Tag: Volodimir Zelenski

  • Sprijin European pentru Ucraina

    Sprijin European pentru Ucraina

    În
    curând se împlinește un an de invazie rusească în Ucraina, iar războiul nu dă
    semne că ar scădea în intensitate. Dimpotrivă! Reuniți la Bruxelles, în
    Consiliu European extraordinar, șefii de stat și de guvern din Uniunea
    Europeană au plecat, de altfel, de la premisa că săptămânile următoare vor fi
    decisive pentru rezultatul confruntărilor. De aceea, preşedintele Consiliului,
    Charles Michel, a îndemnat cele 27 de state membre să răspundă nevoilor de arme
    ale Kievului – muniţie, artilerie, rachete, vehicule ori sisteme de apărare. Europenii sunt reticenți, însă, pentru
    moment, să promită avioane de luptă, pe care Ucraina le cere insistent, de
    teama unei escaladări a conflictului cu Moscova.

    Pentru a da greutate cererii de
    sprijin a țării sale, la Consiliul de la Bruxelles a fost prezent însuși
    preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski: ʺPentru
    Ucraina, Europa este casa ei. Mă aflu aici pentru a apăra acest drum spre casă
    al poporului meu. Ucrainenii, de toate vârstele, de toate convingerile
    politice, religioase, de orice statut social, cu orice istorie, toţi ne bucurăm
    şi ne dorim această cale europeană comună, modul de viaţă european şi modul de
    viaţă ucrainean. Cineva încearcă să le anihileze printr-un război total. De ce?
    Pentru că după ce vor distruge Ucraina şi modul său de a fi, agresorii vor vrea
    să distrugă şi modul de viaţă din Uniunea Europeană, toate cele 27 de concepţii
    de viaţă din Uniunea Europeană. Şi nu trebuie să permitem acest lucru. Acest
    război total pe care Rusia l-a declanşat împotriva noastră nu este doar un
    război pentru teritoriu din partea noastră de Europă. Nu! Vorbim aici despre un
    dictator cu resurse enorme de armament sovietic şi cu armament pe care îl
    cumpără de la alte regimuri dictatoriale, în special de la Iran. Şi, în mod
    cinic, Kremlinul cinic şi deliberat, an de an a încercat să elimine şi să
    distrugă valorile noastre europene.ʺ

    Parte dintr-un grup de lideri europeni,
    președintele României, Klaus Iohannis, a reiterat,la
    o întâlnire cu Volodimir Zelenski, importanţa sprijinului european pentru
    Ucraina pe toate palierele şi necesitatea ca asupra Rusieisă
    fie menţinute presiunile, inclusiv prin adoptarea de sancţiuni suplimentare. Klaus
    Iohannis a amintit și de acţiunile solidare şi multidimensionale ale României,
    vecină cu Ucraina, atât pe plan umanitar şi economic, cât şi de creştere a
    conectivităţii, de facilitare a transportului de cereale sau de avansare a Kievului
    pe drumul european la care speră. Potrivit unui comunicat al Administraţiei
    Prezidenţiale de la București, preşedintele Iohannis i-a transmis, totodată,
    preşedintelui Zelenski sprijinul Bucureștiului pentru ʺformula de paceʺ.


  • Jurnal românesc – 05.01.2023

    Jurnal românesc – 05.01.2023

    Preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis omologului ucrainean, Volodimir Zelenski, că noua lege a minorităţilor din Ucraina a generat preocupare şi nemulţumire la nivelul administraţiei de la Bucureşti şi al reprezentanţilor comunităţii române din Ucraina. Într-o convorbire telefonică, preşedintele României i-a cerut liderului de la Kiev identificarea rapidă de soluţii care să răspundă şi să remedieze aceste preocupări. În acest sens, cei doi preşedinţi au agreat ca în perioada imediat următoare miniştrii de Externe ai celor două ţări să aibă discuţii cu privire la soluţionarea bilaterală a aspectelor menţionate, arată Administraţia Prezidenţială. Instituţia precizează că Volodimir Zelenski a exprimat întreaga deschidere pentru identificarea de soluţii, astfel încât comunitatea românească din Ucraina să beneficieze, în oglindă, de aceleaşi drepturi de care se bucură comunitatea ucraineană din România. La începutul acestui an, președintele ucrainean a promulgat legea privind minoritățile naționale din Ucraina, care a fost criticată de administraţia de la Bucureşti în cursul lunii decembrie. Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, consideră regretabil faptul că actul normativ a fost adoptat fără consultarea Comisiei de la Veneția și a comunității românești din Ucraina şi atrage atenţia că în textul legii persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene. Peste 400.000 de etnici români trăiesc în Ucraina, concentraţi în regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.

    Relaţia Republicii Moldova cu România nu este condiţionată de relaţiile bune sau rele cu Rusia, ci de felul în care noi privim viitorul şi apreciem valorile ce ne unesc, a spus ambasadorul moldovean la Bucureşti, Victor Chirilă. România este statul care va ajuta şi va fi alături de Republica Moldova în orice situaţie, necondiţionat, a declarat diplomatul în cadrul unei emisiuni radio. El a subliniat, totodată, că relaţia Chişinăului cu Bucureştiul se află în prezent pe un trend ascendent. Am văzut pe parcursul anului trecut cât de importantă este România pentru noi. Dar nu doar pe parcursul anului trecut, inclusiv pe perioada pandemiei, România a fost alături de noi (…) şi ne-a oferit tot sprijinul pentru a face faţă pandemiei, a spus acesta. Victor Chirilă a amintit şi de ajutorul acordat de România în ultimele luni ale lui 2022, când Republica Moldova s-a confruntat cu o criză energetică. La rândul său, ambasadorul României la Chişinău, Cristian-Leon Țurcanu, a reafirmat recent că cele două state împărtășesc o relație specială bazată pe comunitatea de limbă, istorie și cultură. El a amintit de inițiativa miniștrilor afacerilor externe ai României, Germaniei și Franței, care au lansat Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, un instrument de susținere multidimensională din partea comunității internaționale pentru Republica Moldova şi a promis că Bucureştiul va continua să se implice activ la nivel european și internațional pentru mobilizarea de asistență robustă – financiară, tehnică, precum și politică, în beneficiul Republicii Moldova.

