Radio România Internațional

Tag: Vizita

  • Vizita preşedintelui României, Klaus Iohannis, în Belgia

    Vizita preşedintelui României, Klaus Iohannis, în Belgia

    UPDATE:

    Preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a fost primit, miercuri, de
    Regele Filip al Belgienilor la Castelul din Laeken. In cadrul discuţiilor a
    fost abordată cooperarea ,,excelentă dintre cele două ţări, precum şi
    evoluţiile geo-strategice în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei şi
    al crizei din Orientul Mijlociu

    Preşedintele Iohannis a vizitat si Centrul Belgian de Cercetare Nucleară
    SCKCEN, unde s-a întâlnit cu cercetătorii români care lucrează aici şi
    contribuie la dezvoltarea de tehnologii nucleare sigure pentru energie, uz
    medical şi combaterea schimbărilor climatice

    * * *

    Varianta cea mai bună este, de departe, ca România şi Bulgaria să intre împreună în Spaţiul Schengen şi spre asta converg toate negocierile şi toate încercările de a convinge pe cei care încă sunt reticenţi în această chestiune, a afirmat, miercuri, la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis. În cadrul conferinţei de presă susţinută alături de premierul belgian Alexander de Croo, şeful statului a mai spus că negocierile continuă în acest sens şi a amintit de reticenţa Austriei pe acest dosar.

    Prim-ministrul belgian a felicitat România în ceea ce priveşte progresele legate de dosarul de aderare la Schengen şi a afirmat că Pentru a ajunge la un acord, trebuie ca toate părţile implicate să fie convinse (…). În ceea ce priveşte îngrijorările Austriei, haideţi să ne confruntăm cu ele, să explicăm situaţia, să explicăm progresele de până acum, să ascultăm ce motive de îngrijorare au şi să vedem ce soluţii putem găsi. Noi, ca preşedinţie rotativă, anul viitor vom face un lucru la care belgienii se pricep cel mai bine – să găsească o soluţie de compromis, să aducă toată lumea la masa negocierilor şi să convingă toate părţile implicate că o poziţie comună este în beneficiul tuturor.

    Tot miercuri, a fost semnat un Memorandum de Înţelegere privind tehnologia reactoarelor nucleare cu neutroni rapizi răciţi cu plumb topit între instituţiile de profil din România şi Belgia, respectiv alte trei instituţii din Italia şi Statele Unite.

    Documentul constituie baza unor noi colaborări având ca scop accelerarea dezvoltării acestei tehnologii, la un nivel de maturitate care să permită comercializarea unor reactoare cu caracteristici sporite de securitate, competitive din punct de vedere economic, si care sa contribuie la tranziţia către un sistem energetic curat. Demonstrarea etapizată a tehnologiei LFR va necesita construcţia şi operarea unor instalaţii experimentale de suport si reactoare de demonstrare. Demonstratorul ALFRED (Advanced LFR European Demonstrator) şi infrastructura experimentală de pe platforma Institutului de Cercetări Nucleare de la Piteşti – Mioveni (cu instalaţiile ATHENA şi CHEMLAB – aflate în construcţie şi alte patru în curs de contractare prin Programul POCIDIF) reprezintă repere-cheie luate în considerare în cadrul acestui MOU şi al viitorului parteneriat, plasând astfel România în prima linie a dezvoltatorilor de tehnologii nucleare de noua generaţie, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

    În cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează în Regatul Belgiei, şeful statului se va întâlni, la Centrul belgian de Cercetări Nucleare, cu grupul de cercetători români din cadrul SCK CEN.

    Preşedintele Iohannis va fi primit, în încheierea vizitei, la Castelul din Laeken, de Majestatea Sa Philippe, Regele Belgienilor.

  • Preşedintele Ucrainei la Bucureşti

    Preşedintele Ucrainei la Bucureşti

    Volodimir
    Zelenski a devenit, în circumstanţe dramatice şi fără să-şi fi dorit acest
    lucru, un star al scenei mondiale. Este motivul pentru care vizitele sale în
    statele din blocul democratic care-i sunt alături în răspunsul împotriva
    agresiunii ruseşti sunt evenimente de prim rang. Volodimir Zelenski a efectuat,
    marţi, prima vizită la Bucureşti de la declanşarea războiului, în cadrul căreia
    a primit asigurări că România îşi va continua sprijinul pentru Ucraina pe toate
    palierele, atât timp cât va fi necesar. Un sprijin care, a subliniat
    preşedintele Klaus Iohannis, are valoare strategică şi pentru România.

    Klaus
    Iohannis: L-am asigurat astăzi pe preşedintele Zelenski de hotărârea României şi
    a societăţii româneşti de a continua sprijinul multidimensional şi consistent
    pentru Ucraina şi poporul ucrainean, inclusiv cel de tip militar, atât timp cât
    va fi nevoie, până la victoria împotriva agresiunii ruse, până la eliberarea
    întregului teritoriu, tragerea la răspundere a tuturor celor vinovaţi de
    crimele comise şi, mai departe, în procesul de refacere şi reconstrucţie a
    ţării.


    Şeful statului român a condamnat, din nou, ferm, atacurile
    repetate ale Rusiei asupra infrastructurii portuare din Ucraina, aflate în
    proximitatea României, şi a reafirmat angajamentul României de a facilita
    exporturile de cereale ucrainene către pieţele globale. El a reiterat sprijinul
    politic al Bucureştiului pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea
    Europeană cu Ucraina şi Republica Moldova, până la sfârşitul acestui an. Un
    moment semnificativ al vizitei a fost semnarea, de către cei doi lideri, a unei
    declaraţii politice potrivit căreia relaţia bilaterală urmează să fie ridicată
    la nivel de parteneriat strategic.


    Preşedintele Volodimir Zelenski a mulţumit
    României pentru ajutorul militar şi umanitar acordat ţării sale într-o perioadă
    extrem de dificilă. El a trecut în revistă temele discuţiilor pe care le-a avut
    cu omologul român. Volodimir Zelenski: Am discutat despre securitatea
    în regiunea Mării Negre, despre susţinerea formulei păcii, am vorbit de
    infrastructură, despre deschiderea unor puncte de trecere noi la graniţa
    comună, am vorbit şi despre minorităţile naţionale. E o decizie foarte
    importantă pregătirea piloţilor ucraineni în România, se creează un centru de
    pregătire a acestor piloţi şi am discutat cu domnul preşedinte cum să accelerăm
    procesul de pregătire, pentru ca piloţii pregătiţi aici să nimerească printre
    primii pe front. Am discutat despre situaţia de pe front, despre solicitările
    noastre militare. Vor fi noutăţi foarte bune în ce priveşte artileria şi
    sistemele antiaeriene.


    Volodimir Zelenski a mai avut întrevederi cu
    premierul Marcel Ciolacu, cu care a convenit accelerarea proiectelor de
    infrastructură în vederea dublării capacităţii de tranzit prin porturile
    româneşti, precum şi cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului.


