Tag: voluntariat

  • Katharina Kühnle, politolog, coordonator pe probleme de imigrație (Germania)

    Katharina Kühnle, politolog, coordonator pe probleme de imigrație (Germania)

    Katharina Kuhnle vine din Sudul
    Germaniei, din oraşul Ulm. A studiat Ştiinţe Politice în Jena, în Estul
    Germaniei, şi s-a specializat în studii Est-Europene şi istorie Est-Europeană,
    a absolvit un stagiu Erasmus în 2006-2007 la Universitatea Alexandru Ioan Cuza
    din Iaşi la Facultatea de Ştiinţe Politice, apoi a făcut practică în Bucureşti
    la Societatea Academică din România în domeniul political think-tank. A scris o
    teză pe tema campaniei Salvaţi Roşia Montană, despre influenţa Europei în
    această campanie: Europe goes
    Roşia Montană.
    Katharina Kuhnle este puternic legată de România. Imediat după liceu, în 2001,
    a venit cu o acţiune de voluntariat coordonată de Parohia Evanghelică şi
    Parohia Ortodoxă din Sibiu. Atunci a lucrat cu vârstnici, singuri şi săraci, a
    cunoscut mulţi oameni, şi-a făcut prieteni şi a învăţat limba română, a
    călătorit şi a cunoscut mai bine ţara noastră. De ce a fost interesată de
    România şi cum a ajuns aici?

    Eu am venit în România pentru acest voluntariat în Sibiu. Am vrut să
    ajung în Europa de Est fără să îmi doresc să vin neapărat în România. A fost o
    întâmplare, am aplicat în mai multe ţări, dar acest loc din România mi s-a
    părut cel mai interesant şi aşa am venit aici. La noi în Germania, înainte de
    facultate ne luăm un an sabatic, aşa am ajuns în România. După asta, m-a
    interesat ţara, mi-am făcut prieteni aici şi am văzut cum este ţara, am vrut să
    aflu mai multe şi am făcut studii specializate pe România şi pe Europa de
    Sud-Est.



    Katharina Kuhnle s-a întors în
    acest an pentru a călători. La distanţă de 12 ani de la ultima sa venire,
    Katharina observă schimbările din România.


    Pe de o parte, văd că
    merge ceva înapoi. Din nou sunt mulţi oameni care vor să plece iarăşi în
    străinătate, întâlnesc foarte mulţi tineri care sunt demotivaţi să rămână în
    România şi să facă ceva. Pe de altă parte, acum s-au dezvoltat nişte activităţi
    care nu erau înainte, s-au format două partide noi care provin din mişcările
    civice de bază şi ele vor să schimbe ceva în lumea politică. Asta e foarte
    interesant, pentru că nu exista acest lucru înainte. A început cu campania
    Salvaţi Roşia Montană, cred, dar faptul că procesul acesta merge mai departe
    îmi place foarte mult. În ultimile trei săptămâni am fost în Transilvania şi am
    participat la câteva proiecte la sat şi mi-a plăcut că am întâlnit mulţi oameni
    tineri care vor să facă ceva, sunt angajaţi, vor să stea în România şi caută un
    loc ca să poată face ceva. Au găsit locul acesta, în ţară, în Transilvania,
    pentru că, spre exemplu, în bisericile fortificate este foarte mult spaţiu. Ei
    sunt acolo, au idei foarte bune şi asta mi-a plăcut mult, pentru că nu mai poţi
    găsi în Germania această creativitate, la noi locurile sunt ocupate deja, iar
    aici nu. Românii mai au loc şi îl vor folosi. Ce am mai observat acum e că
    pentru foarte mulţi oameni sistemul de sănătate este o mare problemă, acum este
    mai rău decât înainte, pentru că foarte mult personal medical pleacă din
    România. Este şi vina ţărilor din Europa de Vest care fac oferte pe care ei nu
    le pot refuza, pentru că nici noi nu avem destul personal. Oamenii mai vorbesc
    şi despre procesele politice care au loc acum, cunosc mulţi oameni care au
    participat la demonstraţii. Am înţeles că mulţi români tineri sunt de părere că
    nu se schimbă nimic şi că nu pot schimba ceva doar cu demonstraţiile. Aceasta
    este o direcţie foarte periculoasă, dacă tineretul crede că nu poate face nimic
    şi că nu are rost să rămână.



    Ce consideră Katharina că e cel
    mai valoros în România şi ce ar lua cu ea la plecare?


    Sunt două lucruri în opinia mea, unul este foarte cunoscut: natura.
    Multor străini le place natura pe care o aveţi aici, este foarte diversă, cu
    munţi, cu mare, cu dealuri. Al doilea lucru care este foarte frumos sunt oamenii,
    pentru că sunt deschişi şi amabili. Nu este foarte greu să călătoresc aici, să
    găsesc contacte. Oamenii sunt deschişi şi drăguţi, sunt interesaţi şi ştiu
    foarte multe lucruri despre ţări şi despre lume în general. Eu am învăţat aici
    ospitalitatea, era ceva ce deja învăţasem în 2001. De când am venit prima oară
    în România, am ştiut cum trebuie să fii ospitalier acasă. Am învăţat în România
    cum să fac să fie frumos şi pentru musafirii mei.


  • Implicarea copiilor în problemele comunităţii locale, un proiect cu fonduri europene

    Implicarea copiilor în problemele comunităţii locale, un proiect cu fonduri europene

    Siminoc – o localitate cu aproximativ 1.000
    de suflete – unde sintagma Uniunea Europeană pare ceva abstract şi
    îndepărtat. Totuşi, de acolo ar putea veni soluţia pentru ca o viaţă mai
    bună să devină din vis realitate.



    Deocamdată, de acolo vin fondurile europene
    pentru un proiect menit să schimbe mentalităţi.


    Pentru că schimbarea începe cu oamenii. Şi
    tocmai asta încearcă să facă acest proiect: să-i convingă pe oameni să se
    implice, să mişte lucrurile, să facă voluntariat pentru comunitatea în care
    trăiesc şi astfel, să schimbe lucrurile în bine.


    Mihaela Căruţaşu, preşedintele
    Asociaţiei Împreună pentru Viitor: Scopul proiectului este de
    a implica elevii în activităţi de voluntariat pentru dezvoltarea comunităţii
    din care fac parte. În cadrul proiectului au identificat patru probleme din
    comunitate şi fiecare problemă va fi rezolvată de ei.





    Grupul ţintă este format din 15 elevi, care
    deşi încă nu au ajuns la vârsta majoratului, sunt conştienţi de problemele care
    există în comunitate dar şi de faptul că ei pot contribui la o schimbare în
    bine.




    Reporter: Cum aţi descrie
    voi, localitatea?


    Copil 1: O comunitate mică,
    restrânsă, cu oameni frumoşi


    Reporter: Sunt şi probleme
    la Siminoc?


    Copil 2: Violenţa în şcoală
    … mai sunt probleme şi cu infrastructura … se asfaltează dar nu toate
    (n.r.drumurile)


    Reporter: Sunt şi copii din
    familii nevoiaşe?


    Copii: Da.


    Reporter: Şi voi învăţaţi
    cum să-i ajutaţi?


    Copil 3: Să-i ajutăm şi să-i
    includem în grupurile noastre. Adică să nu-i izolăm.




    O altă problemă identificată de copii este
    lipsa unui afterschool. Însă nici soluţia nu a întârziat să apară, spune
    Mihaela Căruţaşu: Chiar profesorii au zis că
    doresc să facă voluntariaţ ca după ore, să facă un afterschool, să-i
    pregătească pe copilaşi la materiile la care sunt ei mai slăbuţi.





    Violenţa în şcoli şi lipsa de promovare a
    localităţii sunt alte două probleme, identificate de copii şi care îşi vor găsi
    rezolvarea tot cu ajutorul lor.