    Ziua Culturii Naționale va fi marcată de reprezentanţa la Lisabona a Institutului Cultural Român și Ambasada României în Portugalia prin tradiționalul Maraton literar, care va avea loc pe 13 ianuarie. Manifestarea, dedicată operei lui Nichita Stănescu – personalitate de prestigiu a literaturii române a secolului 20, se va desfăşura la sediul ICR Lisabona. Maratonul de lectură va începe cu evocarea operei scriitorului şi va marca astfel împlinirea a 90 de ani de la nașterea, respectiv 40 de ani de la moartea poetului. Fiecare cititor își va putea rezerva pe calendarul evenimentului un timp de lectură de aproximativ 5 minute, în limba portugheză sau în limba română, textele putând fi alese din rafturile bibliotecii ICR Lisabona sau aduse din bibliotecile personale. Lecturile vor porni de la opere semnate de autori români clasici, moderni sau contemporani, cu accent pe Nichita Stănescu. Reprezentanţa culturală îi încurajează pe participanţi să realizeze propriile traduceri din opera lui Nichita Stănescu, pentru care vor fi răsplătiți cu premii speciale, iar cele mai reuşite vor fi publicate de ICR Lisabona pe rețelele de socializare. Cei interesaţi se pot înscrie până pe 12 ianuarie. Ziua Culturii Naţionale este sărbătorită anual la 15 ianuarie, data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu.


  • Omlu a Anlui 2022 la Radio România Internaţional

    Omlu a Anlui 2022 la Radio România Internaţional



    Vruţ soţ, Radio România Internaţional u dusi ma largu tradiţionala anchetă di opinie tu arada-a ascultătorloru şi ufilisitorloru di Internet ş-prit şingirili suţiali tra s’apufusească cari ditu personalităţli a prezentului alăsară toară nai cama multu tru anlu 2022, tru noimă pozitivă, tru lumi.



    “Omlu a Anlui 2022 la RRI” fu aleptu, detaşat, prezidentulu ali Ucraină, Volodimir Zelenski.

    Raffaele Ponticelli, ditu Italia, lu aleapsi «tră eroismul demonstrat emu di el emu di populu a lui, ti apărarea contra ali aputruseari arusească”.


    Miodrag Ristić, ditu Sărbie, u spunea aestă giueapi: “Curayilu, iţrăllea, apufusearea suntu hărli a unlui omu, iara aestu easti prezidentulu ali Ucraină”.


    “Alidzearea a mea easti prezidentulu ucrainean Volodimir Zelenski, cari fu ună inspirație tră populu a lui ti alumta contra ali aputruseari arusească“, ngrăpsi Christer Brunström, ditu Suedia.


    Zelenski “ș-apără și cumăndusi ahătu ghini văsilia tru urutlu polimu contra a invadatorlui arusescu cari u asparsi fără ndriptati Ucraina, un polimu cari, avemu nădia tuț, că va s’bitisească cât ma ayoñea”, vini cu aestă minduită Miguel Ramon Bauset, ditu Spania.


    “Personalitati harişi şi rezilientă, Volodimir Zelenski easti simbolu a rezistenţăllei a unlui populu dinintea a invadatorlor, a nădiillei ti democraţie, ti independenţă şi tră iriñe, easti simbolu a znuearillei politiţi”, ngrăpsi Maguy Roy, ditu Franţa.


    “Zelenski ș-u cumănduseaşti văsilia fără s’hibă ndirsitu, intimidat di aţea ţi ari căbili s’hibă nai ma greaua hopă di la bitisita al Doilui Polimu Mondialu”, ngrăpsi Carsten Fenske, ditu Ghirmănie.


    Nica eara alepţă tru harea di “Omlu a Anlui 2022 la RRI” populu ucrainean tru ansamblu, comandantul ali Armată ucraineană, ghenearalu Valeryi Zaluzhny, voluntarlli cari agiută oamiñilli zñiipsit di polimlu ditu Ucraina, jurnaliştilli, maxus aţelli di la posturli publiţi, cari da hăbări tiñisiti, alithealui ti polimlu ditu Ucraina, jurnalişti ditu tută lumea cari s’ncuntreadză ti polimlu ditu Ucraina, ama şi populu iranian, neise mllerli iranieani cari s’ncuntreadză ti regimlu teocratic.


    Anamisa di liderlli pripuşi eara spuşi Papa Francisc, Văsillelu Charles al III-lea al Mari Britanii, ama şi llirtata Văsiloañe Elisabeta a II-a, prezidentulu ali Chină, Xi Jinping, prezidentulu rus Vladimir Putin, aţelu di ma ninti premier italian Mario Draghi, prezidentulu nturţescu Recep Tayyip Erdogan.


    Nica eara pripuşi ti harea di “Omlu Anlui 2022”, ntră alţălli, năulu ficioru-thamă a anutarillei mondială, românlu David Popovici, starlu argentinian Lionel Messi, pareia ali Argentină, cari amintă Campionatlu Mondial di fotbal, şi pareia di la NASA tră lansarea-a Proiectului “Artemis”, cari ari tru scupo duţearea diznău pi lună a astronauţilor.


    Ditu arada-a ascultătorlou a Emisiunillei Armânească di la Radio România Internaţional Nicola Vangeli di Skopia, Ripublica Macedonia ditu Araţili pripusi tru harea di “Omlu Anlui 2022”, pi năulu ficioru-thamă ali anutari mondială, românlu David Popovici.


    Vă dămu ma largu cartea a domnului Nicola Vangeli:


    “Tinjisits sots di la redacția armânească di la RRI,


    Cafi an ninti di Cărciun shi di Anlu Nău alidzem Omlu a anlui. Ti aestu an, 2022, pripunirea mea easti David Popovici, tinirlu înotător cari aestu an adră recordu mondial shi alti rezultati cari lipseashti s-li adutsem aminti, easti campion mondial la 100 de meatri shi la 200 di meatri stil liber.”


    Încljinăciunji a tutulor,


    Nikola Vangeli


    Haristusimu Doamni Nicola Vangeli ti pripunirea-a ta, ti colaborari şi ti ascultarea-a Emisiunillei Armânească di la RRI


    Ncllinăciunj a ascultătorlou di Skopia !



    Autoru: Eugen Cojocariu


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Omul Anului 2022 la Radio România Internaţional

    Omul Anului 2022 la Radio România Internaţional

    Dragi prieteni, Radio România Internaţional a continuat tradiţionala anchetă
    de opinie printre ascultători şi utilizatorii de Internet şi reţele sociale pentru
    a decide care dintre personalităţile prezentului şi-au pus amprenta cel mai
    mult în 2022, în sens pozitiv, asupra lumii.


    Omul Anului 2022 la RRI a fost desemnat, detaşat, preşedintele Ucrainei,
    Volodimir Zelenski.

    Raffaele Ponticelli, din Italia, l-a nominalizat «pentru eroismul demonstrat atât de el
    cât și de poporul său, în apărarea împotriva invaziei ruse.

    Miodrag Ristić,
    din Serbia, argumenta: Curajul, înțelepciunea, determinarea sunt
    caracteristicile unei persoane, iar acesta este președintele Ucrainei.

    Alegerea
    mea este președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a fost o inspirație
    pentru poporul său în lupta împotriva invaziei ruse
    , a scris Christer
    Brunström, din Suedia.

    Zelenski și-a apărat și condus atât de bine țara în
    tristul război împotriva invadatorului rus care devastează pe nedrept Ucraina,
    un război care, sperăm cu toții, se va încheia cât mai curând
    , a
    argumentat Miguel Ramon Bauset, din Spania.