  • Klaus Iohannis îl va primi, marţi, pe Volodimir Zelenski

    Klaus Iohannis îl va primi, marţi, pe Volodimir Zelenski

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, îl va primi, marţi, la Palatul Cotroceni, pe omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, în contextul vizitei oficiale pe care acesta o efectuează în ţara noastră, a informat Administraţia Prezidenţială de la Bucureşti.

    Vizita reconfirmă continuarea sprijinului necondiţionat al României pentru Ucraina, în contextul războiului ilegal al Rusiei împotriva acestei ţări, precum şi caracterul special al relaţiei bilaterale dintre cele două ţări, potenţialul acesteia şi necesitatea discutării, la cel mai înalt nivel, a proiectelor şi temelor de interes comun. Consultările politice aprofundate vor permite, astfel, analizarea amplelor măsuri decise şi puse în aplicare de România în sprijinul Ucrainei, în vederea consolidării acestora, precum şi discutarea situaţiei de securitate în regiune şi la Marea Neagră şi a demersurilor necesare pentru gestionarea acesteia, precizează sursa citată.

    Şeful statului român va pune accentul şi pe abordări constructive şi pragmatice în domeniile prioritare de cooperare bilaterală şi de interes comun, în special pe extinderea conexiunilor transfrontaliere, dezvoltarea relaţiilor economice, integrarea europeană şi euroatlantică ale Ucrainei, precum şi respectarea deplină a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

    Preşedinţii celor două state vor avea convorbiri tete-a-tete şi oficiale, la finalul cărora vor susţine declaraţii comune de presă.

  • Minorii în vârstă de peste 16 ani pot călători neînsoţiţi în 3 situaţii

    Minorii în vârstă de peste 16 ani pot călători neînsoţiţi în 3 situaţii

    Din 20 august 2023 intră în vigoare Legea 247/2023, care completează Legea 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Astfel, cetăţenii români minori care au împlinit vârsta de 16 ani pot călători în străinătate neînsoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali, în 3 situaţii.





    Concret, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani, titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărţi de identitate, cărţi de identitate simple sau cărţi electronice de identitate, poate să se deplaseze în străinătate neînsoţit, în următoarele trei situaţii:





    – pentru a merge în vizită la rude.



    – pentru studii sau pentru a participa la concursuri oficiale.



    – pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa ori sănătatea îi este pusă în pericol.





    În funcţie de scopul declarat la ieşirea din ţară, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani, trebuie să prezinte la controlul de frontieră şi următoarele înscrisuri:





    * pentru deplasarea în vizită la rude:



    – o declaraţie autentificată a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul ori la care i s-a stabilit domiciliul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau acord notarial, după caz, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, în statul sau statele de destinaţie, perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi scopul călătoriei (să rezulte în mod expres că deplasarea se realizează la rude).


    Declaraţia autentificată a părinţilor trebuie prezentată în original la ieşirea din ţară şi nu în format electronic, întrucât nu poate fi verificat de către poliţiştii de frontieră prin accesarea unei baze de date legal constituită în acest sens.



    * pentru deplasarea la studii sau pentru a participa la concursuri oficiale:



    – o declaraţie autentificată a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul ori la care i s-a stabilit domiciliul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau acord notarial, după caz, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul călătoriei (să rezulte în mod expres că deplasarea se realizează în scopul participării la studii sau la concursuri oficiale);



    – documente doveditoare privind participarea minorului la studii sau concursuri oficiale în străinătate, emise de instituţia organizatoare, din care să rezulte perioada şi statul sau statele în care se vor desfăşura studiile sau concursurile oficiale.



    *pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa ori sănătatea îi este pusă în pericol:



    – o declaraţie autentificată a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul ori la care i s-a stabilit domiciliul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau acord notarial, după caz, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul călătoriei (să rezulte în mod expres că deplasarea se realizează în scopul urmării unui tratament medical);



    – documentele doveditoare ale situaţiei medicale a minorului, emise sau avizate de autorităţile medicale române, din care să rezulte perioada şi statul ori statele în care urmează să se acorde tratament medical.


  • Regele Charles al III-lea vizitează România

    Regele Charles al III-lea vizitează România

    Preşedintele
    României, Klaus Iohannis, l-a primit, vineri, cu onoruri militare, la Palatul
    Cotroceni din Bucuresti, pe Regele Charles al III-lea al Marii Britanii.

    După ceremonia primirii oficiale, cei doi au convorbiri tete-a-tete, iar apoi o întâlnire cu autorităţile statului, reprezentanţii societăţii civile şi ai Corpul Diplomatic.

    Primirea de la Cotroceni este singurul eveniment oficial din programul Regelui Charles al III-lea în România, acesta aflându-se în vizită privată în ţara noastră.


    Bine aţi revenit în România, ţara pentru care aţi dezvoltat o afecţiune aparte!, a spus Iohannis, şi i-a transmis înaltului oaspete, în numele tuturor românilor, aprecierea şi recunoştinţapentru implicarea autentică în protejarea şi celebrarea unor valori care ţin de
    însăşi identitatea naţională – natura, peisajul rural din ţara noastră, dar şi
    moştenirea culturală bogată.


    Fundaţia caritabilă a Regelui Charles al III-lea a deschis posibilitatea de a redescoperi satul românesc şi de a contribui la prezervarea lui prin activităţi de restaurare a clădirilor sau a obiectelor preţioase, prin dezvoltarea agriculturii ecologice, protejarea zonelor montane sau readucerea la viaţă a unor meserii tradiţionale. Aţi creat astfel oportunităţi deosebite pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale, a mai spus şeful statului.

    Aţi făcut din protejarea ecosistemului şi din refacerea biodiversităţii unice a ţării noastre o prioritate. Admiraţia Majestăţii Voastre faţă de peisajele mioritice, faţă de fauna sălbatică şi pădurile maiestuoase a alimentat o dorinţă permanentă de a proteja această frumuseţe naturală. Lansarea, în urmă cu un an, la Sibiu, a celui mai mare proiect transfrontalier de reîmpădurire din Europa este doar cel mai recent exemplu, a afirmat Klaus Iohannis.

    2023, a subliniat preşedintele român, este foarte important pentru relaţia dintre România şi Regatul Unit, celebrându-se 20 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral, context în care a fost semnată Declaraţia comună reînnoită, arătând că aceasta deschide calea unei cooperări intensificate între cele două ţări.
    Dimensiunea militară şi de securitate, care reprezintă un pilon esenţial al Parteneriatului Strategic, este cu atât mai relevantă în actualul context geopolitic, a adăugat Iohannis.

    El a subliniat şi rolul special al comunităţii româneşti din Marea Britanie, care numără peste 1,2 milioane de persoane, în dezvoltarea legăturilor româno-britanice.

