Tag: Volodimir Zelenski

  • Sprijinul României pentru Ucraina

    Sprijinul României pentru Ucraina

    Asemenea multor personaje de prim-plan ale politicii europene sau americane, trei dintre cei mai importanţi decidenţi politici din România au mers, marţi, la Kiev, pentru a-şi reitera susţinerea fermă faţă de Ucraina invadată de trupele ruse. Premierul şi liderul PNL Nicolae Ciucă, preşedintele Camerei Deputaţilor şi al PSD, Marcel Ciolacu şi ministrul de Externe, diplomatul de carieră neafiliat politic Bogdan Aurescu, le-au spus responsabililor de la Kiev că Bucureştiul e alături de ei şi de poporul ucrainean. Peste 600 de kilometri de frontieră despart România de statul vecin.



    La întâlnirea cu preşedintele Volodimir Zelenski şi cu ceilalţi oficiali ucraineni, premierul Ciucă a prezentat măsurile de sprijin multidimensional pentru Ucraina, inclusiv prin gestionarea celor peste 820 de mii de persoane refugiate care au trecut graniţa cu România. Aceasta a implicat crearea taberelor pentru refugiaţi, reglementarea accesului gratuit la servicii medicale, educaţionale şi de transport, precum şi la piaţa muncii din România.



    Supusă unei blocade maritime de către flota militară rusă, Ucraina are dificultăţi în a-şi realiza exporturile tradiţionale de cereale şi produse de origine animală, iar şeful Executivului a menţionat, ca măsură concretă de sprijin, liberalizarea temporară de către România a transportului rutier de marfă efectuat de operatorii ucraineni, precum şi facilitarea accesului mărfurilor din Ucraina la porturile fluviale şi maritime româneşti.



    România, au spus oficialii veniţi de la Bucureşti, este disponibilă şi interesată să participe substanţial la procesul de reconstrucţie post-conflict a Ucrainei. Vizita lor a cuprins şi localităţile Borodianka şi Irpin (nord), din apropierea capitalei Kiev, însângerate de trupele ruse, care au lăsat în urma lor gropi comune şi cadavre zăcând pe străzi.



    Premierul Nicolae Ciucă a condamnat, din nou, atrocităţile comise de trupele de invazie şi a exprimat sprijinul României pentru derularea unei investigaţii internaţionale care să-i aducă în faţa justiţiei pe cei vinovaţi de crime. “Vizita dumneavoastră este un semnal important şi clar de sprijin pentru Ucraina în războiul împotriva Federaţiei Ruse” – a apreciat preşedintele Zelenski. El afirmă că “o componentă importantă a viitorului european comun va fi protecţia şi dezvoltarea absolută a minorităţilor noastre naţionale – comunitatea ucraineană din România şi comunitatea românească din Ucraina”.



    Şi preşedintele Camerei Deputaţilor de la Bucureşti, Marcel Ciolacu, a subliniat că solidaritatea poporului român cu vecinii săi ucraineni trebuie întărită şi la nivelul minorităţilor. Comunitatea românească din statul vecin însumează peste 400 de mii de oameni, majoritatea concentrați în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești anexate de fosta Uniune Sovietică stalinistă în 1940 și preluate, ca stat succesor, de Ucraina în 1991, odată cu dezintegrarea URSS.






  • Vizită-fulger la Kiev a unor înalţi demnitari români

    Vizită-fulger la Kiev a unor înalţi demnitari români

    Premierul României, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, şi ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, au efectuat o vizită-fulger la Kiev. Prim-ministru a declarat că fost onorat să îl întâlnească pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. L-am asigurat de sprijinul deplin al Românei în eforturile de a opri agresiunea ilegală și imorală a Rusiei, atrocitățile umane și distrugerile materiale suferite de această țară, a spus Ciucă.



    L-am asigurat pe președintele Zelenski că România sprijină, în aceste momente dificile, derularea unei investigații internaționale care să tragă la răspundere pe cei vinovați de comiterea de crime internaționale, inclusiv prin contribuția financiară voluntară recentă, decisă de Guvernul României, către Fondul fiduciar al Curții Penale Internaționale.



    Comunitatea română din Ucraina și cea ucraineană din România sunt veritabile punți de legătură între societățile noastre. Etnicii români sunt buni cetățeni ai Ucrainei. Asigurarea deplină a respectării drepturilor identitare ale etnicilor români, inclusiv a celor lingvistice, va face ca societatea ucraineană să devină mai puternică, a adăugat Nicolae Ciucă. Am transmis președintelui Zelenski că sprijinim aspirațiile Ucrainei de integrare în Uniunea Europeană și l-am felicitat pentru transmiterea răspunsului la prima parte a chestionarului de aderare, a mai spus premierul.



    Nicolae Ciucă a declarat că a răspuns invitației omologului său Denys Shmyhal de a vizita Ucraina în această perioadă de luptă eroică a poporului ucrainean împotriva agresiunii ilegale, nejustificată, neprovocată și declanșată în mod deliberat împotriva unui stat suveran și împotriva populației civile. Am vrut ca prin această vizită să transmit un mesaj puternic de susținere a independenței, suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei, dar și un mesaj de solidaritate din partea Președintelui României, Guvernului, Parlamentului și a fiecărui român, a afirmat premierul.



    Cetățenii ucraineni care au fugit din calea atrocităților comise de Rusia vor găsi sprijin în România, până când vor avea condiții prielnice să se întoarcă acasă, în țara lor. Au fost și sunt bineveniți în casele, bisericile, școlile, adăposturile din România, iar prin măsurile pe care le-am adoptat la nivelul Guvernului, le facilităm tranzitul către și prin România, acces gratuit la servicii medicale și educaționale, precum și la piața muncii. Suntem alături de Ucraina în aceste vremuri dificile, pentru că securitatea Ucrainei înseamnă securitatea europeană și euroatlantică. Lupta Ucrainei este lupta pentru apărarea valorilor și a libertăților noastre comune. Solidaritatea și compasiunea poporului român față de vecinii noștri ucraineni ne oferă un mandat puternic pentru avansa relațiile bilaterale la un nou nivel, a mai spus Nicolae Ciucă.



