Tag: Vizita

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Covid-19RO. Un nău caz di infecție cu Omicron fu confirmat tru România, dimăndă, gioi, Ministerul a Sănătatillei. Pacientul, cari eara acutotalui vaccinat, nu ari simptome greali. Până tora, trei ahtări cazuri fură confirmati tru România. Tru aţea ţi mutreaşti numirlu total di infecții ndzuuă, gioi eara raportate niheamă pisti 1000, cum și 74 di decesi aferente, ditu cari 2 ditu kirolu di ma ninti di raportare. Catandisea di alertă fu prilundzită tru România cu nica 30 di dzăli, ama avânda tu videală tendința discendentă a infecțiilor, născănti ditu restricții fură scoasi. Aestă turlie, purtarea a prusupidăllei tru locărli iu nu ari călbălăki numata easti obligatorie, iara aţelli nivaccinaț cari prezintă un test PCR negativ au izini năuntru. Tutunăoară, aclo fu scoasă interzicerea di noapte. Di Cărciun și Revelion restaurantili va s’aşteaptă proţlli oaspiț, la 50% capacitate.



    Vizită. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, u aştiptă, gioi, Bucureşti, Natalia Gavriliţa, prim-ministrul a Ripublicăllei Moldova (ex-sovietic, predominant di limbă română). Klaus Iohannis năpoi lu spusi angajamentul a Bucureștiului ta s’ndrupască acutotalui procesele di transformare, modernizare și implementari a reformilor tru domenii catacum energia, transporturli, societatea informațională, tranziția veardi, justiția, educația, tru spiritlu a Parteneriatlui strategic tră integrare europeană. Ma ninti, premierlu Natalia Gavriliţa avu ună andamasi cu omologlu a llei român, Nicolae Ciucă. Aestu ditu soni declară că andrupaşti anvărtuşearea a investițiilor românești tru Republica Moldova și tră aesta lipseaşti s’hibă cama bunu mediul di emburlăki ditu aestă văsilie. Ciucă nica spusi că părțăli au naeti s’vulusească cătu cama ntrăoară un nău acord mutrinda darea asistență financiară nirambursabilă ti hăirlătica ali Ripublică Moldova, di itia că veclliulu acordu ş’bitisi vadelu anlu aestu. Caplu a Guvernului di Chişinău spusi că aţeali dauă state au ună şansă istorică ta s’alăxească comunitatea lingvistică tru unu di mărli proiecte tră hăirlătica a oamiñilor di pi daulu mealuri a Prutlui. Ună ma bună integrare economică și comercială a Româniillei și ali Ripublică Moldova easti garanția a unăllei aderari accelerată a aliştei ditu soni la UE, spusi Natalia Gavriliță.



    Kipită. Caplu a statlui român, Klaus Iohannis, declară, gioi, tru mesajul pitricutu la Summit-ul a Democrațiillei, organizat di prezidentulu SUA, Joe Bidin, tru turlia video, că România easti apufusită s’prevină și s’combată tute fenomenele negative cari submineadză pistipsearea tru democrație. Iohannis sumlinie că progreslu tru domeniul ti ndrepturli a omului easti ună componentă clleaie tru asiguripsearea a siguranțăllei și a securitatillei comunitățlor, persoanilor și instituțiilor contra antisemitismului, xenofobiillei, radicalizarillei și discursului instigator la ură. El spusi că ună altă prioritate tră România easti prevenirea și combătearea a traficlui di hiinți umani, obiectivu imposibilu ti adrari izolat”.



    Forum. Secretarlu general al NATO, Jens Stoltenberg, căftă, gioi, la Aspen Forumlu di București, aliațlor s’inveastiască tru infrastructura critică și să ñicureadză dependința di resursili ţi yinu ditu statili potențial adversare. Jens Stoltenberg cundille ma multi ori arada purtaticlu fuvirosu ali Rusie. Idyiulu mesaj ti rezistența la riscuri și vulnerabilităț vini di la caplu a statlui român, Klaus Iohannis, cari cundille că eastiananghi ti independența energetică. Secretarlu general al NATO li număi Rusia și China ca hiinda proţlli actori globali cari submineadză arada mondială bazată pi reguli și opereadză tru locuri cari agiumsiră di mari simasie tră securitatea-a spațiului democratic. Jens Stoltenberg feaţi timbihi şi tră alti fuvirseri globale, cum suntu atacurli cibernetice ţi suntu tutu ma frecvente și sofisticate”, fuvirsearea teroristă persistentă, proliferarea a armilor nucleare și impactul a alăxerloru climatiţi. Stoltenberg cundille că agenda NATO 2030 mutreaşti s’asiguripsească securitatea tru ună lumi ma imprevizibilă” și s’inveastiască tru nai cama năi tehnologii, di la inteligență artificială la biotehnologie și calculatoari cuantiţi”.



    Paris. Prezidentulu francez Emmanuel Macron căftă, gioi, ună Europă cari știe să-și veaglle sinurli” dinintea-a crizilor migrațiillei. El cundille ună mnată di reforme, inclusiv a spațiului Schengen, cari va s’hibă acăţati tu isapi di yinitoarea prezidenţille franceză a Consiliului UE, cari ahurheaşti la 1 di yinaru, dimăndă AFP. Emmanuel Macron pripuni adrarea a născăntotru mecanismi ti agiutoru tru ananghi tră crize la sinurlu a unui stat membru, cari lipseaşti s’poată s’aibă besă pi agiutorlu al Frontex, ama și pi agiutorlu a statilor membri cu poliția și giandarmillii”. Macron ari, nădie, tutunăoară, să avanseadză” tru kirolu a aţiloru şasi meşi di muabeţ ali prezidenţille franceză mutrinda Pactul tră migrația și azilul, prezentati di Comisia Europeană tru yismăciuni 2020.




    Jurnaliştilli. Numirlu a jurnaliştilor di lumea tută cari sunt băgaţ tru hăpsani agiumsi pi un record istoric tru 2021, uidisitu cu unu raport ali organizaţie non-profit Committee to Protect Journalists. 293 di reporteri fură arcaţ tu hăpsanii până la 1 diandreu anlu aestu. Nai ma pţănu 24 di jurnalişti fură vătămaţ di itia a rapoartilor a lor, iara alţă 18 muriră tru circumstanţe cari fac multu greu să spună desis eara vizaţ di itia a lucurlui a lor, nica spuni documentul anual mutrinda libirtatea a presăllei şi atacurile contra a pres4llei. Tru kirolu anda motivili ti ncllidearea-a reporterilor suntu pi lenu turlii di la ună văsilie la alantă, numirlu record di jurnaliști ncllişi yilipseaşti cutulburările politice di tuă lume și ună intoleranță tut ma mari andicra di reportajele indpendinte, uidisitu cu organizația nonprofit ditu SUA.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Covid-19 RO. Numirlu a cazurloru di Covid-19 scădzu tru România andicra di stămâna tricută. 1.279 di cazuri năi și 100 di decese asociate fură raportati ñiercuri. Numirlu a persoanelor internati scădzu și el la aproapea 5000, ditu cari aproapea 800 sunt la tearapie intensivă. Tru ună altă evoluție, Guvernul di București prilundzi cu nică 30 di dzăli catandisea di alertă tru România ama ș-ayălisi născănti di restricții tră sărbătorli di iarnă. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, dimăndă că tru perioada yinitoari va s’hibă dizvărtită ună campanie di informare, tră s’asiguripsească că oamiñilli spunu unu purtaticu preventivu şi tiñisescu ma largu misurli di protecţie. Marță, Comitetlu naționalu tră situații di ananghi pripusi, ntră altili, scutearea-a restricțiilor tu kiro di noapti. Tutunăoară, purtarea-a prusupidiloru tru aer liber poati s’nu hibă obligatorie, cu excepția zonilor cu călbălăki, iara teatrili și cinematografele potu s’lucreadză la 50% ditu capacitate. Pripunirea di hăbiniseari a restricțiilor yini tru contextul a unălleei rată di infectari sumu 1,2% la ună ñille tu nivelu național.





    Cancelar. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, ălu hiritisi Olaf Scholz tră alidzearea-a lui tu ipotisea di canţelaru federalu ali Germanie. Așteptu cu niarăvdari yinitoarea-a noastră cooperare tru cadrul a Consiliului European și bilateral”, angrăpsi șeflu a statlui ñiercuri pi Twitter. Prezidentulu a Partidului Social Democrat și Prezidentulu a Camerăllei a Deputațlor, Marcel Ciolacu, ălli ură și el hăirlătică a năului cancelar german. Poati s’aibă besă tru suţăllea a noastră tra s’criştemu unu dialog hăirlăticu și constructiv anamisa di România și Germania tru añilli ţi yin”, ngrăpsi Marcel Ciolacu pi Twitter. Social-democratlu Olaf Scholz agiumsi ñiercuri năulu cancelar ali Germanie, după 16 ani di guvernare criștin-democrată, cu Angela Merkel la cumănduseari. Aţelli trei parteneri cari adară actuala coaliție di Berlin – social-democrațllii, liberal-democrațllii și Verdzălli – simnară marță un acordu cari da cali ti dişcllidearea a năului Cabinet ferm pro-european. Executivlu federal, adratu ditu opt mlleri și optu bărbaț, va s’lipsească s’cilăstăsească ti problemi importanti catacum năstriţearea a pandemiillei, darea silă a tranzițiillei cătră ună economie veardi i mintireaşili cu Rusia tu ligătură cu Ucraina. Olaf Scholz, a curi partidu amintă alidzerli legislativi ditu 26 di yismăciuni, va s’facă prota voltă tu xeani tru harea di șefu a guvernului german la Paris.