    Personalitate carismatică şi
    rezilientă, Volodimir Zelenski este simbolul rezistenţei unui popor în faţa
    invadatorilor, al aspiraţiei la democraţie, la independenţă şi la pace, este
    simbolul reînnoirii politice,
    a scris Maguy Roy, din Franţa.

    Zelenski își
    conduce țara fără să se lase intimidat de ceea ce este probabil cea mai
    dificilă etapă de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial
    , a scris Carsten
    Fenske, din Germania.


    Au mai fost nominalizaţi pentru Omul Anului 2022 la RRI poporul ucrainean
    în ansamblu, comandantul Armatei ucrainene, generalul Valeryi Zaluzhny, voluntarii
    care ajută persoanele afectate de războiul din Ucraina, jurnaliştii, mai ales
    cei de la posturile publice, care acoperă corect războiul din Ucraina, jurnalişti
    din toată lumea care se opun războiului în Ucraina, dar şi poporul iranian,
    respectiv femeile iraniene care se opun regimului teocratic.

    Printre liderii
    propuşi s-au aflat Papa Francisc, Regele Charles al III-lea al Marii Britanii,
    dar şi regretata Regină Elisabeta a II-a, preşedintele Chinei, Xi Jinping,
    preşedintele rus Vladimir Putin, fostul premier italian Mario Draghi,
    preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.


    Au mai fost propuşi Omul Anului 2022, între alţii, noul copil-minune al
    înotului mondial, românul David Popovici, starul argentinian Lionel Messi, echipa
    Argentinei, care a câştigat Campionatul Mondial de fotbal, şi echipa de la NASA
    pentru lansarea Proiectului Artemis, care are ca scop revenirea pe lună a
    astronauţilor.


  • Premiul Saharov 2022: nominalizările

    Premiul Saharov 2022: nominalizările

    Curajosul popor ucrainean, reprezentat de președintele Volodimir Zelenski, a fost nominalizat de Partidul Popular European. Grupul, cel mai mare din legislativul comunitar, dorește să onoreze în acest fel lupta ucrainenilor pentru a-și apăra căminele, suveranitatea, independența și integritatea teritorială în fața agresiunii pornite de Rusia la finalul lunii februarie.

    Social democrații și Renew Europe, alte două mari grupuri din Parlamentul European, au nominalizat tot poporul ucrainean, menționând, printre altele, activitatea depusă pe timp de război de mai mulți activiști și organizații ale societății civile sau de Ivan Fedorov, fostul primar al orașului Melitopol.

    Volodimir Zelenski are și sprijinul conservatorilor și reformiștilor, pentru că, spun ei, întruchipează curajul poporului ucrainean, amintind devotamentul acestuia față de valorile europene.

    Grupul Verzilor a venit cu o altă propunere, o activistă pentru mediu și pentru drepturile populației indigene din Brazilia, care a intrat în conflict cu autoritățile statului și cu lobby-uri puternice din agricultură.

    Comisia adevărului din Columbia are susținerea eurodeputaților din grupul Stânga. Este o instituție creată în cadrul acordului de pace din 2016 pentru încheierea războiului civil din această țară. O jurnalistă americano- palestiniană este nominalizarea post-mortem făcută de un grup de 43 de eurodeputați. Nu în ultimul rând, Julian Assange, unul dintre activiștii din spatele asociației WikiLeaks, a fost nominalizat de alți 41 de europarlamentari.

    Peste o săptămână va fi stabilită o listă scurtă cu trei finalişti, iar câştigătorul din acest an va fi anunţat pe 20 octombrie. Ceremonia de înmânare a premiului va avea loc în decembrie în cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului European.

    Andrei Saharov, Nelson Mandela, Vaclav Havel. Nu mi-am imaginat vreodată că numele meu va fi menționat alături de al lor. Este o mare onoare și în același timp o responsabilitate uriașă.

    Sunt cuvintele rostite de regizorul ucrainean și activistul pentru drepturile omului ,Oleg Sențov, laureatul din 2018 al premiului Saharov. El a intrat în conflict cu autoritățile de la Moscova.

    Anul trecut premiul a fost acordat liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi, pentru lupta contra corupției și abuzurilor Kremlinului împotriva drepturilor omului.

    Alexei Navalnâi a dat dovadă de mare curaj în încercarea de a restabili libertatea de alegere a poporului rus. Timp de mai mulți, el a luptat pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în țara sa. A plătit cu propria libertate și aproape cu viața.

    Au fost argumentele aduse de membrii Parlamentului European.


  • Mesaje de sprijin pentru Ucriana de Ziua Independenței

    Mesaje de sprijin pentru Ucriana de Ziua Independenței


    În plin conflict militar, Ucraina a sărbătorit miercuri 31 de ani de la proclamarea independenței faţă de Uniunea Sovietică, în aceeași în care s-au marcat șase luni de la invazia trupelor rusești. De la Kiev, președintele Volodimir Zelenski a transmis un mesaj emoționant către cetățenii săi: “Sărbătorim această zi în locuri diferite. Unii sunt în tranșee și batalioane, în tancuri, pe mare și în aer. Unii luptă pentru independență în prima linie. Unii sunt pe drumuri, în mașini, în trenuri și camioane. Și unii sunt pe smartphone sau pe calculator. (…)Sărbătorim această zi în circumstanțe și condiții diferite și chiar pe fusuri orare diferite, dar cu un singur scop – să păstrăm independența Ucrainei și să obținem victoria. Suntem uniți împreună. La mulți ani de Ziua Independenței, Ucraina!”



    Ursula von der Leyen: “Vom reconstrui Ucraina cărămidă cu cărămidă”



    Din Uniunea Europeană au venit mesaje de sprijin și promisiuni pentru reconstrucția Ucrainei după sfârșitul conflictului armat. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reiterat sprijinul Europei pentru Ucraina:


    “Noi (n.r. Uniunea Europeană) nu vom putea vreodată să egalăm sacrificiile pe care le faceți zi de zi, dar putem și vom fi alături de voi. Uniunea Europeană a fost alături de voi în această luptă de la bun început, oferind ajutor economic militar și umanitar. Familiile voastre sunt binevenite și au găsit un adăpost în Uniunea Europeană, iar școlile noastre și-au deschis porțile pentru peste trei milioane de copii Ucrainei pentru ca ei să își poată continua studiile și să se întoarcă acasă odată ce acest război se va sfârși. Împreună cu voi, vom reconstrui orașele din Ucraina cărămidă cu cărămidă și vom replanta câmpurile și grădinile sămânță cu sămânță, datorită sacrificiilor pe care le faceți, copiii voștri vor crește într-o Ucraină dreaptă și liberă. Sunt multe de făcut, dar le vom facem împreună. Europa este alături de voi astăzi și oricât va fi nevoie.”





