Radio România Internațional

Tag: voluntariat

  • Tinerii sunt provocaţi la implicare civică

    Tinerii sunt provocaţi la implicare civică

    Asociaţia Young Initiative a implementat, în perioada 1 februarie 2019 -
    31 ianuarie 2020, proiectul de solidaritate United We Stand for European
    Values.     Finanţat prin Corpul European de Solidaritate, proiectul a avut ca
    scop dezvoltarea gândirii critice a tinerilor din medii dezavantajate din
    regiunea Bucureşti – Ilfov, dar şi împuternicirea civică a acestora, prin
    contexte de învăţare non-formală, astfel încât să fie mai activi în societate și să se preocupe de situaţiile care îi vizează.


    Eliza Vaş, vicepreşedintele asociaţiei Young
    Initiative, despre ceea ce a presupus, concret, acest proiect gândit de tineri
    pentru tineri:     Este primul proiect de acest fel implementat
    de voluntarii Asociaţiei Young Initiative, pe care l-am derulat cu ajutorul
    finanţării primite prin Corpul European de Solidaritate. Scopul nostru a fost
    acela de a dezvolta gândirea critică a tinerilor din zona Bucureşti-Ilfov şi de
    a-i ajuta să se implice mai mult în societate. Ne-am adresat îndeosebi
    tinerilor între 14 şi 25 de ani, liceeni şi studenţi sau, pur şi simplu, celor
    care erau în căutare de contexte de învăţare non-formală. Pe parcursul unui an
    de implementare, au fost mai mult de 250 de participanţi implicaţi în 15
    evenimente de tip ateliere interactive, dezbateri sau simulări de proces
    decizional european. Am făcut şi un board game de implicare comunitară, care se
    numeşte United.



    Desigur, toţi cei care au participat la proiectul United We Stand for European Values au fost aduşi
    laolaltă şi ghidaţi în fiecare moment al activităţii lor de către membrii
    Asociaţiei Young Initiative. Cu toate acestea, impactul acţiunilor pe care
    le-au întreprins a fost analizat la final şi fiecare dintre tinerii
    participanţi a putut înţelege cât de important este, la nivel individual, că te
    implici la nivel comunitar.


    Eliza Vaş: În cadrul proiectului, am avut rolul de coach, ceea ce înseamnă că am
    antrenat, într-un fel sau altul, echipa de voluntari. I-am ajutat să dezvolte
    şi să pună în practică activităţile din proiect. Ca să facem o paralelă cu ceea
    ce se întâmplă în fotbal, a fost ca în momentul în care antrenorul priveşte de
    la margine cum jucătorii pun în practică strategia pe care au discutat-o
    înainte, iar apoi se dezbate la vestiare despre ce a fost bine şi ce ar putea
    fi îmbunătăţit pe viitor. Ideea este că învăţarea non-formală pune foarte mult
    accentul pe reflecţie în procesul de învăţare. Persoanele implicate devin mai
    conştiente şi de cunoştinţele pe care le dobândesc, dar şi de abilităţile pe
    care le dezvoltă. Cel mai important, devin conştiente de impactul pe care l-au
    produs prin activitatea lor.



    Ceea ce a propus proiectul United We Stand for European Values vizează, în primul
    rând, solidaritatea şi viziunea de ansamblu a tinerilor români ca cetăţeni
    europeni. Valorile comunităţii europene sunt cele în jurul cărora au fost
    organizate mai multe ateliere şi dezbateri.


    Elena
    Şelaru, din partea departamentului de Relaţii Internaţionale din cadrul
    Asociaţiei Young Initiative :

    Practic, noi, în calitate de echipă de
    organizare am pregătit diferite workshop-uri şi dezbateri pe teme de interes
    european, pentru a crea un cadru în care să putem să dezbatem drepturile
    noastre în calitate de cetăţeni europeni, valorile europene şi oportunităţile
    de mobilitate europeană. Implicarea mea în acest proiect a constat în
    organizarea unui workshop pe tema economiei circulare şi a schimbării
    climatice, pentru elevii de clasa a noua, de la Colegiul Tehnic Energetic din
    Bucureşti. M-am implicat în etapa de simulare de proces decizional din cadrul
    Parlamentului European, unde am fost şi facilitator, în grupul creat în timpul
    activităţilor, astfel încât să mă asigur de faptul că interacţiunea va fi una
    interactivă şi că toţi participanţii vor putea să îşi exprime ideile într-un
    spaţiu sigur.