    Vizita. Premierul român Nicolae Ciuca va s’aibă, gioi, ună andamasi cu premierlu ali Ripublică Moldova, (ex-stat sovietic, predominant di limbă română) Natalia Gavriliţa, cari va s’facă ună vizită oficială Bucureşti. Uidisitu cu Radio Chișinău, tu arada a dzuuăllei di lucru a premierlui moldovean sunt acăţati tu isapi și andamusi cu prezidentulu a Româniillei Klaus Iohannis și cu prezidentulu a Camerăllei a Deputațlor, Marcel Ciolacu. Oficialu moldovean declară că muabeţli va s’aibă tru prota thesi temili prioritare di colaborare anamisa di România şi Ripublica Moldova. Natalia Gavriliță nica spusi că stămâna yinitoari ministrul a Infrastructurăllei și Dizvoltarillei Regionali ditu Moldova, Andrei Spânu, va s’yină și el București tră să zburască ti lucri ligati di securitatea energetică.



    Buget. Liderllii a suţatăllei di guvernare di București avură muabeti, diznău, ñiercuri ti proiectul di buget tră anlu yinitor. Liderllii PNL, PSD și UDMR au mindueri ahoryea ti construcția a bugetlui și a sursilor di creaștire a veniturilor bugetare, tru condițiile tru cari, ahurhinda cu 1 di yinaru, pensiile, alocațiile tră cilimeañi și alocațiile tră persoanele cu dizabilități va s’hibă ma mări. PSD și UDMR au tru videală ună taxă di solidaritati di 1% tră companiile cu ună ţifră di emburlăki di pisti 100 di milioane di euro tru an, kiro tu cari liberalii s’ncuntreadză tră aestă misură. Premierlu Nicolae Ciuca dimăndă că ună primă versiuni a bugetlui pi 2022 va s’hibă prezentată luni dinintea-a suţatăllei di guvernare di cătră ministrul a Finanțelor, Adrian Câciu, și confirmă că data apufusită tră adoptarea a bugetului tru Parlamentu easti 23 di andreu.



    Diplomaţie. Prezidentulu României, Klaus Iohannis, avu, ñiercuri, ună andamasi cu ambasadorlli a statilor membre UE acreditate București, cu itia că s’bitisi Prezidenţillea slovenă a Consiliului UE. Tru arada ali andamasi, participanțăllii avură muabeti ti protili subiecte cari va s’hibă tu arada di lucru a dzuuăllei a yinitorului Consiliu European ditu 16 di andreu, cum pandemia COVID-19, păhadzlli la energie, catandisea mintită la sinurlu ali UE. Prezidentulu Klaus Iohannis părăstisi, tutunăoară, prioritățli și aștiptărli a Româniillei di la Summitlu a Parteneriatlui Estic cari va s’ţănă Bruxelles tru 15 di andreu.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID – Tru România, numirlu a infecțiilor cu coronavirus ma largu easti tru scadeari, 1.550 di cazuri noi di COVID-19 hiinda raportate tru aesti ditu soni 24 di săhăţ. Tutunăoară, fură raportate 154 di decesi, ditutre cari 29 fură nregistrate ninte di perioada di referință. Cama di 11.000 di persoane infectate cu SARS-CoV-2 suntu spitalizate. Tru UTI suntu 1.539 di paciență, un numir ma ñic atora sumundicra di dzuua di ma niti, iar 150 ditu aești au certificat cari atestă vaccinarea, asi cumu spunu autoritățli. Rata medie di infectare easti tora sumu 3,5 cazuri la nillea di bănători, iara ma mult di giumătate ditu giudețele României numata suntu tru sţenariul aroșu. Șeflu a campaniei di vaccinare COVID, Valeriu Gheorghiță, feati timbihi că ari riscul ca scenariul bănatu di Germania, cari tricu iruşi di la dalga 4 la a 5-a a pandemiillei, să s’facă și tru România, iu rata di vaccinare easti scădzută. . Un piriclliuol nica ș-ma mari poati s’hibă alăncearea a unei mutații a coronavirusului cari s’afireaşti di apandisea imună a organismului, spusi Gheorghiță. Numirlu a persoanelor complet vaccinate easti aproapea di 7,2 milioane.



    Guvern – Prezidentulu Klaus Iohannis simnă luni decretlu mutrinda număsearea tru funcția di prim-ministru a senatorlui liberal Nicolae Ciucă. El spusi, dpu consultărli cu partidile și grupările parlamentare, că număsearea al Ciucă easti ndrupătă di ună majoritate vărtoasă tru Parlament, cari includi PSD, PNL, UDMR și grupul a minorităților naționale, alti dicâtu aţelu maghiar. Klaus Iohannis lli-apruke tu idyea oară reprezentanțăllii PNL, PSD și UDMR tru cadrul a consultărilor. El zbură și cu liderllii a partidului naționalist di opoziție, AUR, kiro tru cari USR, fost partener junior a liberalilor tru guvernu, curmă călisearea-a prezidentului, stipsinda-lu pi aestu că easti nunlu a unăllei coaliții monstruoase. Uidisitu cu Constituția, candidatul la funcția di prim-ministru ari la dispoziție dzati dzăli di la nominalizare tră s’cafţă a Parlamentului un vot di pistipseari ti programulu di guvernare și tră tută lista di miniștri. Purtătorlu di zboru a PSD, Radu Oprea, spusi că, tru yinitorlu Executiv, social-dimocrații va s’aibă ună funcție ministerială tră secretarlu general a Guvernului, cum și portofoliile Finanțe, Apărare Națională, Economie, Transporturi, Agricultură, Sănătate, Muncă, Cultură și Tineretul. UDMR li ţăni ma largu ateali trei ministeri ţi li ari tu cumănduseari di ma ninti Dezvoltare Locală, Mediu și Sport. Iara libearalii armasiră cu Ministerele Justiției, Internelor, Afacerilor Externe, Investițiilor și Proiectelor Europene, Energiei, Educației, Cercetării și Turismului. Uidisitu cu presei, liderllii liberali ditu România și di București ălu cutugursiră sertu pi prezidentulu PNL, premierlu demisionaru Florin Cîțu, tră că trapsi mănă di la multi portofolii clleai tră social-democraț. Generalu tu rezervă, Ciucă fu număsitu meslu triecut di prezidentulu Iohannis s’adară guvernarea, ama trapsi mănă di la mandat după ţi agiumsi limbidu că guvernul minoritar format ditu PNL-UDMR nu va s’aminta votul di nvestitură. Ma ninti, guvernul USR pripus di liderul a partidului, Dacian Cioloş, nu fu aprukeatu di senatori şi diputaţi. Cara va s-hibă investit, Ciucă va s’agiungă primul militar di carieră cari va s’conducă un guvern ali Românie post-comuniste. Prima a lui nominalizare vini tu scurtu kiro după ţi un sondaj di opinie spusi că Armata și Bisearica suntu pi primile locuri tru un clasament a instituțiilor cari s’hărsescu di nai ma marea pistipseari a românilor. Uidisitu cu sondajului, realizat di Laboratorul di Analiză a Polimlui Informațional și Comunicari Strategică, 87% ditu români spun că au pistipsearea tru Armată, 70% – tru Biserică, iar 67% – tru Serviciul Român di Informații și tru Academia Română. Cama di 40% ditu apăndisitori lugursescu corupția și incompetența clasăllei politică ca suntu protili fuvirseri la adresa Româniillei.