    I-am transmis omologului Denys Shmyhal că România este profund interesată și angajată să contribuie la eforturile orientate către reconstrucția completă a Ucrainei și suntem pregătiți pentru a discuta în termeni concreți despre acest proces. România condamnă în cei mai duri termeni încălcarea flagrantă de către Rusia a suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei, precum și a obligațiilor sale internaționale, conform dreptului internațional. I-am asigurat pe partenerii noștri din Ucraina că România va continua să depună toate eforturile în plan bilateral și multilateral, în cadrul tuturor organizațiilor internaționale și la toate nivelurile — politic, umanitar, economic și juridic — pentru a se asigura că dreptul internațional și principiile morale sunt din nou respectate, pe deplin, în regiunea noastră greu încercată, a conchis premierul român.



    Vizită-fulger

  • Rusia, sancţionată tră crime di polimu

    Rusia, sancţionată tră crime di polimu

    Imaginile lăhtăroasi cu cufumili a ţivililor di pi geadeili ditu căsăbălu Bucea și ditu alte localități ucrainene adusiră ună nauă dalgă di stepsuri contra ali Rusie. Tru ună intervenţie tru Consiliul di Securitate a Naţiunilor Unite, liderul di Kiev, Volodimir Zelenski, spusi că Moscova lipseaşti s’da giueapi tră crimile di polimu fapti di forţile a llei tru Ucraina. El lugurseaşti că Rusia lipseaşti s’hibă eliminată ditu Consiliul di Securitate ică aestu lipseaşti s’hibă dizolvat, di itia că nu ş-tiñiseaşti scupolu ta s’asiguripsească securitatea. Rusia, ca membru permanentu, poate s’ambudyiusească pritu veto iţi apofasi a Consiliului di Securitate, nica şi aţeali ţi u mutrescu.



    Ca apandisi, Kremlinul etichetă stepsurli mutrinda executarea a ţivililor la Bucea ca hiinda ună nibună nscenare. După ună muabeti cu prezidentulu ucrainean Volodimir Zelenski, prezidenta a Comisiillei Europene, Ursula von der Leyen, declară că “autorllii aluştor crime lăhtăroasi lipseaşti s’hibă pidipsiţˮ. “UE thimilliusi ună parei di anchetă comună cu Ucraina, tră s-adună dovedz şi s-ancheteadză crimili di polimu şi crimili contra a umanitatilleiˮ, spusi Ursula von der Leyen. Ea adăvgă că suntu tru dizvărteari negocieri anamisa di Eurojust, agenţia di cooperare judiciară a UE, și Curtea Penală Internaţională, tră ş-adună forţele şi deapoa aesta ditu soni s’ndrupască parei di anchetă comune. Di altă parti, Curtea Penală Internațională ancheteadză, ditu 3 di marţu, stepsurli di crime di polimu tru Ucraina.



    Tru aestu kiro, statele occidentale ndregu noi sancţiuni ca apandisi la crimele fapti di armata ali Rusie, iara ma multe văsilii apufusiră s’expulzeadză diplomaţ ruşi. România, tu arada a llei, declară, marță, “personae non gratae” dzaţi reprezentanţă a Ambasadăllei Federaţillei Ruse di la Bucureşti. Apofasea fu dimăndată ambasadorlui Moscovăllei la Bucureşti, Valeri Kuzmin, cari fu convocat la sediul a ministerului di Externe, ditu dispoziţia a ministrului Bogdan Aurescu. Uidisitu cu documentulu, activităţle şi acţiunile aluştor persoane contravin pruviderlor Convenţiei di la Viena, ditu 1961, mutrinda relaţiile diplomatiţi. Uidisitu cu MAE, apofasea easti ună apandisi la crimele lăhtăroasi aflati la Bucha şi tru alte localităţ ditu Ucraina, “tră cari giueapea lipseaşti s-u da Rusia”.



    Tut marță, Uniunea Europeană dimăndă că diclară indizirabili 19 diplomaţi ruşi tră “angrenarea tru activităţ contrary a statutului a lor diplomaticˮ şi lă căftă s’fugă ditu văsilia-nicukiră, Belgia. Uniunea cundille că lo apofasea şi ca protestu după alancearea a informaţiilor mutrinda crimele fapti tu căsăbadz ucraineañi, după invazia rusă ahurhită tru 24 şcurtu. Tru dzălili ditu soni, ma multe văsilii europeani cum Franța, Germania, Belgia, Italia, Spania expulzară diplomaț ruși, marcânda ună nauă aspărdzeari a ligăturloru cu Moscova, după ţi eara aflati masacrili imputate a forţilor ruse ningă Kiev.



    Autor: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala






































































  • Rusia, sancţionată pentru crime de război

    Rusia, sancţionată pentru crime de război

    Imaginile sumbre cu cadavrele civililor de pe străzile din orașul Bucea și din alte localități ucrainene au provocat un nou val de acuzații la adresa Rusiei. Într-o intervenţie în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a afirmat că Moscova trebuie să fie trasă la răspundere pentru crimele de război comise de forţele sale în Ucraina. El consideră că Rusia trebuie să fie eliminată din Consiliul de Securitate sau acesta ar trebui dizolvat, întrucât nu-şi îndeplineşte menirea de a garanta securitatea. Rusia, ca membru permanent, poate bloca prin veto orice decizie a Consiliului de Securitate, inclusiv cele care o vizează.


    În replică, Kremlinul a etichetat acuzaţiile privind executarea civililor la Bucea drept o monstruoasă înscenare. După o discuţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că autorii acestor crime odioase nu trebuie să rămână nepedepsiţiˮ. UE a înfiinţat o echipă de anchetă comună cu Ucraina, pentru a aduna dovezi şi a ancheta asupra crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţiiˮ, a anunțat Ursula von der Leyen. Ea a adăugat că sunt în curs negocieri între Eurojust, agenţia de cooperare judiciară a UE, și Curtea Penală Internaţională, pentru a-şi uni forţele şi pentru ca aceasta din urmăsă se ralieze echipei de anchetă comune. De altfel, Curtea Penală Internațională anchetează, din 3 martie, acuzaţiile de crime de război în Ucraina.