    Germania pregătită să sprijine militar Ucriana și în 2023



    Și cancelarul german Olaf Scholz a asigurat Kievul de sprijinul Germaniei, printr-un mesaj video postat pe Twitter: Germania este ferm alături de Ucraina amenințată astăzi și atât timp cât Ucraina are nevoie de sprijinul nostru. Vom continua să furnizăm arme, să instruim soldații ucraineni cu cele mai noi echipamente militare europene”,


    Cu o zi în urmă, liderul german anunțase noi livrări în valoare de peste 500 milioane de euro, iar anul următor vor sosi în Ucraina noi echipamnte militare, inclusiv sisteme antiaeriene și lansatoare de rachete. Totodată, Scholz a menționat că Berlinul va găzdui în toamnă o conferință internațională de reconstrucție pentru a ajuta la stabilirea cursului pentru viitorul Ucrainei”.



    De la București, președintele Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul României față se statul vecin: “Cu ocazia Zilei Independenței Ucrainei, reiterez sprijinul ferm și solidaritatea României cu Ucraina și cu bravul popor ucrainean care își apără cu curaj țara. Această agresiune rusă nejustificată, neprovocată și ilegală trebuie să înceteze! Noi, România, suntem alături de Ucraina!“



  • Ambasadorul României în Ucraina şi-a prezentat scrisorile de acreditare

    Ambasadorul României în Ucraina şi-a prezentat scrisorile de acreditare


    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a primit, miercuri, pe ambasadorul agreat al României la Kiev, Victor Micula, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare – potrivit unui comunicat postat pe site-ul Biroului Preşedintelui Ucrainei, citat de RADOR. Ceremonia de prezentare a scrisorilor de acreditare a avut loc pe teritoriul Rezervaţiei Naţionale “Sofia de Kiev”.



    “Pentru noi, este extrem de important ca ambasadele partenerilor strategici, prietenilor şi statelor vecine prietene să fie deschise şi să funcţioneze 24/7 pentru relaţiile noastre, pentru susţinerea statului nostru, în special în timpul războiului pentru pământul nostru împotriva ocupaţiei ruse. Voi spune sincer: mă bucur că printre aceşti prieteni este şi România” – a declarat Zelenski, citat de serviciul său de presă. Totodată, liderul de la Kiev a mulţumit preşedintelui, guvernului şi cetăţenilor României pentru sprijinul vast acordat Ucrainei încă de la începutul agresiunii ruse.



    “România ne-a susţinut pe deplin cu acţiuni concrete, nu cu vorbe, a sprijinit Ucraina, în special persoanele strămutate care au plecat (din ţară, n.r.). Sunt recunoscător pentru acest lucru familiilor române care au oferit adăpost oamenilor noştri, în special mamelor cu copii. Nu vom uita acest lucru” – a adăugat Volodimir Zelenski. Potrivit Biroului Preşedintelui, la ceremonai de miercuri, au mai prezentat scrisorile de acreditare ambasadorii Spaniei, Belgiei şi Kîrghîzstanului.



    Sursa: RADOR

  • Prezidentul a Româniillei la Kiev

    Prezidentul a Româniillei la Kiev

    Ună dzuuă istorică tră Ucraina — aşi zuyrăpsi prezidentul Volodimir Zelenski ti vizita di gioi, faptă Kiev, deadunu, a prezidenţăloru ali Franță și Românie, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, a cancelarlui ali Germanie, Olaf Scholz, și a premierlui ali Italie, Mario Draghi. Viziti la nivel analtu, di la debutlu a ofensivăllei ruse ditu Ucraina, tru 24 di şcurtu, fură constant, inclusiv ditu România, ama vărnăoară, până tora simfuizati la nivelu a ma multor văsilii, nica şi tuti europeane.


    Ucraina s’hărseaşti di agiutorlu a patru state vărtoasi ditu Uniunea Europeană – spusi Volodimir Zelenski, adăvgânda că văsilia a lui easti, tora ma aproapi di bloclu comunitar ca vărnăoară.



    Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și Mario Draghi dimăndară că ndrup4scu darea ună ş-ună a statutlui di candidată la Uniunea Europeană tră Ucraina şi că va s’ndrupască, ma largu, Kievul cu fonduri şi cu arme tră s’rezista a invaziillei ali Rusie. Nu armasiră tru soni niţi muabeţli ti dispre gaereţle di reconstrucţie după bitisearea a polimlui. Iar ditu vidiala românească, prezidintul Klaus Iohannis diclară că România va s’llia parti activ la licşurarea a tranzitului ti exporturli di yipturi ditu Ucraina.


    Klaus Iohannis: ʺDi la ahuhrita a invaziillei ruseşti, Portul Constanţa asiguripsi tranzitul la cama di 1 miliuni di tonuri di yipturi ditu Ucraina. Fătemu gaereţ tră dişclldiarea di noi puncte di triţeari a sinurlui, cum şi tră reabilitarea a liniilor pi calea di heru cu ecartamentu largu di pe teritoriul a Româniillei. Ma multu, România faţi apel tră implicaria a tutulor actorilor relevanţi tră ndridzearea a unei coaliţii di state cari s’ndrupască gaeretea internaţională tra s’adraă niscănti călliuri ñirli tră transportul maritim tru siguranţă pritu Amarea Lae.ʺ



    România, ca viţin şi partener di pistusini, ama şi ca stat membru ali Uniuni Europene şi al NATO cu nai ma lungu sinuru cu Ucraina, easti acutotalui solidară cu poplu ucrainean – cundille, la Kiev, Klaus Iohannis. Andruparea ali Românie tră Ucraina — dusi aminti el — avu tru amprotusa multipli paliere. Guvernul şi cetăţeañilli a Româniillei ansăriră tru agiutorul a cama di 1,2 miliuñi di arifugaţ, maxus mulleri şi cilimeañî. Fură băgati tru lucru mecanisme tră s’apăndăsească la anănghiserli di educaţie şi di integrare pi piaţa forţăllei di lucru a aţiloru cari vrură. Un hub internaţional tră distribuţia asistenţăllei umanitare easti pi lucru tru nord-estul a Româniillei, la Suceava, şi opereadză la capacitate şi viteză maxime.


    Agresiunea premeditată, niantimilleată, niprovocată şi paranomu ali Rusie lipseaşti s’dănăsească! – cundille prezidintul român, tru minduita a curi Europa easti tru unu punctu di aşuţătură tru istoria a llei, kiro extraordinar căftănda apandisi extraordinare, strateghiţi şi vizionare. Emu, darea a statutlui di candidat tră adirarea la Uniunea Europeană ali Ucraină, ama și a Republicii Moldova românofone viţină şi Georgie easti esenţială tru construirea unlui scut vărtosu şi durabil anvărliga a valorilor europene comune — cundille Klaus Iohannis.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Preşedintele României la Kiev

    Preşedintele României la Kiev

    O zi istorică pentru Ucraina – astfel a descris președintele Volodimir Zelenski vizita de joi, de la Kiev, împreună, a președinților Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, a cancelarului Germaniei, Olaf Scholz, și a premierului Italiei, Mario Draghi. Vizite la nivel înalt, de la debutul ofensivei ruse din Ucraina, pe 24 februarie, au fost constant, inclusiv din România, însă niciodată până acum coordonate la nivelul mai multor țări, în plus toate europene.