    Este deosebit de important ca tinerii din societatea românească să aibă
    iniţiativă în domeniile lor de interes. Orice idee sau mică acţiune poate crea
    proiecte şi activităţi ample, menite să îmbunătăţească viaţa comunităţii din
    care ei fac parte. Aşadar, echipa Asociaţiei Young Initiative încurajează
    astfel de demersuri, ei înşişi fiind, la rândul lor, nişte tineri cu
    iniţiativă.


    Elena Şelaru: Cred că a avea iniţiativă demonstrează că poţi să gândeşti pentru tine
    şi, poate, să rezolvi anumite probleme sau situaţii despre care alţi oameni nu
    şi-au dat seama că este nevoie să fie abordate. Cred că, în vremurile pe care
    le trăim, foarte mulţi tineri au iniţiative şi se implică în comunitatea
    locală. Tocmai această implicare reprezintă valoarea adăugată, care face
    diferenţa. Aici, mă gândesc la colegii mei din cadrul Young Initiative,
    pentru că foarte multe proiecte au plecat la iniţiative de-ale lor.



    Pentru Elena Şelaru, experienţa de lucru din cadrul
    proiectului United We Stand for European Values a
    avut un impact deosebit, la nivelul profesional şi nu numai. Care este marele
    câştig al tinerilor care aleg să se implice în astfel de activităţi? Îşi
    consolidează propria imagine despre sine:


    După ce am primit aprobarea finanţării, am avut un scurt training, am
    pregătit activităţile următoare, apoi am început să organizăm activităţile.
    Pentru mine însămi, implicarea în acest proiect a fost o realizare în plan
    personal, fiindcă am dobândit abilităţi în organizare de activităţi şi am
    învăţat ce înseamnă să îţi asumi o responsabilitate pe termen lung.



    Echipa de
    solidaritate a United We Stand for European
    Values     a fost compusă din opt membri (Elena Şelaru, Andrei
    Dobrea, Cristina Cautiş, Maria Balea, Simona Baciu, Andreea Boieriu, Dragoş
    Dănilă, Marius Ghiţă), şase voluntari (Ana Maria Andronache, Maria Baciu,
    Irina Dobreanu, Vlăduţ Ene, Claudiu Brotea) şi un antrenor cu
    experienţă în domeniul proiectelor europene, Eliza Vaş.

  • Educaţia non-formală îi interesează tot mai mult pe tineri

    Educaţia non-formală îi interesează tot mai mult pe tineri

    În vremuri de
    criză mondială profundă, în care abilitatea tuturor de a ne adapta la nou este
    pusă la încercare, tinerii din România sunt invitaţi să se mobilizeze prin
    participarea la proiectele Asociaţiei Young Initiative. Prin acţiuni concrete
    sau, pur şi simplu, prin idei care ar putea genera o mai bună gestionare a situaţiei
    la nivel comunitar, tinerii pot contribui vizibil la bunăstarea societăţii de
    astăzi.

    Cum este posibil acest lucru? Ne explică Eliza Vaş, vicepreşedintele
    Asociaţiei Young Initiative :

    Cred că ar trebui să se uite puţin în
    jur, să vadă unde sunt problemele. În momentul acesta, sunt multe, mai ales
    cele legate de criza sanitară. Poate că, în blocul în care locuiesc, sunt
    vecini în vârstă care au nevoie de ajutor cu cumpărăturile, în această perioadă
    de carantină. Apropo, acea declaraţie pe proprie răspundere are şi un câmp
    pentru cei care aleg să facă voluntariat şi pot să bifeze acest lucru. Poate că
    sunt la şcoală şi ar dori ca orele să fie interactive şi dinamice. Ar putea
    veni cu propuneri pentru profesori, pentru a pune în practică noi metode. Poate
    că sunt la facultate şi ar putea strânge un grup de colegi pentru a organiza un
    workshop de dezvoltare a gândirii critice. Pot face atât de multe! Mai ales
    acum, când este foarte important să ne uităm la judeţele cu foarte multe
    probleme, cum este Suceava.


    Informarea
    corectă este, înainte de toate, principalul factor către înţelegerea cât mai
    profundă a realităţilor lumii în care trăim. Din informare se nasc ideile noi,
    care ar putea schimba în bine măcar alte câteva vieţi.