    Între timp, statele occidentale pregătesc noi sancţiuni ca răspuns la crimele armatei Rusiei, iar mai multe ţări au decis să expulzeze diplomaţi ruşi. România, la rândul ei, a declarat, marți, personae non gratae zece reprezentanţi ai Ambasadei Federaţiei Ruse de la Bucureşti. Decizia a fost comunicată ambasadorului Moscovei la Bucureşti, Valeri Kuzmin, care a fost convocat la sediul ministerului de Externe, din dispoziţia ministrului Bogdan Aurescu. Potrivit documentului, activităţile şi acţiunile acestor persoane contravin prevederilor Convenţiei de la Viena, din 1961, privind relaţiile diplomatice. Potrivit MAE, decizia reprezintă un răspuns la crimele odioase descoperite la Bucha şi în alte localităţi din Ucraina, pentru care răspunderea aparţine Rusiei.


    Tot marți, Uniunea Europeană a anunţat că a declarat indezirabili 19 diplomaţi ruşi pentru angrenarea în activităţi contrare statutului lor diplomaticˮ şi le-a cerut să părăsească ţara-gazdă, Belgia. Uniunea a precizat că a luat decizia şi ca protest după apariţia informaţiilor privind crimele comise în oraşe ucrainene, după invazia rusă începută în 24 februarie. În ultimele zile, mai multe ţări europene precum Franța, Germania, Belgia, Italia, Spania au expulzat diplomați ruși, marcând o nouă degradare a relaţiilor cu Moscova, după descoperirea masacrelor imputate forţelor ruse lângă Kiev.

  • Zborlu ţănutu di prezidentulu Zelenski tru Parlamentul a Româniillei

    Zborlu ţănutu di prezidentulu Zelenski tru Parlamentul a Româniillei

    Di la invazia niprovocată și paranomu ali Rusie tru Ucraina, tu 24 şcurtu, liderul di la Kiev, Volodimir Zelenski, avu intervenţii video tru Parlamentele ditu Marea Britanie, Canada, Statele Unite, Germania, Italia, Israel și Polonia ică tru Parlamentul European ili tru cadrul a summitului NATO, ditu marţu, di la Bruxelles. Luni, vini arada a reprezentanțălor a Româniillei tru Legislativ s’ascultă pledoaria ti dănăsearea-a polimlui, pritu videoconferință, a prezidentului Zelenski, la şcurtu kiro după ţi aestu eara dusu s’veadă Bucea, ningă Kiev – teatru a născăntoru atrocităţ atribuite rușilor ţi adusiră consternare și reacții di condamnare susto tru tută lumea. Dimi, ninti di mesajlu adresat di prezidintulu ali Ucraină tră parlamentarlli români, pi panoul central ditu sala di plen s’dizvărtiră imagini cu fănicadzlli a polimlui: cufumi pi geadei, casi asparti, groki comune…



    Tru zborlu a lui, prezidentulu Zelenski feaţi ună paralelă anamisa di fostul regim comunist dictatorial al Nicolae Ceauşescu, thimilliusitu pi intimidare şi represiune, şi aţelu ditu Rusia, ʺinadicvatʺ, ʺcari kiru iţi ligătură cu realitateaʺ, ʺetimu s’curbănipsească miliuñi di sufliti, tră ş-bagă tu practico idheili nibuneşti.ʺ Emu, tru aesti condiții, Volodimir Zelenski căftă un embargo total contra ali Rusie, spunănda că Uniunea Europeană lipseaşti s-u-priveadză Moscova di iţi resurse economice şi financiare, tră s-u căndăsească, aesta turlie, s’caftă iriñea cu Ucraina şi cu tută Europa. Di itia că, tru opinia a lidirului di la Kiev, Ucraina nu easti aţelu ditu soni scupo a agresiunillei ruseşti, ditu ditu văsilia a lui până tru Republica Moldova viţină, majoritar românofonă, hiinda maş ună jgllioată. ʺTru aistu kiro, pi teritoriul ali Ucraină s’apufuseaşti mira tră tută Europa Centrală şi regiunea ali Âmarea Lae.ʺ – spusi Volodimir Zelenski, uidisitu cu atea ţi va s’dzăcă căţe ʺcathi politician a lumillei dimocratiţi lipseaşti s’ndrupască sumu iţi turlie Ucraina cu armamentʺ, iara ʺmilitarlli ruşi [lipseaşti] s’da giueapi dinintea a omlui tră infracţiunile ţi li feaţiră pi teritoriili aputrusiti ali Ucraina.ʺ



    Prezidentulu Zelenski haristusi a poporului român tră agiutorul dat a concetățenilor a lui arifugiaţi și easti căndăsitu că România va s’llia partici la znuearea ali Ucraina dupu polimu. Iar, când situaţia va s’da cali – diclară el – va ta s’aibă unu dialog cu Bucureștiul ti protecţia a comunitatillei ucrainene ditu România și a aţillei româneşti ditu Ucraina. ʺ ăndăsitu că, aşi cum noi avem ngătanu ti cetăţeañilli a dumniillei a voastri, idyea va s’aveţ ngătanu şi dumnillili a voastri di cetăţenii di etnie română.ʺ – cundille premierul Nicolae Ciucă, cari eara vinitu tru Parlamentu ta s’avdă zborlu al Volodimir Zelenski. Prezidintulu a Camerăllei a Diputațlor, Marcel Ciolacu, adusi aminti că etniţ români alumtă, tru aesti dzăli, tră libirtatea a văsiliillei tru cari băneadză şi tru cari ş’crescu cilimeañilli, aţea ţi reprezintă nai ma sinceră expresie a ligăturillei ahăndusiti româno-ucrainene. Easti inadmisibil ţi s’faţi tru Ucraina şi avem avemu borgea s’lomu meatri – spusi și prezidintulu a Senatului, Florin Cîţu.