    Ucraina se bucură de sprijinul a patru state puternice din Uniunea Europeană – a spus Volodimir Zelenski, adăugând că ţara sa este, acum, mai aproape de blocul comunitar decât oricând.

    Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și Mario Draghi au anunţat că susţin acordarea imediată a statutului de candidată la Uniunea Europeană pentru Ucraina şi că vor sprijini, în continuare, Kievul cu fonduri şi cu arme pentru a rezista invaziei Rusiei. Nu au lipsit nici discuțiile despre eforturile de reconstrucţie după încheierea războiului. Iar din perspectivă românească, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România va participa activ la facilitarea tranzitului exporturilor de cereale din Ucraina.

    Klaus Iohannis: ʺDe la începutul invaziei ruseşti, Portul Constanţa a asigurat tranzitul a peste 1 milion de tone de cereale din Ucraina. Depunem eforturi pentru deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei, precum şi pentru reabilitarea liniilor de cale ferată cu ecartament larg de pe teritoriul României. În plus, România face apel pentru implicarea tuturor actorilor relevanţi pentru convenirea unei coaliţii de state care să sprijine efortul internaţional de creare a unor coridoare albastre pentru transportul maritim în siguranţă prin Marea Neagră.ʺ

    România, ca vecin şi partener de încredere, dar şi ca stat membru al Uniunii Europene şi al NATO cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, este pe deplin solidară cu poporul ucrainean – a punctat, la Kiev, Klaus Iohannis. Sprijinul României pentru Ucraina – a amintit el – s-a axat pe multiple paliere. Guvernul şi cetăţenii României au sărit în ajutorul a peste 1,2 milioane de refugiați, mai ales femei şi copii. Au fost puse în funcțiune mecanisme pentru a răspunde nevoilor de educaţie şi de integrare pe piaţa forţei de muncă ale celor care au dorit. Un hub internaţional pentru distribuţia asistenţei umanitare funcţionează la în nord-estul României, la Suceava, şi operează la capacitate şi viteză maxime.

    Agresiunea premeditată, nejustificată, neprovocată şi ilegală a Rusiei trebuie să înceteze! – a întărit președintele român, în viziunea căruia Europa se află într-un punct de cotitură în istoria sa, vremuri extraordinare cerând răspunsuri extraordinare, strategice şi vizionare. Or, acordarea statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană Ucrainei, dar și Republicii Moldova românofone vecine şi Georgiei este esenţială în construirea unui scut puternic şi durabil în jurul valorilor europene comune – a conchis Klaus Iohannis.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 24.04 – 30.04.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 24.04 – 30.04.2022

    România ndrupaşti Ucraina


    Pritu vizite fapti di importanță decidență politiţ la Kiev, România și spusi diznou agiutorlu ti văsilia viţină aputrusită di askerili ruse. Marță eara duşi tru Ucraina premierul Nicolae Ciucă, prezidentulu a Camerallei a Deputaţilor, Marcel Ciolacu, şi șeful diplomației, Bogdan Aurescu. Iara ñiercuri, liderul a Senatului di la București, Florin Cîțu, lo parti la Congresul autorităţilor locale şi regionale, condus di prezidentulu ali Ucraina, Volodimir Zelenski. Neise, Nicolae Ciucă fu astiptatu di liderul ucrainean şi avu ntrividiri cu premierul şi prezidintulu Radii Supremă. Pe agendă eara zburăti teme cum agiutorlu pe cari România va lu da ma largu ali Ucraina, situaţia umanitară şi procesul di reconstrucţie ditu văsilia viţină. Șeful guvernului di la București năpoi spuni că România condamnă tru nai ma serti zboară călcarea flagrantă di cătră Rusia a suvearanitatillei şi integritatillei teritoriale ali Ucraină. Tutunăoară, premierul condamnă, diznău, fănicadzlli fapţă di trupele di invazie şi adusi aminti agiutorlu a Româniillei tră dizvărtearea a unei investigaţii internaţionale cari să-lli aducă dinintea ali justiţie pi aţelli stipsiţ di crime. Iara prezidintulu ucrainean spusi că aestă vizită “easti un semnal important şi limbidu di andrupari tră Ucraina tru polimlu contra Fediaraţiillei Ruse”.



    Şeflu a guvernului di la București adusi tu muabeti şi situaţia minoritatillei române ditu Ucraina. Nicolae Ciucă: “Prezidintulu Zelenski sumlinie că minoritatea română ditu Ucraina va s’aibă idyili ndrepturi tru yilie, subliniez, tru yilie, cum li ari minoritatea ucraineană tru România. Cundilleaiu că elli suntu cetăţeni ucraineni, elli ş-fac borgea andicra di văsilia a lor şi, tutunăoară, că lipseaşti s’aibă agiutorlu a autorităţlor, instituţiilor ucrainiene tră tut ţi nsimneadză ţănearea a idintitatillei di limbă, idintitati culturală”.



    Di altă parte, premierlu declară că România nu easti zñiipsită tu aestă oară, după ţi Gazprom dănăsi furnizarea di gaze cătră Vărgăria şi Polonia, cari nu vrură s’păltească combustibilul tru ruble, ași cum avea căftată Moscova. Consumul di gaze easti multu sum capacitatea di producţie pe cari văsilia u ari, România hiinda ună ditu puţănele state ditu Europa ţi ari resursă di gaz consistentă – sumlinie şeful a guvernului. Aestu exighisi, ama, că, pi kiro di mesi şi lungu kiro, România va s’aibă ananghi di gaz. El cundille că pritu Legea offshore şi onshore – asumată di formaţiunile ditu coaliţia la guvernare — s’asiguripseaşti nkisita lucurlui ti investiţii tru exploatarea gazelor ditu Amarea Lae şi a aţiloru di la mari ahăndusimi ditu zona Buzău.



