Radio România Internațional

Tag: Volodimir Zelenski

  • Preşedintele Zelenski a lansat un apel către B9 de a ajuta Ucraina

    Preşedintele Zelenski a lansat un apel către B9 de a ajuta Ucraina

    UPDATE

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri că agresiunea neîntreruptă a Rusiei asupra ţării sale arată că sancţiunile impuse Moscovei de Occident nu sunt suficiente, informează Reuters.

    Zelenski şi-a exprimat regretul că lumea observă de la distanţă ce se întâmplă în Ucraina. Declarațiile au fost făcute după ce capitala Kiev a fost lovită de rachete ruseşti la primele ore ale dimineţii de vineri.

    Zelenski a declarat că Rusia a reluat atacurile cu rachetă la ora locală 04.00, dar că trupele ruse au fost oprite din avansul lor în majoritatea direcţiilor.

    Într-un discurs televizat, Zelenski a spus că atacurile ruse au avut ţinte atât militare, cât şi civile.

    Rusia va trebui să discute cu Ucraina mai devreme sau mai târziu pentru a pune capăt luptelor, a mai spus președintele Ucrainei, potrivit AFP.

    ————————–

    Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat vineri un apel către Formatul Bucureşti 9 (B9) (România, Bulgaria, Ungaria, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Slovacia şi Cehia) de a ajuta Ucraina, de a impune sancţiuni şi a exercita presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt ostilităţilor, relatează Zerkalo nedeli.

    Noi ne apărăm libertatea şi pământul. Dar avem nevoie de o asistenţă internaţională eficientă. Am discutat despre asta cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda. M-am adresat către B9 în legătură cu asistenţa în apărare, sancţiuni şi presiuni asupra agresorului. Împreună trebuie să aşezăm Rusia la masa negocierilor, a scris Zelenski într-un mesaj pe Twitter.

    Potriviti președintelui ucrainean, țara sa are nevoie de o coaliție antirăzboi.

    Preşedinţii ţărilor participante la Formatul Bucureşti 9 se întâlnesc, vineri, într-un summit extraordinar la Varşovia, unde va fi abordată situaţia din Ucraina după invazia Rusiei asupra acestei ţări.

  • Preşedinţii Klaus Iohannis şi Volodimir Zelenski, discuţie telefonică

    Preşedinţii Klaus Iohannis şi Volodimir Zelenski, discuţie telefonică

    Preşedintele Klaus Iohannis a avut, joi, o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.

    Şeful statului l-a asigurat de sprijin total şi solidaritate.

    Am avut o convorbire telefonică cu preşedintele Zelenski pentru a-l asigura de sprijinul total şi de solidaritatea României în faţa agresiunii militare iresponsabile a Rusiei, cât şi pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Ne coordonăm cu partenerii noştri pentru a spijini rapid Ucraina în privinţa asistenţei umanitare, a scris Klaus Iohannis pe Twitter.


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    UCRAINA – Apofasea Rusiillei ta s’pricunoască aţeali dauă regiuni separatiste ditu estul Ucrainăllei erodiadză eforturile ta s’află ună cearei iriñeatică a conflictului, iar actuala criză fu adrată maş di Rusia, diclară marță seară secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Uidisitu cu Stoltenberg, tuti spunu că Rusia continuă s’planifică ună invazie pi scară largă a Ucrainăllei. Număsinda aesta nai ma di piriclliu momentu a securitatillei europene tră un bărnu”, secretarul general al NATO spusi că Europa și America di Nord ma largu va s’hibă vărtoasi diadunu tru NATO, angajate să s’apără și să s’veaglle reciproc. Prezidintulu rus Vladimir Putin diclară tu ună conferință di presă că Rusia easti susto contra adirarillei Ucrainei la NATO și căftă ca țara să-și ritragă căftarea di adiarare la NATO. Anterior, cameara superioară a parlamentului Rusiillei votă tra s’da al Putin autoritatea ta s’pitreacă trupe tră sa-lli ndrupască separatiștii ditu Donețk și Lugansk. Prezidintulu ucrainean Volodimir Zelenski ţănu un zbor tră națiuni marță, dinunțânda călcarea suvearanitatillei și integritatillei teritoriale a Ucrainei după ţi Moscova precunoscu indipendința atilor două republici” separatiste ditu estul a vasiliillei. Zelensky nica spusi că s’așteaptă ca aliațllii occidintali s’llia apofasi limbidz şi hăirlătiţi contra Rusiei. Tu bitisita a unei andamasi a miniștrilor di externe UE, șeful a diplomațiillei europene, Joseph Borell spusi că riscul di conflict easti real și dimăndă adoptarea a unui protu mănuclliu di sancțiuni serti contra Moscovei, dupu pricunuștearea di către Rusia a autoproclamatiloru republiţ populare Donețk și Lugansk, ditu estul Ucrainei. OSCE năpoi și spusi andrupămintul tră Kiev tru cadrul unei reuniuni a reprezentanților a llei disvărtitătă la Viena.