    Se doreşte să se rezolve
    violenţa în şcoală. S-a creat un model de flyer, conceput de ei, care va fi
    distribuit în unitatea şcolară. Ca şi altă problemă identificată – promovarea
    localităţii Siminoc. Au realizat o broşură cu ce mai frumos în Siminoc. Au
    ajuns până la legenda Siminocului, au făcut chiar şi catrene care să
    înfrumuseţeze această broşură.




    Pentru implicarea lor în problemele
    comunităţii, elevii au fost recompensaţi în vacanţa de vară, cu o excursie de o
    zi pe litoral iar în ultimele zile de vacanţă, tot în cadrul proiectului, au
    înfrumuseţat curtea şcolii, cu decoraţiuni şi picturi, realizate chiar de ei.


    Proiectul se va încheia în octombrie.


    Este un sub-grant, în valoare de 1.000 de
    euro, derulat de Asociaţia Împreună pentru Viitor Constanţa, la Şcoala
    Gimnazială din Siminoc, în cadrul proiectului Make Europe Sustainable for
    All, care beneficiază de finanţare din partea Directoratului General
    pentru Dezvoltare şi Cooperare din cadrul Uniunii Europene.


    Proiectul
    Make Europe Sustainable for All este finanţat de Programul de
    Educaţie pentru Dezvoltare şi Creştere a Gradului de Conştientizare al
    Directoratului General pentru Dezvoltare şi Cooperare din cadrul Uniunii
    Europene, şi combină expertiza şi experienţa a 25 de parteneri din 15 ţări
    europene, reţele europene sau globale, în perioada iulie 2017 – iunie 2020.


    În România proiectul este implementat de
    Fundaţia World Vision România.


  • Corpul European de Solidaritate

    Corpul European de Solidaritate

    Parlamentul European a dezbătut ieri un raport referitor
    la activitatea Corpului Solidarităţii Europene şi a aprobat un regulament
    pentru mai buna funcţionare a acestui program. Corpul Solidarităţii Europene
    reuneşte tineri voluntari între 18 şi 30 de ani care contribuie la proiecte
    comunitare în întreaga Europă. Corpul European de Solidaritate a fost lansat în
    decembrie 2016. De atunci s-au înscris mai mult de 75.000 de tineri, din care
    peste 8.000 sunt implicați în activități de solidaritate.


    În urma votului de ieri din Parlamentul
    European, tinerii europeni au posibilitatea de a face voluntariat sau de lucra
    în diverse proiecte private bazate pe principiul solidarităţii
    .Deoarece companiile private
    pot accesa fondurile acestui program, membrii Parlamentului European au votat
    pentru o distincţie clară între activităţile de voluntariat şi angajare, pentru
    a evita ca organizaţiile private să folosească tinerii în activităţi de
    voluntariat neplătite atunci când există disponibile locuri de muncă. Pentru
    perioada 2018 – 2021 a fost aprobat un buget total de 375,6 milioane de euro
    dar Comisia Europeană a propus suplimentarea bugetului.

    Comisarul pentru Educaţie, cultură, tineret şi sport,
    Tibor Navracsics: Noul regulament cu bugetul aferent va oferi oportunităţi
    de exprimare a solidarităţii pentru 100.000 de tineri până în 2020. Dar, noul
    regulament are o limită temporală, se opreşte la 2020. Trimiţând un semnal
    puternic către tinerii Europei, Comisia a propus să acorde puteri sporite
    Corpului European de Solidaritate şi să extindă termenul de funcţionare şi în
    exerciţiul bugetar multianual următor, adică pentru perioada 2021- 2027. Vrem
    să dezvoltăm ceea ce am reuşim deja să realizăm şi să construim mai departe adăugând
    o noutate: dorim să susţinem
    voluntariatul în activităţi de ajutor umanitar. Acesta ar putea fi startul în
    crearea unei comunităţi globale de voluntariat. Corpul European de Solidaritate
    este un proiect ce vizează voluntariatul în rândul tinerilor, motiv pentru care
    are am propus creşterea bugetului alocat la 1,26 miliarde de euro pentru o
    perioadă de 6 ani. Acestă măsură ne oferă posibilitatea de a oferi 350 de mii
    de posturi de voluntariat


    Termenul-limită de depunere a propunerilor este 16 octombrie 2018,
    cu excepția proiectelor propuse de echipele de voluntariat, care
    vor avea timp să aplice până la 18 februarie 2019. Condițiile detaliate ale cererii de propuneri, inclusiv
    prioritățile și instrucțiunile de depunere a candidaturilor pentru fiecare
    proiect, pot fi consultate în Ghidul Corpului European de Solidaritate.


  • Apel pentru idei de proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate

    Apel pentru idei de proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate

    Comisia Europeană a lansat un apel la toți cei interesați să prezinte idei de proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate. În următorii doi ani, peste 100 de mii de tineri vor putea participa la acest corp.

    Peste 72.000 de tineri s-au înscris în Corpul european de solidaritate, de la lansarea sa în decembrie 2016. 7.000 dintre ei sunt implicați în activități de solidaritate. Acum, Comisia lansează o nouă cerere de propunere de proiecte, potrivit anunțului făcut de Christian Spahr, unul dintre purtătorii de cuvânt ai forului comunitar pe teme economice.

    Comisia Europeană a lansat un apel la toți cei interesați să prezinte idei de proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate. O sumă totală de 44 milioane de euro a fost alocată din bugetul UE pentru proiectele selectate, care vor fi deschise tuturor tinerilor din Europa și din afara acesteia. Este vorba de prima dintr-o serie de cereri care, până la sfârșitul anului 2020, va face posibilă participarea a cel puțin 100 000 de tineri la Corpul european de solidaritate.


    Comisarul pentru buget și resurse umane, Günther Oettinger, a declarat că prin lansarea acestei noi cereri de propuneri în cadrul Corpului european de solidaritate, Comisia Europeană își îndeplinește angajamentul de a oferi tinerilor mai multe oportunități de a participa la activități de solidaritate.

    Noua cerere de propuneri este deschisă unei game de proiecte mai ample decât oricând. Pe lângă voluntariatul individual pe termen mai lung, stagiile și locurile de muncă în domeniul solidarității, vor fi eligibile și proiecte pe termen scurt (de la 2 săptămâni la 2 luni) pentru echipe de voluntari, propuse de organizații care au obținut eticheta de calitate de la agenția națională Erasmus + sau, în anumite cazuri, de la Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură.

    Nu numai organismele publice și private cu sediul în statele membre ale Uniunii pot solicita finanțare. Tinerii înscriși pe portalul Corpului european de solidaritate vor putea, de asemenea, să formeze un grup de cel puțin 5 participanți și să-și creeze propriile activități de solidaritate.

    Anumite proiecte ale Corpului european de solidaritate în domeniul voluntariatului sunt, de asemenea, deschise participării organizațiilor din Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Turcia, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și din alte țări partenere din afara UE.

    Termenul limită de depunere a propunerilor este 16 octombrie 2018, cu excepția proiectelor propuse de echipele de voluntariat, care vor avea timp să aplice până la 18 februarie 2019.


  • Novi Sad, Capitala Europeană a Culturii 2021 – programul de voluntariat

    Novi Sad, Capitala Europeană a Culturii 2021 – programul de voluntariat

    Alături de Elefsina, Grecia
    şi Timişoara, România, Novi Sad se pregăteşte să fie Capitală Europeană a
    Culturii în anul 2021
    . O parte importantă a acestei pregătiri constă în crearea
    şi dezvoltarea programului de voluntariat.