    Tu arada a lui, prezidintulu Camerăllei Diputaţlor diclară că pritu vizita faptă Kiev vrură s’da unu semnu limbidu mutrinda vrearea a majoritatillei politică şi parlamentară tu ligătură cu agiutorlu dat di România ali Ucraina. La turnata di Kiev, prezidintulu a Senatului spusi că autorităţile ucrainene mutrescu cu nădie tu yinitu, acă ari ună catastisi greauă tru cari easti văsilia viţină. El nica cundille că acă sancţiunile impuse ali Rusie aducu tu aestu kiro unu disconfort tru ma multe sectoare di activitate, eale au scupolu s’asiguripsească tru yinitor securitatea şi integritatea naţională. Agiutorlu tră suveranitatea şi integritatea teritorială ali Ucraina tru sinurli a llei pricunuscuti internaţional fu cundilleatu și di ministrul apărarillei, Vasile Dîncu, cari lo parti, marță, la prota andamasi a Grupului consultativ tru domeniul apărarillei mutrinda Ucraina, a curi nicukiru eara Baza Aeriană Ramstein ditu Germania. Responsabilu român condamnă fănicadzlli fapţă şi scoasi tu migdani ananghea ntrăoară di dişcllidiari şi funcţionare nicondiţionată a născăntoru călliuri umanitare. Vasile Dîncu avu şi ună şcurtă andamasi cu omologlu a lui ucrainean, ispeti cu cari u spusi solidaritatea mplină cu Ucraina şi dimăndă disponibilitatea ta s’aibă un dialog constantu şi dişcllisu.



    România ndrupaşti imnaticlu european a Chișinăului


    Tut di partea a ministerului Apărarillei vini, ñiercuri, cundillearea că, tru aestu kiro, Armata Româniillei nu ari militari tru Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar romanofonă), tră s’lliaa parti la exerciţii I alti turlii di instruire diadunu. Limbidzărli yinu tru contextul tru cari ună publicaţie di limbă rusă ampărţă hăbări arădociki, pţi spunu că România ari naeti s’atacă Transnistria cu agiutorlu NATO, ş-diapoa s’facă ună cu Republica Moldova. Publicația cundilleadză şi aţea că pi teritoriul a Ripublicăllei Moldova ghio taha suntu dizvărtiţ militari români. Dizinformările vinite pi canale ruseşti s’facu dupu şingirlu di atacuri cu autor nicunuscut, lansate tru dzălili ditu soni tru Transnistria. Tu hăvaia a provocărilor armate ditu regiunea separatistă, partidili parlamentare ditu România și spusiră andrupămintulu tră imnaticlu european a Chișinăului. Ali Republica Moldova lipseaşti să-lli si pitreacă unu mesaju susta di la Uniune că va s’hibă andrupătă şi tru yinitor pi calea a llei european, lugursescu politicienii români.



    Prezidentulu PNL, premierul Nicolae Ciucă, cundille că ateali ditu soni evenimente ditu Tiraspol lipseaşti s’hibă minduiti cu ngătanu şi echilibrat, ahtari turlie că situaţia di securitate ditu zonă, şi aşi multu crehtă, s’nu llia silă. Lidirul PSD, Marcel Ciolacu, mindueaşti că incidintele di Tiraspol fură ună minueari ti intimidare şi dimăndă tru yinitoarili stămâni, ună andamasi comună a cumănduserloru a Senatului şi Camerăllei a Diputaţlor cu Parlamentul di la Chişinău. Idiea easti ndrupătă și di USR cari lugurseaşti că incidintele di la Tiraspol fură simple provocări cari lipseaşti s’hibă mutriti cu akicăseari diplomatică, iara goala şansă ca Republica Moldova s’hibă un stat european easti tru Uniune. Iara UDMR faţi timbihi că tora lipseaşti s’hibă analizate căftărli di adiarare la forul comunitar ali Ucraina, Ripublica Moldova şi Georgia, aţea turlie că eai s’agiungă ufiţialu candidate la forul european. Şi Alianţa tră Unirea Românilor condamnă incidintele di la Tiraspol și lugurseaşti că Republica Moldova numata lipseaşti s’armănă tu ună comată lae.



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 24.04 – 30.04.2022

    Retrospectiva săptămânii 24.04 – 30.04.2022


    România sprijină Ucraina


    Prin vizite întreprinse de importanți decidenți politici la Kiev, România și-a exprimat din nou sprijinul pentru țara vecină invadată de trupele ruse. Marți s-au deplasat în Ucraina premierul Nicolae Ciucă, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, şi șeful diplomației, Bogdan Aurescu. Iar miercuri, liderul Senatului de la București, Florin Cîțu, a participat la Congresul autorităţilor locale şi regionale, condus de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. De altfel, Nicolae Ciucă a fost primit de liderul ucrainean şi a avut întrevederi cu premierul şi preşedintele Radei Supreme. Pe agendă s-au aflat teme precum sprijinul pe care România îl va acorda în continuare Ucrainei, situaţia umanitară şi procesul de reconstrucţie din ţara vecină. Șeful guvernului de la București a reafirmat că România condamnă în cei mai duri termeni încălcarea flagrantă de către Rusia a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Totodată, premierul a condamnat, din nou, atrocităţile comise de trupele de invazie şi a exprimat sprijinul României pentru derularea unei investigaţii internaţionale care să-i aducă în faţa justiţiei pe cei vinovaţi de crime. Iar președintele ucrainean a apreciat că această vizită “este un semnal important şi clar de sprijin pentru Ucraina în războiul împotriva Federaţiei Ruse”.


    Şeful guvernului de la București s-a referit şi la situaţia minorităţii române din Ucraina. Nicolae Ciucă: “Preşedintele Zelenski a subliniat că minoritatea română din Ucraina va beneficia de aceleaşi drepturi în oglindă, subliniez, în oglindă, precum beneficiază minoritatea ucraineană în România. Am subliniat că ei sunt cetăţeni ucraineni, ei îşi fac datoria faţă de ţara lor şi, de asemenea, că trebuie să beneficieze de sprijinul autorităţilor, instituţiilor ucrainiene pentru tot ceea ce înseamnă păstrarea identităţii de limbă, identităţii culturale”.


    Pe de altă parte, premierul a declarat că România nu este afectată în acest moment, după ce Gazprom a întrerupt furnizarea de gaze către Bulgaria şi Polonia, care au refuzat să plătească combustibilul în ruble, așa cum ceruse Moscova. Consumul de gaze este mult sub capacitatea de producţie pe care țara o are, România fiind una dintre puţinele state din Europa care beneficiază de resursă de gaz consistentă – a subliniat şeful guvernului. Acesta a explicat, însă, că, pe termen mediu şi lung, România va avea nevoie de gaz. El a precizat că prin Legea offshore şi onshore – asumată de formaţiunile din coaliţia la guvernare – se asigură demararea investiţiilor în exploatarea gazelor din Marea Neagră şi a celor de la mare adâncime din zona Buzău.


    La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor a declarat că prin vizita la Kiev s-a dorit transmiterea unui semnal clar privind voinţa majorităţii politice şi parlamentare cu privire la ajutorul acordat de România Ucrainei. La întoarcerea de la Kiev, preşedintele Senatului a apreciat că autorităţile ucrainene privesc cu optimism spre viitor, în ciuda situaţiei dificile în care se află ţara vecină. El a mai precizat că deşi sancţiunile impuse Rusiei provoacă în prezent disconfort în mai multe sectoare de activitate, ele sunt menite să asigure în viitor securitatea şi integritatea naţională. Sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional a fost arătat și de ministrul apărării, Vasile Dîncu, care a participat, marți, la prima reuniune a Grupului consultativ în domeniul apărării privind Ucraina, găzduită în Baza Aeriană Ramstein din Germania. Responsabilul român a condamnat atrocităţile comise şi a evidenţiat nevoia urgentă de deschidere şi funcţionare necondiţionată a unor culoare umanitare. Vasile Dîncu a avut şi o scurtă întrevedere cu omologul său ucrainean, prilej cu care a exprimat solidaritatea deplină cu Ucraina şi a transmis disponibilitatea de a menţine un dialog constant şi deschis.



