Radio România Internațional

Tag: vize

  • Românii pot intra fără viză în Qatar

    Românii pot intra fără viză în Qatar

    Cetățenii din 80 de țări, între care şi România, pot intra, de acum înainte, fără viză în Qatar, au anunțat miercuri autoritățile emiratului. Aceştia nu mai
    trebuie să solicite viză în prealabil, pentru că
    vor putea intra gratuit, doar prezentând pașaportul, care să fie valabil încă minim șase luni, și un bilet
    care să confirme întoarcerea în țara proprie sau continuarea călătoriei.





    În funcție de cetățenia vizitatorilor, aceștia vor avea dreptul de a petrece
    fie un total de 90 de zile în Qatar, cu intrări multiple într-o perioadă de 180
    de zile, fie un total de 30 de zile cu intrări multiple, într-o perioadă tot de
    30 de zile, cu posibilitatea extinderii pe încă 30. România face parte din
    prima categorie, alături de alte 32 de țări.

    Amintim că, în noiembrie 2016, Qatarul a introdus o viză de tranzit
    gratuită, prin care pasagerii din orice țară aflați în
    tranzit prin Emirat pentru minim cinci ore pot rămâne până la 96 de ore (cinci
    zile), iar în mai 2017 Autoritatea pentru turism și QatarAirways au lansat +Qatar,
    un pachet care cuprinde și o noapte gratis într-un hotel de 5 sau 4 stele la
    Doha, alături de o viză de
    tranzit.

  • Retrospectiva săptămânii 30.04-06.05.2017

    Retrospectiva săptămânii 30.04-06.05.2017

    Decizie a CCR privind persoanele condamnate şi ocuparea funcţiilor
    din guvern şi ministere


    Curtea
    Constituţională a României (CCR) a respins, joi, ca inadmisibilă, sesizarea
    Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor
    condamnate să fie membri ai Guvernului. Curtea a
    constatat că, în esenţă, motivele invocate în sesizare, depusă la începutul
    anului, constituie atât probleme de aplicare şi interpretare a legii de către
    autorităţile publice competente, cât şi aspecte de legiferare ce intră în
    competenţa Parlamentului. Legea 90 din 2001, referitoare la organizarea şi funcţionarea Guvernului
    şi a ministerelor, prevede că pot fi membri ai Executivului doar persoanele
    care nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în situaţie de
    incompatibilitate. CCR a fost sesizata după ce, în baza acestei legi,
    preşedintele Camerei Deputaţilor şi liderul PSD, Liviu Dragnea, nu a putut fi
    desemnat în funcţia de premier, chiar dacă
    formaţiunea pe care o conduce a câştigat alegerile din decembrie 2016. Dragnea
    este condamnat la doi ani de închisoare cu
    suspendare în dosarul fraudării votului la referendumul din 2012 de demitere a
    preşedintelui de atunci, Traian Băsescu. Liviu Dragnea a declarat, însă, că
    decizia Curţii nu-i influenţează cariera politică.


    Proiectul guvernamental al
    legii graţierii


    Comisia juridică
    din Senatul României a revenit, joi,
    asupra votului dat cu o zi înainte şi a respins toate amendamentele la proiectul
    guvernamental al legii graţierii prin care unele fapte de
    corupţie ar fi putut intra sub incidenţa acestei legi. Potrivit amendamentelor adoptate miercuri, darea şi luarea
    de mită şi traficul de influenţă se numărau printre faptele ce ar fi fost
    graţiate sub rezerva achitării prejudiciului. Sute de oameni au protestat, la
    Bucureşti, în faţa Guvernului, dar şi în alte mari oraşe ale României, faţă de
    aceste amendamente. Manifestanţii au scandat împotriva clasei politice, acuzând
    corupţia acesteia. Guvernul, cel care a iniţiat proiectul legii graţierii,
    precum şi preşedintele Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea, s-au declarat
    împotriva graţierii faptelor de corupţie. Dragnea a anunţat că proiectul legii graţierii,
    care în forma finală nu va cuprinde graţierea faptelor de corupţie, va fi
    tranşat în cadrul unui Comitet Executiv Naţional al PSD.Legea graţerii este văzută de iniţiatori ca o posibilă
    soluţie la supraaglomerarea din penitenciare. CEDO a cerut autorităţilor de la
    Bucureşti să pună la punct un plan de măsuri în vederea ameliorării condiţiilor
    din închisori.


    Vizita premierului Sorin Grindeanu în Israel


    Premierul Sorin
    Grindeanu a declarat, joi, la Ierusalim, într-o conferinţă de presă comună cu
    omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, că România rămâne fermă în
    sustinerea luptei împotriva terorismului. El
    a apreciat căatacurile teroriste din Europa sunt alarmante şi a amintit că printre
    victimele acestora s-au numărat şi cetăţeni români. Pe de alta parte, in
    contextul în care cele două state au relaţii dipomatice de aproape 70 de ani,
    premierul Grindeanu a spus că Israelul este cel mai apropiat aliat şi partener
    al României din regiune La rândul său, Netanyahu a subliniat că vizita
    omologului său este o continuare a marii prietenii dintre cele două state. Cu ocazia vizitei, au fost
    semnate două documente bilaterale: o declaraţie de intenţie privind reducerea
    tarifelor internaţionale de roaming şi o declaraţie comună privind cooperarea
    în domenii precum transportul de energie electrică şi gaze naturale, cercetare,
    dezvoltare şi inovare, tehnologii înalte şi investiţii. Agenda oficialului
    român a mai inclus discuţii cu preşedintele Reuven Rivlin şi o vizită la
    Memorialul Martirilor şi Eroilor Holocaustului Yad Vashem, din Ierusalim. În
    Israel, premierul român a reiterat, pe de altă
    parte, angajamentul Executivului de la Bucureşti pentru înfiinţarea unui Muzeu
    de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului.


    Pregătiri pentru preşedinţia română a
    Consiliului UE, din 2019


    Ministerul de Externe de la Bucureşti a
    organizat, în această săptămână, o conferinţă privind preşedinţia română a
    Consiliului Uniunii Europene, din primul semestru al anului 2019. România are şansa de a aduce un suflu
    nou, dinamic, care să contribuie la renaşterea proiectului european în perioada
    exercitării mandatului său la Preşedinţia Consiliului UE, a afirmat premierul
    Sorin Grindeanu în mesajul transmis participanţilor la conferinţă. Şeful
    diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu a anunţat că în perioada în care va deţine
    preşedinţia Consiliului UE, Bucureştiul va acţiona pentru accelerarea
    integrării statelor din Balcani şi va organiza un summit pe tema
    Parteneriatului estic. Ministrul afacerilor europene, Ana Birchall, a precizat
    că preşedinţia UE este un proiect naţional pentru România şi că, deşi va avea
    mandatul într-o perioadă complicată, provocarea poate fi transformată în
    oportunitate.