    Autor: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala






































































  • Discursul preşedintelui Zelenski în Parlamentul României

    Discursul preşedintelui Zelenski în Parlamentul României

    De la invazia neprovocată și ilegală a Rusiei în Ucraina,
    pe 24 februarie, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a avut intervenţii
    video în Parlamentele din Marea Britanie, Canada, Statele Unite, Germania,
    Italia, Israel și Polonia ori în Parlamentul European sau în cadrul summitului
    NATO, din martie, de la Bruxelles. Luni, a venit rândul reprezentanților
    României în Legislativ să asculte pledoaria la încetarea războiului, prin
    videoconferință, a președintelui Zelenski, la scurt timp după ce acesta
    vizitase Bucea, lângă Kiev – teatru al unor atrocităţi atribuite rușilor ce au
    suscitat consternare și reacții de condamnare fermă în întreaga lume. De
    altfel, înaintea mesajului adresat de preşedintele Ucrainei parlamentarilor
    români, pe panoul central din sala de plen au rulat imagini cu ororile
    războiului: cadavre pe străzi, clădiri distruse, gropi comune…

    În discursul
    său, președintele Zelenski a făcut o paralelă între fostul regim comunist
    dictatorial al lui Nicolae Ceauşescu, bazat pe intimidare şi represiune, şi cel
    din Rusia, ʺinadecvatʺ, ʺcare a pierdut orice legătură cu realitateaʺ, ʺdispus
    să sacrifice milioane de vieţi, pentru a-şi realiza ideile nebuneşti.ʺ Or, în aceste condiții, Volodimir Zelenski a
    cerut un embargo total împotriva Rusiei, afirmând că Uniunea
    Europeană trebuie să priveze Moscova de orice resurse economice şi financiare,
    pentru a o determina, astfel, să caute pacea cu Ucraina şi cu toată Europa.
    Căci, în opinia liderului de la Kiev, Ucraina nu este ultima ţintă a agresiunii
    ruseşti, din țara sa până în Republica Moldova vecină, majoritar românofonă,
    fiind doar un pas. ʺÎn prezent, pe teritoriul Ucrainei se decide soarta întregii
    Europe Centrale şi a regiunii Mării Negre.ʺ – a spus Volodimir Zelenski,
    potrivit căruia ʺfiecare politician al lumii democratice trebuie să susţină sub
    orice formă Ucraina cu armamentʺ, iar ʺmilitari ruşi [trebuie] să răspundă în
    faţa legii pentru infracţiunile comise pe teritoriile ocupate ale Ucrainei.ʺ

    Președintele
    Zelenski a mulțumit poporului român pentru ajutorul acordat concetățenilor săi
    refugiaţi și s-a declarat convins că România va participa la refacerea Ucrainei
    după război. Iar, când situaţia o va permite – a declarat el – va dori să aibă
    un dialog cu Bucureștiul despre protecţia comunității ucrainene din România și
    a celei româneşti din Ucraina. ʺSunt convins că, aşa cum noi avem grijă de
    cetăţenii dumneavoastră, la fel veţi avea grijă şi dumneavoastră grijă de
    cetăţenii de etnie română.ʺ – a punctat premierul Nicolae Ciucă, care a asistat
    în Parlament la discursul lui Volodimir Zelenski. Președintele Camerei
    Deputaților, Marcel Ciolacu, a amintit că etnici români luptă, în aceste zile,
    pentru libertatea ţării în care trăiesc şi în care îşi cresc copiii, ceea ce
    reprezintă cea mai sinceră expresie a legăturii profunde româno-ucrainene. Este
    inadmisibil ce se întâmplă în Ucraina şi avem datoria de a nu rămâne pasivi – a
    afirmat și președintele Senatului, Florin Cîţu.


  • Jurnal Românesc – 05.04.2022

    Jurnal Românesc – 05.04.2022

    Preşedintele
    Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că, de îndată ce situaţia o va
    permite, îşi doreşte să iniţieze un dialog asupra unui acord
    atotcuprinzător, care să garanteze protecţia absolută şi dezvoltarea
    comunităţii ucrainene din România şi a comunităţii române din Ucraina. Într-un
    discurs susţinut în plenul Parlamentului de la Bucureşti, Zelenski şi-a
    exprimat recunoştinţa faţă de români pentru modul în care i-au primit pe
    refugiaţii ucraineni. El a afirmat că această asistenţă, oferită într-o
    situaţie extremă, precum şi bunăvoinţa de care au dat dovadă românii au devenit
    o bază a unei şi mai mari apropieri între cele două ţări. La rândul
    lor, prim-ministrul Nicolae Ciucă şi şefii celor două camere ale Legislativului
    au condamnat invazia nejustificată, ilegală şi neprovocată a Rusiei
    în Ucraina şi atrocităţile de care armata rusă este acuzată. Gândul meu
    se îndreaptă şi către etnicii români din Cernăuţi, Odesa, de pe tot cuprinsul
    Ucrainei, a spus preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu. El a
    arătat că românii din Ucraina luptă pentru libertatea ţării în care trăiesc şi
    a apreciat că tocmai acest lucru reprezintă cea mai sinceră expresie a
    legăturii profunde dintre cele două state. Aproximativ 410.000 de etnici
    români trăiesc în Ucraina, în regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.




    190 de propuneri
    de proiecte elaborate de asociaţiile de români din străinătate au fost
    transmise, până la 31 martie, în vederea obţinerii de finanţări nerambursabile,
    a anunţat Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Cele mai multe
    solicitări de finanțare vizează domeniile Educație și Cultură. Prin
    programul anual de finanțări nerambursabile ne dorim să susținem comunitățile
    românești din afara granițelor. DRP continuă să fie alături de românii de
    pretutindeni, a declarat secretarul de stat Gheorghe Cârciu. Acesta a
    spus că instituţia a început prima etapă a sesiunii de evaluare pentru
    proiectele a căror perioadă de implementare se întinde pe parcursul întregului
    an 2022 și pentru care perioada de depunere s-a încheiat la 31 martie. Sesiunea
    de depunere a cererilor de finanțare rămâne însă deschisă până la 30 iunie.
    Ghidul de finanțare nerambursabilă și documentația necesară depunerii dosarelor
    pot fi consultate pe site-ul Departamentului, dprp.gov.ro.