    România susține parcursul european al Chișinăului


    Tot din partea ministerului Apărării a venit, miercuri, precizarea că, în prezent, Armata României nu are militari în Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar romanofonă), pentru a participa la exerciţii sau alte forme de instruire în comun. Clarificările vin în contextul în care o publicaţie de limbă rusă a distribuit informaţii false, potrivit cărora România intenţionează să atace Transnistria cu sprijinul NATO, urmând apoi să anexeze Republica Moldova. Publicația mai menționa că deja pe teritoriul Republicii Moldova ar fi fost dislocaţi militari români. Dezinformările venite pe canale ruseşti au loc după seria de atacuri cu autor necunoscut, lansate în ultimele zile în Transnistria. Pe fondul provocărilor armate din regiunea separatistă, partidele parlamentare din România și-au reafirmat susţinerea pentru parcursul european al Chișinăului. Republica Moldova trebuie să primească un mesaj ferm de la Uniune că va fi susţinută şi în viitor pe drumul ei european, consideră politicienii români.


    Preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, a subliniat că ultimele evenimente din Tiraspol trebuie să fie analizate cu atenţie şi în mod echilibrat, astfel încât situaţia de securitate din zonă, şi aşa destul de fragilă, să nu escaladeze. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, crede că incidentele de la Tiraspol au fost o încercare de intimidare şi a anunţat în următoarele săptămâni, o reuniune comună a conducerilor Senatului şi Camerei Deputaţilor cu Parlamentul de la Chişinău.Ideea este susținută și de USR care consideră că incidentele de la Tiraspol au fost simple provocări care trebuie privite cu înţelepciune diplomatică, iar singura şansă ca Republica Moldova să fie un stat european este în Uniune. Iar UDMR atrage atenţia că acum trebuie analizate cererile de aderare la forul comunitar a Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, pentru ca ele să devină oficial candidate la forul european. Şi Alianţa pentru Unirea Românilor a condamnat incidentele de la Tiraspol și consideră că Republica Moldova nu trebuie să mai rămână într-o zonă gri.







  • Jurnal Românesc – 29.04.2022

    Jurnal Românesc – 29.04.2022

    Relaţiile
    bilaterale între România şi Ucraina au intrat într-o nouă etapă, foarte
    avantajoasă celor două popoare, a declarat preşedintele Camerei
    Deputaţilor, Marcel Ciolacu, după vizita efectuată la Kiev alături de prim-ministrul
    Nicolae Ciucă şi ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Ciolacu a spus că în
    Parlamentul Ucrainei urmează să fie decise modificări legislative cu privire la
    drepturile minorităţilor naţionale, inclusiv cea română, şi s-a arătat încântat
    de disponibilitatea afişată în acest sens de preşedintele ucrainean Volodimir
    Zelenski. Aceste modificări ar urma să fie făcute în oglindă, a spus Ciolacu,
    astfel încât toate drepturile pe care le au minorităţile din România să
    le aibă şi românii din Ucraina, şi nu numai. Singurul lucru pe care
    l-a evidenţiat preşedintele Ucrainei a fost să fie modificată această
    legislaţie în primul rând pentru ţările vecine, aici referindu-se foarte clar
    la România, Moldova şi Polonia, a precizat Ciolacu. Aproximativ 410.000 de
    etnici români trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile Transcarpatia,
    Cernăuţi şi Odesa, însă, în prezent, aceştia sunt împărţiţi în vorbitori de
    limbă română şi vorbitori de aşa-zisă limbă moldovenească.




    Noul ambasador al
    României în Spania, George Bologan, a avut o întrevedere cu ministrul de
    interne spaniol, Fernando Grande-Marlaska, în cadrul căreia au trecut în
    revistă stadiul excelent al dialogului şi al cooperării bilaterale. Ambasada
    României la Madrid transmite că cei doi au reafirmat disponibilitatea de a
    continua şi aprofunda iniţiativele comune atât în plan bilateral cât la nivel
    european, în pregătirea Preşedinţiei spaniole a Consiliului Uniunii Europene
    din 2023. George Bologan a afirmat că atât România cât şi Spania urmăresc în
    permanenţă să le asigure o viaţă mai prosperă propriilor cetăţeni, contribuind,
    totodată, ca state profund ataşate valorilor europene, la respectarea
    drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Oficialul spaniol a salutat excelenta
    integrare a comunităţii româneşti în Regatul Spaniei şi contribuţia importantă
    a acesteia la bunăstarea şi buna funcţionare a societăţii spaniole. În acest
    context, George Bologan a reiterat interesul comunităţii de români pentru
    identificarea unei soluţii care să permită obţinerea de către cei interesaţi a
    cetăţeniei spaniole, fără a renunţa la cetăţenia românească. Aproape 1,1
    milioane de români trăiau in Spania la începutul anului trecut şi formau cea
    mai numeroasă comunitate de rezidenți străini, potrivit datelor ministerului
    spaniol al Incluziunii, Securității Sociale și Migrației.




    Cetăţenii români
    care se află în Grecia sau care intenţionează să călătorească în statul elen la
    data de 1 mai se pot confrunta cu dificultăţi în deplasare ca urmare a grevei
    anunţate de Federaţia Marinarilor Eleni. Ministerul de Externe arată că
    protestul va afecta toate mijloacele de transport maritim şi facilităţile
    portuare din Grecia pe durata întregii zile. Românii pot solicita asistenţă
    consulară la numerele de telefon ale ambasadei ţării noastre la Atena +30 210
    671 00 35 şi Consulatului General de la Salonic +30 231 034 00 88. Pentru
    situaţii de urgenţă există liniile telefonice speciale ale reprezentanţei
    diplomatice +30 697 899 62 22 şi Consulatului +30 694 604 90 76. Bucureştiul
    recomandă, totodată, consultarea paginilor de Internet atena.mae.ro,
    salonic.mae.ro şi le reaminteşte conaţionalilor că au la dispoziţie aplicaţia
    Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii şi sfaturi de
    călătorie actualizate.