    Eliza Vaş: În primul rând, cred că înseamnă să te informezi, să cauţi să înţelegi
    ce se întâmplă în jurul tău. Doar cunoscând mai bine societatea din care faci
    parte poţi ajunge, ulterior, să ai şi iniţiativă. Observând ceea ce este în
    jur, poţi să vii cu o iniţiativă pe care să o implementezi şi astfel să
    contribui, într-un fel sau altul, pentru binele comunităţii respective. De
    exemplu, poţi gândi o seară de jocuri online pentru cei din blocul tău, având
    în vedere că, în această perioadă, nu se poate interacţiona în mod fizic.


    Pentru Eliza Vaş,
    implicarea este deosebit de importantă. Deşi îşi construise, deja, o un traseu
    profesional şi lucrează cu normă întreagă, Eliza a ales să facă parte şi din
    Asociaţia Young Initiative:

    Cred că nimeni nu este prea mic sau prea
    mare pentru a veni cu o iniţiativă şi cred că societatea nu s-a săturat de prea
    mult bine ce există, aşa că putem face mereu un lucru bun pentru a îmbunătăţi
    viaţa celor din jur, mai ales prin intermediul educaţiei. La nivel personal, mi
    se pare foarte bun de urmat modelul Norvegiei, unde fiecare persoană care are
    un job full-time, cum este şi cazul meu, este şi implicată într-una sau câteva
    organizaţii non-guvernamentale, astfel încât să fie conectată şi mai mult la
    ceea ce se întâmplă în comunitate şi să poată contribui din acest punct de
    vedere.


    Asociaţia Young
    Initiative propune o serie de evenimente dedicate educaţiei non-formale şi nu
    numai. În perioada de izolare impusă de pandemia cu noul tip de coronavirus,
    toate aceste activiţăţi se vor desfăşura exclusiv online.

    Am început cu un
    eveniment online pentru profesori, unde le-am arătat ce fel de instrumente
    digitale pot folosi pentru a preda online. Au participat peste o sută de
    profesori din toată România. Am continuat cu un atelier pentru oamenii din
    ONG-uri, respectiv cu un webminar de educaţie financiară. O să continuăm să mai
    organizăm astfel de webminarii gratuite şi în perioada următoare, iar temele
    sunt legate de lucrul digital cu tinerii, cum să îţi găseşti şi să te
    pregăteşti pentru un loc de muncă sau chiar viitorul educaţiei în epoca
    digitală în care ne aflăm. Fiind un ONG educaţional, Asociaţia Young
    Initiative are ca misiune împuternicirea celor tineri prin educaţie. Ne dorim
    ca, prin toate proiectele şi activităţile pe care le desfăşurăm, să venim cu
    instrumente şi cunoştinţe pentru dezvoltarea acelor abilităţi şi moduri de
    gândire necesare celei de-a patra revoluţii industriale.


    Împreună putem
    fi mai puternici     este deviza tinerilor care aleg să se implice în societate
    prin contribuţia lor efectivă. O atitudine absolut necesară, în vremuri în care
    avem atâta nevoie unii de ceilalţi.


  • Tinerii antreprenori oferă sfaturi utile

    Tinerii antreprenori oferă sfaturi utile

    Nu sta în banca
    ta este deviza pe care Mark Lukacs o aplică de când se ştie. Energic şi dornic
    de a aduce împreună oameni şi idei, Mark a devenit, după terminarea studiilor,
    fondatorul Good Life Performers, un concept antreprenorial pe care îl conduce,
    deşi este încă foarte tânăr:

    Dorinţa mea de a întreprinde lucruri cred că
    a pornit după clasa a opta, când îmi dădeam seama că aveam colegi foarte
    interesanţi, care aveau note mari. Mi-am spus că eu nu pot concura cu ei din
    acest punct de vedere, dar că pot concura cu ei prin a face lucruri, prin a
    pune lucrurile împreună. Să aduc oameni împreună, să aduc resurse împreună. Am
    pornit cu o serie de activităţi de voluntariat, de reprezentare în Consiliul
    Naţional al Elevilor. Apoi, am crescut cu iniţiativele antreprenoriale.