    Institutul
    Cultural Român de la Tel Aviv organizează un nou eveniment din seria
    Pagini de istorie dedicat Muzeului virtual al evreilor originari
    din România, un proiect dezvoltat cu ajutorul mai multor specialiști din
    România și Israel. Prezentarea va avea loc la 6 aprilie, la sediul ICR Tel
    Aviv, în prezenţa unor personalităţi culturale și academice implicate în
    proiect, precum curatorul și fondatorul muzeului, doctorul Natalia Berger,
    fostul ministru de Interne israelian şi membru în Knesset, Avraham Poraz,
    Consulul onorific al României în Israel, Richard Armon și cercetătorul român
    Gina Pană, care va avea o interveţie video. Muzeul virtual al evreilor originari
    din România este o inițiativă culturală și educațională non-profit, al cărei
    scop principal este de a documenta și relata istoria evreilor români. Acesta va
    include o expoziție despre istoria și cultura evreilor români, expoziții pe
    teme adiacente, precum și o arhivă de fotografii, filme și muzică, toate în
    format digital. Întâlnirea de la ICR Tel Aviv va începe la ora 18.00 şi va fi
    transmisă în direct pe canalul de YouTube al institutului.




    Expoziția
    Perpetuum Studio a pictorului Dumitru Gorzo, român rezident la New
    York, este deschisă până pe 7 aprilie în cinci spaţii din Râmnicu Vâlcea.
    Galeria SUB-sol și curtea interioară a Muzeului de Artă gazduiesc
    lucrări de pictură realizate cu materiale neconvenționale, precum și obiecte
    artistice cu totul inedite, în vreme ce Galeriile Pasaj 1,
    Pasaj 2 și holul dintre acestea sunt destinate desfășurării unui
    atelier de pictură, sculptură şi de intervenții pe diferite tipuri de
    materiale. Timp de două săptămâni, Gorzo a lucrat la vedere, iar lucrările
    realizate sunt expuse în cele două galerii. Unul dintre cei mai proeminenți
    artiști români contemporani, Dumitru Gorzo s-a născut la Ieud, județul
    Maramureș, în 1975. A absolvit secția de pictură a Universității Naționale de
    Arte din București şi este membru fondator al grupului Rostopasca.
    În prezent trăiește și activează, alternativ, la București și la New York.
    Expoziția Perpetuum Studio este organizată de Muzeul Județean
    Aurelian Sacerdoțeanu din Râmnicu Vâlcea cu sprijinul Uniunii
    Artiștilor Plastici din România.


  • 29.03.2022 (mise à jour)

    29.03.2022 (mise à jour)

    Conversation – Le président roumain, Klaus Iohannis, a eu mardi, une conversation
    téléphonique avec son homologue ukrainien Volodymyr Zelensky, sur la situation
    critique en Ukraine voisine. « La Roumanie continuera à s’occuper de tout
    citoyen ukrainien qui entre sur son territoire », a déclaré le président
    roumain, sur Twitter. Il a ajouté que plus de 125 camions remplis d’aides
    humanitaires, des ambulances et des véhicules de sapeurs -pompiers offerts par les
    pays européens, y compris par la Roumanie étaient arrivés en Ukraine par le
    biais du centre logistique humanitaire de Suceava, dans le nord-est. A son
    tour, le leader ukrainien a raconté à son homologue de Bucarest les crimes de
    guerre des soldats russes contre les civils ukrainiens. Les présidents Iohannis et Zelensky ont déjà
    discuté par téléphone le 24 février et le 13 mars. Le chef de l’Etat roumain a
    assuré son homologue ukrainien de tout l’appui de la Roumanie, tant au niveau
    bilatéral que dans le cadre de l’UE.




















    Commissaire
    – On ne saurait quantifier encore les effets de la guerre en Ukraine sur
    l’économie européenne, mais il est évident que les prévisions de croissance
    économique, aussi bien au sein de l’UE qu’en Roumanie, doivent être révisées à
    la baisse. C’est ce qu’a affirmé mardi, le commissaire européen à l’Economie,
    Paolo Gentiloni, présent à Bucarest pour participer à une conférence organisée
    par la publication L’Economist. A son tour, le ministre roumain des Finances,
    Adrian Câciu, a annoncé que la Roumanie a obtenu auprès de Bruxelles une
    flexibilité des moyens d’utilisation des fonds communautaires de sorte que 70 à
    80% des nouvelles mesures de soutien du pouvoir d’achat des Roumains soient
    financées du budget européen. Lors d’une entrevue avec le responsable européen,
    le premier ministre roumain, Nicolae Ciuca, a fait savoir que la Roumanie, en
    tant que membre de l’UE et de l’OTAN,
    était un pays sûr, ce qui représentait une garantie pour la sécurité des
    affaires et des investissements. Les deux dignitaires ont examiné aussi les
    effets de la guerre en Ukraine sur l’économie. A cette occasion, Nicolae Ciuca
    a présenté les efforts déployés par Bucarest pour gérer le flux de réfugiés
    ukrainiens et la solidarité des Roumains envers le peuple ukrainien en proie à
    la guerre.














    Réfugiés
    – Les ministres européens de l’Intérieur ont approuvé lundi un plan visant une
    meilleure coordination dans le cas des réfugiés de guerre ukrainiens. La
    commissaire européenne aux affaires intérieures, Ylva Johansson, a annoncé que
    jusqu’ici 3,8 millions d’Ukrainiens ont quitté le pays, principalement des
    femmes, des enfants et des personnes âgées. Les Etats membres ont demandé à la
    Commission des fonds supplémentaires pour gérer le problème des réfugiés et
    l’exécutif européen a annoncé déjà son intention d’élaborer une aide
    supplémentaire. Les ministres de l’intérieur de l’UE ont décidé de lancer une
    plateforme européenne pour enregistrer les réfugiés qui arrivent dans les Etats
    membres et font la demande de protection temporaire. Ce qui plus est, les
    responsables européens ont décidé d’un règlement commun visant l’accueil et le
    soutien accordé aux enfants, y compris aux mineurs non-accompagnés, ainsi que
    d’un plan contre la traite des personnes. Dans ce contexte, la Roumanie
    poursuit ses actions visant à appuyer les réfugiés ukrainiens et les autorités
    de Kiev. Depuis le début de la guerre, plus de 570 mille citoyens ukrainiens
    sont entrés en Roumanie, dont la vaste majorité a seulement transité notre
    pays. Quelque 4 300 réfugiés ont fait des demandes d’asile en Roumanie.


    Visite
    – En visite aux Etats-Unis, le chef du Sénat roumain, Florin Cîtu, a rencontré
    la présidente de la Chambre des Représentants, Nancy Pelosi. Les deux
    responsables politiques ont discuté du rôle de la Roumanie au sein de l’Otan,
    de la consolidation des capacités roumaines de défense et du programme de
    suppression des visas, Visa Waiver. Lundi, Cîtu a eu des pourparlers avec le
    leader des républicains de la Chambre des Représentants, Kevin McCarthy, au
    sujet de la majoration à 2,5% du PIB du budget alloué par Bucarest à la défense.
    Autres thèmes abordés : la nécessité d’un durcissement des sanctions
    contre la Russie et le stade des projets de sécurité énergétique déroulés par
    la Roumanie. A la tête d’une délégation parlementaire, Florin Cîtu fait une
    visite de travail à Washington jusqu’au 30 mars.
















    Covid
    – 4 276 nouveaux cas de Covid 19 ont été confirmés en 24 heures en Roumanie,
    ont annoncé mardi les autorités de Bucarest. C’est une hausse de 2 325 cas par
    rapport à lundi. Un peu plus de 2 700 malades de covid sont actuellement
    hospitalisés, dont 400 dans des unités de soins intensifs. 45 décès ont également été rapportés, dont un
    antérieur à cet intervalle. Le ministre de la Santé, Alexandru Rafila, a affirmé qu’un retour à la
    normale dans les hôpitaux qui soignent des malades de Covid 19 devrait se
    réaliser progressivement d’ici le 30
    septembre.






















    Météo
    – En Roumanie, il continuera à faire beau et particulièrement chaud pour cette
    fin mars. Mercredi, les températures iront de 15 à 25 degrés. A Bucarest, nous
    auront un peu de vent et 24 degrés.



  • Klaus Iohannis a discutat cu  Volodimir Zelenski despre situaţia critică din Ucraina

    Klaus Iohannis a discutat cu Volodimir Zelenski despre situaţia critică din Ucraina


    Preşedintele României, Klaus
    Iohannis, a discutat, marţi, la
    telefon, cu omologul său, Volodimir Zelenski, despre situaţia critică
    din Ucraina vecina.


    România va continua să aibă grijă de fiecare cetăţean al
    Ucrainei care ajunge în România
    , a scris şeful statului, pe Twitter.

    El a
    adăugat că peste 125 de camioane cu ajutoare, ambulanţe şi maşini de pompieri
    din partea României şi a altor state membre ale Uniunii Europene au ajuns în
    Ucraina, prin hub-ul umanitar din Suceava.


    Preşedintele Klaus
    Iohannis a mai discutat la telefon cu omologul ucrainean pe 24 februarie şi pe
    13 martie. În aceste discuţii, şeful statului l-a asigurat pe preşedintele
    ucrainean de întregul sprijin al României, atât la nivel bilateral, cât şi în
    cadrul UE.

  • Jurnal românesc – 29.03.2022

    Jurnal românesc – 29.03.2022

    Preşedintele
    Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că își dorește să semneze un acord
    pentru protejarea limbilor minorităților naționale. Sunt interesat de un astfel de acord, vreau
    să-l semnez cu toate țările vecine. Mă interesează Rusia, Ungaria,
    Polonia, România – avem multe probleme istorice nerezolvate. Avem multe
    minorități, etnii, iar acest acord va fi suficient pentru a respecta anumite
    limbi din interiorul țării noastre. Prin semnarea unui astfel de acord, sunt sigur
    că problema limbii va fi rezolvată, va fi scoasă de pe ordinea de zi
    , a
    spus Zelenski într-un interviu acordat mass-mediei ruseşti, a cărui difuzare a
    fost însă blocată de autorităţile de la Moscova. Europarlamentarul român Eugen
    Tomac a punctat faptul că este pentru prima dacă când Ucraina vine cu o
    asemenea abordare. Zelenski a declarat (…) că îşi doreşte să semneze un
    acord cu România pentru protejarea limbii române în statul vecin, în semn de
    respect faţă de minoritatea română. Este pentru prima dată când Ucraina vine cu
    o asemenea abordare, în condiţiile în care românii constituie a doua minoritate
    naţională, iar această temă a fost cel mai tensionat subiect din agenda
    bilaterală,
    a scris eurodeputatul pe Facebook. Aproximativ 410.000 de
    etnici români trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile Transcarpatia,
    Cernăuţi şi Odesa şi formează a treia etnie din statul vecin după ucraineni şi
    ruşi.




    Artişti români,
    din ţară sau stabiliţi în diaspora, cât şi creatori străini din Germania,
    Spania, Danemarca, Norvegia, Singapore, Marea Britanie şi Portugalia, vor
    participa la evenimentul Incantatio Mundi, expoziţia centrală a celei de-a doua
    ediţii a Romanian Creative Week, eveniment programat la Iaşi în perioada 20 -
    30 mai. Manifestarea va avea loc la Baia Turcească şi la Grădina Botanică din
    Iaşi, ambele monumente istorice construite în secolul 19. Printre artiştii
    români din străinătate, participanţi la expoziţie, se numără Mircea Anghel,
    stabilit în Portugalia, Dinu Bodiciu, designer român care îşi împarte viaţa
    între Singapore şi Marea Britanie, Daniel Munteanu, artist vizual care are
    studioul în Danemarca şi Ioana Vreme Moser, artistă româncă stabilită la
    Berlin, specializată în domeniul audio-vizual. Romanian Creative Week este
    organizat de Federaţia Patronatelor din Industriile Creative, entitate
    înfiinţată la Iaşi, în 2011. Până în prezent, Federaţia a iniţiat peste 50 de
    acţiuni de promovare naţională şi internaţională a industriilor creative
    româneşti.




    Studenţii români
    Alexandra Bocîrnea, Mădălina Aldea şi Flavius Hosu reprezintă România în cadrul
    Expo 2020 Dubai, ce are loc în Emiratele Arabe Unite. La expoziţia mondială, ce
    are ca temă Conectarea minţilor, Crearea viitorului, participă 191
    de ţări, între care şi România. Alexandra Bocîrnea şi Mădălina Aldea sunt
    studente la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, de la
    Universitatea Transilvania din Braşov, iar în cadrul expoziţiei desfăşoară
    ateliere de creaţie cu tematică pascală, sub îndrumarea profesorului
    conferenţiar Indreica Simona. De asemenea, acestea le vorbesc vizitatorilor
    despre tradiţiile pascale româneşti. Alexandra Bocîrnea a precizat că la
    ateliere participă zilnic aproximativ 100 de persoane, copii şi adulţi din ţări
    precum India, Pakistan, Iran, Emiratele Arabe Unite, Franţa, Danemarca, Suedia,
    Statele Unite sau Italia. La rândul său, Flavius Hosu, student la Facultatea de
    Muzică din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov, susţine zilnic
    recitaluri din repertoriul marilor compozitori de jazz în cadrul pavilionului
    expoziţional al României. Expo 2020 Dubai a început la 1 octombrie şi se va
    încheia la 31 martie.




    Pianista Ramona
    Horvath și contrabasistul Nicolas Rageau susţin, la 30 martie, un concert la
    Teatrul Institutului Francez din Madrid, cu ocazia Zilei Internaţionale a
    Francofoniei. Intitulat Impresii de călătorie de jazz, recitalul se
    dorește a fi o călătorie muzicală în care accentul va fi pus pe creațiile
    compozitorilor George Enescu, Claude Debussy, Maurice Ravel, Éric Satie,
    Gabriel Fauré, Duke Ellington și Billy Strayhorn. Institutul Cultural Român de
    la Madrid, co-organizator al evenimentului, transmite că proiectul va avea loc
    sub egida Festivalului Zilele Pianului de la Madrid și coincide cu Ziua Mondială
    a Pianului, marcată în a 88-a zi a anului, cifră care corespunde numărului de
    clape ale instrumentului. Francofonia
    este sărbătorită, anual, la 20 martie. Peste 300 de milioane de oameni vorbesc
    franceza în lume. România a devenit membră cu drepturi depline a
    Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei în 1993, iar în perioada 28-29
    septembrie 2006 a găzduit la Bucureşti al 11-lea Summit al Francofoniei.


  • Ukraine, dernières évolutions

    Ukraine, dernières évolutions

    La crise humanitaire dans les villes ukrainiennes assiégées par l’armée russe
    ne cesse de s’approfondir. Selon les autorités locales, la plupart de la ville
    de Marioupol a été détruite par les bombardements. On ne connaît pas le nombre
    exact des victimes, mais les estimations font état de quelque milliers de
    civils qui ont perdu la vie. Ceux qui restent n’ont pas accès à l’eau potable,
    ni aux médicaments, à l’électricité ou au chauffage. 100 000 personnes
    souhaitent quitter Marioupol, affirment les autorités de Kiev. Plusieurs
    tentatives d’ouvrir des couloirs humanitaires ont été vouées à l’échec, vu que
    le cessez-le-feu n’a pas été respecté. Les autorités ukrainiennes parlent aussi
    d’une catastrophe humanitaire à Kherson, ville conquise par les Russes qui y
    auraient imposé un blocus. Du coup, la population de cette ville ne peut plus
    être approvisionnée. Des responsables ukrainiens ont annoncé que les forces
    russes ont bombardé et détruit un pont dans la ville clôturée de Tchernigov,
    utilisé pour permettre aux civils de partir et à l’aide humanitaire d’arriver.
    Il traversait la rivière Desna et reliait la ville à la capitale du pays, Kiev.
    Entre temps, qualifiées par l’Ukraine de difficiles et par la Russie de lentes
    et dépourvues de la consistance espérée, les négociations de paix stagnent. Mercredi,
    dans un discours adressé au Parlement français, en visioconférence, Volodimir
    Zelenski a appelé les pays européens à intensifier leurs efforts pour défendre
    la liberté commune et pour forcer la Russie à faire la paix. Mercredi encore, lors d’une allocution devant
    le parlement de Tokyo, le président ukrainien a appelé le Japon à accroître la
    pression des sanctions imposées à la Russie à travers la mise en place d’un
    embargo commercial sur les produits russes. Pour rappel, dans son message au
    Congrès américain, au Bundestag de Berlin, à la Knesset israélienne et au
    Législatif de Rome, Volodymyr Zelensky a demandé aux hommes politiques du monde
    à s’impliquer pour arrêter la guerre qui est en train ravager son pays.







  • La guerre en Ukraine, dernières évolutions

    La guerre en Ukraine, dernières évolutions

    Réuni mardi en séance plénière extraordinaire consacrée à la situation en
    Ukraine, le Parlement européen a adopté une résolution par laquelle, il invite
    les institutions de l’UE à agir en sorte que l’Ukraine se voit accorder le
    statut de pays candidat à l’Union ». Le document condamne avec la plus
    grande fermeté l’invasion illégale de l’Ukraine par la Russie et exige que le
    Kremlin mette fin à toutes les activités militaires dans le pays. Les députés
    rejettent catégoriquement la rhétorique russe fondée sur la menace voilée
    d’un recours aux armes de destruction massive, tout en rappelant à la
    Russie ses obligations internationales et en mettant en garde contre les dangers
    d’une escalade nucléaire du conflit. En outre, ils invitent la Commission
    européenne et les États membres de l’UE à fournir une aide humanitaire
    d’urgence supplémentaire à l’Ukraine en coopération avec les agences
    humanitaires des Nations unies et d’autres organisations internationales
    partenaires. Présent à la réunion, le chef du Conseil européen, Charles Michel,
    a précisé que Bruxelles devra examiner attentivement la demande de Kiev. A son
    tour, la cheffe de la CE, Ursula von der Leyen, a déclaré qu’il reste un long
    chemin à parcourir à l’Ukraine avant d’intégrer l’UE.Le
    président ukrainien Volodimir Zelenski a exhorté mardi l’Union européenne à
    prouver qu’elle se tenait aux côtés de son pays face à l’offensive de la Russie
    et a demandé au Parlement européen, de faire preuve de solidarité avec
    l’Ukraine et de soutenir son intégration au sein de la communauté européenne.
    Pour sa part, le Ministère russe de la Défense a annoncé poursuivre son
    offensive en Ukraine jusqu’à ce que ses objectifs soient atteints. Le ministère
    a invoqué la démilitarisation et la dénazification de
    l’Ukraine, affirmant que l’armée russe n’occupe pas l’Ukraine et
    que l’Occident cherche à utiliser le peuple ukrainien contre Moscou.
    Mardi, les forces russes ont poursuivi leurs attaques sur les principales
    villes ukrainiennes : Kiev, Kharkiv et Marioupol. Moscou a annoncé frapper
    l’infrastructure des services de sécurité ukrainiens de Kiev et a appelé les
    civils à quitter la région.







  • România sprijină integrarea Ucrainei,  a R.Moldova şi Georgiei în UE

    România sprijină integrarea Ucrainei, a R.Moldova şi Georgiei în UE

    România sprijină ”pe deplin” integrarea Ucrainei, a Republicii Moldova şi a Georgiei în Uniunea Europeană (UE), a afirmat, marţi, preşedintele României, Klaus Iohannis.

    România sprijină pe deplin integrarea Ucrainei, precum şi a Republicii Moldova şi Georgiei în Uniunea Europeană. Locul acestor parteneri ai UE este în familia europeană, iar România va face tot posibilul pentru ca acest lucru să devină realitate, a scris șeful statului, pe o pagină de socializare.

    mesaj-iohannis.png

    Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat luni că a semnat o cerere oficială de aderare a țării sale la UE și a cerut acesteia să permită aderarea imediată a Ucrainei printr-o procedură specială.

    ”Noi, preşedinţii statelor membre UE: Republica Bulgaria, Republica Cehă, Republica Estonia, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Polonia, Republica Slovacă şi Republica Slovenia credem cu tărie că Ucraina merită să primească imediat o perspectivă de aderare la UE”, se arată într-o scrisoare deschisă publică luni.

  • L’Ukraine, les dernières évolutions

    L’Ukraine, les dernières évolutions

    Ukraine
    – Le président ukrainien, Volodimir Zelenski, a affirmé samedi que les alliés
    continuent à envoyer de l’armement à l’Ukraine et a rejeté les affirmations
    selon lesquelles il aurait demandé aux Ukrainiens de rendre les armes. Il a assuré
    avoir « cassé le plan » de la Russie au troisième jour de l’invasion de son
    pays et a appelé les Russes à demander à Poutine de mettre un terme à la
    guerre. Les forces russes ont continué samedi à lancer des attaques coordonnées
    avec des tirs d’artillerie et de missiles sur plusieurs villes ukrainiennes, y
    compris sur la capitale Kiev. Samedi encore, l’armée russe a reçu l’ordre d’élargir
    son offensive sur l’Ukraine, a fait savoir le Ministère russe de la Défense. Le président américain a signé une ordonnance
    visant à fournir une « aide militaire immédiate » de 600 millions de dollars à
    l’Ukraine, dont « une assistance militaire immédiate à l’Ukraine » d’un montant
    maximal de 250 millions de dollars et 350 millions de dollars alloués en « articles
    et services de défense, ainsi qu’en formations et entraînements militaires ».La Maison Blanche a
    demandé vendredi au Congrès d’approuver une aide de 6,4 milliards de dollars
    pour faire face à la crise ukrainienne, dont 2,9 milliards de dollars d’aide à
    la sécurité et à l’aide humanitaire et 3,5 milliards de dollars pour le
    ministère de la Défense. Les Etats-Unis et l’UE ont mis en place vendredi des
    sanctions contre le leader du Kremlin, Vladimir Poutine et son ministre des
    Affaires Etrangères. L’Otan a pour sa part, annoncé un nouveau soutien
    militaire à l’Ukraine et des renforts sur le flanc oriental de l’Alliance.









  • Ukraine, les dernières évolutions

    Ukraine, les dernières évolutions

    Ukraine
    – Le président ukrainien, Volodimir Zelenski, a affirmé samedi que les alliés
    continuent à envoyer de l’armement à l’Ukraine et a rejeté les affirmations
    selon lesquelles il aurait demandé aux Ukrainiens de rendre les armes. Il a assuré
    avoir « cassé le plan » de la Russie au troisième jour de l’invasion de son
    pays et a appelé les Russes à demander à Poutine de mettre un terme à la
    guerre. Les forces russes ont lancé ce samedi des attaques coordonnées avec des
    tirs d’artillerie et de missiles sur plusieurs villes ukrainiennes, y compris
    sur la capitale Kiev. Des fortes explosions et des coups de feu ont retenti
    près des bâtiments gouvernementaux, ont fait savoir des officiels militaires
    ukrainiens et des témoins cités par Reuters. Des combats acharnés ont également
    lieu dans le sud du pays, près des villes de Marioupol, Kherson, Nikolaev et
    Odessa. « L’Ukraine a le droit d’adhérer à l’UE », a déclaré
    Zelenski, tout en appelant les Occidentaux à rester plus fermes face à la
    Russie. Le président ukrainien a appelé samedi l’Allemagne et la Hongrie à
    avoir le courage à approuver l’exclusion de la Russie du système
    interbancaire SWIFT, une mesure qui paralyserait le système bancaire russe.
    Selon les données offertes par Kiev, depuis le début de l’offensive russe, 198
    Ukrainiens dont trois enfants sont morts dans les attaques et plus de 1200 dont
    33 mineurs ont été blessés. Les
    Etats-Unis et l’UE ont mis en place vendredi des sanctions contre le leader du
    Kremlin, Vladimir Poutine et son ministre des Affaires Etrangères. L’Otan a
    pour sa part, annoncé un nouveau soutien militaire à l’Ukraine et des renforts
    sur le flanc oriental de l’Alliance.