    REACȚII – Prezidintulu a României, Klaus Iohannis, condamnă călcarea flagrantă a ndreptului internațional di cătră Rusia, cari precunoscu indipendința republicilor separatiste Donețk și Lugansk ditu estul Ucrainei, spunânda că aeastă minari lipseaşti să’lli si da ună apandi multu sertă ditu partea comunitatillei internaționale. Tu arada a lui, Guvernul di București condamnă iti tmindueari di subminare a integrității teritoriale a Ucrainei și subliniază că subminarea statalitatillei a unui stat membru ONU easti ună abordare revizionistă, ună fuvirseari contra a irinillei tru Europa și tru ntreaga lume. Premierul Nicolae Ciucă spusi că România poate s’aproaki un număr mare di arifugiaț ditu Ucraina. El nica spusi că nu ari nica căftări di repatriere di la niţiunu ditu aţelli aproximativ 400.000 di români cari băneadză tru Ucraina viţină. Minarea a Rusiillei fu criticată și di lidirllii politiţ di București. Tru ună altă evoluție, Ministerul român di Externe dănăsi nivelul di alertă la mare, căndăsinda românii ditu Ucraina s’fugă ună ş-ună ditu văsilie tru contextul a unei greauă aspărdzeari a situațiillei di securitate ditu aţea văsilie și ditu regiunea ali Amarea Lae și pricunuştearea, di cătră prezidintulu rus Vladimir Putin, a indipendințăllei regiunilor separatiste Donețk și Lugansk.



    VACCINURI – Statele membre UE s’akicăsiră marță să-și dişcllidă sinurli tră călătorllii di nafoara Uniunillei cari suntu vaccinați cu una ditu vaccinurile autorizate di Organizația Mondială a Sănătatillei (OMS), dimăndă Reuters. Ase, ahurhinda cu 1 di marţu, călătorii imunizaț cu vaccinuri produse tru India și China pot s’intra și elli tru UE. Până tora, UE autoriză vaccinuri produse di Pfizer, Modirna, AstraZeneca, Johnson & Johnson și Novavax. Până tru aestu kiro, majoritatea statilor UE nu aprukeară persoane ditu afara blocului cari călătorescu ditu furñii neesențiale cara s’fură vaccinate cu vaccinuri niaprobate tru UE.



    SRI – Situația securitatillei României ditu perspectiva oferită di borgili legale ale Serviciului Român di Informații (SRI) easti stabilă, diclară Cristian Chirtes, prezidintulu a Comisiei Permanente Mixte a Camerăllei Diputațlor și Senatului tră exercitarea controlului parlamentar ti activitatea Serviciului Român di Informaţii (SRI). Aesta easti concluzia principală a ședințăllei Comitetlui, la cari lo parti și șeful Serviciului Român di Informații, Eduard Hellvig. Tu andamasi fu părăstisită situația di securitate a României ditu perspectiva borgilor pe cari SRI li ari năuntrulu a sinurloru văsiliillei și tru contextul tensiunilor ditu regiune.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala


  • Jurnal Românesc – 13.01.2021

    Jurnal Românesc – 13.01.2021

    Președinții
    Republicii Moldova și Ucrainei, Maia Sandu şi Volodimir Zelenski, au anunţat că
    vor crea un Consiliu comun, la nivel de șefi de stat, pentru a discuta
    subiectele de pe agenda bilaterală, transmite Radio Chişinău. Cei doi lideri au
    salutat restabilirea relațiilor bilaterale la nivel de preşedinţi și au
    accentuat importanța strategică a cooperării dintre cele două state. Sandu şi
    Zelenski au discutat și despre necesitatea îmbunătățirii legăturilor economice,
    în domeniul ecologic, energetic şi au abordat și subiectul proiectului de
    construcție a unei magistrale care să lege cele două capitale, inclusiv
    construcția unui pod peste Nistru în regiunea orașului Soroca. De asemenea,
    liderii de la Chişinău şi Kiev au vorbit despre viziunile comune în privința
    integrării europene a celor două state, precum și despre provocările legate de
    securitatea națională și regională. Maia Sandu s-a aflat pe 12 ianuarie în
    vizită oficială în capitala Ucrainei, ocazie cu care a avut întrevederi şi cu
    şeful guvernului ucrainean şi cu preşedintele Radei Supreme la Kiev.