    Şi pentru a ilustra cât de profunde sunt legăturile dintre noi, legături nu doar afective, ci şi prin prisma rădăcinilor Familiei Regale, îmi vin în minte cuvintele unui sătean care, vorbind despre onoarea de a se fi întâlnit cu Majestatea Voastră, în satul său, a spus că nu a avut nevoie de nicio traducere, atât de puternice sunt aceste legături, a afirmat Iohannis.

    Şeful statului i-a mulţumit Regelui Charles al III-lea că a fost şi este în continuare un mare prieten al României.
    Ne uităm cu speranţă spre viitor, convinşi că aceste legături vor deveni tot mai puternice şi că relaţiile dintre statele noastre se vor dezvolta în continuare.


    Am ajuns să iubesc România, cultura şi arta, patrimoniul, istoria, peisajele şi biodiversitatea, a spus Regele Charles al III-lea, care a continuat în limba română: ţară de glorii, ţară de dor.

    El a evocat pădurile şi peisajele rurale neatinse ale României şi modelele sustenabile de agricultură şi a vorbit cu căldură de prietenii săi români şi despre modul în care au fost primiţi aici refugiaţii ucraineni.

    România şi-a păstrat pădurile, peisajele rurale şi modele de agricultură sustenabilă. În continuare, aici sunt numeroase specii care au dispărut în alte zone din Europa şi din lume, cu atât mai preţioasă devine deci această ţară, dar mai ales îi preţuiesc pe prietenii mei români de aici..

    Nu pot descrie plăcerea pe care o am vizitând încă o dată România a spus regele Marii Britanii, amintind că a vizitat această ţară remarcabilă acum un sfert de secol. Când am venit aici şi chiar dinainte, am simţit o legătură profundă cu România, a spus monarhul. El a amintit de legăturile familiei sale cu familia regală română.

    Tatăl meu a fost vărul Regelui Mihai şi aveau amintiri din copilăria comună petrecută aici. Aşadar, pot să spun că întotdeauna m-am simţit acasă în România. În toţi aceşti ani am avut bucuria de a putea călători prin toată ţara şi am întâlnit români din toate domeniile. Am avut astfel posibilitatea de a fi martor, la prima mână, al dezvoltării extraordinare care a avut loc, care este, trebuie să spun, o mărturie a energiei, inovativităţii şi rezistenţei dumneavoastră, a spus Regele Marii Britanii.


    Regele Charles al III-lea a manifestat un interes deosebit pentru România, în special pentru Transilvania, pe care a vizitat-o frecvent. S-a implicat în păstrarea patrimoniului cultural românesc. A cumpărat şi restaurat mai multe case vechi din mediul rural, având, în prezent, mai multe proprietăţi în ţara noastră. În 2015, a fost lansată Fundaţia Prinţul de Wales România, o organizaţie caritabilă ce sprijină conservarea patrimoniului arhitectural, agricultura şi dezvoltarea durabilă în România. Preşedinţia României i-a conferit, la 29 martie 2017, Ordinul Naţional Steaua României în Grad de Mare Cruce, în semn de preţuire pentru activitatea în România şi pentru promovarea imaginii acesteia în lume.


    Este
    prima data când un monarh britanic vizitează România.

    Charles al III-lea a fost încoronat, pe 6 mai a.c., rege al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, precum şi al altor 14 ţări, inclusiv Canada, Australia şi Bahamas, alături de regina consoartă Camilla, în cadrul unei ceremonii la Westminster Abbey. La 10 septembrie 2022, Charles al III-lea fusese proclamat rege de către Consiliul de Ascensiune.

  • Ligăturli româno-ghirmani, fapti muabeti Bucureşti

    Ligăturli româno-ghirmani, fapti muabeti Bucureşti



    Vizita a prezidentului ali Ghirmănie, Frank Walter-Steinmeier, tru România şi ligăturli româno-ghirmani intense a kirolui ditu soni scoati tu vidială caractirlu privilegiat, cu valenţe strateghiţi, a ligăturloru anamisa di aţeali dauă văsilii. Declarația easti a șeflui a statlui român, Klaus Iohannis, cari lu apruke, București, pi omologlu a lui di Berlin.


    “Avem un dialog politic consistentu tru plan bilateral şi european, ună cooperare economică vărtoasă şi ligături interumane vărtoasi, di itia a comunitatillei româneşti ditu Ghirmănie şi minoritatillei ghirmane ditu Româniaˮ, spusi Klaus Iohannis. El işhiși membru a minoritatillei ghirmane, Iohannis cundille că aesti comunităţ easti puntea yie di ligătură anamisa di aţeali dauă societăţ, iara contribuţia a lor la dizvultarea ligăturăllei româno-ghirmane easti multu di simasie tru plan cultural, suţial, economic, ama și tru alti dumenii.


    Ghirmania easti, di mulţă añi, protlu partener comercial ali Românie, anlu tricut nreghistrânda alăxeri bilaterali di pisti 40 di miliardi di euro, scoasi tru migdani caplu a statlui român, cari adăvgă că pisti 25.000 di companii cu participaţie ghirmană şi pisti 5,5 miliardi di euro aportu di capital suţialu fac ditu aestă văsilie doilu mari investitor tru economia românească.



    Pi di altă parte, aţelli doi lideri zburără și ti aderarea Româniillei tru Schengen. Ghirmania easti, di multu kiro, di părere că loclu ali Românie easti tru spaţiul di libiră urdinari, spusi prezidentulu federal Frank-Walter Steinmeier, cari cundille că vini tru vizită la soţ. “Pot s’vă asiguripsescu că agiutorlu a nostru ta să-lli căndăsească şi pi atelli tsi shed tu ună parti va s’ducă nitiˮ, nica spusi prezidintulu ali Germanie. Aderarea lipsea să s’facă tru 2011, ama fu amânată di itia a opozițiillei niscăntili craturi membri. Un altu subiect di muabeti lu reprezentă și catandisea di securitati ditu reghiunea ali Amarea Lae.



    “Feaţimu isapea ti fuvirserli şi cundillemu că, deadunu – România, Ghirmănia şi alanţă aliaţ ditu cadrul NATO, himu vărtoşi şi putem s’asiguripsimu securitatea a văsiliiloru a noastri, declară Iohannis. El ălli haristusi a prezidentului ghirman di itia că văsilia-a lui ndrupaşti anvărtuşearea a Flancului Estic al NATO şi ti participarea la structurile aliati ditu România.



    Frank-Walter Steinmeier s-andămusi și cu premierul Nicolae Ciucă, muabeţli hiinda axate pi duţearea ninti a dizvoltarillei a cooperarillei tru plan bilateral şi tru contextul UE şi NATO. Oficialu român spusi că ndreapsi cu prezidentulu ghirmanu criştearea a colaborarillei anamisa di aţeali dauă văsilii tru cadrul a bloclui comunitar şi al NATO, tra s’ţănă keptu andicra di provocărli actuale, nu maş a aţiloru tru materie di securitate, ama şi aţilor tru plan economic şi social. Aţelli doi cundilleară şi simasia ti ţăneari unitatea europeană şi euroatlantică tru asiguripsearea andruparillei ti Ucraina.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Relaţiile româno-germane, examinate la Bucureşti

    Relaţiile româno-germane, examinate la Bucureşti

    Vizita preşedintelui Germaniei, Frank Walter-Steinmeier, în România şi contactele româno-germane intense din ultima perioadă evidenţiază caracterul privilegiat, cu valenţe strategice, al relaţiilor dintre cele două ţări. Declarația îi aparține șefului statului român, Klaus Iohannis, care l-a primit, la București, pe omologul său de la Berlin.

    Avem un dialog politic consistent în plan bilateral şi european, o cooperare economică solidă şi legături interumane puternice, datorită comunităţii româneşti din Germania şi minorităţii germane din Româniaˮ, a spus Klaus Iohannis. El însuși membru al minorității germane, Iohannis a subliniat faptul că aceste comunităţi reprezintă puntea vie de legătură dintre cele două societăţi, iar contribuţia lor la dezvoltarea relaţiei româno-germane este extrem de importantă în plan cultural, social, economic, dar și în alte domenii.

    Germania este, de mulţi ani, primul partener comercial al României, anul trecut înregistrând schimburi bilaterale de peste 40 de miliarde de euro, a evidențiat șeful statului român, care a adăugat că peste 25.000 de companii cu participaţie germană şi peste 5,5 miliarde de euro aport de capital social fac din această țară al doilea mare investitor în economia românească.

    Pe de altă parte, cei doi lideri au discutat și despre aderarea României în Schengen. Germania este, de multă vreme, de părere că locul României este în spaţiul de liberă circulație, a reafirmat preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier, care a subliniat că a venit în vizită la prieteni. Pot să vă asigur că sprijinul nostru de a-i convinge şi pe cei care stau într-o parte va continuaˮ, a mai spus președintele Germaniei. Aderarea ar fi trebuit să aibă loc în 2011, însă a fost amânată din cauza opoziției unor state membre. Un alt subiect de discuție l-a reprezentat și situaţia de securitate din regiunea Mării Negre.

    Am evaluat ameninţările şi am conchis că, împreună – România, Germania şi ceilalţi aliaţi din cadrul NATO, suntem puternici şi putem să asigurăm securitatea ţărilor noastre’, a declarat Iohannis. El i-a mulţumit preşedintelui german pentru că ţara sa susţine consolidarea Flancului Estic al NATO şi pentru participarea la structurile aliate din România.


    Frank-Walter Steinmeier s-a întâlnit și cu premierul Nicolae Ciucă, discuţiile fiind axate pe continuarea dezvoltării cooperării în plan bilateral şi în contextul UE şi NATO. Oficialul român a afirmat că a stabilit cu preşedintele german intensificarea colaborării dintre cele două ţări în cadrul blocului comunitar şi al NATO, pentru a face faţă provocărilor actuale, nu numai celor în materie de securitate, dar şi celor în plan economic şi social. Cei doi au subliniat şi importanţa menţinerii unităţii europene şi euroatlantice în asigurarea sprijinului pentru Ucraina.


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    VIZITĂ. Prezidentulu a Româniillei Klaus Iohannis, aflat tru aestu kiro u ună vizită oficială tru Emiratele Arabe Unite, călători adza la Masdar City, un modil di dizvultare urbană durabilă cu cearei ţi au tu amprotusa hăirlătica energetică și protecția fisillei. A oficialui român ălli fură părăstisiti cearei tră transport și arăţiri și ventilație urbană, generarea di energie a clădirilor și ufilisearea optimă a videalăllei naturale tru școli și instituții di cercetare. Ceareili testate tru Masdar City pot s’hibă ună inspirație tră alţă căsăbadz tut ma sinfirisiţ ti sustenabilitate, inclusiv tru România. Contribuțiile la aesti cearei yin, ntră altile, și di la cercetători români, afiliaț a institutelor di cercetare ditu căsăbălu Masdar, spusi prezidenţillea ali Românie tru un comunicat di presă. Prezidentulu Iohannis va s’şeadă tru Emiratele Arabe Unite până marți, la călisearea a omologlui a lui, șeiclu Mohamed bin Zayed Al Nahyan. Protili obiective a vizităllei includ anvărtuşearea a dialoglui politic și diplomatic pi teme di sinferu reciproc, dari curayilu ti ligăturli economice bilaterale, cari sunt di ma multu kiro pi un trend pozitiv semnificativ, și trădzearea di investiții tru economia românească pritu proiecte tru domenii catacum infrastructură, energie, climă, alăxeari, securitate cibernetică și securitate alimentară.



    ARIFUGAȚ. Inspectoratlu General ali Poliție di Sinuru Române dimăndă că sâmbătă 86.342 di persoane intrară tru România ufilisinda punctili di sinuru ditu tută văsilia. Ditu aeşţă, 8.510 era cetățeni ucraineni. Ditu 10 di şcurtu 2022, cu dauă stămâni ninte di invazia rusă a văsiliillei a lor, aproapea 3,8 milioane di cetățeni ucraineni intrară tru România. Nai ma mulţă di elli urdinară ma largu calea tru văsiliili vest-europene, ama anvărliga di 100.000 ditu elli aleapsiră s’armână tru România, uidisitu cu spusa a autoritățlor di la București.



    CILIMEANI. Poliția di sinuru nkidică cama di 5.300 di cilimeañi români s’treacă sinurlu nafoara a v4siliillei tru 2022, di itia că părințăllii a lor ică adulțăllii cari eara deadunu cu elli nu putură s’prezinta documentele ţi eara ananghi tră scuterea a cilimeañiloru ditu văsilie. Ministerul di Interne dimăndă dumănică că numirlu easti di dauă ori ma mari andicra di anlu di ma ninti. Tutunăoară, di la ahuhrita a anlui 2023, piste 800 di cilimeañi români fură dănăsiţ la sinuru di itia că nu avea documentili di călătorie valabile, a părintilui ansoțător fără izini di partea a alăntui părinti ică tră aţea că adulțăllii care eara cu elli, alțăllii andicra di părință, nu putură s’prezintă caziere judiciare limbidz. Uidisitu cu nomlu, cilimeañilli români pot s’iasă ditu văsilie maş pi thimellilu a unui documentu di călătorie, pașaport ică ună carte di identitate valabilă, cu condiția s’hibă cu elli un adultu și s’aibă acordul a părințăloru.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID — Numirul a cazurilor di Covid-19 tru România easti tru scădiare constantă ditu primuveară, ama tora ma nintiahuhri s’crească diznou. 9.339 di persoane fură confirmate cu Covid-19, gioi, tru România. Numirul total di infecții easti sum atelu ditu dzua di ma ninti, ama cu aproape 50% ma mare andicra di săptămâna tricută. Ma largu creaşti şi numirlu a aţiloru cari au ananghi di spitalizare: pisti 3.700 di persoane, ditu cari 253 suntu la tearapie intensivă. Tru spitale suntu aproapea 600 di cilimeañi cu Covid. Specialiștilli spun că varianta actuală a coronavirusului, Omicron, poate s’afirească protecția ţi u da emu vaccinare, emu tritearea pritu lăngoari, și faţi urminie ti imunizarea persoanelor ditu categoriile vulnearabile. Vaccinurile anti-Covid adaptate tră varianta Omicron lipseaşti s’hibă disponibile tru România ditu toamnă.



    Fonduri — Premierlu Nicolae Ciucă diclară că rata di absorbție a fondurilor europene di cătră România tru cadrul a exercițiului financiar 2014-2020 easti di 64,5%, un nivel idyealui acu aţelu ali Germanie și maş niheamă ma scădzut andicra di Franța, ama nintea a statelor membre ma veclli cata cum Belgia (59%) și Italia, Spania și Țările di Jos (cathi una cu puțăn pisti 56%). Uidisitu cu Ciucă, România ari amintată 22 di miliardi di euro ditu ateali 35 di miliardi cari îlli suntu ahărdziti tru perioada 2014-2020.



    Xerea – Xerea zñiipsi până tora 150.000 di ictări di agări tru 20 giudiţi diferite ditu România, spusi ministerul Agriculturăllei, pi baza rapoartelor di cafi dzua mutrinda catandisea a culturilor. Sistemele di irigații s’alumtă s’ţănă keptu, di itia a scădiarillei nivelu a apăllei ufilisită tră alimentarea stațiilor di irigare. Nai ma marea ahtari stație, ditu giudițul Brăila, tru sud-est, fu dănăsită di itia a dibitului scădzut a apăllei Dunării. Stația asigura apă tră 250.000 di ictări ditu regiune. Dibitlu di apă a arâului Prut, tru est, easti, tru scădiare, atri agiumtă pi un un nivel scădzut recordu. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, diclară că sectorul di creaștire a animalelor easti zñiipsitu și di xeri.



    Vizită — Prezidintulu ali Românie, Klaus Iohannis, lu aşteaptă viniri, la București, prezidintulu ali Republică Moldova, Maia Sandu, cu furñia a vizităllei a llei oficiale tru România, la acllimarea a șeflui a statului român. Easti prima andamasi bilatearală directă a aţiloru doi șefi di stat după ţi Republica Moldova (un stat ex-sovietic cu populație majoritară di limbă română) lo statutul di țară candidată la adirarea la UE. Uidisitu cu Administrației Prezidințiale, Klaus Iohannis năpoi va lu spună agiutorlu susta a Bucureștiului tra s’da silă a procesului di reformă tru Republica Moldova, anănghisitu ti integrarea europene. Tutunăoară, atelli doi oficiali va să zburască ti evoluțiile regionale tru contextul a polimlu nkisitu di Rusia contra ali Ucrainei cum și modalitățile di contracarare a efectelor negative a aluştui contra a Chișinăului. Va s’hibă zburăti și subiecte di interes central pe agenda bilatearală, catacum securitatea energetică a Republicii Moldova și cooperarea sectorială tru domenii clleaie — nica spuni Administrația Prezidințială.






    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Xeri. Guvernul di la București căftă aprobarea Comisiillei Europene tra s’da un avans di 70 până la 85% tru plăți directe ti misurile di mediu și climă ditu Programul Național di Dizvoltare Rurală 2014-2022, tra s’agiută fermierllii zñiipsiţ di xeri. Tutunăoară, Executivlu va tra s’da a pomicultorilor și viticultorilor, cum și crescătorilor di port și pulli un agiutor di 51,6 milioane di euro, ditu cari 25,5 milioane di euro ditu fonduri europene, alanţă di la bugetul național. Uidisitu cu datili centralizate di Ministerul Agriculturăllii, xerea adusi zñie până tora la aproapea 107 ñilli di ictăre di teren agricol ditu 20 di giudiţe ditu România.



    Gaz. Miniștrilli energiillei ditu UE s’andămusiră adză tra să zburască ti planurile di ñicurari a dipendințăllei Uniunilli di gazul rusesc. Comisia avea pripusă ună ñicurari voluntară a consumului cu 15%, cu posibilitatea a unui regim obligatoriu tru catandisi di urgență. A planului s-ncuntrară ama ma multi văsilii membre, cari ili sunt ma puțăn dipendinte di gazul rusesc, ică au stocuri suficiente tra iarnă. Ti atea, propunerea inițială a fu alăxită, tra atea ca miniștrilli ali energie s’aprobă adză. Uidisitu cu versiunea vidzută di agenția Reuters, suntu pruvidzute scutiri di la plafonul di 15% tra gazul ufilisitu tru industriile critice, cum aţelu metalurgic. Europa s’ampuliseaşti cu ună scădire a livrărilor ditu Rusia, Gazprom dimăndănda ună ñicurari suplimentară a dibitului prin conducta Nord Stream 1. Rusia fu stipsită că ufiliseaşti energia ca armă, iara Comisia Europeană feaţi timbihi că este probabilă dănăsearea totală a furnizărillei di gaze.



    Washington. Ministrul român ali Energiei, Virgil Popescu, easti tru Statele Unite, tra muabeţ mutrinda dizvoltarea programului nuclear civil și anvărtuşearea a parteneriatului strategic tru domeniul ali energiei. Tru ună ngrăpsită pi Facebook, scrie că avu un dialog multu bun la Washington cu reprezentanții companiilor americane și canadiene cari fac parte ditu proiectul cari pruveadi construirea unităților 3 și 4 la centrala nucleară di la Cernavodă (sud-estul României). ). Virgil Popescu avu muabeti şi cu reprezentanții companiei NuScale, cari construiește ñicul reactor modular la Doicești (sud). Diadunu cu partenerii americani, canadieni și francezi, modirnizăm și dizvoltăm energia nucleară tru România”, spusi Ministurlu ali Energie ditu România.






    Vizita. Ministrul Afacerilor Externe și Expatriaților ditu Regatul Hașemit al Iordaniei, Ayman Safadi, easti vinit adză tru România, la călisearea a șefului diplomației române, Bogdan Aurescu. Regatul Hașemit al Iordaniei easte unu ditu principalii parteneri ali Românie tru regiunea Orientului Mijlociu, iara andamasea aţiloru doi dimnitari va s’aibă tru prota thesi perspectivele și modalitățile concrete di dizvoltare a ligăturloru româno-iordane tru principalele domenii di cooperare, respectiv educație, comerț, agricultură, medicină, IT&C, securitate cibernetică și apărare, spune MAF. Tutunăoară, va s’hibă zburăti călliuri di creștere a volumului schimburilor comerciale și investițiilor, pornind di la potențialul dija existent. Tru idyiulu kiro, Bogdan Aurescu și omologul a lui iordanian va sa zburască ti principalele probleme politice di interes comun, inclusiv evoluțiile recente ditu Europa di Est și Orientul Mijlociu.






    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    NATO. România ari aştiptări multu concreti” di la summitul NATO, spune prezidentul Iohannis cari reprezintă România la evenimentul di Madrid, cari adună şefañi di stat şi di guvern ditu văsiliili aliate. Iohannis cundille că easti ananghi ti anvărtuşearea maxusus a flancului estic, creaștirea a numirlui di trupe dislocate tru regiune, declarânda Amarea Lae zonă di sinferu strategic, lugursinda Rusia ună fuvirseari semnificativă tră alianță, iara pareili di alumtă s’hibă adusi tru scara di brigădz. NATO easti garanția securitatillei a noastre și tru aestu kiro ndilicatu tru cari Rusia u atacă Ucraina și noi himu viţiñilli a llei, dukimu cătu importantă easti aumbrela NATO tră securitatea a noastră, ti iţi român”, spusi Iohannis. Bruxelles, prezidentul a Româniillei easti aștiptatu s’lu spună diznău agiutorlu pănu di mardzină ali Românie tră politiţli NATO cu uși dişcllisi, nica şi tră aderarea ali Finlandă și Suedie. Turchia, cari până marță s’ncuntra ti aderarea aţiloru două văsilii, apruke păn tru soni s’ndrupască inițiativa aluştoru. Uidisitu cu corespondentulu Radio România la Madrid, prezidentul ali Ucraina, Volodymyr Zelenski, va s’tănă unu zboru online tru prima sesiune a summit-lui.



    VIZITĂ Premierlu român Nicolae Ciucă lu aştiptă Bucureşti secretarlu gheneral a Ligăllei Statelor Arabe, Ahmed Aboul Gheit. Andamusea fu ună bună ispeti tra s’yilipsească poziția constantă pi cari România u ari tru ligăturli cu statele arabe și abordarea a llei consecventă a Proţesului di irini ditu Orientul di Mesi, să spuni tru un comunicat a guvernului. Aţelli doi oficiali feaţiră muabeti ti impactul a fuvirsearillei militară ali Rusie tru Ucraina și agiutorlu datu di România și văsiliili parteneri tră arifugaț. Premierlu român tricu tru revistă catandisea a securitatillei ditu reghiuni, di itia că experțălli lugursescu că Rusia va s’ducă un polimu di uzură tru Ucraina. Ahmed Aboul Gheit cundille gaereţli a Ligăllei Statelor Arabe tră aflarea a unei cearei iriñieatică la criză și haristusi ali Românie tră gaereţli tra s’aprovizioneadză văsiliili arabe cu yiptu.



    COVID-19 Numirlu a infecțiilor cu Covid-19 easti diznău tru creaștire tru România, cu aproapea 4 ñilli di infecții nregistrate stămâna tricută la nivel național, cu 14 suti ma multi andicra di stămâna preţedintă. Criscu și numirlu a paciențălor cari au ananghi di yitripseari spitalicească, di la 458 la 638, cu 58 di persoane tru TI. Tutunăoară, fură raportate 13 dicese, ditu cari dzaţi eara persoane nivaccinate.



    ENERGY România poate s’agiungă indipendintă energetic și un furnizor di securitate energetică tru regiune, cum și ună cali di transportu tră gaze și energie veardi tru Amarea Caspică, spusi ministrul Energiillei a v4siliillei, Virgil Popescu. Diadunu cu premierul Ciucă, aestu lo parti, marță, la ţeremonia ndreaptă cu furñia ahurhearillei lucărlu ti exploatarea a gazilor la Midia, tru Amarea Lae operată di Black Sea Oil&Gas. Aproapea un miliard di metri cubi di gaze suntu aștiptati s’hibă extraasi aoa anual.



    AGIUTOR. Comisia Europeană aprobă ună schemă di agiutor tru valoari di 60,7 milioane di euro tră agiutarea a transportatorilor rutieri ditu România. Apofasea ari tru planu tuti companiile cu licență comunitară valabilă, cari fură zñiipsiti di actuala criză, di itia ali aputruseari arusă tru Ucraina. Agiutorlu nu năstreaţi 400 di ñilli di euro pi ntreprindiri și va s’da până tru andreu 2022.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Prinţul Charles yini diznău tru România

    Prinţul Charles yini diznău tru România

    Aflat tru ună nauă vizită tru România, Prinţul Charles di Wales s-andămusi, ñiercuri, Bucureşti, cu prezidintul Klaus Iohannis, cu premierul Nicolae Ciucă şi Custodile a Cărunăllei Române, Margareta. Muabeţli fură ţănuti pi criza a arifugaţloru ucraineni şi pi agiutorul dat di România a văsiliillei viţini tru contextul ali invazie arusă. Uidisitu cu Administraţia Prezidinţială, şeflu a statlui lu informă pi Prinţul di Wales ti hub-ul umanitar di Suceava şi simfunizarea a gaereţloru di agiutoru ditu partea a ma multor state tru hăirea ali Ucraină. Klaus Iohannis şi clirunomlu a Cărunăllei Britanică zbură ti relaţiile bilatearale şi Parteneriatlu strategic româno-britanic, ti cearei di limitare a efectilor alăxerloru climatiţi şi tră conservarea biodiversitatillei, ama şi ti oportunitatea dizvoltarillei a născăntoru proiecte educaţionale mutrinda alăxerli climatiţi. Klaus Iohannis sumlinie angajamentul a Bucureștiului tra s’bagă tru practico obiectivele europene tru planu di alăxeri climatiţi.



    Tru cadrul ali andamasi cu şeful a Guvernului, Prinţul Charles fu sinfirisitu di politiţli a Româniillei tru domeniul a energiillei veardi şi regenerabile. Nicolae Ciucă şi spusi dişcllidiareaa ti andruparea a investiţiilor tru energia veardi, nai cama multu aţea eoliană offshore tru cari companiile britaniţi suntu aştiptate s’inveastiască tru perioada yinitoari. Prinţul Charles avu muabeti cu premierlu și ti polimlu ditu Ucraina. Uidisitu cu un comunicat a Executivlui, prinţipalele mindueri şi cilăstăseri a Alteţăllei a Lui Regale mutriră fuvirsearea a securitatillei alimentari a lumillei, la cari s’agiumsi di itia a ambudyiusearillei porturli Odisa şi Nikolaev di către askerili ruse. Iara Nicolae Ciucă părăstisi gaereţli a Româniillei di andrupari a Ucrainăllei: aprukearea şi apănghisearea a arifugaţloru, andruparea a cetăţenilor ucraineni strămutaţ internu şi a atiloru cari ş-u-apără văsilia, cum și andruparea a exporturlor ucrainene di yiptu. Tutunăoară, şeflu a Guvernului di Bucureşti părăstisi perspectivili şi fuvirserli genearate tru regiunea ali Amarea Lae, tru contextul a polimlui di la sinuru.