    Un amendament votat de Parlamentul European şi de
    Consiliu în 2014 oferă o dată la trei ani titlul de Capitală Europeană a
    Culturii şi unui oraş dintr-o ţară candidată sau potenţial candidată pentru
    aderarea la UE sau unui oraş dintr-o ţară membră a Asociaţiei Europene a
    Liberului Schimb. Capitală a provinciei Voivodina şi al doilea oraş ca mărime
    din Serbia, ţară candidată la aderarea la UE, Novi Sad a putut, astfel, intra
    în competiţia pentru Capitală Europeană a Culturii 2021, titlu care i-a fost
    acordat la sfârşitul anului 2016.


    Interesant este că în anul 2019, Novi Sad va deţine
    titlul de Capitală Europeană a Tineretului
    . Motiv pentru care programele de
    voluntariat ale celor două Capitale, Culturală şi a Tineretului, sunt
    construite împreună. Coordonatorul lor este Vojislav Prkosovacki: Slujba mea constă nu doar în crearea
    programului de voluntariat, adică să mă ocup de proceduri, strângerea
    voluntarilor, lucrul cu voluntarii, crearea unui sistem de calitate pentru
    lucrul cu voluntarii… Slujba mea este dedicată, de asemenea, armonizării şi
    aducerii împreună a reprezentanţilor ambelor Capitale. Trebuie să analizez care
    sunt nevoile lor şi să le pun la un loc. De aceea, pe parcursul anului trecut,
    au avut loc întâlniri în cadrul cărora reprezentanţii celor două Capitale au
    stabilit să facă ceva care să reprezinte moştenirea pe care ambele Capitale o
    lasă oraşului Novi Sad. Adică, în 2022, să avem nişte rezultate pe care Novi
    Sadul să le poată folosi în favoarea locuitorilor săi.


    Pentru a conecta cele două Capitale, pentru a
    implica întreaga societate, au fost gândite programe reciproce, care să vizeze
    cinci sectoare: cultură, tineret, dar şi sport, mediu şi sănătate. Programul de
    voluntariat a fost numit Serviciul de Voluntariat Novi Sad / Novi Sad Volunteer
    Service, care urmează să ofere sprijin nu doar celor două Capitale, ci şi
    celorlalte sectoare menţionate.


    De la Vojislav Prkosovacki aflăm cum vor fi
    voluntarii parte, concret, din programul Novi Sad – Capitală Europeană a Culturii
    2021: Când spunem voluntariat în Novi
    Sad, ne gândim la învăţare non-formală. Pe de o parte, voluntar înseamnă să fie
    parte, poate chiar să creeze un program şi, de asemenea, să reprezinte un
    sprijin pentru program. În prezent, am început comunicarea între echipele celor
    două Capitale pentru crearea unui program reciproc pentru tineri, cu ajutorul
    Capitalei Europene a Culturii şi cu capacităţile Capitalei Europene a
    Tineretului. Prin Capitala Europeană a Tineretului avem două obiective
    principale: participarea în programe culturale şi crearea de programe
    culturale. Programul va evolua în aceste două direcţii. Vom vedea ce se va
    întâmpla în 2021, dar până acum voluntarii sunt implicaţi activ în sprijinirea
    diferitelor programe mai mici în Novi Sad. De exemplu, am deschis dialoguri
    lunare pe diferite subiecte în legătură cu arhitectura din Novi Sad, cultura
    vieţii în Novi Sad… Deci, voluntarii sunt implicaţi activ în pregătire şi
    acordare de sprijin, în ascultare şi învăţare. Este ceva ce poţi câştiga numai
    dacă eşti voluntar. E ceva ce aduce valoare adăugată nu doar voluntarilor, ci
    şi Capitalelor Europene.




  • Biblioteca Județeană “Gheorghe Asachi” , multiplicator de informaţii Eurodesk

    Biblioteca Județeană “Gheorghe Asachi” , multiplicator de informaţii Eurodesk

    Uniunea Europeană înseamnă libertatea de mișcare,
    finanțare pentru proiecte, dar și oportunități pentru tineri. Mă refer aici la
    studenți, elevi, dar și oportunități pentru cadrele didactice. Când spun acest
    lucru, ne gândim , în special, la Programul Erasmus+.

    Bineîneles fără a împărtăși, fără a oferi informații,
    succesul unui astfel de program este greu de conceput. Biblioteca Județeană
    Gheorghe Asachi
    din Iași își asumă un astfel de rol în a oferi informații. În
    ce fel, cum, aflăm de la doamna Aurica Dvoracic, bibliotecar implicat în
    desfășurarea activității punctului de informare Eurodesk. Eurodesk însemnând?




    Însemnând Serviciul
    de Informare European care acționează în România și în 19 dintre orașele
    României prin multiplicatorii Eurodesk, calitate pe care și eu o am în cadrul
    Bibliotecii Județene Gheorghe Asachi din Iași. Mi-am început activitatea din
    2017 și vreau să spun că e foarte important pentru toți tinerii din municipiul și județeul Iași și nu numai, pentru toți cei care aud, ca
    până pe 26 iunie să se înscrie pe
    portalul european pentru tineret în
    programul DiscoverEU, unde vor avea posibilitatea să călătorească în patru
    dintre țările Uniunii Europene cu condiția să fi împlinit 18 ani și să completeze aplicația de pe portalul european.


    Cu siguranță, veți organiza evenimente, tocmai pentru a
    veni în întâmpinarea solicitărilor.


    Categoric, pentru
    că nu vorbim doar despre Descoperiți
    Europa, despre acest program, ci și despre
    Corpul European de Solidaritate unde invităm pe tineri să vadă ce
    înseamnă voluntariatul adevărat. A fi voluntar într-o altă țară europeană
    înseamnă a-ți cunoaște semenii din acea
    țară, a cunoaște cultura țării respective
    și, mai ales, a te deschide către tot ceea ce înseamnă Europa și lumea,
    de ce nu?


    Deci pregătiri pentru întâlniri…



    Din luna
    sptembrie o să avem mai multe întâlniri,
    preconizez în jur de 4- 5 întâlniri, cu
    elevii începând de la 13 ani din liceele
    ieșene și nu numai. Vreau să merg foarte mult în mediul rural și sunt convinsă
    că foarte mulți tineri își vor schimba poate chiar cursul vieții beneficiind de aceste informații și aplicând
    pentru aceste programe de voluntariat.


  • Corpul european de solidaritate ​ş​i noul exerci​ţ​iu bugetar

    Corpul european de solidaritate ​ş​i noul exerci​ţ​iu bugetar

    Corpul European de Solidaritate va beneficia, în perioada 2021 – 2027, de o finanțare de peste 1,2 miliarde de euro și va include și o serie de programe de voluntariat care, până acum, au funcționat separat. Comisia consideră că, prin această dublare a finanțării, va atrage în diferitele programe ale Corpului European de Solidaritate cel puțin 350 de mii de tineri. Potrivit Comisarului pentru buget și resurse umane, Gunther Ottinger, dublarea finanțării Corpului a fost decisă, pe de-o parte, ca urmare a interesului arătat de tinerii europeni pentru activitățile sale și, pe de altă parte, pentru că solidaritatea reprezintă una dintre valorile cheie ale Uniunii Europene.


    La rândul său, Comisarul pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport, Tibor Navracsics, a subliniat că, prin această finanțare, Comisia vrea să întărească solidaritatea în rândul tinerilor și să îi ajute să își formeze o identitate Europeană. Tibor Navracsics: Propunerea noastră pentru următorul buget European transmite un semnal puternic că vrem să investim în tineri. La fel ca și în cazul programului ERASMUS, vrem să dublăm, în următoare perioadă bugetară, fondurile pentru Corpul European de Solidaritate și să le aducem la 1,26 miliarde de euro. Asta înseamnă că vom reuși mai bine să ne atingem obiectivele politice în domeniul tineretului, dându-le o mai mare forță tinerilor, ajutându-i să învețe, să îi sprijine pe alții și să devină membri implicați ai societății. Corpul European de Solidaritate face acest lucru prin trei tipuri principale de activități: voluntariat, stagii de pregătire și asigurarea de locuri de muncă. Vrem ca, în perioada următorului exercițiu bugetar, să consolidăm această inițiativă încă tânără. Ne așteptăm să finanțăm plasarea a cel puțin 350 de mii de tineri și grupăm toate oportunitățile pe care le oferim tinerilor pentru a se putea implica în activități de solidaritate. În mod special, după 2020 vom integra actualele programe de ajutor bazate pe voluntariat în Corpul European de Solidaritate. Aceste programe trimit voluntari în țări terțe unde sprijină programe umanitare și ajută comunitățile să facă față dezastrelor și să se mobilizeze mai bine. Aceste obiective sunt similare cu cele ale Corpului European de Solidaritate. Solidaritatea europeană nu încetează la granițele Uniunii Europene.


    Înființarea Corpului European de Solidaritate a fost anunțată de președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, în 2016, în discursul cu privire la starea Uniunii. Din decembrie 2016 până în prezent, 64000 de tineri europeni s-au alăturat Corpului de Solidaritate iar 5000 dintre ei și-au început deja activitatea.


  • S-a lansat apelul naţional pentru Erasmus+ 2018

    S-a lansat apelul naţional pentru Erasmus+ 2018

    Tinerii europeni au la dispoziţie numeroase oportunităţi de studiu şi pregătire profesională, cu finanţări de miliarde de euro. Desigur, cel mai cunoscut este ERASMUS, prin care universităţile europene pot face schimb de studenţi. În 30 ani de existență, 4,4 milioane de studenți au participat la mobilități Erasmus, iar numărul lor este în continuă creștere!

    O mobilitate Erasmus+ pentru presupune să pleci pentru o perioadă câteva luni la o universitate, instituție sau organizație dintr-o altă țară, pentru a studia sau a face practică. Mobilitatea nu înseamnă doar lărgirea cunoștințelor profesionale, ci și o schimbare de mentalitate – mărturisesc majoritatea celor care au fost într-o bursă Erasmus.

    Anul acesta, ERASMUS plus are un buget de 2,7 miliarde de euro, cu 8 la sută mai mult decât anul trecut. Din această sumă, România are de gestionat peste 78 de milioane de euro. Ce calităţi trebuie să îndeplinească un student pentru a obţine o bursă Erasmus, am aflat de la directoarea Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, din Ministerul Educaţiei, doamna profesoară Monica Calotă: Există o oarecare omogenitate a criteriilor pe care le folosesc universităţile. De regulă, au cunoaşterea limbii engleze sau franceze, dacă se duc într-o ţară precum Franţa, de exemplu. Începând cu 2014, Comisia Europeană a implementat un sistem de sprijin lingvistic pentru studenţi, care îi obligă să-şi facă o testare online înainte de plecare, apoi o altă testate online a limbii respective, la întoarcere, ca să se evidenţieze progresul şi în mod gratuit le sunt oferite şi cursuri. Aşadar, criteriul de limbă este foarte important. După aceea, un alt criteriu cvasi-unamim folosit este media. Apoi motivaţia, pentru că, de regulă, la selecţie întâlnim şi această cerinţă ca studentul să redacteze o scrisoare de motivaţie, să susţină motivaţia în faţa comisiei de selecţie. Alte unicersităţi cer şi o implicare în viaţa extra-universitară, civică, depinde, dar de regulă, limba străină şi media sunt cele mai importante.


    Erasmus plus nu li se adresează doar studenţilor sau cadrelor universitare, ci şi altor categorii de tineri, care doresc să se formeze într-o anumită profesie sau care sunt implicaţi în acţiuni de voluntariat sau organizaţii neguvernamentale. Este cazul proiectelor Erasmus plus pentru tineret, cu termen limită de aplicare 26 aprilie.

    Anul acesta, Comisia Europeană a pus la dispoziţie un nou proiect pilot, destinat dezvoltării a abilităţilor digitale ale tinerilor. Şi tot recent lansat, proiectul Schimburile virtuale Erasmus plus promovează dialogul intercultural între cele 33 de ţări Erasmus şi statele din vecinătatea sudică a Uniunii: Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Maroc, Tunisia, Liban, Palestina, Siria şi Libia. Tineri din toate aceste ţări se pot conecta, o dată pe săptămână, pentru a discuta subiecte de interes pentru viitorul societăţii umane, de la evoluţiile economice, la schimbările climatice.


  • Corpul european de solidaritate – un an de la lansare

    Corpul european de solidaritate – un an de la lansare

    Corpul european de solidaritate a aniversat recent un an de la lansare. Este vorba de o iniţiativă a Uniunii Europene care le oferă tinerilor oportunitatea de a face voluntariat sau de a se implica în proiecte în propria țară sau în străinătate, scopul fiind de a ajuta comunități și oameni din toată Europa.

    La un an de la lansare, numărul tinerilor înscrişi în Corpul European de Solidaritate se ridică la aproape 42 de mii. Ei provin din toate statele membre, iar dintre aceştia, peste 2000 şi-au început deja activitatea. Cei care doresc să participe la această iniţiativă trebuie să aibă 18 ani, iar după finalizarea unei proceduri simple de înregistrare, participanții pot fi selectați și invitați să se implice în diverse proiecte care pot dura între două şi 12 luni. Comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen vorbea, la lansarea proiectului, despre beneficiile acestuia: Va oferi tinerilor cu vârsta de sub 30 de ani mai multe posibilități de a lucra și a face voluntariat acolo unde este cea mai mare nevoie. Astfel, își vor putea arata solidaritatea în practică, acolo unde este necesar, în fața provocărilor sociale urgente care rezultă din sărăcie, de exemplu, din criza refugiaților sau din multe alte domenii.


    De la momentul lansării, cei înscriși în Corpul european de solidaritate au fost activi în întreaga Europă. De exemplu, în luna august a acestui an, primul grup de voluntari a mers în Norcia, Italia, pentru a contribui la eforturile de reparare a pagubelor și de restabilire a serviciilor sociale pentru comunitatea locală afectată de cutremurele grave care loviseră regiunea în urmă cu un an. Participarea in acest program aduce beneficii autorităților publice, organizațiilor neguvernamentale, dar și tinerilor. Comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics: Pentru a ne asigura că participarea la Corpul european de solidaritate aduce tinerilor beneficii de durată, vor primi un certificat care să ateste participarea lor. În plus, membrii Corpului vor beneficia de o formare specifică și vor face parte dintr-o rețea – factori care ar trebui să îmbunătățească dezvoltarea lor profesională ulterioară.

    Corpul european de solidaritate împarte proiectele în două secțiuni: de voluntariat și proiecte profesionale. În primul caz, tinerii au posibilitatea de a participa, în alta țara, la acțiuni de voluntariat. Partea profesională oferă șansa celor interesati de a obține un loc de muncă sau de a participa la stagii și programe de ucenicie în diverse sectoare implicate în activități de promovare a solidarității.


  • Comisia Europeană a prezentat realizările Erasmus+ în 2017

    Comisia Europeană a prezentat realizările Erasmus+ în 2017

    Raportul Comisiei Europene arată că Erasmus + a beneficiat anul trecut de o creştere a alocărilor financiare cu 7,5 la sută, Uniunea Europeană investind peste două miliarde de euro pentru a sprijini europenii cu granturi de mobilitate pentru studii, formare, predare, muncă sau voluntariat în străinătate. Raportul scoate în evidenţă şi modul în care programul a contribuit pentru a răspunde la provocările sociale mai ample. Anul trecut, peste 1200 de proiecte de cooperare axate pe promovarea toleranţei, a nediscriminării şi a incluziunii sociale au fost finanţate, iar peste 240 de organizaţii au beneficiat de fonduri pentru a dezvolta politici şi strategii menite să prevină radicalizarea şi să promoveze integrarea cursanţilor dezavantajaţi, inclusiv a persoanelor care provin din familii de migranţi. Comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a vorbit despre viitorul programului Eramsus+ după anul 2020:



    “Programul viitor trebuie să se concentreze pe dezvoltarea abilităților participanților săi, inclusiv prin sprijinirea tinerilor în dobândirea competențelor de care au nevoie pentru a se dezvolta în sectoarele cu cel mai mare potențial de creștere și inovare. De asemenea, trebuie să continuăm să lucrăm pentru a extinde oportunitățile pentru școli și pentru a intensifica eforturile noastre de a atrage cei mai vulnerabili membri ai societății noastre, oameni din medii defavorizate și nevoi speciale.”



    Vice-preşedintele Comisiei Europene pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen a declarat că Erasmus+ este un program de care ar trebui să beneficieze cât mai mulţi studenţi şi dascăli:



    “Pentru profesori este foarte important deoarece reprezintă modul în care ne putem adapta la schimbările continue , unde societățile noastre devin din ce în ce mai multiculturale. Pentru dascălii din toate țările acest program este întotdeauna folositor, cât și pentru consilierii vocaționali. Erasmus, așa cum este acum, este un instrument excelent, dar îl putem dezvolta.”



    Actualul program Erasmus+ dispune, pentru perioada 2014-2020, de un buget de 14,7 miliarde de euro și va oferi oportunități pentru 3,7 % dintre tinerii din Europa de a studia, forma, câștiga experiență profesională și de a participa la acțiuni de voluntariat în străinătate. Aria geografică de aplicare a programului s-a extins de la 11 țări în anul lansarii, respectiv 1987 la 33 în prezent. În plus, programul este deschis țărilor partenere din întreaga lume.




  • Festivalul studenţilor,  între implicare civică şi orientare în carieră

    Festivalul studenţilor, între implicare civică şi orientare în carieră

    La o lună de la
    începutul anului universitar, studenţii au deja o tradiţie care combină
    distracţia cu învăţătura, implicarea socială şi pregătirea pentru viitoarea
    carieră. UNIFEST, cel mai mare festival studenţesc, este organizat anual din
    2001 de către Uniunea Studenţilor din România (USR). Durează 11 zile şi se
    desfăşoară concomitent în 17 centre universitare prin intermediul celor 107 asociaţii membre USR. Tema din 2017 fiind Un festival ca o
    călătorie, studenţii au avut ocazia să navigheze printr-o diversitate de
    activităţi, multe dintre ele culturale, cum ar fi spectacole teatrale şi
    concerte pentru care li s-au oferit bilete gratuite, după cum ne-a spus Alin
    Grigore,preşedintele
    Uniunii Studenţilor din România: Avem şi activităţi sportive,
    precum un campionat de fotbal, un cros studenţesc. Avem, de asemenea, şi activităţi
    de educaţie non-formală oferind mai multe traininguri gratuite studenţilor.
    Noi organizăm sesiuni de pregătire pe tot parcursul anului. Avem un program
    denumit Academia de training, iar de doi ani, avem şi un program conex
    intitulat Academia de training pentru elevi. În cadrul acestui program,
    cursurile de pregătire sunt susţinute de profesori pregătiţi de noi şi sunt
    gratuite atât pentru studenţi, cât şi pentru elevi. Iar tematicile sunt
    stabilite în funcţie de priorităţile elevilor şi ale studenţilor. Anul acesta
    au fost foarte cerute cursurile referitoare la susţinerea discursului public
    (public speaking), de comunicare, de leadership, de management de proiect. E
    vorba de cursuri alese în funcţie de nevoile tinerilor de azi.


    Pe lângă nevoia de pregătire, tinerii simt şi
    nevoia implicării sociale. Iar pentru asta, tot în cadrul UNIFEST, s-a
    desfăşurat şi campania Donează sânge, fii erou!, aflată la cea de-a doua
    ediţie în 2017, cea de toamnă. Evenimentul e organizat de Societatea Studenţilor
    în Medicină din Bucureşti, iar prima ediţie din anul acesta a avut loc în
    primăvară, aflăm de la coordonatoarea Andreea Galiţă: Practic,
    noi încercăm să ajutăm Centrul de Transfuzie Sangvină să amelioreze deficitul
    de sânge din România. Organizăm această campanie în Holul de Onoare al
    Facultăţii de Medicină din Bucureşti, întrucât noi considerăm că le este mai
    facil studenţilor noştri să doneze la noi la facultate, fiindu-le mai aproape.
    Noi, având o tradiţie de peste 10 ani, am observat că putem să adunăm foarte
    mulţi oameni, de aceea am încercat să ne facem cât mai multă reclamă, ca să
    adunăm oameni şi de la alte facultăţi.


    Cele mai recente statistici arată că nici
    măcar 2% din populaţia României nu donează anual sânge, adică de aproape 4 ori
    mai puţin decât media europeană.Există o reticenţă, în
    general, a oamenilor de a veni şi de a dona sânge?Am
    întrebat-o pe Andreea Galiţă: Oamenii sunt reticenţi, dar nu din pricină că nu vor să doneze, ci
    fiindcă nu sunt informaţi. De asta noi încercăm să informăm cât mai mulţi
    oameni, dar nu ne-a fost greu, căci ne bazăm pe mulţi voluntari. Suntem în
    total 130 de oameni care se ocupă de acest proiect. Şi încercăm să ne ajutăm
    unii pe alţii.


    Totuşi, de data
    această, în primele trei zile din cadrul UNIFEST, peste 500 de studenţi şi-au
    înfrânt reticenţa şi au venit să doneze în încercarea de a strânge peste 600 de
    pungi de sânge. Cu unii din ei am stat şi noi de vorbă: o studentă la chimie
    însoţită de prietena ei: Am vrut să mă duc să donez mai demult,
    la Spitalul Floreasca, şi am aflat ulterior de pe net de această campanie. Mi
    se pare că toată lumea se fereşte să doneze sânge şi cred că toţi tinerii din
    România ar trebuie să încerce să doneze măcar o dată pe an.


    O parte a studenţilor la medicină nu donează
    sânge pentru prima oară, cum e şi cazul următorului interlocutor: Mi se pare foarte important. E o şansă de a salva o viaţă, în definitiv. Mi
    se pare un gest nobil şi foarte frumos. Ştiu că, în general, în toată ţară nu e
    suficient sânge. Iar genul ăsta de activităţi, ca cel de la Facultatea de
    Medicină, e foarte benefic.


    Cei care donează
    pentru prima dată pot avea anumite emoţii, dar reuşesc să şi le învingă: Cred că e vorba şi de o mulţumire strict personală. M-am gândit că s-ar
    cuveni să faci lucrul ăsta măcar o dată în viaţă. M-am gândit cam la tot ce
    s-ar putea întâmpla, dar ştiu că aici sunt pe mâna unor specialişti şi nu ar
    trebui să am nici o temere. Am doar o mică nelinişte: mi-e teamă că aş putea să
    leşin după aceea.


    Uniunea
    Studenţilor din România este activă şi în perioada în care nu se desfăşoară
    UNIFEST. De pildă, una din iniţiativele lor s-a concretizat prin recenta lege
    privind stagiile de internship plătite la firme şi autorităţi publice. Alin
    Grigore, preşedintele USR: Legat de activităţile pentru
    promovarea angajabilităţii, un pilon principal al Uniunii Studenţilor din
    România, am iniţiat acum patru ani aşa-numita Lege a Internshipului, adoptat,
    în final, anul acesta. Această lege a internshipului în formula actuală, aşa
    cum a fost adoptată, dar şi în formula gândită de noi acum patru ani, vizează
    ca această perioadă de internship să fie mai mult o activitate de
    învăţare, nu neapărat de performanţă la locul de muncă. Conform noii legi,
    adoptată deja de guvern, internshipurile vor fi plătite printr-un contract
    special de internship, diferit de contractul de voluntariat, căci se ştie că
    voluntariatul nu este remunerat.



    Anul acesta UNIFEST a
    avut circa 100.000 de participanţi în toate centrele universitare unde s-au
    organizat evenimente, pe parcursul celor 11 zile de festival.

  • Pasiunea pentru voluntariat

    Pasiunea pentru voluntariat

    Asociat multă vreme cu
    munca voluntară, impusă de regimul de comunist, şi respins din această cauză,
    voluntariatul a început să prindă teren şi în România ultimilor ani. O nouă
    generaţie, mai puţin marcată de comunism, dar poate şi influenţat de programele
    UE de încurajare a implicării sociale în rândul tinerilor, a început să facă
    voluntariat în mai multe domenii: ecologie, cultură, întrajutorare socială. Un
    rol important în revirimentul voluntariatului a jucat, probabil, şi legea ce
    i-a fost dedicată în 2014. Conform acestui act normativ, chiar dacă
    activităţile şi contractul de voluntariat nu sunt luate în considerare ca vechime
    în muncă, totuşi ele sunt recunoscute ca experienţă profesională. Aşadar,
    tinerii voluntari pot aduce acest argument în favoarea lor în faţa unui posibil
    angajator. Dar, peste toate acestea, voluntariatul s-a dovedit, în ultima
    vreme, a fi un mijloc de coagulare a energiilor a comunităţilor dornice să se
    ajute singure în loc să aştepte ajutorul statului. Un exemplu în acest sens îl
    constituie recenta acţiune organizată de asociaţia ArtTour România alături de Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică
    Predeal şi Salvamont Predeal.

    Cu această ocazie, peste 150 de voluntari au
    participat la reabilitarea a 19 trasee din patru masive montane: Munţii
    Baiului, Piatra Mare, Postăvaru şi Bucegi. Aşadar, o acţiune pornită şi
    desfăşurată din dragoste pentru munte, dar şi din dorinţa de a-i îndemna şi pe
    alţii să descopere drumeţiile. De altfel, şi principalul organizator, Octavian
    Bodron, vicepreşedintele asociaţiei de publicitate turistică ArtTour, e animat
    de acelaşi spirit în toate acţiunile pe care le întreprinde cu asociaţia sa. Octavian Bodron: Sunt pasionat de munte, îmi place să merg pe
    munte în timpul liber şi să promovez diverse regiuni din ţară. Mi-aş dori
    foarte mult ca noi să venim şi să susţinem o informare mai bună, o orientare
    mai bună pe munte astfel încât reducem cât mai mult riscul turistului de a se
    rătăci şi să creştem bucuria turistului de a respira un aer curat, de a merge
    pe un traseu sigur, de a fi informat înainte de a păşi pe munte şi de a fi
    pregătit pentru preîntâmpinarea oricăror eventuale pericole de pe traseu.


    Entuziasmul lui
    Octavian Bodron i-a molipsit şi pe alţi tineri care au ales să-şi petreacă
    puţinul timp liber lăsat de slujba solicitantă de la oraş nu în cluburi, ci la
    munte sau ajutându-i pe alţii. E cazul Ionelei. Sunt, de fapt, o colaboratoare a asociaţiei
    Arttour, o prietenă a unei voluntare. Îmi place această asociaţie, îmi plac
    proiectele lor şi îmi place să ajut. În momentul în care merg pe munte îmi
    place să ştiu pe unde merg şi remarcarea traseelor mi se pare foarte
    importantă, mai ales pentru începători aşa cum sunt şi eu. Este esenţial să
    ştii pe unde mergi când eşti pe munte ca să nu rătăceşti pe cine ştie ce cărări
    şi să stai peste vreun bârlog de urs. Mă preocupă şi ecologizarea. Când văd
    gunoaie pe munte, prima senzaţie e furia. Apoi mă gândesc că dacă tot nu-mi
    place să văd mizeria aruncată, ar trebui să o adun. Nu este, totuşi, un efort
    prea mare. Aş vrea să găsesc o modalitate de a-i educa pe oameni să nu mai arunce
    gunoaie pe jos.


    Ecologizarea muntelui şi
    remarcarea traseelor nu sunt singurele tipuri de acţiuni în care Ionela se
    implică în afara serviciului. Într-adevăr am o slujbă şi viaţa mea nu are legătură cu
    voluntariatul. În timpul meu liber aleg să fac foarte multe lucruri, printre
    care şi voluntariat. Fac produse hand-made, ajut o asociaţie care-i sprijină pe
    copiii internaţi în diverse centre de plasament. Pentru mine cuvântul de bază e
    aleg. Dacă eu aleg să fac un lucru, înseamnă că pot şi vreau să-l fac. Pe
    scurt contează voluntariatul, căci este ceva ce aleg să fac. Într-adevăr am
    observat că, în ultimul timp, mai mulţi oameni aleg să se implice în acţiuni de
    voluntariat în diverse moduri, fiecare în funcţie de pasiunile sau preocupările
    pe care le are. E important ca voluntarii să-i implice şi pe prietenii lor în
    astfel de acţiuni ca să facem treabă împreună şi ajutându-i pe alţii, să ne
    ajutăm şi pe noi.


    Pentru iubitorii
    muntelui remarcarea traseelor şi încurajarea drumeţiilor sunt importante, căci
    în ultimii ani, ascensiunile sau plimbările montane, cel puţin în anumite zone,
    par să-şi pierdut din popularitate. Şi în această privinţă voluntarii pot
    ajuta, mai ales când sunt grupaţi în anumite asociaţii. Florin are 21 de ani,
    este chiar din Predeal şi face parte din GEST, Grup educaţional pentru susţinerea tineretului,
    altă asociaţie bazată pe voluntariat, având ca misiunea marcarea traseelor
    montane şi ecologizarea munţilor. Florin: Prima
    mea drumeţie pe munte am făcut-o cu tata când aveam vreo trei sau patru ani,
    către Vf. Piatra Mare ca să ne uităm după rododendroni. După aceea, am
    continuat. Am început cu traseele care pleacă din Predeal, apoi după ce am mai
    crescut, am făcut traseele din Bucegi, m-am înscris în Asociaţia GEST şi cu ei
    mai descoperit mai bine muntele, cu părţile lui bune şi mai puţin bune. Puţine
    ţări se pot lăuda cu munţi ca ai noştri, cu peisaje ca ale noastre şi cu trasee
    ca aici. Aş vrea să răspândesc la cât mai multă lume această idee: să vină pe munte.
    Nu neapărat ca să cureţe traseul sau să-l marcheze. Să vină doar ca să se
    plimbe şi să descopere cât de frumos e şi cât de plăcut e să cutreieri câte 10
    ore prin pădure, pe stânci, pe munte, să-ţi pui undeva cortul, să faci un foc
    şi să evadezi din cotidian.



    Octavian
    Bodron şi asociaţia ArtTour ne asigură că reabilitarea traseelor din jurul
    Predealului va fi urmată şi de altele de acelaşi tip, în alte regiuni ale
    ţării, toate aceste acţiuni fiind grupate în proiectul ReMarking Romania.
    Bineînţeles, pentru toate se aşteaptă încă şi mai mulţi voluntari.

  • Există Eroi printre noi

    Există Eroi printre noi

    Voluntariatul este poate cea mai nobilă formă de a
    arăta că îţi pasă! Oriunde în lumea asta şi în orice moment, cineva ar putea
    avea nevoie de ajutor pentru viaţă, ajutor ce poate veni de la oricare dintre
    noi. Şi cum secundele fac diferenţa dintre viaţă şi moarte, toţi cei implicaţi
    în activitatea Serviciilor de Asistenţă Medicală de Urgenţă în prespital duc o
    permanentă luptă contra cronometru. Aşa a apărut ideea programului Există
    un erou în fiecare dintre voi.


    Dacă a fost o necesitate sau
    doar dorinţa unui suflet mare de a-şi ajuta semenii, ne răspunde iniţiatorul
    acestul program, doctorul Cristian Grasu: Trebuie sa recunosc că am pornit de la o
    necesitate si am ajuns la o implicare mai mult decât emoţională dar asta în
    special datorită oamenilor care fac parte din acest program. Iniţial gândul a
    fost cum facem să completăm necesarul de
    personal din Bucureşti şi Ilfov, în condiţiile în care în acea vreme eram
    obligaţi să angajăm o persoană dacă plecau şapte. Nu am găsit altă variantă
    decât să apelăm la voluntari. Pentru că reglementările în materie erau destul
    de clare şi în Bucureşti trebuia să ajungem într-un timp mai scurt de 15 minute
    iar în Ilfov într-un timp mai scurt de 20 de minute, iar resursele umane ale
    Serviciului de Ambulanţă nu ne puteau asigura în proporţie de 90% această
    performanţă, singura modalitate a fost de a apela la acest voluntariat.


    Cum funcţionează acest program şi cum eşti informat, aflăm tot de la
    doctorul Cristian Grasu: Funcţionează foarte simplu. Practic, în
    dispeceratul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti Ilfov am creat o interfaţă
    între sistemul de management al Urgenţelor numit Dispec şi aplicaţia Există un
    erou în fiecare dintre voi..În
    momentul în care se înregistrează o solicitare dintr-un loc public, cu un grad
    de urgenţă de cod galben sau cod roşu, automat informaţia aceea prin
    intermediul interfeţei ajunge în aplicaţie care imediat caută într-un cerc cu
    raza de 1000 de metri în jurul victimei ce voluntari sunt disponibili în acel
    moment. Acelor voluntari le trimit automat o informare despre existenţa acelei
    situaţii. De aici încolo, totul este extrem de democratic şi voluntar. Acei
    voluntari sunt pregătiţi, ştiu ce au de făcut, decizia este a lor, dacă
    intervin sau nu.


    În cei patru ani de la lansarea acestui program s-a trecut de 5000 de
    contracte de voluntariat Există un erou în fiecare dintre voi, dar şansele ca
    cineva să beneficieze în cel mai scurt
    timp de ajutorul voluntarilor sunt cu atât mai mari cu cât numărul celor
    implicaţi este mai mare.


    Ce îi lipseşte programului ca să fie implementat la nivel naţional?
    Foarte puţin! A fost semnat un acord de parteneriat cu Serviciul de Telecomunicaţii
    Speciale (STS), cu Direcţia de Apel Unic 112 pentru a avea informaţiile
    necesare în toată ţara, a fost cumpărat din fondurile Societaţii de Salvare
    hardware-ul necesar, mai precis două servere şi tot ceea ce trebuie pentru a
    corespunde cu cerinţele de securitate impuse de STS. În acest moment mai
    trebuie doar capacitatea financiară de a updata aplicaţia mobilă în aşa fel
    încât ea să corespundă cu nivelul actual al aplicaţiilor android şi IOS.


    Care este povestea care l-a impresionat cel mai mult pe doctorul
    Cristian Grasu. Una dintre cele mai impresionante, sau cel
    puţin care m-a impactat pe mine foarte tare, a fost o întâlnire care a avut loc
    la Conferinţa Naţională de Medicină de Urgenţă de la Poiana Braşov de acum 2
    ani, în care s-a întâlnit un voluntar din Există un erou, Mihai Moldoveanu, şi
    cu cel salvat de el într-o împrejurare dramatică, un bărbat de aproape 50 de
    ani pe care Mihai l-a găsit în stop, a început manevrele de resuscitare până la
    sosirea echipajelor profesioniste, manevrele au reuşit, inima bărbatului a
    pornit, şi acum 2 ani, la Poiana Braşov, cei doi au fost faţă în faţă legaţi de
    o extraordinară prietenie, o prietenie pe viaţă, ca să zic aşa. De multe ori
    voluntariatul în cadrul programului Exsită un erou schimbă destine.


    Sunt
    foarte multe exemple de oameni care au intrat in contact şi s-au implicat în
    acest program, schimbându-şi viaţa. Din profesiile în care erau în acel moment,
    au trecut către sănătate, către asistenţa medicală de urgenţă, s-au înscris la
    şcoli de asistenţi, s-au înscris la facultatea de medicină, din dorinţa de a
    face ceva ce întradevăr le place şi acolo unde se simt utili.

    Voluntarul
    Alexandru Andraşi, coordonatorul Departamentului de Voluntariat al Asociaţiei
    Societaţii de Salvare Bucureşti, ne-a împărtăşit din experienţa de erou: La metrou la Universitate, o persoană căzută, oameni mulţi adunaţi, am
    mers să văd acea persoană, consider că era în stop cardio-respirator. Rapid
    m-am apucat de manevrele de protocol, am sunat la 112, timp în care a sosit şi
    echipajul de Prim Ajutor, şi evident, mi-a sosit şi cazul pe telefon.



    Este
    o situaţie care demonstrează că uneori câteva secunde pot face diferenţa dintre
    viaţă şi moarte.

  • Jurnal românesc – 08.12.2016

    Jurnal românesc – 08.12.2016


    Românii care au între 17 şi 30 de ani se pot înscrie în Corpul European de Solidaritate, lansat miercuri la nivelul Uniunii Europene. Acesta le oferă tinerilor şansa de a participa în calitate de voluntari la diferite proiecte sau de a-şi găsi un loc de muncă în spaţiul comunitar. Cei care optează pentru voluntariat vor avea asigurate cazarea, masa, cheltuielile de deplasare şi banii de buzunar, în timp ce tinerii angajaţi prin intermediul Corpului European de Solidaritate vor avea contract de muncă şi salariu în conformitate cu legislaţia locală. Tinerii vor putea participa la o serie de proiecte care să promoveze solidaritatea şi să contribuie la rezolvarea situaţiilor dificile de pe teritoriul UE. Participanţii vor avea posibilitatea sa se implice în activităţi din domenii precum educaţie, sănătate, integrarea socială, dar şi integrarea migranţilor şi a refugiaţilor. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi-ar dori ca până în 2020 din acest corp să facă parte peste 100.000 de tineri europeni.



    Ministerul de Externe a făcut demersuri pentru asigurarea fluidităţii şi preîntâmpinarea aglomeraţiei la secţiile de vot din străinătate, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Ionuţ Vâlcu, şi a precizat că cele mai multe secţii de votare vor fi deschise în Italia, Spania, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi Franţa.. El a dat asigurări că MAE va acorda sprijinul logistic necesar atât biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii din străinătate, cât şi biroului electoral pentru votul prin corespondenţă. Ionuţ Vâlcu a anunţat că la alegerile parlamentare de duminică vor fi organizate în străinătate 417 secţii de votare, cel mai mare număr de secţii organizat vreodată în diaspora, cu 111 mai multe, decât la parlamentarele din 2012 şi cu 123 mai multe decât la scrutinul pentru alegerile prezidenţiale din 2014.. Din cauza fusului orar, primele secţii se vor deschide sâmbătă, ora 20:00 – în Australia şi Noua Zeelandă, iar ultimele se vor închide, luni, la ora 06:00 – pe coasta de vest a Americii de Nord. Purtătorul de cuvânt al MAE a mai anunţat că au fost trimise deja pentru cele 417 secţii de votare din diasporă cele aproape 2 milioane de buletine de vot din care jumătate sunt pentru Senat şi jumătate pentru Camera Deputaţilor. De asemeea, au fost trimise celelalte materiale necesare votării: timbrele autocolante, ştampilele cu menţiunea votat. O alta noutate este că după închiderea urnelor ştampilele vor fi sigilate. De asemenea, procesul de numărare a voturilor va fi în premieră filmat. De menţionat că la acest scrutin dreptul de vot se va exercita doar în judeţul în care alegătorul are domiciliul sau reşedinţa. Cei care se află în alt judeţ nu vor putea vota la alegerile din 11 decembrie.



    Măsura scutirii de impozit pe profitul reinvestit, pe perioadă nelimitată, intră în vigoare la 1 ianuarie 2017, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă, care aduce mai multe modificări Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial. Scutirea de impozit pe profitul reinvestit a fost introdusă la jumătatea anului 2014, însă pe termen limitat, şi urma să expire la finalul acestui an. Tocmai de aceea, facilitatea a fost extinsă acum pe perioadă nedeterminată.





  • Voluntariat şi locuinţe sociale

    Voluntariat şi locuinţe sociale

    Locuinţele, personale
    şi decente, constituie încă o problemă în România, pentru multe categorii
    sociale. Iar dintre acestea, cele mai defavorizate sunt şi cele care au cea mai
    stringentă nevoie de o casă. E vorba de copii care nu au o cameră sau o masă
    adecvată pentru lecţii. E vorba de familii care stau înghesuite fie în cămine
    de nefamilişti, fie în locuinţe lipsite de electricitate şi de încălzire.
    Pentru că autorităţile nu fac faţă de multe ori acestor situaţii, se apelează
    la coalizarea comunităţii sau la ajutorul semenilor dă roade. Oamenii se
    mobilizează pentru a se ajuta între ei, iar acest ajutor e de bun augur atât
    pentru beneficiari, cât şi pentru cei care-i susţin. Un exemplu în acest sens
    îl constituie organizaţia Habitat for Humanity din România. Prezentă aici de 20
    de ani, organizaţia se bazează pe voluntariat şi construieşte locuinţe pentru
    familii cu venituri mici sau refac locuinţele vechi ale familiilor nevoiaşe. De
    programele lor au beneficiat până acun 64.000 de persoane, prin construirea a
    600 de locuinţe noi şi renovarea unui număr de peste 2000 de clădiri. Ele sunt
    răspândite în Transilvania, pe lângă Cluj şi Mediaş, în Moldova, la Bacău,
    Comăneşti şi Botoşani, dar şi în judeţul Constanţa. Despre beneficiarii lor,
    aflăm mai multe de la Loredana Modoran, coordonatoare în cadrul organizaţiei
    Habitat for Humanity: Oamenii
    trebuie să îndeplinească trei criterii. Nevoia unei locuinţe fiind foarte mare
    şi răspândită, acesta e primul criteriu. Al doilea este acela ca beneficiarul
    să aibă un venit pentru ca în felul acesta, să-şi permită să ne returneze
    preţul materialelor de construcţie achiziţionate de noi pentru case. Fiindcă
    programele noastre sunt orientate către responsabilizarea beneficiarilor, noi
    căutăm oameni care, deşi muncesc de dimineaţa până seara, au un venit prea mic
    pentru obţinerea unui credit de la vreo bancă. Aceşti oameni rămân prinşi
    într-un cerc al sărăciei din care nu mai pot să iasă. Noi mobilizăm nişte
    resurse care pe ei îi ajută să-şi ia viaţa în mâini. Al treilea criteriu este
    acela ca beneficiarii noştri să lucreze alături de noi şi de voluntarii noştri
    la construirea casei sau la renovarea propriilor locuinţe. Chiar până să fie
    selectaţi, candidaţii trebuie să facă un anumit număr de ore de voluntariat,
    iar, după aceea, numărul de ore de voluntariat trebuie să ajungă până la o mie
    sau peste. Noi nu oferim oamenilor nimic de pomană, ci un imbold ca să-şi
    continue cu bine viaţa după aceea.

    Alături
    de beneficiari, lucrează cot la cot voluntarii. Ei vin din toată lumea, aparţin
    tuturor claselor sociale şi practică meseriile cele mai diverse. Unul dintre
    aceştia este şi Veronica Soare, jurnalistă de radio, implicată în multe alte
    proiectele caritabile descrise pe site-ul ei minuni.ro. Veronica Soare a
    început să lucreze pe şantierele noilor locuinţe acum câţiva ani şi acum ne
    împărtăşeşte experienţa ei: Câteva
    ore de muncă pe şantier te lasă cu un sentiment unic. Te uiţi la peretele pe
    care l-ai zidit, te uiţi la oamenii pe care i-au cunoscut acolo pe şantier şi
    înţelegi că şi noi, oamenii obişnuiţi, putem schimba lucrurile. E un sentiment
    măreţ să ajungi într-o dimineaţă de luni pe şantier, unde erau doar fundaţiile,
    pentru ca apoi, sub ochii tăi şi de sub mâinile tale, să se înalţe nişte case.
    Când eu le-am spus prietenilor că o să merg 5 zile pe şantier, s-au mirat: Ce
    să faci tu acolo?, Cum crezi că poţi să faci munca unui zidar?. Dar e mult mai
    uşor decât pare. Oboseala nici nu intră în discuţie. Au fost 5 zile în care
    n-am simţit că muncesc.


    Beneficiarii, la rândul
    lor, devin voluntari şi susţinători ai altor beneficiari. Ratele prin care
    plătesc, fără dobândă, materialele cu care le-a fost zidită casa intră într-un
    fond rotitor din care sunt alimentate alte proiecte de construire a altor
    locuinţe pentre nevoiaşi. Veronica Soare a fost martora bucuriei cu care
    contribuie oamenii la întrajutorarea semenilor: Anul acesta am vizitat una din familiile beneficiare de
    anul trecut. Şi m-au impresionat două lucruri. Mama era foarte fericită că are
    unde să-şi crească de acum încolo copiii, că are o locuinţă decentă. Al doilea
    lucru pe care l-a spus a fost că vrea să fie şi acolo, pe şantier, să-i ajute
    pe alţii, aşa cum şi alţii au ajutat-o pe ea. Nu ştiu dacă aceşti oameni au
    făcut voluntariat înainte, dar au înţeles ce înseamnă să fie ajutaţi şi iată că
    vor să ajute şi ei, la rândul lor.

    Judeţul Bacău, o regiune
    cu mai multe zone defavorizate, beneficiază de acest sistem de construire a
    caselor prin voluntariat de 12 ani. Despre problemele sociale de aici, am
    vorbit cu Andrei Chirilă, coordonatorul filialei din Comăneşti a organizaţiei
    Habitat for Humanity: La
    nivelul întregii ţări, stocul disponibil de locuinţe e unul învechit, multe au
    nevoie de reparaţii. Dacă ne referim la familiile noi, cu copii, aş putea da ca
    exemplu situaţiile în care aceştia stau în acelaşi apartament cu părinţii
    vârstnici sau cu familiile fraţilor. Pentru aceştia, nevoia unui spaţiu doar al
    lor este foarte mare. Am avut chiar şi solicitări din partea unor familii de a
    le ajuta să-şi achiziţioneze centrale termice de apartament. Am avut familii
    care au vrut să-şi eficientizeze energetic locuinţa prin înlocuirea ferestrelor
    vechi, din lemn, cu unele noi, din termopan sau să-şi izoleze cu polistiren
    apartamentul pentru a avea mai multă căldură în casă.



    Cererile
    fiind multe, în continuare, la Comâneşti şi în împrejurimi, vor fi demarate şantiere.
    Ele oferă şi ocazia ca oamenii să lege prietenii şi să renunţe la scepticism.