    Consiliul
    Național al Românilor din Ucraina a transmis un memoriu miniștrilor Educației
    și de Externe ai Ucrainei, dar și omologilor acestora din România și Republica
    Moldova privind situația școlilor aşa-zis moldovenești din regiunea Odesa,
    informează Agenţia BucPress. Consiliul, o uniune civică ce reunește peste 20 de
    societăți culturale și organe de presă din regiunile Cernăuți, Odesa,
    Transcarpatia și Kiev, cere anularea tuturor deciziilor directorilor de școli
    din regiunea Odesa privind introducerea, începând cu anul de învățământ
    2020/2021, a cotelor lingvistice ucrainene în școlile cu predare în limba
    română sau aşa-zisa limbă moldovenească. Semnatarii arată că aceste cote
    lingvistice au fost introduse discret în pofida opiniei exprimate de Comisia de
    la Veneția şi a promisiunilor făcute de oficiali ucraineni omologilor din
    România și Republica Moldova.

    Consiliul mai solicită revenirea la educaţia în
    limba română în școlile din regiunea Odesa nu în așa-zisa limbă
    moldovenească. Considerăm abuzivă redenumirea, în anul 1998, a
    limbii române drept limbă moldovenească, și introducerea ei în școli sub
    această denumire improprie, impusă politic, fără nicio consultare prealabilă cu
    elevii, părinții, profesorii și directorii, se precizează în memoriu.
    Consiliul Național al Românilor din Ucraina a cerut, totodată, unificarea în
    cel mai scurt timp a programelor de învățământ ale școlilor cu predare în limba
    română din regiunile Cernăuți, Transcarpatică și Odesa, care în prezent sunt
    divizate artificial în instituții cu educația în limbi diferite română şi
    moldovenească. Aproape 410.000 de români trăiesc în Ucraina şi reprezintă a treia
    etnie din statul vecin după ucraineni şi ruşi.




    Filiala din
    Italia a Ligii Studenţilor Români din Străinătate organizează o nouă ediţie a
    Atelierului de Lectură, eveniment cultural desfăşurat online în fiecare lună
    începând din aprilie 2020. Organizatorii propun, pe 28 ianuarie, o călătorie în
    fascinanta perioadă La Belle Epoque, alături de scriitoarea Cella
    Serghi şi romanul acesteia Pânza de păianjen, publicat în 1938.
    LSRS transmite că, deşi Cella Serghi este mai puţin cunoscută publicului tânăr,
    doreşte să arunce o nouă lumină asupra scriiturii ei de o eleganţă aparte.
    Atelierul de Lectură este coordonat de Alexandra Chilian, studentă la
    psihologie la Universitatea Sapienza din Roma şi membră LSRS Italia. Proiectul,
    care se desfăşoară cu patronajul Ambasadei României în Italia, s-a născut din
    dorinţa studenţilor LSRS de a promova literatura română în diaspora. Întâlnirea
    din 28 ianuarie a Atelierului de Lectură va începe la ora 18.00, ora Italiei,
    şi va fi transmisă pe paginile de Facebook şi Instagram ale LSRS Italia.




    Expoziția în aer
    liber Memoriile Cetății. Trei ani de intervenții artistice în cartierele
    Timișoarei este deschisă în spațiul exterior al Institutul Cultural Român
    de la Varșovia şi al Ambasadei ţării noastre în Polonia. Realizată împreună cu
    Asociația Timișoara Capitală Europeană a Culturii, manifestarea reuneşte 21 de
    planșe de mari dimensiuni, care prezintă prin imagine şi text demersurile
    socio-artistice realizate în oraşul de pe Bega, menite să-l transforme cultural
    și să-l pregătească pentru momentul 2023. În 2016, Timișoara a câștigat titlul
    de Capitală Culturală Europeană 2021, însă pandemia de COVID-19 a dus la
    amânarea evenimentelor pentru 2023. Expoziția de la Varșovia își propune să
    prezinte produsele culturale create în perioada 2018-2020, cu accent pe arta
    stradală și muralurile care spun istoria și relevă specificul orașului.
    Proiectul are în vedere crearea un traseu de street art în Timișoara.
    Memoriile Cetății a ajuns anul acesta la a 3-a ediție. În 2018, a
    avut ca temă Centenarul Marii Uniri, iar în 2019, Revoluția.
    Expoziţia poate fi vizitată până pe 28 februarie.

  • Ambasadorul Ucrainei: “Declarația președintelui a fost tradusă greșit”

    Ambasadorul Ucrainei: “Declarația președintelui a fost tradusă greșit”

    Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov, afirmă că declaraţia președintelui Volodimir Zelenski, anume că România ar fi ocupat Bucovina de Nord, a fost tradusă greşit din ucraineană în engleză pe pagina oficială a Preşedinţiei din ţara vecină, informează Agerpres.



    “E de înţeles că puţini oameni în România au văzut declaraţia preşedintelui ucrainean în original, adică în limba ucraineană, ci au luat traducerea în engleză, unde fraza originală Bucovina de Nord a fost luată de români a fost tradusă ca “Northern Bucovina was occupied by Romanians” (“Bucovina de Nord a fost ocupată de români – n.r.). Sigur, este vorba de traducerea oficială, dar care totuşi rămâne doar o traducere şi nu schimbă textul original.



    Regret cu sinceritate această situaţie neplăcută, dar care până la urmă e drept rezultatul unei traduceri incorecte şi unor interpretări nefondate. Rămân convins că România şi Ucraina trebuie să-şi aprofundeze colaborarea pentru stabilitatea şi prosperitatea atât a ţărilor noastre, cât şi a regiunii întregi, iar comunicarea mai strânsă şi evitarea unor interpretări şi concluzii fără justificarea lor adecvată ne vor susţine eforturile diplomatice”, a comunicat diplomatul ucrainean.



    Potrivit unui comunicat MAE, secretarul de stat Dan Neculăescu a avut joi o discuţie cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov.



    “Partea română a solicitat clarificări privind referirile la România apărute în discursul public recent al preşedintelui Ucrainei, exprimând surprinderea faţă de acestea şi evidenţiind necesitatea unei înţelegeri corecte a istoriei”, arată ministerul român, citat de Agerpres.



    În cadrul aceleiaşi întâlniri, partea română “a reiterat importanţa deosebită pe care o acordă asigurării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina, în conformitate cu normele şi standardele internaţionale în materie, inclusiv cu luarea deplină în considerare a tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneţia”, se arată în comunicatul diplomației de la București.



    Sursa: Agerpres

  • Nachrichten 21.05.2019

    Nachrichten 21.05.2019

    Bukarest: Bukarest ist am Dienstag Veranstaltungsort für ein Ministertreffen zur gemeinsamen maritimen Agenda für das Schwarze Meer, eine Veranstaltung, die gemeinsam vom rumänischen Außenministerium und der Europäischen Kommission veranstaltet wird, gewesen. Ziel der Konferenz war, Vertreter der Anrainerländer Bulgarien, Georgien, Rumänien, der Russischen Föderation, der Türkei, der Ukraine und der Republik Moldau zusammenzubringen, die die gemeinsame maritime Agenda des Schwarzen Meeres unterstützen sollen. Das mit Unterstützung der Europäischen Kommission ausgehandelte Dokument konzentrierte sich auf Tätigkeitsbereiche, die zur nachhaltigen wirtschaftlichen Entwicklung der Region beitragen könnten, wobei der Schwerpunkt auf den Küstengebieten in mehreren Bereichen wie Fischerei und Aquakultur, Forschung und Innovation, Konnektivität, Umweltschutz, Tourismus, Bildung, Schaffung und Entwicklung von spezifischen Kompetenzen für die Seewirtschaft lag.



    Bukarest: Eine Gelbwetterwarnung wurde für 24 Bezirke in Rumänien ausgesprochen, die hauptsächlich Regenschauer, Gewitter, Orkanböen und sogar Hagel sehen. Die maximalen Temperaturen liegen zwischen 16 und 25 Grad Celsius. 25 Städte und Dörfer im Süden, Zentrum und Nordosten des Landes, einschließlich der Hauptstadt Bukarest, wurden am Montagabend von den starken Regenfällen und dem starken Wind heimgesucht. Feuerwehrleute mit den Notfallinspektionen wurden in den betroffenen Gebieten eingesetzt, um das Wasser aus den überfluteten Gebieten zu pumpen und die umgestürzten Bäume zu entfernen. Der Straßenverkehr wurde in den letzten 24 Stunden durch die zerbrochenen Bäume und Erdrutsche gestört.



    Bukarest: Im Rahmen der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft hat am 20. und 21. Mai in Bukarest das informelle Treffen der Umweltminister der EU-Staaten stattgefunden. Angegangen wurden die auf europäischer und internationaler Ebene zu treffenden Maßnahmen zur Schaffung des notwendigen Rahmens für die Reduzierung der Treibhausgasemissionen. Vorrangig ist daher die Reduzierung des Energieverbrauchs. EU-Kommissar für Umwelt, Fischerei und maritime Angelegenheiten Karmenu Vella gab bekannt, dass die Europäische Kommission neue Leitlinien für die Integration der Dienste von Ökosystemen in der Verabschiedung der Entscheidungen und der grünen Infrastruktur billigen wird. Die wiederverbrauchbare Wirtschaft muss abgekurbelt und eine nachhaltige Agrarpolitik gefördert werden. Der Kommissar erklärte, dass die Union durch die Zusammenarbeit zwischen den zuständigen Ministern wirksame Fortschritte im Umweltbereich erzielen werde. Das Thema Biodiversität wurde ebenfalls angesprochen, wobei Diskussionen hervorhoben, wie wichtig es ist, die Ziele der Biodiversität in relevante sektoralen Politiken und Strategien zu integrieren.



    Bukarest: Mehr als 12 hundert rumänische und ausländische Truppen haben sich an Steadfast Cobalt 2019, der größten NATO-Kommunikationseinheit, die in Otopeni, nahe der Hauptstadt Bukarest, durchgeführt wurde, beteiligt. Die Übung zielte auf die gemeinsame Ausbildung der Truppen ab, um multinationale Unterstützung bei NATO-Operationen sowie bei der Anwendung von Standardverfahren zur Interoperabilität der menschlichen und technischen Ressourcen leisten zu können. Die Übung soll am 2. Juni enden.



    Kiew: Die stellvertretende Ministerpräsidentin Rumäniens Ana Birchall hat am Montag in Kiew an einer Zeremonie zum Amtsantritt des gewählten Präsidenten der Ukraine Volodimir Zelenski teilgenommen. Laut einer Regierungserklärung hatte Ana Birchall ein bilaterales Treffen mit dem Führer in Kiew, bei welcher Gelegenheit sie eine starke Unterstützung für die Unabhängigkeit, Souveränität und territoriale Integrität der Ukraine in ihren international anerkannten Grenzen bekräftigte. Die Stärkung der Sicherheit in der Schwarzmeerregion sei ein gemeinsames Ziel, sagte Ana Birchall. Sie sprach auch die Situation der Rechte der Personen an, die der rumänischen Minderheit in der Ukraine angehören. Die Rolle der Minderheiten sei Brücken zwischen den beiden Ländern zu bauen. Die beiden Beamten betonten, wie wichtig es sei, Lösungen für die Rechte der rumänischen Minderheit in der Ukraine zu finden. Fast 500.000 ethnische Rumänen leben im Nachbarstaat, die meisten davon auf den von der ehemaligen Sowjetunion 1940 annektierten und 1991 von der Ukraine als Nachfolgestaat übernommenen rumänischen Gebieten.

  • Jurnal românesc – 21.05.2019

    Jurnal românesc – 21.05.2019


    Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a declarat că românii din străinătate vor putea transfera bani în ţară fără plata comisioanelor prin sucursale CEC Bank ce vor fi înfiinţate peste hotare. “CEC-ul va lansa cât de curând un pachet de măsuri care să vizeze deschiderea de sucursale, de birouri în afara ţării, unde trăiesc comunităţi importante de români, pentru ca aceştia să-şi poată deschide dacă doresc într-un mod mult mai facil conturi şi să folosească aceste birouri de transfer fără comisioane”, a spus Teodorovici. Ministrul a mai anunţat că autorităţile vor iniţia şi alte demersuri prin care să se creeze facilităţi pentru românii din diaspora, măsuri despre care oficialul a afirmat că se vor concretiza la finalul lunii mai, începutul lui iunie.



    Viceprim-ministrul Ana Birchall a participat, la Kiev, la ceremonia de învestitură a noului președinte al Ucrainei, Volodîmîr Zelenski. Oficialul român a avut o întrevedere bilaterală cu şeful statului vecin, căruia i-a transmis sprijinul ferm al României pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei “în granițele sale recunoscute internațional”. Ana Birchall a abordat şi situația drepturilor comunităţii române din Ucraina şi a subliniat rolul de punți de legătură pe care îl joacă minoritățe celor două ţări. Atât vice-premierul român cât şi preşedintele ucrainean au evidențiat importanța identificării unor soluții privind drepturile etnicilor români din Ucraina.


    În statul vecin a intrat recent în vigoare o Lege privind utilizarea obligatorie a limbii ucrainene în toate domeniile vieţii publice. Documentul, promulgat pe final de mandat de fostul preşedinte Petro Poroşenko, a stârnit nemulţumirea românilor din Ucraina. Aceştia, în număr de 410.000, reprezentând a treia etnie ca pondere în ţara vecină, au transmis că noua lege le “reduce substanțial drepturile la educație şi informaţie în limba maternă” şi i s-au adresat Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale, Lamberto Zannier, căruia i-au solicitat să ia toate măsurile necesare pentru a le proteja drepturile.



    Ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniță, a declarat pentru Agenţia Moldpres că, deşi după alegerile europarlamentare echilibrul de forţe între partidele din legislativul european se va schimba, cu certitudine cei 32 de reprezentanţi ai României vor sprijini parcursul european al Republicii Moldova. “Avem dorinţa sinceră de a ajuta parcursul european al Chişinăului”, a afirmat diplomatul.


    “România are 32 de voturi ce contează în absolut orice configuraţie de forţe politice. Noi vrem şi vom fi avocaţii Republicii Moldova la UE, însă trebuie să primim semnale clare şi de la Chişinău. Ne dorim ca Republica Moldova, indiferent de culoarea viitorului guvern, să rămână orientată către vest şi să îşi menţină vectorul european”, a adăugat Daniel Ioniță. Scrutinul pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European va avea loc pe 26 mai. În Republica Moldova vor fi deschise 36 de secţii de vot din totalul de 441 care vor fi organizate în afara graniţelor României, iar pentru a putea vota, alegătorii cu cetâţenie română de dincolo de Prut trebuie să dețină un act de identitate românesc valabil.



    Secretarul de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Lilla Debelka a fost prezentă în Statele Unite ale Americii la cea de-a 20-a ediţie a Festivalului “Romania Day Broadway 2019”, care reunește români de pe continentul Nord-American, dar și din Europa. La manifestare au participat oameni de afaceri, lideri ai comunității româno-americane, conducători ai bisericii ortodoxe române și ai mass-media româneşti locale, iar printre invitaţi s-au numărat ambasadorul desemnat al SUA în România, Adrian Zuckerman, şi ambasadorul României la ONU, lon Jinga. “Am simțit aici o bună integrare a comunității românești și un interes major de păstrare a tot ceea ce este specific țării noastre”, a declarat Lilla Debelka. Festivalul “Romania Day Broadway 2019” a fost organizat de Asociația “Romanian American Business Council”, de Fundaţia Culturală “Frații Minovici” și firma de consultanţă financiară “MIC & Associates” din New York.


  • Nachrichten 22.04.2019

    Nachrichten 22.04.2019

    Bukarest: Rumäniens Präsident Klaus Iohannis muss eine Entscheidung über die Ernennung von drei neuen Ministern im Rahmen der Kabinettsumbildung treffen. Der ehemalige Justizminister Tudorel Toader soll durch den stellvertretenden Vorsitzenden der Abgeordnetenkammer Eugen Nicolicea ersetzt werden. Die Sozialdemokratische Partei zog ihre Unterstützung für Toader zurück, nachdem dieser sich geweigert hatte, die umstrittenen Eilverordnungen zur Änderung des Strafgesetzbuches durchzusetzen. Darüber hinaus unterbreitete die Premierministerin dem Präsidialamt den Rücktritt der Ministerin für europäische Fonds Rovana Plumb und der Ministerin für Auslands-Rumänen Natalia Intotero. Die beiden kandidieren im Mai für das Europäische Parlament. Vorschläge für die beiden Positionen sind die Abgeordnete Oana Florea und der Senator Liviu Brailoiu.



    Colombo: Die Regierung von Sri Lanka hat aus Gründen der öffentlichen Sicherhei, am Montagabend den Notzustand ausgerufen. Die Ankündigung erfolgte nach den Selbstmordattentaten von Sonntag die fast 300 Tote und etwa 500 Verletzte gefordert haben und die von einem internationalen Terrornetzwerk koordiniert wurden, sagte die Regierungssprecherin. Unter den Opfern befinden sich 37 ausländische Staatsbürger, da Sri Lanka ein wichtiges Touristenziel ist. Die Polizei erklärte, dass 24 Personen festgenommen wurden. Am Sonntag explodierten innerhalb weniger Stunden mehrere Bomben in drei Kirchen und vier Luxushotels auf der Insel. Die Polizei verhaftete im Zusammenhang mit den nicht beanspruchten Anschlägen mindestens 24 Personen. Eine allgemeine Ausgangssperre wurde am Montagmorgen aufgehoben, aber Schulen und Universitäten sind immer noch geschlossen. Der Flughafen ist offen, mit erhöhten Sicherheitsmaßnahmen. Die ganze internationale Gemeinschaft, sowie Rumänien beurteilten die Bombenangriffe in Sri Lanka. Mehr dazu nach den Nachrichten.



    Bukarest: Das rumänische Verfassungsgericht könnte am Montag ein Urteil fällen, in dem der Vorsitzende des Senats Calin Popescu-Tariceanu wegen falscher Zeugenaussage freigesprochen wurde. Die Nationale Antikorruptionsbehörde beschuldigte ihn bei der Aussage über die Übertragung eines Waldstücks und einer Farm an rechtmäßige Eigentümer aus dem rumänischen Staat gelogen zu haben. Die Staatsanwälte haben im November letzten Jahres gegen die ursprüngliche Entscheidung Berufung eingelegt, wobei das Gerichtsverfahren mehrfach verschoben wurde. Der Senatsvorsitzende bezeichnete den Prozess als eine Inszenierung. Dorin Marian, ehemaliger Chef der Präsidialverwaltung im Jahr 2000, wird in diesem Prozess ebenfalls unter ähnlichen Anschuldigungen verfolgt.



    Kiew: EU-Vertreter haben dem Gewinner der Präsidentschaftswahlen in der Ukraine Volodimir Zelenski gratuliert. Sie stellten fest, dass die Abstimmung das Bekenntnis zu demokratischen Werten in diesem Land an den Grenzen der Union bekräftigte. Der russische Premierminister Dmitri Medwedew sagte, dass Moskau die Möglichkeit hat, die Beziehungen zur Ukraine mit dieser neuen Präsidentschaft zu verbessern. Der Fernsehschauspieler Zelenski hat in der Stichwahl mit etwa drei Vierteln der Stimmen am Sonntag gewonnen. Amtsinhaber Petro Poroshenko gab die Niederlage zu und gratulierte seinem ehemaligen Gegner. Der Präsident wird für eine Amtszeit von fünf Jahren gewählt. Der Gewinner ist eine sehr beliebte Figur als Ergebnis einer Fernsehserie, in der er einen Geschichtslehrer spielt, der Präsident wird. Die Ukraine wird in diesem Jahr auch Parlamentswahlen im Oktober dieses Jahres abhalten.

  • 31.03.2019

    31.03.2019

    EU-Kommissar für Klimaschutz und Energie, Miguel Arias Canete, unternimmt am Montag und Dienstag einen offiziellen Besuch in Bukarest. Dies teilte die Vertretung der Europäischen Kommission in Rumanien mit. Am 1. April wird der EU-Beamte an einem Treffen über regionale Zusammenarbeit in Energiebereich in Mittel und Osteuropa teilnehmen. An der Veranstaltung nehmen auch Minister und hochrangige Beamte aus den EU-Mitgliedstaaten und Vertragsparteien der Energiegemeinschaft teil. Am Dienstag wird Miguel Arias Canete am informellen Energierat teilnehmen, an dessen Rande das erste Treffen der Energieminister der EU-Staaten und der östlichen Partnerschaft stattfinden wird, mit den Ziel die regionale Energiezusammenarbeit zu stärken.