    Vizită — Prezidentulu ali Republică Moldova (fosta republică sovietică cu ună majoritate di limbă română), pro-occidintală Maia Sandu, faţi marț ună vizită oficială tru România viţină, la invitația a omologlui a llei, Klaus Iohannis. Easti prima vizită tru România di la alidzerli parlamentare anticipate ditu 11 alunaru, amintati di partidul prezidințial Acțiune și Solidaritate (PAS). Vizita are loc tru contextul a yiurtusearillei, tru 2021, a 30 di ani di la ligăturloru diplomatice bilatearale, după ţi tru 1991, Chișinăul ș-proclamă indipendința andicra di Moscova. Vizita, precizeadză Administrația Prezidințială di București, easti ună multu bună furñie ta s-u spună hăirlătica a ligăturăllei specială, privilegiată, apufusita tru cadrul Parteneriatului Strategic tră integrarea europeană a Republicii Moldova, bazată pi ună limbă, cultură și istorie comuni. Consultările politice a aţiloru doi prezidenţă va li anvărtuşeadză excelenta și substanțială coopearare bilatearală la nivel politic, economic și sectorial și va s’da silă ti avansarea proiectelor comune di interes strategic tru domeniile energiei, transporturilor, sănătății, educației și IT. Accentul va s’bagă pi aţeali proiecte cari mutrescu conectarea Republicii Moldova la spațiul Uniunii Europene, pritu România, și aduţearea di hăirlătică alithea și concrete tutulor cetățenilor a llei — nica spuni izvurlu adusu aminti.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Uidisitu cu datili ufiţiali tipusiti marță, situația epidimiologică ditu România armâni ndilicată, cu 16.765 di cazuri năi di coronavirus și 523 di morţă raportati tru 24 săhăţ ditu soni, ditu cari 12 ditu perioada anterioară. 1.867 di persoani fură internate la terapie intensivă. Di itia a catastisillei dramatiţi, tut ma mulță români apufusescu să s’vaccineadză. Tru 24 săhăţ ditu soni s-nregistră unu numiru recordu di cetățeni imunizați, dimi cama di 93.000 di persoane loară prota doză di vaccin, iara numirlu total cu programlu complet di vaccinari agiumsi la 6 miliuñi. Coordonatorlu ali campaniei naționale di vaccinare, yeaturlu Valeriu Georgica, spusi că anvălearea vaccinală fu di aproapea 60% București. El nica spusi că 11% ditu giudeţili ditu văsilie au ună anvăleari vaccinală anamisa di 40 și 50 tu sută, 65% anamisa di 30 și 40 tu sută, iara 19% ditu giudeţi au anamisa di 20 și 30 la sută. Uidisitu cu aesta ritmolu actual di imunizare va s’ducă ma largu, până tu bitisita-a alustui anu tru România, anvălearea vaccinală va s’hibă di pisti 70% ditu populația di 12 di ani ş-cama.



    Comisia Europeană adră ună listă cu 10 medicamente terapeutice cari pot s’aibă hăiri tru tratamentul KOVID-19. Aeastea va s’hibă disponibile tru tută Uniunea cât ma ayoñea, cu condiția ca siguranța și eficacitatea a lor s’hibă confirmate di Agenția Europeană tra Medicamente. Aesti 10 medicamente suntu ampărțăte tru trei categorii: anticorpi virali monoclonali, cari suntu aţelli nai cama cu hăiri tru faza incipientă a infecțiillei, medicamente antivirale orale, tra administrari rapidă ună ş-ună dupu infecție și imunomodulatoare, tra tratamentul a pacienților internați. Comisarlu tra sănătate, Stella Kiriakidis, declară că simnă acorduri comune di ancupărari tra lenu turlii di tratamente contra KOVID. Meslu ţi yini va s’hibă ndreaptă ună andamusi paneuropeană mutrinda producția industrială di agență tearapeutiţ, tra s’da silă ti dizvoltarea di năi medicamente și tra s’ascumbusească capacitățile a producțiillei farmaceutiţi ditu UE.




    Prim-ministrul disemnat tra noul guvern, liberalu Nikola Ciuka, general tru ritrădzeari, pitricu marță ună scrisoare dişcllisă pritu cari pripune un armistițiu politic a partidilor parlamentare cari s’da agiutoru a guvernului minoritar tra una perioadă limitată di timp. Tru carti, Ciucă spuni că România easti tu ună catandisi di sănătate și politică dificilă, di itia ca lucreadză cu guvernul interimar di trei stămâni, iara prima cilăstăseari ta s’ndreagă criza eșuă stămâna ţi tricu. A daua cilăstăseari tra s’adară un guvern, cari ălli fu dată, fu, tutu aşi, agiumtă pi eșecu, să spune tru carti. Nicolaje Ćiuca nu aprăftăsi până tora s’amintă agiutoru tra componența guvernului minoritar PNL-UDMR. Partidlu Social Democrat di opoziție condiționeadză ndruparea cu băgarea tu lucru a 10 misuri sanitare și economiţi urgente tru programlu a guvernului. Tu arada-a lui, USR spusi că nu ndrupaşti cabinetlu minoritar și pripusi alliumtrea ndridzearea diznău a coalițiillei PNL-USR-UDMR, formată tru andreu anlu tricut și desființată tru yismăciuni di itia a niakicăsearillei anamisa di membrii a partidului Salvați România și liderul PNL, Florin Căţu. Guvernul cundusu di Florin Căţu fu surpatu pri tu unu vot di nipistipseari. Până tu bitisita a stămânăllei, Nicolae Ciucă lipseaşti s’yină tru parlament cu programlu a guvernului și echipa di miniștri. Tru altă arada di idei, fostul prezidentu libearal și fost premier Ludovic Orban işi marță ditu grupul parlamentar al PNL ditu Camera a Deputaţloru și dimăndă că va s’hibă deputat independint. Tu zborlu di la Camera a deputaţloru, el spusi ti ndauă zboară ti criză politică artificială, spunânda că protlu partid di guvernământ easti fără pulbiri”, idyea cumu fosta coaliție di guvernământ, pi fondul a unei crize pandimiţi și tru praglu a crizăllei economiţi, cetățenii armasiră fără un guvern și văsilia s’ahănduseaşti.




    Prezidentulu ali României, Klaus Johannes, va s’nkisească ñiercuri tra una vizită di stat tru Ripublica Arabă Egipt, la invitația a coleglui a lui Abdel Fatah El Sisi, dimăndă Administrația Prezidințială. Uidisitu cu sursa, vizita s’ngrăpseaşti tru unu dialog bilateral multu bun ditu añilli ditu soni, cum și tru contextul a nsimnarillei 115 ani di relații diplomatice anamisa di România și Egipt. Aţelli doi prezidentă va s’faca isapi oportunități concrete ti darea silă şi ahănduseari dialoglu și cooperarea politico-diplomatică la tuti nivelurile, extindirea și diversificaria cooperarilleii economice, inclusiv stimularea a comerțului și investițiilor, cum și tru năi domenii sectoriale di sinferu tra ateali daua văsilii. Discuțiile va s’acaţă tu isapi, tutunăoară, problemele actuale di politică internațională, cu accent pi evoluțiile politiţi și di securitate ditu regiunea a Orientului Mijlociu și eforturli di mediere pi probleme di interesu. Tru kirolu a vizităllei, Klaus Johannes va s’aibă andamusi și cu Prezidentulu a Camerei a Reprezentanților ditu Parlamentul Egiptean, Hanafi Ali El-Gebali, și cu Prezidentulu a Senatlui Parlamentului Egiptean, Abdil-Wahab Abdil-Razek.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Retrospectiva săptămânii 01.11 – 07.11.2020

    Retrospectiva săptămânii 01.11 – 07.11.2020

    Noi măsuri ale
    autorităţilor române pentru a limita extinderea pandemiei de COVID 19


    În România bilanţul cazurilor de
    infectări cu noul Coronavirus, cel al deceselor şi al pacienţilor internaţi la
    terapie intensivă se agravează de la o zi la alta. Motiv de îngrijorare pentru
    autorităţtile de la Bucureşti, care se văd nevoite să introducă noi restricţii
    pentru a limita extinderea pandemiei!

    Măsurile luate până acum nu mai sunt suficiente, a
    declaratpreşedintele Klaus Iohannis, joi, la şedinţa de Guvern, ci sunt
    necesare măsuri mai ferme. Scolile să
    intre toate în mediul online. Angajaţii şi din mediul public şi din mediul
    privat să treacă la telemuncă peste tot unde este posibil, magazinele trebuie
    închise seara cel târziu la ora 21, circulaţia pe timpul nopţii trebuie
    restricţionată, petrecerile publice şi private trebuie interzise, târgurile şi
    pieţele trebuie închise, portul măştii trebuie să devină obligatoriu peste tot
    în ţară, în toate locurile publice şi la toate locurile de muncă, indiferent
    dacă vorbim de locuri publice în interior sau exterior.

    Referitor la
    activitatea economică, şeful statului a declarat că firmele şi întreprinderile trebuie să-şi decaleze programul de
    funcţionare, astfel încât transportul public să permită distanţarea suficientă
    între persoane. Vrem să dăm şanse medicilor să trateze cazurile grave în
    spitale. Ne dorim să continue activitatea economică, nu dorim închiderea ei, ci
    să luăm măsuri prin care oamenii sunt protejaţi şi economia să funcţioneze în
    continuare
    – a
    punctat preşedintele
    Iohannis.
    Măsurile anunţate ar urma să fie valabile 30 de zile.



    Vizite oficiale ale
    premierului român Ludovic Orban în Israel şi Palestina


    Premierul român Ludovic Orban a făcut, marţi şi miercuri, vizite
    oficiale în Israel şi Palestina. La Ierusalim, premierii Orban şi Benjamin Netanyahu
    au reconfirmat relaţia privilegiată dintre România şi Israel la nivel politic,
    economic, în domeniile apărării şi securităţii şi au pledat pentru intensificarea
    cooperării şi în alte domenii. Cu ocazia
    întrevederii a fost semnat un Protocol de modificare a Convenţiei bilaterale
    pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la
    impozitele pe venit.

    Acesta este menit să contribuie la promovarea
    investiţiilor străine directe şi la stimularea schimburilor comerciale.Şeful guvernului de la Bucureşti a
    fost primit de preşedintele statului Israel, Reuven Rivlin, care a lăudat
    eforturile României în privinţa asumării trecutului, promovării memoriei
    Holocaustului şi combaterii antisemitismului. Premierul român a discutat şi cu
    şeful diplomaţiei de la Ierusalim, despre viitorul procesului
    de pace din Orientul Mijlociu. La Ramallah,Ludovic Orban a declarat în cadrul întrevederii cu omologul
    său palestinian că vizita marchează o etapă importantă în dezvoltarea
    relaţiilor bilaterale şi poate fi o ocazie pentru consolidarea
    cooperării între România şi Palestina în domenii precum educaţia, afacerile
    interne şi agricultura.

    El a subliniat în cadrul dialogului semnificaţia
    specială a comunităţii româneşti din Orientul Mijlociu şi a mulţumit pentru
    sprijinul oferit comunităţii române de către autorităţile palestiniene. Ludovic
    Orban a mai spus că România își oferă sprijinul pentru orice acţiune care ar
    putea duce la o soluţionare durabilă a conflictului israeliano-palestinian, în
    negocieri directe, pentru a avansa soluţia celor două state pe baza dreptului
    internaţional şi a rezoluţiilor ONU relevante. Premierul român a mai avut o
    întrevedere cu preşedintele palestinian Mahmoud Abbas.



    In România a început
    campania electorală pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie


    În România, campania electorală pentru
    alegerile parlamentare din 6 decembrie a început vineri și se va încheia pe 5
    decembrie, ora 7:00. Românii din diaspora vor putea vota timp de două zile
    pe 5 și 6 decembrie. Pentru cele 329 de mandate de
    deputați și 136 de mandate de senatori s-au înscris în competiția electorală
    PNL, PSD, PMP, PRO România, UDMR şi alianţa USR-PLUS. În competiţie s-au mai înscris şi partide neparlamentare şi independenţi.
    Amintim că minorităţile naţionale, altele decât cea maghiară, au asigurate câte
    un loc în Camera Deputaţilor.

    În ce priveşte diaspora, aceasta va fi
    reprezentată de 4 deputaţi şi doi senatori. În străinătate, peste 39 de mii de
    români au depus cereri de înregistrare pentru votul prin corespondenţă la
    alegerile parlamentare. Pandemia a adus restricții în
    privința desfășurării campaniei electorale, așa cum s-a întâmplat și la
    alegerile locale din septembrie. La evenimentele în spațiu închis, limita de
    participanți este de maximum 20, iar în cazul celor din aer liber -
    maximum 50. Pentru acțiunile în aer liber, organizatorii trebuie să
    asigure o suprafață de minimum 4 mp/persoană. La acțiunile desfășurate pe
    stradă, un grup poate fi format din maximum 6 persoane, iar în cazul acțiunilor
    din ușă în ușă – maximum 2.



    Previziunile ecoonomice de toamnă pentru România ale Comisiei
    Europene


    Economia României va înregistra o contracţie de 5,2% în acest an, mai
    puţin severă decât se estima iniţial, graţie investiţiilor şi lucrărilor de
    construcţii, potrivit previziunilor economice de toamnă publicate, joi, de
    Comisia Europeană.Estimările
    Executivului comunitar sunt mai optimiste decât cele din primăvară.AtunciComisia prognoza că economia României va înregistra în 2020 o
    contracţie de 6%.În următorii 2 ani, CE estimează
    că economia romanească îşi va reveni gradual, urmând să înregistreze un avans
    de 3,3 procente în 2021, respectiv 3,8% în 2022. Cu toate acestea, creşterea reală nu va reveni la nivelul de
    dinaintea crizei până la sfârşitul lui 2022, chiar dacă investiţiile se
    aşteaptă să fie relansate.

    În schimb, prognozele Comisiei legate de deficitul
    guvernamental nu sunt la fel de optimiste.
    CE estimează că acesta va creşte
    semnificativ până la 10,3% din PIB în 2020, faţă de 9,2% din PIB cât prognoza
    în primavară şi va continua să crească în următorii 2 ani, ajungând la
    11,3% din PIB în 2021 şi 12,5% din PIB în 2022. Pentru
    România, Comisia vede un şomaj în creştere în 2020, până la 5,9% (de la 3,9% în
    2019) şi de 6,2% în 2021.


  • UPDATE 3 Întâlnirea preşedinţilor SUA şi României, la Casa Albă

    UPDATE 3 Întâlnirea preşedinţilor SUA şi României, la Casa Albă

    UPDATE 3


    Viitorul României şi relaţia României cu SUA sunt foarte, foarte luminoase, se arată într-un comunicat difuzat marţi de Casa Albă, cu ocazia vizitei de lucru a preşedintelui Klaus Iohannis în SUA. Potrivit sursei citate, preşedintele Trump l-a primit la Casa Albă pe omologul său român pentru a reafirma şi celebra parteneriatul strategic puternic dintre cele două ţări.



    România, care sărbătoreşte 30 de ani de libertate şi democraţie în 2019, continuă să înregistreze mari progrese în depăşirea moştenirii comunismului, se menţionează în comunicat.



    În contextul în care Statele Unite şi România au o relaţie din ce în ce mai importantă în domeniile securităţii, energiei, nuclear civil şi cibernetic de care beneficiază ambele, cele două ţări ale noastre vor continua să lucreze împreună pentru a face faţă provocărilor comune de securitate şi pentru a îmbunătăţi şi mai mult parteneriatul nostru economic şi energetic, potrivit comunicatului.



    Preşedintele Donald Trump intenţionează să extindă legăturile dintre cele două ţări, sprijinind eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver de renunţare la viză, în conformitate cu cerinţele legislaţiei Statelor Unite, se arată în Comunicat. Printre altele, Casa Albă notează că România este un aliat valoros al NATO ce sprijină eforturile de securitate ale Statelor Unite şi internaţionale în regiune şi la nivel global.



    Marcând 15 ani de la aderarea la Alianţă, România s-a dovedit a fi un aliat puternic al NATO şi îşi îndeplineşte angajamentul de a aloca cel puţin 2% din PIB-ul său pentru cheltuielile de apărare, mai notează Casa Albă.



    Militarii noştri lucrează împreună pentru a consolida descurajarea pe Flancul Estic al NATO şi, în urma unei întâlniri anterioare cu preşedintele Trump, România îşi modernizează armata cu mai multe sisteme americane, inclusiv sisteme de apărare şi antirachetă Patriot, se subliniază în comunicatul Casei Albe. România găzduieşte o prezenţă rotativă de aproximativ 1.000 de militari americani, precum şi un sit Aegis Ashore al Statelor Unite care sprijină sistemul de apărare antirachete balistice al NATO.



    De asemenea, România se angajează să colaboreze cu Statele Unite pentru a combate ameninţările de cibersecuritate pe care le reprezintă furnizorii chinezi în reţelele 5G, potrivit comunicatului Casei Albe.



    Statele Unite vor lucra cu România pentru îmbunătăţirea climatului său de investiţii şi pentru a ajuta ţara să folosească mai bine resursele sale vaste de gaze naturale, se mai arată în comunicat, care notează că aceste eforturi vor creşte oportunităţile de investiţii pentru companiile americane, vor spori prosperitatea poporului român şi vor îmbunătăţi securitatea energetică în toată regiunea.



    România susţine eforturile administraţiei Trump de diversificare energetică în Europa, care reduc dependenţa ţărilor europene de sursele de energie ruseşti, notează Casa Albă în comunicatul citat, adăugând că România s-a opus Nord Stream II şi altor proiecte de conducte ce cresc dependenţa Europei faţă de Rusia.



    Statele Unite şi România sunt susţinători puternici ai Iniţiativei celor Trei Mări, care este importantă pentru creşterea accesului la piaţa energetică şi securitate, conchide comunicatul Casei Albe.



    Întâlnirea



    —————


    UPDATE 2


    Preşedintele Klaus Iohannis şi omologul său american, Donald Trump, au adoptat marţi o declaraţie comună în care SUA îşi reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerinţele legislaţiei SUA.



    Ca preşedinţi ai României şi Statelor Unite ale Americii, acţionăm împreună, ca prieteni şi aliaţi, pentru a avansa Parteneriatul nostru Strategic robust şi durabil. Prin parteneriatul nostru, care se aprofundează, vom crea noi oportunităţi pentru creşterea securităţii, dezvoltării şi prosperităţii şi pentru a răspunde mai bine provocărilor şi responsabilităţilor globale pe care le împărtăşim, se arată în declaraţie.



    De asemenea, în textul documentului sunt rememorate Revoluţia din 1989 şi aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO. Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forţelor noastre armate şi pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităţilor. Militarii noştri acţionează umăr la umăr pentru apărarea libertăţii şi în vederea consolidării posturii de apărare şi descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanţă strategică pentru securitatea transatlantică. De asemenea, căutăm să evităm riscurile de securitate care însoţesc investiţiile chineze în reţelele de telecomunicaţii 5G, se menţionează în declaraţia comună.



    În document se precizează că România şi Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate naţională. Subliniem opoziţia noastră faţă de Nord Stream 2 şi alte proiecte care îi fac pe aliaţii şi partenerii noştri dependenţi energetic faţă de Rusia. Resursele de gaze naturale din România au potenţialul de a creşte prosperitatea statelor noastre, precum şi de a întări securitatea energetică a Europei. România şi Statele Unite vor analiza modalităţi de îmbunătăţire a climatului investiţional în domeniul energiei în beneficiul ambelor ţări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile, se afirmă în text.



    În declaraţia adoptată se afirmă că excelentul parteneriat dintre România şi SUA în domeniul aplicării legii şi al luptei împotriva corupţiei se bazează, în mod ferm, pe un angajament reciproc faţă de statul de drept şi o justiţie independentă, care sunt puternic susţinute de poporul român.



    Subliniem că buna guvernare constituie baza securităţii şi prosperităţii noastre comune, se arată în document. Cele două părţi se angajează să consolideze, pe mai departe, relaţia comercială şi să încurajeze creşterea investiţiilor în ambele ţări.



    ————-


    UPDATE


    Președintele Klaus Iohannis a declarat după întâlnirea la Casa Albă cu liderul american Donald Trump că a avut o întâlnire excelentă cu acesta, că a discutat pragmatic și deschis despre căile de aprofundare și extindere a parteneriatului strategic şi că, personal, va continua să fie implicat total în dezvoltarea parteneriatului cu SUA. Președintele Trump a apreciat sprijinul puternic pe care românii, în majoritate covârșitoare, îl dau relației cu SUA, iar pe parcursul mandatului României la președinția Consiliului UE, România a avut ocazia să se coordoneze eficient cu SUA pe dosare de interes reciproc.



    Sunt convins că Parteneriatul nostru strategic va continua să genereze rezultate pozitive. Am adoptat împreună o declarație comună, este prima dată când am făcut acest pas. Este un document foarte important pentru progresul Parteneriatului strategic bilateral şi este esențială dezvoltarea acestui Parteneriat în toate domeniile, a adăugat Iohannis.



    Președintele Trump a exprimat o deosebită apreciere că România a fost primul stat aliat care în mandatul său a atins nivelul de 2% din PIB pentru apărare şi a mulțumit pentru prezența românească din Afganistan. Am arătat președintelui Trump importanța creșterii prezenței militare americane în România şi am discutat despre securitatea la Marea Neagră, a mai spus Iohannis.



    Un loc important în discuție l-a ocupat și relația economică bilaterală unde trebuie făcut mai mult. Cu ocazia vizitei, a fost semnat un memorandum de înțelegere privind tehnologia 5G şi s-a discutat despre admiterea României în programul Visa Waver, de eliminare a vizelor necesare românilor pentru a intra în SUA, a mai declarat şeful statului român.



    L-am asigurat pe Preşedintele Trump că voi continua să susțin ferm lupta împotriva corupției şi că România va rămâne un partener strategic de încredere. Pot spune că a fost o nouă întâlnire foarte bună cu domnul președinte într-un moment simbolic: 30 de ani de la Revoluția din 1989 și 15 ani de la aderarea la NATO. În context, am arătat disponibilitatea de a găzdui contingente mai mari americane și președintele Trump a fost foarte deschis. Vrem să avem mai mulți militari în Brigada multinațională, în comandamentul regional pe care dorim să-l creăm. Tema va fi urmărită în continuare de secretarul Apărării, a făcut cunoscut Klaus Iohannis.



    —————


    Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit marţi, la Washington, de omologul său american, Donald Trump, la Casa Albă. Avem o relație foarte bună cu România, mai bună ca oricând”, a declarat Donald Trump, în Biroul Oval, alături de Klaus Iohannis, despre care a spus că are respect pentru ceea ce face și pentru ceea ce se întâmplă în România”. Trump a adăugat că sunt foarte mulți români în Statele Unite, iar americanii iubesc românii, au o relație foarte bună cu ei”.



    Acum avem avem ocazia să vorbim despre parteneriatul strategic dintre România și SUA. Facem tot ceea ce se poate la nivelul NATO și cred că suntem pe drumul cel bun în acest sens”, a declarat, la rândul său, Klaus Iohannis.



    Aş vrea să subliniez că este important că mă aflu din nou aici cu domnul preşedinte şi avem oportunitatea să discutăm despre parteneriatul foarte bun. Sub conducerea dumneavoastră am progresat şi vom continua să facem acest lucru. Este foarte important pentru noi şi cred că suntem pe calea cea bună, a spuspreşedintele Iohannis.



    Preşedintele american a afirmat că i-ar plăcea să vină în vizită în România, adăugând că este o chestiune pe care o va discuta cu omologul său român.

  • Semnificaţiile vizitei papei Francisc în România

    Semnificaţiile vizitei papei Francisc în România

    La 20 de ani de la prima vizită a unui
    suveran pontif într-o ţară majoritar ortodoxă, actualul cap al Bisericii
    Catolice, papa Francisc a venit în România, într-o vizită care a stat sub semnul
    unităţii de credinţă creştină. O vizită care a început cu momente de
    încărcătură diplomatică şi în care suveranul pontif a vorbit despre
    fraternitatea de sânge de la care se revendică, deopotrivă, catolicismul şi
    ortodoxia: Legăturile de credinţă care ne unesc îşi trag originea de la apostoli,
    martorii celui Înviat, în special de la legătura care îl unea pe Petru de
    Andrei – care, conform tradiţiei, a adus credinţa pe aceste meleaguri. Au fost
    chiar fraţi de sânge şi, într-un mod special, prin vărsarea sângelui pentru
    Domnul. Ei ne amintesc că există o fraternitate de sânge care ne precede şi
    care, ca un curent tăcut şi dătător de viaţă, n-a încetat niciodată de-a lungul
    secolelor să ude şi să susţină drumul nostru.

    Papa Francis a remarcat, pe
    de altă parte, progresele pe care România le-a făcut în ultimii 30 de ani de
    când s-a angajat în construcţia unui proiect democratic, în pofida numeroaselor
    dificuttăţi şi lipsuri cu care s-a confruntat. Greutatea simbolică a vizitei
    Papei în România stă în ceea ce acesta a definit drept preţul uman plătit de
    România pentru a intra în secolul XXI – diaspora şi rolul bisericii pentru a
    sluji întreaga comunitate, a apreciat la Radio România teologul şi preotul Radu
    Preda: E limpede că, în ceea ce
    priveşte mesajul social şi etic, suprafaţa de contact şi chiar de identificare
    a valorilor între ortodocşi şi catolici este foarte mare. Papa reprezintă nu
    doar un vector de imagine într-o persoană, este sinteza unei istorii, care, sigur,
    are şi pagini mai puţin plăcute în raport cel puţin cu noi, cu ortodocşii.

    Dar
    una peste alta, în contextul internaţional mondial, este limpede că avem nevoie
    de o solidaritate intracreştină mai mare decât am dovedit până acum. A
    subliniat preţul uman pe care noi îl plătim pentru ca România să ajungă în
    secoul XXI. Iată, sunt milioane de concetăţeni de-ai noştri, fraţi şi surori
    cum s-a exprimat el foarte bine, care au părăsit ţara lor în care nu şi-au
    putut, din păcate, vedea visul cu ochii şi care aduc o plus valoare în alte
    ţări, în primul rând în Italia. Să nu uităm comunitatea noastră din Italia,
    dacă nu mă înşel, este chiar cea mai numeroasă, urmată apoi de Spania şi abia
    pe locul III, dacă nu mă înşel, vine Germania. Aşadar, accentul acesta pus pe
    diaspora.

    Papa Francisc
    a adus un omagiu sacrificiului fiilor şi fiicelor României care, prin cultura
    lor, prin patrimoniul valorilor şi al muncii lor, îmbogăţesc ţările în care au
    emigrat, iar prin roadele eforturilor lor, îşi ajută familiile rămase în
    patrie. Spre deosebire de vizita pastorală din 1999 a papei Ioan Paul al
    II-lea, care a avut un caracter primordial ecumenic,
    beneficiind, pe lângă invitaţia autorităţilor de stat şi de invitaţia Bisericii
    Ortodoxe Române, Papa Francisc a venit în România la invitaţia preşedintelui şi
    a Bisericii Catolice din România. Iar prin celebrări liturgice, vizita a fost
    orientată pastoral, în primul rând, spre credincioşii catolici.

    Călătoria
    apostolică a Papei Francisc în România a marcat câteva premiere – a durat trei
    zile, lucru care nu s-a întâmplat în nicio altă țară europeană, timp în care
    papa i-a vizitat deopotrivă pe toți creștinii catolici în diversitatea lor
    lingvistică și liturgică, dar și pe cei ortodocși. Ultima zi
    a vizitei, rezervată Bisericii Greco-Catolice, a fost încărcată de un simbolism
    aparte – la Blaj, pe Câmpia Libertăţii, Papa a beatificat şapte episcopi greco-catolici,
    martiri în timpul regimului comunist, care au îndurat suferinţe şi şi-au dat
    viaţa pentru a se opune unui sistem care a reprimat drepturi fundamentale ale omului,
    după cum a amintit suveranul pontif.

    Vorbind despre vizita Papei în România,
    Wilhelm Dancă, decanul Facultăţii de Teologie Romano-Catolică: În contextul Balcanilor, această întâlnire mi se pare extraordinar de
    importantă. Pentru că, dacă ne uităm la nord de România, în Ucraina există
    fracturi, divizări, separări în Biserica Ortodoxă – tendinţe de rupere, de
    fragmentare a unităţii creştine. Sunt acolo două sau trei, deja, biserici, una
    ţine de Moscova, una ţine de Constantinopol şi alta nu ţine de nimeni, deci
    este autonomă.

    De asemenea, în Republica Moldova există două, iarăşi,
    comunităţi – o mitropolie care ţine de Moscova şi una care ţine de Bucureşti,
    mai jos de noi, Buiserica Ortodoxă a Bulgariei ţine de Moscova, nu ţine de
    Constantinopol. Mai jos, Biserica din Republica Macedonia de Nord s-a rupt de
    Serbia şi vrea să se afilieze Bisericii Ortodoxe din Bulgaria. Vedeţi, sunt
    aceste tendinţe de reaşezare, de despărţire, de unificare şi singura biserică
    ce transmite un mesaj de unitate şi de biserică profilată, unitară cumva, este
    Biserica Ortodoxă din România.

    Am venit în această ţară frumoasă şi
    primitoare ca pelerin şi frate, pentru a trăi diferite întâlniri. Iar acum mă
    întorc acasă îmbogăţit, luând cu mine locuri şi momente, dar mai ales chipuri.
    Chipurile voastre vor da culoare amintirilor mele şi vor fi prezente în
    rugăciunea mea. Vă mulţumesc şi vă duc cu mine! Iar acum vă binecuvântez, dar
    mai întâi vă cer o mare favoare: să vă rugaţi pentru mine!’,
    a spus Suveranul
    Pontif, la finalul vizitei.

  • Vizita Papei Francisc  în România UPDATE

    Vizita Papei Francisc în România UPDATE

    Vizita de stat,
    pastorală şi ecumenică a Suveranului Pontif în România s-a încheiat la Sibiu. Președintele Klaus Iohannis a participat la ceremonia de rămas bun.









    Papa Francisc a spus că pleacă din România
    îmbogăţit: Am venit în această ţară frumoasă şi primitoare ca
    pelerin şi frate, pentru a trăi diferite întâlniri. Iar acum mă întorc acasă
    îmbogăţit, luând cu mine locuri şi momente, dar mai ales chipuri. Chipurile
    voastre vor da culoare amintirilor mele şi vor fi prezente în rugăciunea mea.
    Vă mulţumesc şi vă duc cu mine! Iar acum vă binecuvântez, dar mai întâi vă cer
    o mare favoare: să vă rugaţi pentru mine!.





    Sâmbătă, Papa s-a întâlnit cu tineri și familii din Iași, a
    vizitat Catedrala Fecioara Maria, Regina și a binecuvântat 800 de
    copii, bătrâni și bolnavi.Vă mulţumesc tuturor celor care îi însoţiţi şi mulţumesc vouă bolnavilor pentru că duceţi înainte boala, le-a spus Suveranul Pontif. Peste 150
    de mii de pelerini au participat la ceremonii.

    Tot sâmbătă, Pontiful a ținut o
    Liturghie la altarul marian din Șumuleu Ciuc, unde există o populație etnică maghiară
    majoritară. Aici are loc anual cel mai mare pelerinaj catolic din Europa
    Centrală și de Est.

    Papa Francisc s-a aflat duminică, în ultima zi a vizitei în
    România, la Blaj, unde a
    beatificat şapte episcopi greco-catolici martiri. Cu
    mare curaj şi cu tărie interioară, au preferat să sufere o dură detenţie şi
    orice fel de tortură decât să îşi renege apartenenţa la iubita lor Biserică
    , a
    subliniat Suveranul Pontif.
    Tot la Blaj, Papa Francisc s-a întâlnit cu comunitatea romă din oraş.


    Suveranul Pontif s-a aflat, pentru trei zile, intr-o vizită de stat, pastorală şi ecumenică, în România. Ea s-a desfașurat sub genericul ‘Să mergem împreună!‘ si a avut loc la 20 de ani dupa vizita istorica a Papei Ioan Paul al II-lea, prima a unui suveran pontif intr-o tara majoritar ortodoxa.

  • Vizita Ambasadorului României la Londra în Jersey

    Vizita Ambasadorului României la Londra în Jersey

    Ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, a efectuat, în perioada
    18-20 martie 2018, o vizită oficială de lucru în Jersey, la invitaţia
    Guvernului local şi a lui Sir William Bailhache, Bailiff al Jersey (funcţie
    care reuneşte atribuţiile Preşedintelui Parlamentului de la St Helier şi pe
    cele ale Preşedintelui Curţii Regale de Justiţie din Jersey).


    Vizita se circumscrie obiectivului mai amplu al Ambasadei României
    la Londra de relaţionare strânsă cu membrii comunităţilor româneşti care locuiesc
    şi muncesc în Marea Brianie, de consolidare a dialogului cu autorităţile locale
    din Marea Britanie, respectiv din teritoriile aparţinând Coroanei Britanice, precum
    şi de identificare a unor oportunităţi de colaborare economică şi culturală cu
    acestea.




    Agenda vizitei a cuprins întâlniri cu Sir William Bailhache, Bailiff al Jersey, Ian Gorst, Ministru-Şef,
    Sir Philip Bailhache, Ministrul pentru Relaţii Externe, Alan McLean, Ministru
    de Finanţe, precum şi întrevederi la nivelul conducerii autorităţii de
    reglementare financiară din insulă. Programul a inclus, de asemenea, un
    segment distinct pe dimensiunea culturală, care a presupus discuţii şi vizite
    la Arhivele Statului, Art Centre şi Art House Jersey, CCA
    Galeries, Jersey Museum, precum
    şi la Arhivele Photografice ale Société Jersiaise.




    De asemenea, a fost inaugurat noul Consulat Onorific al României în Insula Jersey. La sediul Primăriei din St
    Helier, capitala Jersey, ambasadorul României la Londra a înmânat patenta consulară
    doamnei Andreea Ghişoi, în cadrul unei ceremonii formale la care au luat parte Simon
    Crowcroft, Primarul oraşului St Helier, Sir Philip Bailache, Ministrul pentru
    Relaţii Externe, Timothy John Le Cocq, Deputy Bailiff, alături de membri ai
    comunităţii româneşti din insulă.




    În cadrul întâlnirilor cu oficialii din Jersey, Dan Mihalache a subliniat atenţia
    pe care autorităţile de la Bucureşti o acordă dezvoltării relaţiilor cu statele
    şi entităţile unde trăiesc cetaţeni români, pentru facilitarea integrării
    acestora în mediul local, în calitate de cetăţeni ai Uniunii Europene, care se
    bucură de toate drepturile ce le sunt conferite prin acest statut. Acesta a mulţumit autorităţilor din Jersey pentru sprijinul constant
    acordat comunităţii româneşti şi a insistat, totodată, asupra importanţei
    transmiterii unui mesaj de reasigurare acestora, cu precădere în context Brexit. S-a discutat şi despre modalităţi de avansare a cooperării economice între
    România şi Jersey şi a fost convenită organizarea, în Jersey, cu sprijinul
    autorităţilor locale, a unei serii de evenimente de marcare a Centenarului.




    Ambasadorul
    României a exprimat încrederea că
    relaţiile dintre România şi Insula Jersey se vor dezvolta, în continuare, pe
    baze noi, în pofida Brexit. În
    acelaşi timp, deschiderea unui Consulat Onorific al României în insulă evidenţiază
    interesul constant pe care Ambasada şi instituţiile statului român îl acordă
    situaţiei comunităţii româneşti din Jersey. El a subliniat, totodată, contribuţia
    pe care comunitatea românească o aduce economiei şi societăţii locale,
    accentuând rolul consului onorific în consolidarea relaţiilor dintre comunitate
    şi autorităţile locale, respectiv dintre autorităţile locale şi Ambasada
    României la Londra. Bailiff-ul
    din Jersey a oferit ambasadorului Dan Mihalache Medalia de argint a Jersey.

  • Vizita ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, în Republica Cehă

    Vizita ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, în Republica Cehă

    Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a efectuat, marți, 14 noiembrie 2017, o vizită de lucru în Republica Cehă, care a inclus întrevederi cu secretarul de stat pentru Afaceri Europene în cadrul Oficiului Primului-ministru, Aleš Chmelař, şi cu ministrul adjunct al Afacerilor Externe, Jakub Dürr.

    În cadrul întrevederii cu oficialii cehi au fost discutate o serie de subiecte de interes comun aflate în prezent pe agenda europeană, cu accent pe Starea Uniunii Europene, Brexit, Cadrul Financiar Multianual post-2020, securitate internă și procesul de extindere a proiectului european. Cele două părți au reiterat angajamentul pentru un viitor comun bazat pe o abordare unitară, coerentă și solidară în gestionarea provocărilor actuale, în sprijinul consolidării profilului Uniunii în plan global.

    România și Republica Cehă sunt angajate în efortul comun pentru o Europă unită și coezivă, care își apără valorile și principiile și funcționează în interesul cetățenilor. Am convenit să identificăm împreună modalităţile practice prin care atitudinea constructivă a ţărilor noastre să genereze rezultate pozitive în plan european, a subliniat Victor Negrescu.