    Pentru Mark
    Lukacs, experienţa de lucru în diferite sectoare de activitate nu a făcut decât
    să îi clarifice percepţiile şi să îi confirme, de nenumărate ori, faptul că
    oamenii nu pot reuşi decât împreună:

    Am reuşit să îmi fac o imagine de
    ansamblu. Mă refer aici la partea de mediu privat, de mediu non-guvernamental,
    dar şi la cel de stat. Am avut colaborări în toate cele trei sectoare. Aceste
    discuţii referitoare la cine aduce cele mai multe beneficii sau munca cui
    valorează mai mult mi s-au echilibrat, cumva, în minte. De fapt, am învăţat că
    avem nevoie unii de ceilalţi. Toate proiectele la care lucrez acum despre acest
    lucru vorbesc: trebuie să colaborăm.


    Criză sanitară
    majoră pe care o traversează întreaga lume ar putea schimba definitiv modul de
    raportare la ideea de business. Mark Lukacs crede că, mai mult decât oricând,
    este nevoie ca oamenii să-şi mute eforturile profesionale dinspre competiţie
    înspre munca în echipă:

    Cea mai importantă recomandare sau lecţie pe
    care o putem învăţa în acest moment este importanţa colaborării, mai ales în
    sectorul antreprenorial. Dacă, în organizaţii, regula numărul unu era
    competiţia, atunci această competiţie trebuie să fie acum, cu siguranţă,
    înlocuită de colaborare. Că vrem sau nu, trebuie să găsim soluţii împreună, ca
    să meargă lucrurile cât mai echitabil. Cred că pandemia va schimba pentru
    totdeauna modul în care ne raportăm la aceste aspecte. Da, este nevoie de
    competiţie, dar într-un context de echipă. Cred că o vom învăţa cu toţii acum:
    cum putem să ne găsim locul fără neapărat a călca pe cadavre, cum se vorbea mai
    demult.


    Care sunt
    valorile pe care le promovează Good Life Performers, conceptul pus la punct de
    către Mark Lukacs?

    Echitatea, înainte de toate, pentru că, în
    majoritatea proiectelor pe care le-am avut ca voluntar, am încercat să pun în
    valoare un motto: orice ai face, fă-o bine. Noi, în ziua de astăzi, trăim
    foarte mult în funcţie de tendinţe. Asta nu înseamnă că, dacă nu suntem în acea
    tendinţă, nu suntem valoroşi sau munca noastră nu poate fi valoroasă. Am
    încercat tot timpul să îi determin pe oameni să se gândească mai mult la drumul
    lor, şi nu la ceea ce este în acel moment la modă. Cred că cei care sunt aşa,
    adică cei care s-au axat pe ideea de a crea valoare într-un domeniu în care
    sunt şi buni, au de câştigat şi astăzi.


    Orice tânăr care
    porneşte într-o carieră ar trebui să analizeze, încă dinainte de a opta pentru
    ocupaţia respectivă, motivele pentru care se simte atras de un anumit sector de
    activitate sau de un anumit domeniu.

    Mark Lukacs: Să nu devină
    antreprenor pentru că a auzit că este frumos să fii antreprenor. Să încerce să
    se descopere pe el însuşi cât mai mult, pentru că este mai uşor să ne implicăm
    în tot mai multe acţiuni şi să adunăm activităţi la care am participat, dar
    este mai greu să ne explicăm de ce am ales să facem anumite lucruri. Ulterior, va
    avea timp să găsească şi formatul, fie că este un freelancer, un antreprenor, fie
    că fondează un ONG sau că este, pur şi simplu, un angajat.



    Mai multe despre
    activităţile lui Mark Lukacs puteţi afla de pe pagina de Facebook a proiectului
    Good Life Performers.


  • Voluntar pentru cauze sociale

    Voluntar pentru cauze sociale

    Voluntariatul
    este una dintre cele mai nobile ocupaţii ale prezentului nostru. Într-o
    societate în care fiecare pare să caute beneficii materiale imediate, există şi
    tineri care îşi dedică aproape toate orele libere activităţilor în folosul
    celorlalţi. Narcisa Ilie este unul dintre voluntarii pentru care timpul pare să
    aibă o altă dinamică. Este implicată în multe activităţi de voluntariat în
    beneficiul copiilor şi al adulţilor care au nevoie de ajutor. Narcisa Ilie Pentru mine, nu este un al doilea job sau un after-work, ci este felul
    în care îmi petrec timpul în mod normal, obişnuit. Pur şi simplu, mă duc să
    învăţ copiii, să ajut oamenii, motiv pentru care am ajuns să mă înscriu în tot
    felul de programe de voluntariat, la unele ajungând chiar să fiu colaborator.
    Le predau copiilor din centrele de plasament din Bucureşti, am diverse
    activităţi cu cei de la Ajungem MARI, cu care organizăm campanii umanitare
    pentru copiii de la sate. Sunt colaborator la Fabrica de Fapte Bune, unde mă
    ocup şi de partea de comunicare.