    Rumänien hat am Sonnabend gemeinsam mit rund 170 anderen Ländern an der Aktion Earth Hour teilgenommen. Damit sollte vor dem Klimawandel und dem Verlust der biologischen Vielfalt gewarnt werden. Zwischen 20.30 und 21.30 Uhr erloschen in mehreren Städten des Landes, darunter auch in der Hauptstadt Bukarest, in einer symbolischen Geste die Lichter, um das Bewusstsein für die Bedeutung des Schutzes unseres Planeten zu schärfen. Au‎ßerdem fanden verschiedene Aktionen, wie Aufführungen und Radrennen statt.



    Die Uhren in Rumänien wurden heute Nacht auf Sommerzeit umgestellt. Um 3.00 Uhr Nachts wurden die Uhren um eine Stunde vorgestellt, auf 4.00 Uhr. Damit soll in den Sommermonaten so viel natürliches Licht wie möglich genutzt werden. Die diesjährige Umstellung auf die Sommerzeit könnte eine der letzten sein, da das Europäische Parlament in dieser Woche einen Gesetzentwurf zur Abschaffung der obligatorischen Zeitumstellung in der Europäischen Union ab 2021 verabschiedet hat. Die EU-Mitgliedstaaten entscheiden selbst, ob sie für immer die Standardzeit oder die Sommerzeit beibehalten wollen.



    Rumänien nimmt vom 1. bis 5. April an der Hannover Messe teil, einer der grö‎ßten Industrietechnikmessen der Welt. Die Veranstaltung beginnt am Sonntag unter dem Motto Die Zukunft der Industrie“. Insgesamt werden 6.500 Aussteller aus der ganzen Welt erwartet. Das diesjährige Partnerland ist Schweden.




    Die arabischen Vertreter, die auf dem Jahrestreffen der Arabischen Liga in Tunis zusammengekommen sind, haben die Entscheidung des amerikanischen Präsidenten, die Souveränität Israels über die Golanhöhen anzuerkennen verurteilt. Federica Mogherini, Hohe Vertreterin der EU für Au‎ßen- und Sicherheitspolitik erklärte auf dem Treffen, die Resolutionen des UN-Sicherheitsrates bezüglich der Golan-Höhen zu ignorieren stelle keine Losung dar. Sie sagte ferner, einzig die Zweistaatenlösung sei eine dauerhafte und realistische. Israel hat die syrischen Golan-Hohen im Jahre 1967 erobert und im Jahre 1981 annektiert. Kürzlich hat US-Präsident DomaldTrump während einer Zeremonie in Washington, an der der auch der israelische Ministerpräsident Benjamin Netanyahu teilgenommen hat, eine Erklärung verabschiedet, in der er die Souveränität Israels über die Golanhöhen anerkennt.



    Die Liberale Zuzana Caputova hat den zweiten Wahlgang der Präsidentschaftswahlen am Samstag in der Slowakei gewonnen und ist damit das erste weibliche Staatsoberhaupt des Landes. Die 45-jährige Zuzana Caputova bekam 58 % der Stimmen. Ihr Herausforderer, Maros Sefcovic, ein EU-Kommissar, der von der linksgerichteten Regierungspartei unterstützt wurde, erreichte 41 %. Kurz nach der Bekanntgabe der Ergebnisse rief Zuzana Caputova zur Einheit auf. Sie sagte, das Ergebnis zeigt, dass es möglich ist, den Populismus zu bekämpfen und das Vertrauen der Menschen zu gewinnen, ohne aggressive Sprache und persönliche Angriffe. Ihr Gegner räumte seine Niederlage ein. Ministerpräsident Peter Pellegrini wiederum äu‎ßerte die Hoffnung auf eine positive Zusammenarbeit mit der neuen Präsidentin.


    Rund 35,5 Millionen Ukrainer wählen am Sonntag einen neuen Präsidenten. Insgesamt 39 Kandidaten traten an dem Rennen um das höchste Amt in Staat an. Die Zentrale Wahlkommission hatte ursprünglich 44 Kandidaten zugelassen, 5 davon haben ihre Kandidatur inzwischen zurückgezogen. Favoriten sind der Komiker Volodimir Zelenski, der derzeitige Präsident Petro Poroshenko und die ehemalige Premierministerin Yulia Timoshenko. Verschiedene Umfragen zeigen, dass 28,5 % der Ukrainer für Zelenski, 18,8 % für Poroshenko und 13,3 % für Timoschenko stimmen würden. Falls keiner der Kandidaten mehr als 50 % der Stimmen auf sich vereint, findet am 21. April ein zweiter Wahlgang statt.