    În raport cu aspectele vizând Cadrul Financiar Multianual post-2020, ministrul delegat pentru Afaceri Europene a subliniat importanța unor soluții echilibrate în viitoarele negocieri, care să reflecte atât continuarea finanțării corespunzătoare a politicilor de convergență ale Uniunii, cât și pentru asigurarea unui răspuns coerent al Uniunii la noile provocări. Părțile au reafirmat, în context, susținerea pentru o finanțare substanțială a politicii de coeziune și în viitorul Cadru Financiar Multianual. Dialogul cu partea cehă s-a axat şi pe experiența ţării în exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene și a oportunităților de consolidare a cooperării pe această dimensiune. Astfel, ministrul delegat a prezintat stadiul pregătirilor României în vederea asumării mandatului de Președinție în primul semestru din 2019, precum și etapele ulterioare avute în vedere în acest proces.

    Purtăm un dialog constructiv cu Republica Cehă și cu alți membri ai Uniunii Europene, de natură a aduce plusvaloare în cadrul parteneriatelor existente. Am reiterat dorința țării noastre de a beneficia de experienţa şi de a utiliza exemplele pozitive ale partenerilor care au deținut anterior Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, a menţionat Victor Negrescu.

  • Jurnal românesc – 13.11.2017

    Jurnal românesc – 13.11.2017


    Descoperă şi cunoaşte România este un program pe care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni doreşte să îl continue pe tot parcursul anului 2018, dedicat Centenarului, a declarat, vineri, ministrul Andreea Păstîrnac, la Palatul Parlamentului, unde a avut loc deschiderea celei de-a doua etape a proiectului. Descoperă şi cunoaşte România aduce la Bucureşti aproximativ 100 de tineri din Republica Moldova. Aceştia se vor întâlni, timp de trei zile, cu reprezentanţi ai autorităţilor române. “Cred că prin acest program, practic, ne angrenăm într-un efort pe care îl fac foarte multe state care au comunităţi în afara graniţelor, este un model de mare succes peste tot, este un model care se bazează pe ceea ce este, astăzi, lumea modernă, o lume a interacţiunilor, o lume a vitezei de deplasare, a conexiunilor, a spus ministrul Andreea Păstârnac .



    In sud-estul Romaniei sunt înregistrate peste 16.000 de cazuri de copii rămaşi singuri acasă fără părinţii care şi-au căutat locuri de muncă peste hotare. Aceasta este concluzia unui raport prezentat vineri, la Constanţa, de Organizaţia Salvaţi Copiii, în cadrul dezbaterii Protecţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate – aspecte legale şi bune practici de intervenţie. Sunt lucruri pe care statisticile nu le pot arăta, oricât de dramatice ar fi cifrele: traumele emoţionale, fragilizarea acestor copii nevoiţi să crească cu unul sau, în foarte multe cazuri, cu ambii părinţi prezenţi în viaţa lor doar prin telefon, de la distanţă”, a afirmat preşedintele executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii, Gabriela Alexandrescu. Prin programele dezvoltate de organizatie în judeţul Constanţa, 235 de copii şi reprezentanţii lor au beneficiat de suport psihologic şi educaţional şi peste 14.200 de persoane au beneficiat de informare şi de servicii de consiliere socială prin intermediul caravanelor locale.



    Ambasadorul României în Statele Unite, George Cristian Maior, a făcut, în perioada 7-10 noiembrie, o vizită în statele Oregon şi Washington, care a cuprins întâlniri la nivel economic dedicate atragerii de investiţii americane în România, la nivelul administraţiei locale, a mediului academic şi universitar, dar şi cu reprezentanţi ai comunităţii româno-americane. Ambasadorul a avut o întrevedere cu specialişti în domeniul IT de origine română din cadrul companiei Intel, la unul dintre sediile producătorului american de componente IT din Portland, Oregon. El a apreciat prezenţa Intel în România, la Galaţi şi Timişoara, ca fiind importantă din punct de vedere al volumului activităţii desfăşurate. Ambasadorul George Cristian Maior i-a încurajat pe specialiştii români să menţină o strânsă legătură cu ţara şi să sprijine parteneriatul României cu SUA prin implicarea activă în viaţa comunităţilor din care fac parte.



    Reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Valea Timocului au avut, săptămâna trecută, un dialog faţă în faţă cu parlamentarii români şi reprezentanţi ai autorităţilor locale din judeţul Mehedinţi. Au fost stabilite proiecte culturale şi economice care să-i sprijine în mod direct pe etnicii români din Valea Timocului. Cetăţenia acordată etnicilor români din Serbia este una dintre problemele aduse în discuţie de reprezentanţii delegaţiei. Deputatul PNL Daniel Gheorghe a depus un proiect de lege care prevede posibilitatea ca etnicii români din afara graniţelor să poată solicita cetăţenia română, motivând că acest lucru ar contribui la redresarea tendiţelor demografice negative.


  • Papa Francisc, membru de onoare al Academiei Române

    Papa Francisc, membru de onoare al Academiei Române

    Arhiepiscopia Romano-Catolică București a anunţat acceptul Papei Francisc de a deveni membru de onoare al Academiei Române. O delegație oficială a Academiei Române i-a adresat această invitație Papei Francisc în timpul audienței private acordate de Sfântul Părinte, miercuri, 8 noiembrie, la Vatican.



    “Suveranul Pontif a acceptat din prietenie pentru România înalta onoare oferită de Academia Română, însemnele academice urmând a fi trimise la Sfântul Scaun prin Nunțiatura Apostolică”, precizează comunicatul Arhiepiscopiei.



    Delegația română, condusă de președintele Academiei, acad. Ionel Valentin Vlad, a fost formată din acad. Cristian Hera, acad. Victor Spinei, acad. Bogdan Simionescu și acad. Victor Voicu. Academicienii români au fost însoțiți de ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit al Arhidiecezei Romano-Catolice, membru de onoare al Academiei Române, arată sursa citată.



    Cu ocazia audienței private, delegația Academiei Române i-a oferit Papei Francisc un Album al Academiei, precum și Vechiul Testament — în traducerea lui Nicolae Milescu, prima traducere integrală a textului biblic în limba română, realizată între anii 1661-1668, având ca sursă principală versiunea greacă, Septuaginta.



    Papa Francisc este al doilea Suveran Pontif al Bisericii Catolice ales membru de onoare al Academiei Române, după Ioan Paul al II-lea, devenit membru de onoare al înaltului for de știință și de cultură al țării noastre în anul 2001, se mai arată în comunicatul citat — informează AGERPRES.



    Papa este așteptat să viziteze România în cursul anului viitor. Invitații şi declaraţii oficiale în acest sens au fost făcute de către Președinția Română și Conferința Episcopilor Catolici.

  • Premierul Grindeanu în Croaţia

    Premierul Grindeanu în Croaţia


    Se împlinesc, anul acesta, 25 de ani de relaţii între România şi Croaţia. Sub aceste auspicii a avut loc, luni, vizita la Zagreb a şefului Guvernului de la Bucureşti, Sorin Grindeanu, care a discutat cu oficialii croaţi despre perspectivele de dinamizare a relaţiilor economice şi comerciale şi a colaborării în plan european şi ca aliaţi în NATO. La capitolul economic, premierul Grindeanu a punctat că ambele state dispun de un potenţial uriaş ce trebuie exploatat prin identificarea de noi oportunităţi. În acest spirit a fost, de altfel, semnat un Memorandum de Înţelegere privind cooperarea între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Camera Economică a Republicii Croaţia, urmând ca, în toamna acestui an, să aibă loc, la Bucureşti, un forum economic româno-croat.



    Sorin Grindeanu: “Am exprimat dorinţa de a identifica noi oportunităţi în vederea dinamizării relaţiilor economice dintre România şi Croaţia. Anul trecut, schimburile comerciale dintre România şi Croaţia au fost în jur de 270 de milioane de euro. Potenţialul de creştere este uriaş şi ne dorim să îl valorificăm la maximum.” În cadrul Uniunii Europene, potrivit premierului Sorin Grindeanu, autorităţile de la Bucureşti şi Zagreb trebuie să îşi armonizeze poziţiile pe proiecte comune cum ar fi politica de coeziune, politica agricolă, dar şi în ceea ce priveşte aderarea la Schengen, lucru susţinut de omologul croat, Andrej Plenkovic, a cărui ţară doreşte, asemenea României, să devină membră a spaţiului de liberă circulaţie.



    Din nou, Sorin Grindeanu: “Politica externă română are două componente importante: pe de o parte – întărirea proiectului european, pe de altă parte – Parteneriatul Strategic pe care România îl are cu SUA. Uniunea Europeană are provocări la care trebuie să facem faţă uniţi, pentru că istoria ne arată că împreună am fost mai puternici decât separaţi, iar acest lucru se poate face prin întărirea proiectului european.”



    Alte subiecte abordate în convorbirile premierului Sorin Grindeanu atât cu Andrej Plenkovic, cât şi cu preşedintele Croaţiei, doamna Kolinda Grabar, şi cu preşedintele Parlamentului, Gordan Jandrokovic, au vizat colaborarea în cadrul unor proiecte de protecţia mediului şi de navigaţie. Un exemplu este parteneriatul stabilit între Vukovar şi Constanţa, pentru promovarea celor două oraşe-port ca puncte-cheie în dezvoltarea Strategiei Dunării.



    Nu a fost uitată nici situaţia minorităţii croate din România şi a celei românofone din Croaţia, punţi de legătură în consolidarea cooperării între cele două ţări. Redusă numeric, minoritatea română din Croaţia este dispersată pe întreg teritoriul ţării. Sunt vorbitori ai dialectului istroromân, unul din cele patru ale limbii române. Cum nu există educaţie şi presă în istroromână, autorităţile de la Bucureşti depun eforturi, împreună cu cele de la Zagreb, pentru prezervarea identităţii lor culturale şi lingvistice.


  • Retrospetiva săptămânii 04.06 – 10.06.2017

    Retrospetiva săptămânii 04.06 – 10.06.2017

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, în vizită la Casa Albă

    Săptămâna politică a fost
    dominată de vizita de cinci zile în Statele Unite ale Americii a preşedintelui
    României, Klaus Iohannis. El este primul şef de stat din
    Europa Centrală şi de Est primit de liderul la Casa Albă, Donald Trump, de la
    preluarea mandatului. Punctul central al intregii vizite a fost consolidarea Parteneriatului Strategic dintre Statele Unite şi România,
    în contextul în care se împlinesc 20 de ani de la lansarea sa. Securitatea şi apărarea
    reprezintă o componentă cheie a Parteneriatului Strategic, a spus preşedintele
    Klaus Iohannis cu ocazia unei dezbateri găzduită, la Washington, de Fundaţia
    Heritage, un centru prestigios de analiză şi strategie de politică externă. El
    a amintit că România a alocat 2% din PIB Apărării, ceea ce o face a 6-a ţară
    membră NATO care alocă un procent important pentru securitate. Menţionând
    provocările curente din mediul de securitate internaţional şi regional, şeful
    statului român a indicat necesitatea unei abordări strategice şi coerente,
    dublate de imperativul păstrării unităţii, atât în interiorul UE, cât şi în
    relaţia UE – Statele Unite. El a evidenţiat importanţa deosebită a dimensiunii
    economice a relaţiilor bilaterale româno-americane, precum şi a celor
    interumane si a atras atenţia că includerea României în Programul Visa Waver,
    aşteptată de toţi românii, ar reprezenta un catalizator pentru stimularea
    acestor paliere. În cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu reprezentanţii
    comunităţii de români din Statele Unite, preşedintele Iohannis a exprimat
    aprecierea pentru modul în care aceştia s-au integrat cu succes în societatea
    americană, prin muncă, talent şi onestitate, contribuind considerabil la
    economia americană şi la întărirea Parteneriatului Strategic dintre cele două
    ţări.



    Vizita de lucru la Paris a premierului României, Sorin
    Grindeanu


    Premierul României,
    Sorin Grindeanu, a făcut, în această săptămână, o vizită de două zile la Paris,
    unde s-a întâlnit cu omologul sau francez
    Édouard Philippe. Discutiile au vizat sprijinul Franţei pentru aderarea
    României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. De asemenea,
    agenda a cuprins discuţii despre Parteneriatul Strategic care leagă cele două
    ţări şi consolidarea UE, după Brexit. Sorin Grindeanu: Am mulţumit pentru
    sprijinul pe care Franţa ni-l dă pentru atingerea obiectivului de a deveni
    membru OCDE şi apreciem acest sprijin, un sprijin pe care Franţa l-a dat
    României pe parcursul istoriei. Au fost tot timpul alături de noi şi când am
    dorit, ca să dau cateva exemple, să devenim membri NATO, şi când am devenit
    membri ai UE. E ţara care susţine aderarea Romaniei la OCDE.
    La Paris,
    premierul Grindeanu a participat la ceremonia de aderare a României la Agenţia
    pentru Energie Nucleară, unde a afirmat că integrarea în acest organism
    reprezintă un pas important înainte pentru sectorul nuclear al ţării. Această
    aderare este şi o oportunitate pentru experţii români de a se alătura elitei
    experţilor internaţionali din ţările care deţin cele mai înalte standarde în
    domeniul energiei nucleare, a mai spus Sorin Grindeanu.



    Legea salarizarii unitare, adoptată în Camera Deputaţilor de
    la Bucureşti


    Proiectul legii
    salarizării bugetarilor, promovat de Guvernul de stânga de la Bucureşti, a fost
    adoptat în Camera Deputaţilor. În următorii patru ani, bugetarii au urma să
    primească în medie 56% în plus la salarii, un efort bugetar total de 32 de
    miliarde de lei (7 miliarde de euro) prin care autorităţile încearcă să crească
    nivelul de trai al angajaţilor de la stat. În forma aprobată, legea prevede că,
    de la 1 ianuarie 2018, toţi bugetarii vor avea o creştere a salariului brut cu
    25%, iar de la 1 martie profesorii şi medicii vor primi în plus diferenţa de
    bani promisă. Ministerul Finanţelor a dat asigurări că efortul bugetar este
    sustenabil. Proiectul legii salarizării unitare a provocat deja nemulţumirea
    unor categorii de bugetari. Angajaţii din administraţie, de la Protecţia
    Copilului şi poliţiştii locali au protestat, săptămâna trecută, în Bucureşti şi
    în mai multe oraşe. Sunt nemulţumiri şi ale sindicatelor din educaţie, din
    cauza amânării creşterilor salariale.



    Teatru şi film în Transilvania


    Vineri s-a deschis o
    nouă ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, unul
    de prim rang la nivel internaţional. Aproape 70 de mii de spectatori sunt
    asteptati sa urmăreasca, timp de 10 zile, peste 500 de reprezentatii şi
    evenimente. Tot oraşul Sibiu, dar şi o parte din judeţ se vor transforma în
    spaţii de joc, pe durata festivalului, care va reuni peste 3 mii de artişti şi
    invitaţi. Festivalul de la Sibiu este
    recunoscut pentru atenţia pe care o acordă spectacolelor de stradă. Tot în
    Transilvania, de aceasta data la Cluj-Napoca, continuă, până pe 11
    iunie, a 16-a ediţie a
    Festivalului Internaţional de Film Transilvania – TIFF 2017. Vineri a avut loc
    proiecţia specială a filmului Afacerea Pigot, din
    1981, în prezenţa regizorului şi actorului principal, starul francez Alain Delon. Invitat special la Cluj,
    el va primi premiul pentru întreaga cariera. În vârstă de 81 de ani, Delon împlineşte 6 decenii de la debutul în
    cinematografie. Peste
    1200 de invitaţi români şi străini participă la proiecţiile, concertele,
    atelierele, dezbaterile şi lansările celui mai mare festival românesc de
    profil, la care Radio România este partener media.

  • Vizita preşedintelui României, Klaus Iohanis, în SUA

    Vizita preşedintelui României, Klaus Iohanis, în SUA

    Președintele României, Klaus Iohannis, efectuează în perioada 4-9 iunie, o vizită în Statele Unite ale Americii. El va avea o întrevedere oficială cu Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. Cei doi înalți oficiali vor discuta perspectivele de aprofundare și extindere a Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, pe toate palierele relevante, inclusiv în contextul în care în acest an se împlinesc 20 de ani de la lansarea acestuia. Klaus Iohannis va aborda prioritățile de acțiune în cadrul relației bilaterale și va reconfirma angajamentul ferm al României de a rămâne un aliat predictibil, stabil și de încredere al Statelor Unite.

    Președintele României va participa, în calitate de invitat de onoare, la Forumul Global al organizației American Jewish Committee (AJC), care are peste 110 ani de existență. Cu acest prilej, domnia sa va primi Light Unto the Nations, cea mai înaltă distincție a organizației care se decernează unor șefi de stat sau de guvern în semn de recunoaștere pentru impactul internațional important în domeniul păcii, securității, democrației, promovării valorilor umane. AJC a evidențiat faptul că a hotărât onorarea Președintelui Klaus Iohannis pentru acțiunea sa de lider dedicat întăririi democrației și a statului de drept în România, (…) pentru eforturile sale de a combate anti-semitismul și pentru a aprofunda legăturile dintre România și SUA, precum și între România și Israel.

    Acordarea acestei distincții a mai avut în vedere rolul țării noastre în cadrul Uniunii Europene și al dialogului transatlantic, în menținerea securității regionale și globale, dar și realizările recent încheiatei președinții-în-exercițiu române a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA).

    Distincția va fi prezentată în cadrul Forumului Global, World Leaders Plenary, care se desfășoară în perioada 4-6 iunie, şi la care vor lua parte peste 2.500 de participanți din 70 de țări. Light Unto the Nations a mai fost acordată unor lideri marcanți, cum ar fi Cancelarul german Angela Merkel, Președintele Franței Nicolas Sarkozy, Președintele Statelor Unite ale Americii Bill Clinton, precum și altor șefi de stat din Europa și America Latină.

    Cu ocazia vizitei sale la Washington, președintele Iohannis se va întâlni şi cu reprezentanții comunității de români din SUA.

    sursa: presidency.ro