    Românii, fără vize în Canada


    De la 1 mai 2017, cetăţenii români şi bulgari care au avut în
    ultimii zece ani viză pentru Canada sau au în prezent viză pentru SUA pot
    călători în Canada doar completând un formular pentru autorizaţie de călătorie.
    Acest lucru a devenit posibil în urma aprobării de către Parlamentul European,
    în februarie, la Strasbourg, a acordului de liber schimb cu Canada – CETA.
    Aceasta este prima etapă a liberalizării vizelor pentru români şi bulgari.
    Potrivit acordului încheiat de Executivul de la Bucureşti cu Guvernul Canadei,
    de la 1 decembrie 2017 va fi eliminat
    total regimul de vize, pentru toţi cetăţenii români.

  • Jurnal românesc – 31.03.2017

    Jurnal românesc – 31.03.2017

    Toţi cetăţenii
    români vor putea călători în Canada fără vize, de la 1 decembrie. Ambasadorul
    canadian la Bucuresti, Kevin Hamilton, a declarat că vrea să disocieze Acordul
    de Liber schimb Uniunea Europeană – Canada de chestiunea vizelor. In opinia
    diplomatului de la Ottawa, sunt chestiuni complementare, dar nu identice. El a
    amintit ca oficialii canadieni au evaluat România si au văzut progresele care
    s-au făcut în domenii precum paşapoartele sau reglementarea migraţiei. În ceea
    ce priveşte Acordul de Liber Schimb dintre UE şi Canada, Kevin Hamilton susţine
    ca România este perfect plasată pentru a beneficia direct de toate domeniile,
    fie că este vorba de schimburile de bunuri, reducerea tarifelor vamale, protejarea
    drepturilor de proprietate intelectuală sau mobilitatea forţei de muncă.
    Amintim că România şi Bulgaria au condiţionat semnarea acordului de liber
    schimb UE – Canada de eliminarea vizelor.






    Preşedintele Klaus
    Iohannis a fost invitat, joi, de omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, să
    faca o vizită în Ucraina în perioada următoare, în cadrul căreia va avea loc
    prima sesiune a Comisiei Mixte Prezidenţiale, precum şi o vizită comună a celor
    doi şefi de stat în regiunea Cernăuţi. Potrivit unui comunicat al
    Administraţiei Prezidenţiale, cei doi oficiali au discutat despre perspectivele
    de consolidare a relaţiilor bilaterale dintre România şi Ucraina, cu accent pe
    aplicarea celor convenite cu prilejul vizitei realizate de Petro Poroşenko la
    Bucureşti, in aprilie 2016, respectiv pe pregătirea dialogului politic viitor
    de nivel. Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat importanţa reluării cât mai
    curând a activităţii Comisiei guvernamentale pentru cooperarea economică,
    respectiv a Comisiei pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale din
    cele două state.




    In
    România, liberalizarea pretului la gazele de productie internă va intra în
    vigoare la 1 aprilie, întrucât nu există argumente tehnice pentru ca
    autorităţile să amâne din nou acest proces, potrivit Ministerului Energiei de
    la Bucuresti. Ministrul de resort, Toma Petcu, a declarat că,
    în cazul în care liberalizarea nu va fi aplicată, statul român poate primi
    amenzi mari din partea Comisiei Europene. El a mai spus că nu sunt justificate
    temerile din spatiul public privind o posibilă crestere substantială a pretului
    gazelor pentru populatie. Aceasta va fi protejată până in vara lui 2021,
    fiindcă preţurile finale vor fi stabilite de Autoritatea Naţională de
    Reglementare în domeniul Energiei, a explicat ministrul. România trebuia sa
    aplice liberalizarea preţului la gaze încă din 2007, anul aderării sale la UE.





    Programul Euro 200 pentru acordarea unui ajutor financiar
    elevilor şi studenţilor în vederea achiziţionării de
    calculatoare continuă şi în anul 2017, noteaza publicaţia Puterea. Guvernul a
    aprobat, printr-o Hotărâre, modelul bonului valoric de care vor beneficia
    elevii şi studenţii din învăţământul de stat sau particular acreditat, în
    vârstă de până la 26 de ani, care provin din familii cu un venit brut lunar de
    maximum 150 lei pe membru de familie. Bonul reprezintă echivalentul în lei a
    sumei de 200 de euro şi este destinat achiziţiei de calculatoare

  • Vize pentru SUA?

    Vize pentru SUA?

    Ca o dovadă în plus că, după ce republicanul Donald Trump s-a instalat la Casa Albă, relaţiile UE cu SUA au devenit complicate, Parlamentul European (PE) a adoptat o rezoluţie prin care cere Comisiei Europene să reintroducă obligativitatea vizelor pentru cetătenii americani care călătoresc în spaţiul comunitar. Motivul, unul mai vechi, dar trecut cu vederea în timpul fostei administraţii americane, cea a democratului Barack Obama, este că SUA încă menţin vize pentru cinci state membre – România, Bulgaria, Croaţia, Polonia si Cipru. Rezoluţia, pregătită de Comisia pentru Libertăti Civile a PE, prevede că Executivul comunitar de la Bruxelles are termen două luni să aplice măsurile care se impun.



    Potrivit legislaţiei UE, în cazul în care aşa-numitul principiu al reciprocităţii nu este respectat, Comisia Europeană trebuie să adopte un “act delegat” prin care să suspende pentru 12 luni regimul fără vize oferit cetăţenilor statului în cauză.



    Pe de altă parte, eliminarea vizelor pentru toţi cetăţenii Uniunii a fost o temă majoră în discuţiile pe care comisarul european pentru Migratie, Afaceri Interne si Cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, le-a avut, recent, la Washington. El a amintit că, potrivit unei analize a Executivului comunitar, introducerea vizelor pentru cetăţenii americani ar avea efecte nefaste asupra economiei europene, în principal în turism şi comerţ. Totuşi, comisarul a declarat că dosarul poate fi rezolvat în cheie diplomatică, aşa cum s-a întâmplat, într-o situaţie oarecum similară, cu Canada. Intrarea în vigoare a Acordul economic şi comercial cuprinzător între UE şi Canada (CETA) a fost precedat, între altele, de îndelungi discutii privind eliminarea vizelor pentru cetăţenii români şi bulgari, singurii din blocul comunitar care au nevoie de vize pentru a călători în ţara nord-americană. Măsura vizei obligatorii pentru români şi bulgari va fi eliminată de autorităţile canadiene pe 1 decembrie, anul acesta.



    Pe măsură ce CETA va intra în vigoare, se estimează că volumul relaţiilor comerciale dintre Canada si Uniunea Europeană va creşte simţitor: exporturile din Uniune către Canada vor creşte, anual, până la 17 miliarde de euro, iar creşterea produsului intern brut la nivelul Uniunii va fi, în fiecare an, de peste 11 miliarde. Că o întelegere de asemenea anvergură a fost, realmente, condiţionată de problema vizelor, pe de-o parte, dă măsura importanţei pe care Uniunea, în ansamblu, o acordă acestui capitol. Pe de alta, este un precedent demn de luat în seamă în perspectiva negocierii uriaşului acord comercial între UE si SUA – Parteneriatul transatlantic de comerţ şi investiţii.

  • Retrospectiva săptămânii 12-18.02.2017

    Retrospectiva săptămânii 12-18.02.2017

    Bugetul României pe 2017


    Preşedintele Klaus Iohannis a
    promulgat, joi, legile bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de
    stat pe 2017. A explicat că a luat această decizie doar pentru că România are
    nevoie de buget, dar că veniturile sunt supraapreciate, iar cheltuielile foarte
    mari. De aceea, preşedintele Iohannis a cerut Guvernului de coaliţie PSD-ALDE
    responsabilitate în îndeplinirea programului asumat. Klaus Iohannis: Veniturile la buget sunt, aşa cum au spus
    unii, optimiste. Eu spun supraapreciate. Cheltuieli sunt prevăzute în sumă
    foarte mare. Abordarea hiperoptimistă a bugetului se poate vedea, de exemplu,
    făcând o comparaţie între veniturile la bugetul general consolidat de anul
    trecut şi ce se prevede pentru anul acesta, unde se constată o creştere de 14%,
    fără să fie vreo explicaţie undeva cum se ajunge la această creştere
    fenomenală. 14% este foarte mult pentru bugetul general consolidat.     Premierul Sorin Grindeanu a declarat, în schimb, că Legea bugetului de stat este un
    proiect ambiţios şi că Executivul a prevăzut bani pentru toate măsurile
    anunţate: Am reuşit, zic eu, în timp record să venim
    cu un buget care să ţină cont de programul nostru de guvernare, de toate
    măsurile pe care noi ne-am angajat să le punem în practică. Noi ne-am făcut
    treaba, am adoptat actele legislative necesare, am prevăzut banii în buget
    pentru toate aceste măsuri.     Pe ce indicatori economici se poate baza Guvernul de la Bucureşti?
    Potrivit Institutului Naţional de Statistică, produsul intern brut al ţării a crescut cu 4,8% în 2016,
    comparativ cu anul precedent. Pentru 2017, estimările privind creşterea
    economiei oscilează între 3,7%, potrivit prognozei Băncii Mondiale, 3,8% -
    potrivit celei a FMI şi 4,4% – potrivit Comisiei Europene. În previziunile
    economice de iarnă publicate luni, Executivul comunitar avertizează, însă, că
    deficitul public ar urma să ajungă, anul acesta, la 3,6% din PIB, pentru ca în
    2018 să atingă 3,9%.


    Ordonanţă de
    urgenţă şi referendum


    Ordonanţa de
    urgenţă a Guvernului de la Bucureşti care abrogă controversatele modificări ale
    Codurilor penale, aflate la originea recentei crize politice de amploare, este,
    de miercuri, pe agenda Camerei Deputaţilor, for decizional. Cu o zi înainte,
    plenul Senatului a adoptat actul normativ în unanimitate. De la începutul
    crizei, pe 31 ianuarie, sute de mii de români din ţară şi din diaspora au cerut
    demisia Cabinetului Grindeanu, pe care-l acuză că, prin încercarea de
    modificare a Codurilor, ar fi vrut să exonereze de responsabilitate penală
    personaje politice influente şi funcţionari din administraţia centrală şi
    locală. PSD a negat acuzaţiile, afirmând că Guvernul dorea să pună în acord
    legislaţia din domeniu cu decizii ale Curţii Constituţionale. În acest context,
    preşedintele Klaus Iohannis -
    criticat, şi el, pentru că a îmbrăţişat cauza protestatarilor
    antiguvernamentali – a
    iniţiat un referendum pe tema continuării luptei anticorupţie. Demersul a
    primit, luni, avizul favorabil al Parlamentului. Pentru a-i asigura pe toţi partenerii României
    din instituţiile europene că lupta împotriva corupţiei este unul din
    obiectivele prioritare ale Guvernului PSD-ALDE, premierul Sorin Grindeanu a
    făcut, la finele acestei săptămâni, o scurtă vizită la Bruxelles. Cu acest prilej, el a declarat: Ne dorim în viitor, dacă vorbim despre
    reglementările din domeniul justiţiei, ca aceste lucruri să se întâmple în
    Parlament, printr-o dezbatere cât mai largă care să implice instituţii din
    România, ONG-uri, parlamentari, bineînţeles, astfel încât deciziile Curţii
    Constituţionale care se referă la articole din Codul Penal şi Codul de
    Procedură Penală să poată fi aprobate în Parlament.     La rândul său,
    prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a recomandat
    Executivului de la Bucureşti mai multă transparenţă. Este bine că Guvernul vrea
    să armonizeze legislaţia naţională cu normele Uniunii Europene, dar acest lucru
    trebuie făcut cu totală deschidere – a mai spus Frans Timmermans.


    România şi flancul estic al NATO


    La baza aeriană Mihail Kogălniceanu
    din sud-estul României au sosit, în această săptămână, 500 de militari
    americani. Au adus cu ei tancuri, transportoare blindate şi tunuri
    autopropulsate necesare pentru participarea la exerciţii multinaţionale.
    Colonelul Romeo Feraru, din partea Statului Major al Forţelor Terestre române,
    a detaliat: Cei 500 de militari şi
    tehnica de luptă din forţele terestre americane aparţinând Batalionului 1
    Fighting Eagles vor staţiona în România pentru o perioadă de 9 luni, după care
    vor fi înlocuiţi cu militari dintr-o altă unitate de luptă, asigurându-se,
    astfel, o prezenţă consistentă continuă în Europa.     Sosirea militarilor
    SUA, care vor participa la aplicaţii militare în cadrul operaţiunii Atlantic
    Resolve, se înscrie în demersurile NATO de întărire a flancului estic al
    Alianţei. Într-o declaraţie transmisă de serviciul de presă al Alianţei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a felicitat
    România pentru eforturile majore de a creşte bugetul pentru Apărare la 2% din PIB în 2017, spunând că este un exemplu de urmat şi de alte
    state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.


    Românii, fără vize în Canada


    Toţi românii vor putea călători fără
    vize în Canada începând de la 1 decembrie 2017. Decizia este parte integrantă
    din acordul de liber-schimb între Uniunea Europeană şi Canada (CETA), aprobat,
    săptămâna aceasta, la Strasbourg, de Parlamentul European. Eliminarea vizelor
    era, de altfel, condiţia pusă de Bucureşti pentru a-şi da consimţământul pentru
    tratat. Acesta urmează să intre în vigoare provizoriu, pâna când va fi
    ratificat de toate Parlamentele naţionale şi regionale din Uniune.
    Europarlamentarul Iuliu Winkler a precizat că, pe lângă eliminarea vizelor,
    există numeroase beneficii economice ale acordului: Dacă trecem la partea
    foarte complexă de comerţ şi cooperare economică, întreprinderile mijlocii în
    domeniul energetic, spre exemplu, sau în alte domenii tehnologice vor avea
    posibilitatea de a colabora pe piaţa serviciilor publice din Canada. Protecţia
    drepturilor de proprietate intelectuală, protecţia patentelor, a invenţiilor şi
    a inovaţiilor va fi asigurată prin acordul CETA.     În opinia lui Iuliu
    Winkler, acordul CETA poate fi cel mai important document de liber schimb al
    secolului 21.

  • Jurnal românesc – 15.02.2017

    Jurnal românesc – 15.02.2017

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului de la Bucureşti care
    abrogă controversatele modificări ale codurilor penale, aflate la originea
    crizei politice de amploare din ultimele două săptămâni, este, de miercuri, pe
    agenda Camerei Deputaţilor, for decizional. Marţi, plenul Senatului a adoptat
    acelaşi act normativ în unanimitate. Între timp, sediul Guvernului a fost
    pichetat, din nou, noaptea trecută, de câteva sute de manifestanţi. De la
    începutul crizei, pe 31 ianuarie, sute de mii de români din ţară şi din
    diaspora au cerut demisia Cabinetului de coaliţie PSD-ALDE, pe care-l acuză că,
    prin încercarea de modificare a codurilor, ar fi vrut să exonereze de
    responsabilitate penală personaje politice influente şi funcţionari din administraţia
    centrală şi locală. PSD a negat acuzaţiile, afirmând că Guvernul dorea să pună
    în acord legislaţia din domeniu cu decizii ale Curţii Constituţionale. În acest
    context, preşedintele Klaus Iohannis a iniţiat un referendum pe tema
    continuării luptei anticorupţie. Partizani ai Executivului îl acuză, însă, pe
    şeful statului că nu îşi respectă rolul de moderator, fiindcă a îmbrăţişat
    cauza protestatarilor antiguvernamentali.


    37% din imigranţii născuţi în România şi
    care locuiesc în Franţa au o diplomă de învăţământ superior – relevă un studiu
    demografic publicat în cotidianul Le Monde, potrivit documentului ţările-gazdă
    fiind departe de a primi ‘toată mizeria lumii’. În timp ce populaţia adultă a
    Franţei dispune de un grad universitar în proporţie de 27%, imigranţii chinezi
    din Hexagon au, de pildă, studii superioare în proporţie de 43 de procente, iar
    vietnamezii – de 35 de procente. În consecinţă, potrivit studiului, majoritatea
    discursurilor privind imigranţii sunt ideologice.


    Parlamentul European a aprobat, miercuri, Acordul de
    liber-schimb între Uniunea Europeană si Canada (CETA). Negociat timp de mai
    multi ani, acesta aduce eliminarea unui numar semnificativ de taxe vamale si
    bariere non-tarifare. Acordul urmeaza sa intre acum în proces de ratificare la
    nivelul fiecărei tări UE, insa unele prevederi ale sale intră în vigoare
    înainte de încheierea procedurii. In urma semnarii acordului, ridicarea vizelor
    pentru români intră în vigoare, partial, încă de la sfârsitul lunii aprilie.
    Este vorba despre românii care au mai fost în Canada si au obtinut anterior
    viză. Apoi, de la 1 decembrie, toti românii vor putea călători fără vize în
    Canada. Comertul UE-Canada a reprezentat peste 60 de miliarde de euro in 2015.
    Odata cu intrarea in vigoare a CETA, aceasta suma ar urma sa creasca, potrivit
    cifrelor oferite de Parlamentul European.


    Comisia pentru drepturile omului a avizat favorabil
    Legea parteneriatului civil, în şedinţa de miercuri – a anunţat iniţiatorul
    proiectului, fostul deputat Remus Cernea, afirmând că noul Parlament pare a
    avea un alt chip şi suflu. Potrivit acestuia, este un pas înainte
    pentru democraţia din România şi pentru ideea de a respecta drepturile omului.
    Este o lege care ajută acele persoane care convieţuiesc în baza
    afecţiunii reciproce, a respectului, au bunuri în comun, pot avea probleme de
    sănătate, în privinţa contractării unor credite, iar legea propusă vine să
    acorde o serie de facilităţi şi să recunoască drepturi în privinţa acestor
    persoane    , a spus Remus Cernea. El a adăugat că 22 de state membre UE au
    legislaţii similare, inclusiv ţări majoritar ortodoxe precum Grecia şi Cipru.
    Ultimele recensăminte au arătat că peste 800.000 de cetăţeni români trăiesc în
    astfel de uniuni consensuale, nerecunoscute de stat. Legea parteneriatului
    civil va fi dezbătută şi în Comisia juridică, cea care va întocmi raportul care
    va fi supus votului plenului Camerei Deputaţilor, for decizional.

  • UE și Canada au semnat acordul CETA UPDATE

    UE și Canada au semnat acordul CETA UPDATE

    Uniunea Europeană și Canada au semnat Acordul Economic și Comercial Cuprinzător (CETA), duminică, la Bruxelles. La ceremonie au participat premierul Canadei, Justin Trudeau, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. “Astăzi este unul dintre cele mai importante summituri din ultimii ani. Uniunea Europeană și Canada deschid un nou capitol în relația lor”, a spus Juncker, conform Agerpres.



    Semnarea tratatului CETA vine după șapte ani de negocieri și îndelungi întârzieri venite din partea statelor membre ale Uniunii. România și Bulgaria au condiționat ratificarea acordului de eliminarea vizelor pentru cetățenii celor douăn state. În ultima săptămână, regiunea Valonia din Belgia și-a utilizat dreptul de veto pentru blocarea tratului CETA. Vineri, belgienii au reușit să se pună de acord cu celelalte 27 de state europene.



    În urma semnării acordului, Canada va renunța la vizele pentru români în două etape. De la 1 mai 2017, vor fi ridicate vizele pentru cei care au mai călătorit în statul nord-american, iar de la 1 decembrie 2017, pentru toți cetățenii români. Guvernul României a salutat, duminică, decizia Canadei de a elimina vizele pentru cetățenii români.



    “Este un moment important pentru România, nu doar pentru că se deschide accesul românilor la beneficiile Tratatului comercial între Uniunea Europeană și Canada , dar și pentru că se elimină ultima discriminare existentă pentru cetățenii români față de ceilalți cetățeni europeni în chestiunea circulației fără bariere pe teritoriul Canadei. Consider, de asemenea, că această liberalizare a regimului vizelor va crea oportunități importante pentru oamenii de afaceri români care doresc să dezvolte proiecte cu parteneri canadieni. Îi mulțumesc domnului prim-ministru Justin Trudeau pentru implicarea personală în negocierea acestui obiectiv al României și pentru deschiderea arătată în discuțiile pe care le-am purtat în acest an pe tema liberalizării regimului de vize”, a declarat premierul Dacian Cioloș.



    Președintele Klaus Iohannis a salutat semnarea Tratatului comercial între Uniunea Europeană și Canada (CETA), care permite operaționalizarea acordului dintre România și Canada privind eliminarea deplină a vizelor pentru cetățenii români, începând cu data de 1 decembrie 2017. Președintele României consideră că impactul deciziilor luate va fi dublu benefic pentru cetățenii români: “Pe de o parte, se elimină tratamentul diferit în comparație cu ceilalți cetățeni europeni în chestiunea circulației fără bariere pe teritoriul Canadei, pe de altă parte cetățenii români vor putea beneficia de efectele economice pozitive ale acestui acord de comerț liber dintre Uniune și Canada”.



    Ministerul Afacerilor Externe a salutat semnarea Acordului economic și comercial cuprinzător între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Canada, pe de altă parte (CETA) şi a celui de Parteneriat Strategic între UE şi Canada. Semnarea CETA are o semnificație deosebită din perspectiva dezvoltării în continuare a relaţiilor româno-canadiene, prin întrunirea premiselor pentru eliminarea pentru toți cetățenii români, de la 1 decembrie 2017, a regimului de vize aplicat de Canada. Va fi, astfel, garantat inclusiv accesul egal şi integral al tuturor operatorilor economici şi comerciali români la oportunităţile economice pe care noul Acord le deschide.

  • Jurnal românesc – 19.09.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 19.09.2016 UPDATE

    Partea finală a procesului electoral din ziua alegerilor din iarnă va fi înregistrată audio-video, prevede un proiect de hotărâre de Guvern, publicat pe site-ul Ministerului de Interne. Este pentru prima oară când numărarea voturilor va fi filmată, în condiţiile în care, în trecut, au existat o serie de suspiciuni legate de acest moment al scrutinului. Operatorul de calculator al Biroului Electoral din secţia de vot va fi cel care, potrivit proiectului, va asigura înregistrarea audio-video neîntreruptă a procedurilor realizate de la încheirea votării până la părăsirea secţiei de vot de către membrii Biroului Electoral. Înregistrările vor fi puse, ulterior, la dispoziţia Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, care le va păstra pentru trei luni. La o întâlnire pe care a avut-o ieri cu prefecţii, ministrul de interne Dragoş Tudorache le-a transmis reprezentanţilor guvernului că obiectivul organizării procesului electoral este acela de a avea cele mai puţin contestate alegeri.



    Documentele încheiate de persoane juridice sau fizice române cu persoane juridice străine sau persoane fizice nerezidente se înregistrează la organul fiscal competent”, se precizează într-un comunicat al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Aceeaşi obligaţie o au şi persoanele juridice străine care desfăşoară activitate în România printr-un sediu permanent. Contribuabilii mari şi mijlocii fac excepţie şi au obligaţia înregistrării documentelor la organul fiscal central competent pentru administrare.



    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a dat aviz favorabil propunerii legislative a PSD privind eliminarea a 102 taxe nefiscale de la 1 ianuarie 2017. Marţea viitoare aceasta va intra la vot în plen. Luni, Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră sesizată, propunerea legislativă a PSD privind eliminarea celor 102 taxe nefiscale. Propunerea vizează eliminarea mai multor taxe, între care timbrul de mediu pentru autovehicule, taxe la Registrul Comerţului, taxe consulare şi de cetăţenie, taxe pentru cazierul fiscal, taxele radio tv. Mai sunt incluse taxa suplimentară pentru eliberarea paşaportului temporar, taxa pentru pierderea sau modificarea actelor, taxe extrajudiciare de timbru, taxa pentru permisele de pescuit recreativ sau sportiv, taxa pentru serviciile prestate de MAI pentru public, tarifele percepute de Casa Naţională de Pensii.



    România are o contribuţie financiară semnificativă la Sistemul naţional de sănătate din Marea Britanie (NHS), a declarat ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache. El a subliniat că România cheltuieşte peste 100.000 de euro pentru a pregăti un student la medicină pentru a deveni medic şi a precizat că în cadrul NHS lucrează în prezent cel puţin 10.000 de români. La rândul său, The Guardian notează că impactul pozitiv pentru România al faptului că cetăţeni de-ai săi lucrează peste hotare este acela că ei trimit în ţară 7 miliarde de euro într-un an bun şi 3-4 miliarde de euro anual în perioadă de criză economică. The Independent aminteşte că cifra oficială a românilor care trăiesc în Marea Britanie este de circa 272.000 de persoane.



    România nu este de acord cu semnarea de catre UE a unui acord comercial esenţial cu Canada, potrivit Ministerului Afacerilor Externe. Ministerul precizează că Bucureştiul se opune acestui acord, pe care UE si Canada urmează să-l semneze peste o saptămână, din cauza menţinerii de către Canada a vizelor pentru români. Aceasta este una dintre rarele situaţii în care România ameninţă cu folosirea dreptului de veto în înteriorul UE.

  • Jurnal românesc – 21.09.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 21.09.2016 UPDATE

    Premierul român Dacian Cioloş, care participă, la New York, la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a avut, marţi, în marja reuniunii, o întrevedere cu premierul canadian Justin Trudeau, dedicată în principal problemei liberalizării vizelor pentru cetăţenii români. Potrivit unor surse oficiale citate de Agerpres, cei doi premieri au constatat că există perspective bune pentru ca vizele să fie ridicate într-un viitor cât mai apropiat. România şi Bulgaria sunt singurele state membre ale Uniunii Europene ai căror cetăţeni au nevoie de vize pentru a călători în Canada. În vară, premierul Cioloş a avertizat că, în lipsa unei decizii la nivel politic la Ottawa privind liberalizarea vizelor, România, ca membră a UE, ar putea, asemenea Bulgariei, să nu ratifice acordul comercial UE-Canada a cărui semnare, prevăzută în această toamnă, depinde de ratificarea prealabilă a Parlamentelor naţionale.



    Populaţia României s-a redus cu 13% în ultimii 24 de ani, iar această scădere are la bază migraţia internaţională, planning-ul familial şi mortalitatea ridicată, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). În ceea ce priveşte migraţia internaţională, aceasta a condus la o scădere constantă a populaţiei României şi a avut un vârf în 2007, anul aderării la UE, de 544.000 persoane. Planning-ul familial, prin diversele lui forme, a determinat reducerea constantă a numărului anual de naşteri pe parcursul perioadei de tranziţie (numărul de naşteri din 2015 a fost cu 28% mai mic decât cel din 1992), iar mortalitatea a fost ridicată în întreaga perioadă de după 1992 (între 11,4% în 1992 şi 11,7% în 2015). Conform datelor INS, ponderea cea mai importantă a emigraţiei este reprezentată de persoanele din grupa de vârstă 25-64 de ani.




    Compania auto Renault a decis relocarea în Maroc, din 2017, a liniei de producţie pentru modelul Logan Break MCV, fabricat în prezent la Piteşti, in sudul Romaniei. Uzina Renault din oraşul marocan Tanger – unde sunt fabricate deja modele Sandero, Dokker şi Lodgy – estimează pentru anul 2017 o producţie totală de 300.000 de vehicule, incluzând Logan MCV. Aproximativ 95% din productia acestei uzine, inaugurata in 2012, este exportată. În Romania, compania Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999. Relansată în 2004 cu modelul Logan, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piata auto europeană.



    Iniţiativa legislativă care permite cumpărarea“ de vechime de către persoanele care nu au stagiul de pensie complet a fost adoptată de plenul Camerei Deputaţilor cu 198 de voturi pentru“. Persoanele interesate să îşi cumpere vechime“ încheie un contract de asigurare socială în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a iniţiativei legislative. Perioadele de timp pentru care se poate efectua plata contribuţiei de asigurări sociale sunt cele care se încadrează în intervalul de timp cuprins între data încheierii contractului de asigurare socială şi ultimii 5 ani anteriori acestei date. Camera Deputaţilor este for decizional, astfel că legea merge la promulgare.



    Arhiva fostului director al Secţiei române a postului Radio Europa Liberă din Germania, Nicolae Stroescu-Stînişoară, a fost donată Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Prin această nouă donaţie, instituţia îşi îmbogăţeşte fondul arhivistic privind istoria exilului românesc. Radio Europa Liberă a jucat un rol determinant în istoria recentă a ţării, fiind considerat cel mai important fenomen mediatic al României de până în 1989.

  • Jurnal românesc – 24.08.2016

    Jurnal românesc – 24.08.2016

    La
    Ministerul de Externe s-a discutat, marţi, despre măsurile care pot fi luate
    pentru organizarea cât mai eficientă la secţiile din străinătate a alegerilor
    parlamentare din toamnă, totul în condiţiile în care organizaţiile
    neguvernamentale şi asociaţiile românilor de pretutindeni cer măsuri mai ferme.
    Guvernul spune că nu poate modifica în profunzime legea privind votul din
    străinătate, pentru că acest lucru intră strict în atribuţiile parlamentului.
    Însă, printr-o ordonanţa de urgenţă s-ar putea aduce o serie de modificări
    strict tehnice, care să facă mai uşor accesul la vot al românilor din
    străinătate. Ar fi vorba despre trei modificări principale, iar prima ar fi
    posibilitatea completării listei de secţii de vot pe baza experienţei
    Ministerului de Externe de la alegerile trecute. O altă modificare presupune să
    existe pentru alegători liste suplimentare la toate secţiile de votare, nu doar
    la cele de pe lângă ambasade. De asemenea, proiectul de ordonanţă al guvernului
    propune şi posibilitatea transmiterii prin poştă electronică (online), a
    cererii de înscriere în Registrul Electoral, lucru pe care l-au cerut în mod
    constant în ultimele luni românii din străinătate.




    România a semnat, marţi, o declaraţie în
    care şi-a subliniat hotărârea de a proteja democraţia, statul de drept şi
    drepturile omului. Documentul a fost adoptat de toate delegaţiile participante
    la conferinţa ministerială de la Bratislava, dedicată Zilei europene a
    comemorării victimelor regimurilor totalitare. La reuniunea organizată de
    preşedinţia slovacă a Consiliului Uniunii Europene România a fost reprezentată
    de ministrul justiţiei, Raluca Prună.




    Ministerul
    Afacerilor Externe a lansat o licitaţie deschisă pentru a îmbunătăţi
    capacitatea de procesare în mediul virtualizat a Sistemului Naţional de
    Informaţii privind Vizele, devenită subdimensionată de la momentul lansării în
    2010 a sistemului. Principala modalitate de finanţare va fi Fondul pentru
    Securitate Internă – frontiere şi vize. Criteriul de atribuire va fi preţul cel
    mai scăzut, iar durata contractului va fi de 3 luni de la data atribuirii sale.
    Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este
    23 septembrie, iar data limită de evaluare a ofertelor este 26 septembrie.




    2016 ar
    putea fi cel mai bun an pentru turismul românesc din ultimul deceniu. Estimarea
    aparţine analiştilor economici, în condiţiile în care datele Institutului
    Naţional de Statistică arată că numărul turiştilor care aleg România pentru
    petrecerea vacanţelor a crescut în prima jumătate a anului cu peste 11
    procente, faţă de perioada similară a anului trecut. Tot mai mulţi europeni vin
    pe litoralul românesc, merg în Delta Dunării, Transilvania, Bucovina sau chiar
    pe Valea Prahovei. Potrivit preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism,
    Anca Pavel Nedea, încă de la sfârşitul anului trecut, chiar dacă bugetul
    Autorităţii Naţionale pentru Turism pe promovare a fost mic şi nu a mai
    presupus fonduri europene, acţiunile de promovare au fost concentrate şi foarte
    multe.

  • Jurnal românesc – 12.08.2016

    Jurnal românesc – 12.08.2016

    Numeroşi membri ai Familiilor
    Regale europene vor fi prezenţi, sâmbătă, la funeraliile Reginei Ana,
    soţia ultimului suveran al României, Mihai I. Potrivit Biroului de Presă al regelui Mihai, şi-au
    anunţat participarea membri ai Familiilor Imperiale ale Rusiei, Austriei şi
    Germaniei, ai Familiilor Regale ale Olandei, Belgiei şi Luxemburgului. Mii de oameni au trecut, joi
    şi vineri, prin Sala Tronului a Palatului Regal din Bucureşti pentru a-şi lua
    adio de la Regina Ana. Slujba de înmormântare va avea loc la necropola
    regala de la Curtea de Arges, unde este inmormantat fondatorul dinastiei,
    Carol I. Grav
    bolnav, regele Mihai nu va putea asista la funeralii. Regina Ana a murit pe 1
    august, în Elveţia, la vârsta de 92 de ani.




    Guvernul a
    aprobat normele metodologice de aplicare a legii privind procedura adopţiei,
    modificată la începutul anului. Prin noul act normativ au fost reduse la
    jumătate formularele utilizate: 12 au fost eliminate şi 4 au fost simplificate.
    În plus, a fost flexibilizată procedura de potrivire iniţială între copiii
    adoptabili şi familiile atestate. Termenul de 2 ani stabilit pentru
    valabilitatea statutului de copil adoptabil va fi eliminat. Obţinut în urma
    deciziei unei instanţe de judecată, statutul va fi valabil până la
    încuviinţarea adopţiei sau până ce copilul împlineşte vârsta de 14 ani. La 30
    iunie 2016, în Registrul Naţional pentru Adopţii erau înregistraţi 3.250 copii
    adoptabili, din care 2.716 erau eligibili pentru adopţie naţională, iar restul
    pentru adopţie internaţională. De asemenea, 1.800 familii erau atestate pentru
    adopţie naţională.






    La alegerile
    parlamentare din acest an se va introduce şi în secţiile din străinătate
    sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de evitare a votului
    multiplu. Românii nu vor mai fi obligaţi să semneze pe proprie răspundere că nu
    şi-au exprimat opţiunea electorală şi în altă secţie, a declarat, joi, Iulian
    Ivan, directorul Direcţiei pentru organizarea proceselor electorale în
    străinătate din cadrul Autorităţii Electorale Permanente (AEP), la o dezbatere
    online, organizată de Alianţa pentru o Românie Curată. Potrivit acestuia,
    sistemul a fost introdus pentru prima dată la alegerile locale din iunie şi a
    fost un succes. Ivan a mai anunţat că orice român care locuieşte în diaspora
    este bine venit să solicite să devină operator pentru o secţie de votare care
    se înfiinţează în localitatea unde este rezident sau domiciliază, urmând să fie
    remunerat pentru activitatea prestată. La aceeaşi dezbatere, ministrul delegat
    pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, a declarat că sunt
    mulţi cetăţeni români din diaspora care nu au documente de identitate valabile,
    ceea ce reprezintă o problemă atunci când vor să-şi exercite dreptul de vot.




    Ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, a discutat
    joi, cu noul ambasador al Canadei în România, Kevin Hamilton, despre
    soluţionarea cât mai rapidă a problemei vizelor pentru cetăţenii români. În
    cadrul întâlnirii au fost trecute în revistă şi perspectivele relaţiei
    bilaterale, fiind subliniat interesul comun pentru dezvoltarea relaţiilor
    politice şi economice bilaterale. În cadrul
    discuţiei a fost subliniată şi importanţa comunităţii româneşti din Canada – o comunitate bine integrată în societatea canadiană, cu un înalt nivel de
    pregătire profesională – ca factor de conexiune suplimentar între cele două
    state.

  • Portalul e-VIZA

    Portalul e-VIZA

    Ministerul
    român al Afacerilor Externe informează că portalul e-VIZA, destinat facilitării obţinerii
    vizelor, este disponibil de mai bine de doi ani pentru cetăţenii străini care
    doresc să viziteze România. Portalul permite cetăţenilor străini să iniţieze
    procedura de obţinere a vizelor de oriunde s-ar afla, utilizând serviciul
    internet.

    Acest lucru reprezintă, desigur, o scurtare substanţială a timpului
    de procesare a vizelor şi a timpului pe care un cetăţean străin îl va petrece
    în această procedură şi are, de asemenea, beneficiul important al programării
    electronice de acasă la ghişeu pentru interviul final în faţa consulului.
    Proiectul a fost cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul
    Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, iar valoarea totală
    eligibilă a proiectului a fost de 3,7 milioane de euro.

    Portalul a venit în
    întâmpinarea unei realităţi cu care se confruntă Ministerul român de Externe,
    şi anume lipsa de personal suficient în cadrul misiunilor diplomatice din
    exterior şi din cadrul Centralei.

    Cetăţenii străini care doresc să vină în
    România pot intra pe portalul editat în engleză şi română, care este accesibil
    din pagina principală a ministerului, www.mae.ro
    şi unde, introducând un set minim de informaţii: nume, cetăţenie, scopul
    călătoriei, vor afla dacă au sau nu nevoie de viză. În cazul în care au nevoie,
    solicitanţii primesc un răspuns detaliat şi vor putea încărca pe portal
    documentele necesare obţinerii vizei. După aprobarea dosarului, solicitanţii
    vor putea să-şi aleagă data şi intervalul orar pentru a se prezenta la consulat
    în vederea depunerii documentelor în original.

    Conform Ministerului român
    de Externe, în urma aderării la Uniunea Europeană, România a demarat
    implementarea tuturor măsurilor necesare în scopul punerii în aplicare a
    întregului acquis Schengen, inclusiv în ceea ce priveşte eliminarea
    controalelor la frontierele interne. Printre aceste măsuri se număra şi
    realizarea unui nou sistem naţional performant care să permită centralizarea
    cererilor de vize formulate la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale
    României.

  • Retrospectiva săptămânii 10.07-16.07.2016

    Retrospectiva săptămânii 10.07-16.07.2016


    Reacţii după atentatul de la Nisa



    România este alături de Franţa lovită de un nou atentat în plină sărbătoare naţională: zeci de persoane au fost ucise în seara de 14 iulie, când un camion a intrat în mulţimea care asista la un foc de artificii la Nisa, în sud-estul ţării. La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a condamnat ferm atacul şi a declarat că flagelul terorismului trebuie combatut, actele de cruzime trebuie stopate, iar aceasta se poate face doar uniţi împotriva celor care nu au nicio justificare pentru actele lor. Preşedintele Klaus Iohannis a transmis condoleanţe familiilor victimelor şi multă putere celor răniţi. Atentatul de la Nisa, petrecut la opt luni după atacurile jihadiste din noiembrie de la Paris, soldate cu 130 de morţi, a fost condamnat de Consiliul de Securitate, precum şi de liderii UE care tocmai soseau în Mongolia la summitul UE-Asia. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Jüncker, a dat publicităţii un comunicat imediat după atacuri în care şi-a exprimat solidaritatea cu poporul francez: “Franţa poate conta pe Comisia Europeană pentru a continua împreună cu alte state membre să luptăm împotriva terorismului”. În SUA, preşedintele Barack Obama şi-a exprimat, de asemenea,solidaritatea cu Franţa, cel mai vechi aliat al SUA. La Paris a fost activată o celulă de criză la Ministerul de Interne, iar preşedintele François Hollande a anunţat prelungirea cu încă trei luni a stării de urgenţă, care ar fi trebuit să se încheie peste două săptămâni, şi a făcut apel la cadrele în rezervă pentru a seconda armata şi jandarmii.




    Premierul Dacian Cioloş, în Vietnam şi Mongolia



    Premierul Dacian Cioloş a făcut, în această săptămână, o vizită oficială în Vietnam, menită să relanseze relaţia tradiţională de prietenie dintre cele două ţări, cu accent special pe dinamizarea cooperării economice şi a schimburilor comerciale. Pe lângă discuţii bilaterale cu preşedintele, prim-ministrul şi alţi demnitari vietnamezi, premierul Dacian Cioloş a participat la Forumul Economic România-Vietnam de la Hanoi, alături de o delegaţie de peste 20 de reprezentanţi ai mediului de afaceri din România, pentru a identifica noi oportunităţi de afaceri cu parteneri vietnamezi şi pentru a valorifica pe deplin viitorul acord de liber schimb UE-Vietnam. Intenţia autorităţilor române nu se opreşte doar asupra dimensiunii economice, ci şi asupra celei culturale şi educaţionale, a declarat Dacian Cioloş, precizând că în anul şcolar 2016-2017 numărul burselor acordate celor care vor să studieze în România se va dubla. De la Hanoi, premierul român a mers în Mongolia, la summitul UE-Asia, din zilele de 15 şi 16 iulie. Mesajul Bucureştiului la acest summit – argumente în favoarea transformării României într-un punct nodal pentru proiectele de inter-conectare dintre Europa şi Asia, fie că este vorba despre infrastructura de transport de mărfuri, de energie sau despre comunicaţii.




    Stadiul negocierilor pentru eliminarea de către Canada a vizelor pentru români



    Canada a confirmat, luni, la Bruxelles, angajamentul său că la începutul acestei toamne va anunţa decizia legată de ridicarea vizelor pentru români şi bulgari. Reprezentanţi ai României şi Bulgariei au discutat pe această temă cu ministrul canadian al Imigraţiei, John McCallum, în prezenţacomisarului european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos. În aprilie, Canada şi SUA au primit termen trei luni suplimentare pentru a se conforma politicii UE privind reciprocitatea regimului de vize, care prevede că ţările ai căror cetăţeni nu au nevoie de vize trebuie, la rândul lor, să permită libertatea de circulaţie pentru toţi cetăţenii Uniunii. Canada cere, în prezent, vize pentru români şi bulgari, în timp ce SUA impune vize pentru cinci state membre ale Uniunii, inclusiv pentru România. România şi Bulgaria au anunţat că nu vor ratifica Acordul Comercial al UE cu Canada, până când nu vor fi liberalizate vizele.




    Noi judecători la CCR



    De miercuri, Curtea Constituţională a României are un nou preşedinte pentru următorii trei ani, Valer Dorneanu, şi trei noi judecători, care vor ocupa această funcţie până în 2025. Deputat social-democrat între 2000 şi 2008, Valer Dorneanu a fost, timp de patru ani, preşedinte al Camerei Deputaţilor. Este judecător al Curţii Constituţionale din 2013, iar din iunie 2016 a asigurat interimatul la conducerea CCR, după ce mandatul predecesorului său, Augustin Zegrean, s-a încheiat. Fostul preşedinte al CCR a declata că în cei nouă ani de mandat activitatea a fost foarte intensă, chiar şi cu 10 mii de cauze într-un an.




    O nouă lege pentru hipermarketuri



    Hipermarketurile din România sunt obligate de acum să comercializeze marfă provenită de la producătorii autohtoni în proporţie de cel puţin 51%, potrivit unei legi adoptate recent şi promulgate, în această săptămână, de preşedintele Klaus Iohannis. Actul normativ prevede că marile lanţuri de magazine trebuie să aibă pe rafturi alimente provenite din aşa-numitul lanţ scurt de aprovizionare, respectiv din sursă locală sau regională. Excepţie fac fructele şi legumele exotice, precum şi cele care apar în România doar în anumite sezoane. Marii comercianţi spun că legea nu va veni în ajutorul producătorilor români, ci va dezechilibra masiv funcţionarea comerţului alimentar.




  • Întâlnire româno-canadiană pe tema vizelor

    Întâlnire româno-canadiană pe tema vizelor

    Șeful Cancelariei prim-ministrului, Ioan Dragoș Tudorache, a participat, ieri, la Bruxelles, la întâlnirea cu ministrul canadian pentru migraţie, refugiați şi cetăţenie, John McCallum, pe tema politicii vizelor pentru cetățenii Uniunii Europene. Al[turi de cei doi ofciali s-a aflat comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, Întâlnirea a avut loc în continuarea discuției avute de șeful Cancelariei cu ministrul canadian, în data de 23 mai, la Ottawa.



    Șeful Cancelariei a reiterat sprijinul României pentru semnarea Acordului economic și comercial UE-Canada (CETA), dar a precizat că trebuie rezolvată problema vizelor pentru cetățenii români: “Credem că liberalizarea schimburilor de bunuri și servicii între UE și Canada ar fi golită de sens pentru cetățenii români, dacă ar exista în continuare acest acces restricționat pe bază de vize, lucru care cred că a fost înțeles de partea canadiană. În acest context, în cadrul întâlnirii, Canada a apreciat rezultatele pozitive ale misiunii tehnice din luna iunie.”



    Canada va oferi un răspuns la problema vizleor, cel mai devreme în toamnă. “Am convenit cu ministrul McCallum să reluăm discuțiile după ce guvernul canadian își reia activitatea, în luna septembrie, și avem speranța ca o decizie privind ridicarea vizelor să urmeze curând după aceea”, a mai spus Ioan Dragoș Tudorache, șeful Cancelariei prim-ministrului Dacian Cioloș, în urma întâlnirii.

  • Jurnal românesc – 16.06.2016

    Jurnal românesc – 16.06.2016

    Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, miercuri, la Sofia, cu
    reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Bulgaria, context în care a arătat
    că a solicitat autorităţilor bulgare să caute soluţii pentru adoptarea programelor
    de învăţământ privind studierea limbii române ca limbă maternă în şcolile din
    această ţară. Şeful statului a precizat că România acordă o atenţie deosebită
    procesului educaţional în limba română, factor esenţial de păstrare a
    identităţii româneşti dincolo de graniţele ţării. El a apreciat demersurile pe
    care partea bulgară le-a făcut, până acum, în sprijinul comunităţii româneşti
    din Bulgaria, un exemplu concret fiind relocarea liceului românesc ‘Mihai
    Eminescu’ din Sofia într-un nou sediu, potrivit importanţei acestei instituţii
    de învăţământ. Joi, şeful statului a vizitat câteva clase ale acestui liceu. În
    cadrul vizitei sale în Bulgaria, Klaus Iohannis s-a întâlnit cu omologul Rosen
    Plevneliev, cu prim-ministrul Boyko Borissov şi cu preşedintele Parlamentului,
    Tsetska Tsacheva. El a participat şi la deschiderea Forumului de Afaceri
    româno-bulgar.




    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, afirmă
    într-un interviu acordat Agerpres că, la nivel diplomatic, se poartă discuţii
    permanente cu autorităţile sârbe pentru ca acestea să recunoască şi să sprijine
    educaţia în limba română în Serbia de răsărit, unde există un număr important
    de români. Serbia trebuie să înţeleagă că aderarea la Uniunea Europeană
    înseamnă acceptarea unui sistem de valori în care minorităţile joacă un rol
    important ca punct de legătură între ţări – a spus Dan Stoenescu, potrivit
    căruia minorităţile nu trebuie privite ca probleme. Oficialul român a precizat
    că Bucureştiul simte nevoia unei colaborări mai strânse dintre autorităţile
    sârbe cu atribuţii în domeniu şi cele din România şi pentru tipărirea de
    manuale în limba română.




    Premierul Dacian Cioloş a discutat, miercuri, cu omologul canadian Justin
    Trudeau despre aducerea problematicii vizelor pentru cetăţenii români în atenţia Guvernului de la Ottawa la nivel politic, după ce în ultimii ani acest subiect a fost tratat mai ales la nivel
    tehnic în diferite formate de
    negociere – informează un comunicat al Guvernului.
    Potrivit aceleiaşi surse, Dacian Cioloş i-a înmânat
    premierului canadian o scrisoare comună
    semnată şi de Boyko Borissov,
    premierul Bulgariei, în care
    cei doi reafirmă dorinţa de a întări parteneriatul şi prietenia cu Canada, trec în revistă marile teme de pe agenda comună din perioada următoare de pe
    urma cărora cetăţenii şi companiile celor trei ţări vor putea beneficia şi supun atenţiei premierului Justin
    Trudeau nevoia de reciprocitate în
    problema vizelor pentru români
    şi bulgari. Dintre statele membre ale Uniunii Europene, România şi Bulgaria sunt
    singurele faţă de care Canada menţine regimul de vize. România a renunţat din
    2002 la obligativitatea celor de scurtă şedere pentru canadieni. Nu în ultimul
    rând, în cadrul întâlnirii dintre premierii Dacian Cioloş şi Justin Trudeau
    s-au făcut referiri şi la bunele relaţii bilaterale româno-canadiene la care contribuie inclusiv comunitatea de
    aproximativ 200.000 de canadieni de origine română excelent integraţi în cultura ţării de adopţie şi care contribuie major la dezvoltarea societăţii canadiene.




    Copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, le transmite românilor din străinătate
    că la alegerile parlamentare din toamnă pot opta pentru votul prin
    corespondenţă, dacă sunt înscrişi în Registrul Electoral. Într-o postare pe Facebook, Alina Gorghiu
    îşi exprimă speranţa ca eforturile instituţiilor responsabile de informarea
    cetăţenilor de peste hotare să fie mult mai vizibile în perioada care urmează.
    Totodată, ea îi îndeamnă pe românii din ţară să îşi ajute concetăţenii din
    străinătate cu informaţii utile pornind de la datele prezentate pe site-ul
    Autorităţii Electorale Permanente.