    Diadunu cu Margareta, Custodile a Cărunăllei Române, Prinţul Charles vizită ţentrul tră arifugaţ ucraineni organizat la București, iu avu muabeti cu arifugaţ şi cu voluntari cari lli-agiută. Centrul nregistrează cathi dzuuă cama di ună ñille di vizitatori ucraineni, cari s’ducu aclo ti aprovizionari cu produsi di maximă ananghi: alimenti, produse di igienă, strañe şi ancălţăminte, ama şi tră hăirlătica cu servitii sociale şi consiliere pi perioada şidiarillei tru România.



    S’aşteaptă ca Prinţul Charles să-şi treacă dzălili a vizităllei a lui private tru horli ditu Transilvania, iu ari ndauă nicukirati. Aestu agiumsi tră prota oară tru România tru 1998 şi, di atumţea, vizită văsilia aproapea cathi an. Tru aestă perioadă, andrupă fundaţii şi programe cari anveaţă masturlli, aveaglle patrimoniul cultural ică biodiversitatea ali Transilvanie, iara pritu Fundaţia Prinţul di Wales România, Alteţa Sa Regală dizvoltă programe di andrupari a Niţloru fermieri şi un program speţial tru agiutorlu a militarilor români pliguiţ tru Afganistan şi Irak.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Prinţul Charles revine în România

    Prinţul Charles revine în România

    Aflat într-o nouă vizită în România, Prinţul Charles de
    Wales s-a întâlnit, miercuri, la Bucureşti, cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul
    Nicolae Ciucă şi Custodele Coroanei Române, Margareta. Discuțiile au fost
    centrate pe criza refugiaţilor ucraineni şi pe ajutorul dat de România ţării
    vecine în contextul invaziei ruse. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful
    statului l-a informat pe Prinţul de Wales despre hub-ul umanitar de la Suceava şi coordonarea eforturilor de sprijin din partea mai
    multor state în beneficiul Ucrainei. Klaus Iohannis şi moştenitorul Coroanei
    Britanice au discutat despre relaţiile bilaterale şi Parteneriatul strategic
    româno-britanic, despre soluţii de limitare a efectelor schimbărilor climatice
    şi pentru conservarea biodiversităţii, dar şi despre oportunitatea dezvoltării
    unor proiecte educaţionale privind schimbările climatice. Klaus Iohannis a
    subliniat angajamentul Bucureștiului în a atinge obiectivele europene în
    materie de schimbări climatice.


    În cadrul întrevederii cu şeful Guvernului,
    Prinţul Charles a fost interesat de politicile României în domeniul energiei
    verzi şi regenerabile. Nicolae Ciucă şi-a exprimat deschiderea pentru
    susţinerea investiţiilor în energia verde, cu precădere cea eoliană offshore în
    care companiile britanice sunt aşteptate să investească în perioada următoare. Prinţul
    Charles a discutat cu premierul și despre războiul din Ucraina. Potrivit unui
    comunicat al Executivului, principalele preocupări ale Alteţei Sale Regale au
    vizat ameninţarea la adresa securităţii alimentare a lumii, generată de
    blocarea porturilor Odesa şi Nikolaev de către trupele ruse. Iar Nicolae Ciucă
    a prezentat eforturile României de susţinere a Ucrainei: primirea şi găzduirea
    refugiaţilor, susţinerea cetăţenilor ucraineni strămutaţi intern şi a celor
    care îşi apără ţara, precum și susţinerea exporturilor ucrainene de cereale.
    Totodată, şeful Guvernului de la Bucureşti a prezentat perspectivele şi
    ameninţările generate în regiunea Mării Negre, în contextul războiului de la
    graniță.


    Alături de Margareta, Custodele Coroanei Române, Prinţul Charles a
    vizitat centrul pentru refugiaţi ucraineni organizat la București, unde a discutat
    cu refugiaţi şi cu voluntari care îi sprijină. Centrul înregistrează zilnic
    peste o mie de vizitatori ucraineni, care merg acolo pentru a se aproviziona cu
    produse de maximă necesitate: alimente, produse de igienă, îmbrăcăminte şi
    încălţăminte, dar şi pentru a beneficia de servicii sociale şi consiliere pe
    perioada şederii în România.


    Se aşteaptă ca Prinţul Charles să-şi petreacă
    restul vizitei sale private în satele din Transilvania, unde deține câteva
    proprietăți. Acesta a ajuns pentru prima dată în România în 1998 şi, de atunci,
    a vizitat țara aproape în fiecare an. În această perioadă, a susţinut fundaţii
    şi programe care pregătesc meşteri, protejează patrimoniul cultural sau
    biodiversitatea Transilvaniei, iar prin Fundaţia Prinţul de Wales România,
    Alteţa Sa Regală a dezvoltat programe de susţinere a micilor fermieri şi un
    program special în sprijinul militarilor români răniţi în Afganistan şi Irak.



  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională


    Vizită — Prima Doamnă a SUA, Jill Bidin, va s’facă ună avizită tru România și Slovacia, tru kirolu 5-9 mai. Nicukira a prezidintului Joe Bidin va s’adună tru 6 mai cu militari americani di la baza aeriană Mihail Kogălniceanu (sud-estul României), după cari va s’nkisească calea ti București, iu va s’adună cu oficiali guvernamentali români, cu membri a ambasadăllei SUA, cu lucrători umanitari și profesori cari lucreadză cu cilimeanilli arifugaţ ucraineni. Uidisitu cu ună diclarații ditu biroulu Primăllei Doamnă aleaptă di Reuters, dumănică, marcată tru Statele Unite ca Dzuua a Dadăllei, Jill Bidin va s’adună cu mame și cilimani ucraineni cari vidzură zori şi fudziră ditu casi di itia a invaziillei ali Rusie tru Ucraina. Vizita ali Jill Bidin easti aţelu ditu soni semnu di agiutoru di partea aoficialilor americani di arangu analtu tră Ucraina și viţinii amllei cari îlli agiută pe arifugaţlli ucraineni. Numirulu a arifugaţlor ucraineni easti tru aist kiro di aproximativ 5,5 milioane, simfunu cu ţifrili ONU.



    Energie — Miniștrilli energiillei ditu UE s’adună di urgență adză, di itia că blocul caftă modalități ta s’da apandisi la caftarea a prezidintului rus Vladimir Putin ca țările europene s’păltească gazul tru moneda rusă. Săptămâna tricută, Rusia dănăsi livrările di gaz cătră Polonia și Bulgaria, după ţi ateali dauă state membre UE nu vrură s-plătească gazul tru ruble. Uidisitu cu agențiili di presă, miniștrii europeni va s’acaţă tu isapi băgarea preayalea ayalea a unei interdicții a importurilor di petrol ditu Rusia, iar până la bitisita a anlui UE va s’tragă mănă acutotalui di la petrolu rusesc. Nu s’loară apofasi finale tru aest sens și poate s’aibă nica opoziție ditu partea născăntoru state membre.