    Expoziția de fotografie
    Orașe în rezumat. Piețe din Europa și istoriile lor – Un proiect de
    antropologie vizuală este deschisă, în perioada 29 aprilie – 10 mai, la
    Universitatea din Torino. Sunt expuse circa 60 de fotografii realizate cu drona
    de profesorul Cătălin D. Constantin, care prezintă piețe din peste 20 de țări
    europene. Expoziția include şi un film cu o durată de aproximativ 30 de minute
    care rulează în buclă și imagini în mișcare, de tipul time lapse, realizate în
    diverse piețe din Europa. Cătălin D. Constantin este editor de carte și
    antropolog. Predă cursuri la Facultatea de Litere a Universității din
    București. A obţinut două doctorate, la Facultatea de Litere și la
    Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu. A coordonat mai
    multe colecții de beletristică și a editat numeroase volume de fotografie
    dedicate patrimoniului cultural românesc. Cea mai recentă carte a sa poartă
    numele expoziţiei Orașe în rezumat. Piețe din Europa și istoriile
    lor. Cătălin D. Constantin a avut expoziții de autor în peste 20 de orașe
    din România, Spania, Turcia, Bulgaria, Azerbaidjan, Georgia, Polonia, Grecia şi
    Portugalia.


  • Preşedintele Senatului României a vizitat Ucraina

    Preşedintele Senatului României a vizitat Ucraina

    Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, a fost primit, miercuri, la Kiev, de preşedintele Legislativului ucrainean, Ruslan Stefanchuk, şi a vizitat zonele afectate din regiunea Kiev – Irpin şi Gostomel – împreună cu preşedintele Adunării Republicii Macedonia de Nord, Talat Xhaferi, şi cu preşedintele Consiliului Naţional al Adunării Federale a Confederaţiei Elveţiene, Irene Kelin.



    O onoare să mă aflu în Ucraina. Vizita, planificată încă de la începutul lunii aprilie, a avut ca subiecte principale atrocităţile comise de forţele armate ruse în Ucraina şi planul de reconstrucţie a ţării după război. Am susţinut un discurs în cadrul Congresului autorităţilor locale şi regionale, prezidat de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, unde a fost prezent şi prim-ministrul Ucrainei, Denys Shmyhal, a transmis Cîţu.



    Preşedintele


    Preşedintele Legislativului ucrainean a afirmat, cu această ocazie, că vizita preşedinţilor parlamentelor României, Macedoniei de Nord şi Elveţiei în Ucraina este un exemplu clar al modului în care popoarele acestor ţări sprijină poporul ucrainean. Cei trei oficiali din România, Macedonia de Nord şi Elveţia au subliniat că sunt impresionaţi de ceea ce au văzut şi sunt gata să sprijine în continuare Ucraina cu capacităţile lor.



    Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, şi-a exprimat încrederea în victoria Ucrainei în război şi disponibilitatea României de a continua să ajute Ucraina, a comunicat Ambasada Ucrainei la Bucureşti.



    Suntem alături de dumneavoastră încă din primele ore. Avem foarte mulţi refugiaţi din Ucraina. Lucrăm pentru ei şi sunt sigur că trebuie să-i ajutăm şi mai mult. Şi trebuie să facem mai mult pentru Ucraina. Sunt necesare sancţiuni mai dure împotriva Rusiei. Dar ar trebui să fie şi o viziune despre cum ar trebui să reconstruim Ucraina. Trebuie să ajutăm la reconstruirea ţării dumneavoastră. Vedem aici un spirit foarte înalt al poporului ucrainean. Şi suntem încrezători că Ucraina va câştiga, a afirmat Cîţu la Kiev.

  • Agiutorlu a Româniillei tră Ucraina

    Agiutorlu a Româniillei tră Ucraina

    Idyealui cumu multi personaje di prim-plan a politicăllei europeani ică americane, trei ditu nai ma importanţă decidenţă politiţ ditu România eara duşi, marţă, Kiev, tra şi spună diznău andrupămintulu susta andicra di Ucraina aputrusită di askerili ruse. Premierul şi liderul PNL Nicolae Ciucă, prezidentulu a Camerăllei Deputaţlor şi a PSD, Marcel Ciolacu şi ministrul di Externe, diplomatul di carieră niafiliat politic Bogdan Aurescu, lă spusiră a responsabililor di Kiev că Bucureştiul easti deadunu cu elli şi cu populu ucrainean. Cama di 600 di kilomeatri di sinuru ampartu România di statlu viţinu.



    La andamusea cu prezidentulu Volodimir Zelenski şi cu alanţă oficiali ucraineni, premierlu Ciucă prezentă misurle di agiutoru multidimensional tră Ucraina, nica şi pritu kivernisearea-a aţiloru cama di 820 di ñilli di persoane arifugati cari tricuă sinurlu cu România. Aesta nsimnă thimilliusearea tăburi tră arifugaţ, reglementarea accesului fără s’păltească păradz ti serviţii medicale, educaţionale şi di transport, cum şi la păzarea a lucurlui ditu România.



    Aputrusită cu ună blocadă maritimă di cătră flota militară rusă, Ucraina ari dificultăţi ta ş’facă exporturile tradiţionale di yiptu şi produse di origine animală, iara şeflu a Executivului cundille, ca misură concretă di agiutoru, liberalizarea temporară di cătră România a transportului rutier di părmătie efectuat di operatorllii ucraineni, cum şi facilitarea accesului părmătiilor ditu Ucraina la porturli fluviale şi maritime româneşti.



    România, spusiră oficialii viniţ di Bucureşti, easti disponibilă şi interesată s’llia parti substanţial la proceslu di reconstrucţie post-conflict a Ucrainăllei. Vizita a lor acăţă tu isapi şi localităţle Borodianka şi Irpin (nord), ţi suntu aproapea di capitala Kiev, însândzinate di trupele ruse, cari alăsară dupu eali groki comune şi cufumi pi geadei.



    Premierul Nicolae Ciucă condamnă, diznou, fănicadzlli fapţă di trupele di aputruseari şi lu spusi agiutorlu a Româniillei tră dizvărtearea a unei investigaţii internaţională cari să-lli aducă dinintea a justiţillei pe aţelli stipsiţ di crime. “Vizita a dumnilliloru a voasti easti un semnu importantu şi limbidu di agiutoru tră Ucraina tru polimlu contra a Federaţiillei Ruse” – spusi prezidentulu Zelenski. El spuni că “ună componentă importantă a yinitorlui european comun va s’hibă protecţia şi dizvoltarea absolută a minorităţlor a noastre naţionale – comunitatea ucraineană ditu România şi comunitatea românească ditu Ucraina”.



    Şi prezidentulu a Camerăllei a Deputaţlor di la Bucureşti, Marcel Ciolacu, cundille că solidaritatea a popului român cu viţinllii a llei ucraineni caftă anvărtuşeari şi la nivelu a minorităţlor. Comunitatea românească ditu statlu viţin adună cama di 400 di ñilli di oamiñi, majoritatea concentraț tru nordul a Bucovinăllei, nordul și sudul a Basarabiillei și Ținutul Herța, teritorii românești arăkiti di fosta Uniune Sovietică stalinistă tru 1940 și priloate, ca stat succesor, di Ucraina tru 1991, unăoară cu dezintegrarea URSS.



    Autor: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala