplicat de statele din Spaţiul Schengen, se anunţă într-un comunicat MAE.



    Vizele acordate cetățenilor moldoveni se realizează în baza Acordului în materie de vize încheiat de Uniunea Europeană cu Republica Moldova. Până la aderarea la Spaţiul Schengen, misiunile diplomatice ale României eliberează gratuit toate categoriile de viză solicitate de cetăţenii Republicii Moldova.



    Diplomaţia mai precizează că cei care solicită viza au obligaţia de a dovedi deţinerea unor mijloace de subzistenţă minime pe durata sejurului pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, iar legislaţia europeană nu permite României instituirea unei excepţii în favoarea cetăţenilor Republicii Moldova. Totodată, MAE aminteşte că există un proiect de lege elaborat care vizează reducerea considerabilă a cuantumului anumitor categorii de taxe consulare, inclusiv a celor pentru înscrierea certificatelor de stare civilă străine în registrele de stare civilă româneşti.

  • Relaţiile româno-americane

    “România şi Statele Unite au relaţii excelente, pentru că împărtăşesc valori obiective şi aspiraţii comune”. Afimaţia aparţine însărcinatului cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti, Duane Butcher, şi a fost făcută la recepţia dedicată Zilei Naţionale a Americii, 4 iulie. În discursul rostit cu această ocazie, el a mulţumit României pentru contribuţia sa militară în Afganistan, Irak şi Kosovo.



    Diplomatul a subliniat, totodată, că stabilitatea unei democraţii se măsoară în stabilitatea şi independenţa instituţiilor sale şi în gradul de angajament faţă de statul de drept. El a precizat că de la criza politică din România, din 2012, în anul care a trecut, principala preocupare a părţii americane a fost protejarea instituţiilor democratice ale României şi susţinerea statului de drept. Multe companii americane au investit în România, creând mii de locuri de muncă, a mai spus Duane Butcher, iar o parte dintre ele pot contribui la independenţa energetică a României.



    La rândul său, premierul Victor Ponta, prezent la eveniment, a menţionat companiile energetice americane, despre care a spus că pot ajuta România să-şi folosească potenţialul încă nedescoperit până acum. Şeful guvernului de la Bucureşti s-a referit şi la actuala situaţie politică din România. Ţara este stabilă şi poate dovedi că este un partener predictibil al Statelor Unite, a punctat el.



    Pe de altă parte, în ceea ce priveşte problema vizelor, oficialul american a precizat că va mai dura până când românii vor putea călători fără ele în SUA, cel mai probabil peste “câţiva ani”. Deşi Casa Albă susţine simplificarea regulilor de intrare în programul Visa Waver, procedurile durează, pentru că e nevoie de consens în Senatul american, a explicat Duane Butcher. Rata de refuz a solicitărilor de viză din România a scăzut constant în ultimii ani, până la 17% în 2012, iar criteriul privind procentul de 3% care trebuie atins în baza legislaţiei actuale ar putea fi modificat prin adoptarea unor modificări susţinute de Administraţia de la Washington.



    În urmă cu două săptămâni, ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, declara că includerea ţării noastre de către SUA în programul Visa Waiver este o chestiune politică pentru Bucureşti, iar faptul că românii încă stau la uşă pentru viză de intrare pe teritoriul SUA nu este un tratament corect faţă de o ţară partener strategic. El a amintit angajamentul preşedintelui Barack Obama, în declaraţia din 2011 privind parteneriatul strategic cu România, care vizează sprijinul administraţiei americane pentru eliminarea vizelor pentru români. Acesta trebuie “să fie onorat de partea americană, a reamintit, recent, şeful diplomaţiei române.