    Ucraina — Tru Ucraina, cama di 100 di civili, mlleri și cilimani, fură evacuați ditu combinatul sidirurgic Azovstal ditu Mariupol. Născănţă di elli suntu aștiptaț s’agiungă adză Zaporoje, un căsăbă controlat di forțele ucrainene, diclară prezidintulu ucrainean Volodimir Zelenski. ONU și Cruţea Aroşe cilăstăsiră tru operațiunea di evacuare, cari ahurhi sâmbătă dimneață. Cu tute aeastea, sute di civili sunt nică tru buncărele a fabricăllei. Pe ningă civili, suntu şi aţelli ditu soni askirladz ucraineni armași tru Mariupol, căsăbă tru mari parti aspartu tru aţelli doi meşi di atacuri rusești. Uidisitu cu CNN, după botisearea a operațiunillei di evacuare, forțili aruse ahurhiră diznău bombardamentele contra ali centrală. Bombardamentul dusi ma largu tru zona căsăbălui Harkov, doilu ca mărime ditu Ucraina, ama tru idyea regiune forțele ucrainene putură s’rianăkisească patru hori. Di altă parte, Serviciul di Informații ucrainean dimăndă că neutralizat ună parei di investigație și sabotaj rusă cari cari vrea tra s’fură ună rachetă Stinger tra s’surpă un avion di pasageri pisupra ali Rusie ică a Belarusului, tra s’aruc căbatea dipoa pi Ucraina. Informația fu confirmată di un consilier a prezidintului Zelensky, cari adăvgă că tru Statul Major al Armată Ucrainene fu aflatu un spion arus. Kievlu easti până tora izvurlu golu a aluştoru hăbări tu aestă noimă.



    Atacul cibernetic — Un atacă cibernetică zñiipsi, aseară, site-ul a nai ma important aeroport ditu România, București Otopeni. Ma amănatu, site-ul agiumsi diznău operațional. Serviciul di Telecomunicații Speciale a, ñilli di ahtări atacuri lansate pe site-urile a nascantoru instituții importante ditu România di pareia pro-rus Killnet. Pareia atacă, tut aşi, site-uri web ale instituțiilor di stat ditu Moldova viţnă și ditu statili ali UE și NATO. Ca apandisi la atacurile a hackerilor ruși, pareia Anonymous România dimanda că atacă şi ambudyiusi site-ul a sistemului unificat di achiziții publiţi ditu Rusia, cari nu lucră kiro di dauă dzăli.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Vizita ambasadorului Andrei Muraru în statul Minnesota, întâlniri cu comunităţile de români

    Vizita ambasadorului Andrei Muraru în statul Minnesota, întâlniri cu comunităţile de români

    Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, a avut, în cadrul turneului ’50 States, One Community’, o serie de întâlniri cu comunităţile de români din zonele oraşelor Minneapolis şi Saint Paul, cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o în statul Minnesota, în perioada 17-20 aprilie 2022, informează Ambasada României în Statele Unite ale Americii.

    Astfel, ambasadorul Muraru a vizitat comunităţile româneşti formate în jurul bisericilor ortodoxe ‘Sfânta Maria’ şi ‘Sfântul Ştefan’ şi a bisericii ‘Grace Romanian Baptist Church’ şi s-a întâlnit cu conducerile organizaţiilor ‘Heritage Organization of Romanian Americans in Minnesota’ – HORA şi ‘Romanian Genealogy Society’ – RGS.

    De asemenea, ambasadorul român a avut întrevederi cu guvernatorul statului Minnesota, Tim Walz; secretarul de stat Steve Simon; primarul oraşului Minneapolis, Jacob Frey; viceprimarul oraşului Saint Paul, Jaime Tincher; reprezentanţi ai Minnesota Trade Office; membri ai Economic Club of Minnesota şi ai comunităţii de experţi Medical Alley Association; cu conducerile unor companii importante precum International Feed Corporation, EarthDaily Agro, Medtronic sau Cargill şi a participat la o masă rotundă organizată de think tank-ul Global Minnesota în parteneriat cu Humphrey School of Public Affairs, University of Minnesota.

    În cadrul întâlnirilor cu comunităţile de români, ambasadorul român a prezentat priorităţile mandatului său, punând accent pe cel mai important obiectiv: accederea României în Programul Visa Waiver. Ambasadorul Muraru a subliniat faptul că, în reuşita acestui obiectiv, sprijinul comunităţilor de români din Statele Unite este foarte important. ‘Implicarea dumneavoastră, a românilor din Statele Unite, în îndeplinirea acestui obiectiv, prin convingerea şi sensibilizarea autorităţilor americane, este foarte importantă şi valoroasă’, a afirmat Andrei Muraru.

    Cu ocazia întâlnirii cu conducerile HORA şi RGS, care a avut loc la Centrul Cultural HORA situat într-una dintre cele mai vechi şi prestigioase clădiri din Saint Paul – Landmark Center, ambasadorul Andrei Muraru a vizitat expoziţia ‘Tradiţii româneşti de primăvară’. ‘Am descoperit cu bucurie în Minnesota o comunitate vibrantă, care a reuşit să aducă la viaţă proiecte menite să promoveze identitatea culturală românească, fiind profund ataşată de limba română, de obiceiurile şi tradiţiile româneşti’, a spus ambasadorul Andrei Muraru. El i-a asigurat pe cei prezenţi că pot conta pe sprijinul său şi al ambasadei în proiectele menite să crească profilul României şi să păstreze identitatea românească.

    Un punct important al vizitei ambasadorului Andrei Muraru în statul Minnesota l-au reprezentat întrevederile cu înalţii oficiali ai statului, precum şi cu o serie de companii importante implicate în proiecte din România, sau interesate de investiţii în ţara noastră, în sectoare precum agricultura, comerţul, tehnologia şi serviciile medicale.

    În cadrul discuţiilor cu reprezentanţii mediului de afaceri şi politic din Minnesota, ambasadorul Andrei Muraru a prezentat capacitatea României de a susţine proiecte de anvergură, inclusiv prin prisma principalelor dimensiuni ale Parteneriatului Strategic dintre Statele Unite şi ţara noastră: comercială, economică şi de securitate, subliniindu-se faptul că anul acesta se împlinesc 25 de ani de la lansarea sa.

    De asemenea, au fost împărtăşite opinii cu privire la criza de securitate din regiunea Mării Negre, provocată de invazia Rusiei în Ucraina, care ar putea duce la o criză energetică în zona europeană. În context, oficialii statului Minnesota, recunoscut pentru solidaritatea sa faţă de refugiaţi, şi-au oferit disponibilitatea de a acorda expertiză în privinţa gestionării crize umanitare. Ambasadorul Andrei Muraru a prezentat eforturile României, inclusiv prin mobilizarea exemplară a societăţii civile, în primirea şi îngrijirea persoanelor care caută refugiu.

    Ambasadorul Muraru a fost însoţit, pe parcursul vizitei, de Consulul Onorific al României la Minneapolis, Patrick Ledray.

    Sursa Ambasada României în Statele Unite ale Americii