    Narcisa
    colaborează cu mai multe ONG-uri active în domeniul social. Cel mai important
    proiect la care lucrează în prezent este dedicat nevăzătorilor. Mai lucrez şi cu alte ONG-uri. Cel mai recent, cu unul care îşi propune
    să îmbunătăţească viaţa oamenilor care nu văd şi care se numeşte Tactile
    Images. Acum, lucrăm la un proiect care presupune o aplicaţie prin care
    nevăzătorii vor avea prima lor carte descriptivă. Este un proiect pe care noi
    ni-l dorim o premieră mondială. Colaborez şi cu un ONG care se numeşte România
    pentru Viaţă şi care protejează femeile în criză de sarcină. De câte ori pot,
    colaborez şi cu alte ONG-uri mai mici, cum ar fi Asociaţia TED Donator de
    Zâmbete.


    Cu toate că îşi
    dedică majoritatea timpului liber activităţilor în folosul celorlalţi, Narcisa
    Ilie nu aşteaptă nicio recompensă de ordin material. Pentru ea, cea mai
    importantă mulţumire este atunci când face oamenii să zâmbească. Foarte multă lume este surprinsă în continuare cum de eu, care mă
    implic atâtea ore pe zi, nu accept cel puţin recompense financiare. Există însă
    acele recompense sufleteşti, care sunt mai presus de orice şi care, până la
    urmă, devin motivaţia mea şi răsplata mea cea mai mare. Îmbrăţişările copiilor,
    mulţumirile sincere ale oamenilor, binecuvântările din partea mamelor şi a
    bunicilor. Este un lucru absolut minunat, iar viaţa mea s-a schimbat de când am
    pătruns în anumite medii, pentru că am primit foarte multe lecţii.


    A primit multe
    lecţii de viaţă în cadrul activităţilor de voluntariat şi crede că este
    important să ai în vedere faptul că există întotdeauna oameni care au nevoie de
    o mână întinsă. Iar programele de voluntariat în cadru organizat sunt necesare
    pentru societatea actuală. Narcisa Ilie Eu am făcut voluntariat dintotdeauna şi
    nu cred că există un om care să nu fi făcut niciodată voluntariat. Şi asta
    pentru că noi trăim într-o comunitate şi, la un moment dat, avem nevoie să
    ridicăm o greutate. Şi-atunci, chemăm un vecin şi facem împreună acest lucru.
    Nu răsplătim neapărat acel vecin, ci îi mulţumim frumos, iar el se simte bine
    că a făcut un gest altruist. Voluntariatul este acelaşi lucru, dar într-un mod
    organizat. În momentul în care am început să fac voluntariat în mod organizat,
    am învăţat foarte multe, dar a fost nevoie de cineva care să vină să îmi
    prezinte lucrurile şi să mă convingă.


    Ce ar trebui să
    ia în considerare orice tânăr care îşi doreşte să se implice într-o activitate
    de voluntariat? : Fiecare trebuie să se gândească la
    abilităţile lui. Există şi aceste organizaţii care îţi vor da, bineînţeles, un
    lucru pe care tu sigur îl vei putea face, fie o muncă fizică, fie una care
    vizează o anumită aptitudine a ta. Fiecare om, fiecare tânăr trebuie să se
    gândească foarte bine la ce se pricepe şi apoi să caute, să vorbească cu cei
    care organizează lucrurile acolo şi să aleagă acea organizaţie sau acel grup de
    tineri voluntari care este cel mai compatibil cu ceea ce vrea şi poate el să
    ofere.



    A-ţi ocupa timpul liber făcând gesturi altruiste în
    beneficiul cât mai multor oameni. Acesta este gândul cu care Narcisa Ilie îşi
    începe fiecare zi din viaţă.


  • Starea sănătății în UE

    Starea sănătății în UE

    Rapoartele din 30 de țări care care descriu profilul sistemelor de sănătate loacle arată câteva dintre tendințele majore manifestate în transformarea sistemelor de sănătate ale Uniunii Europene și trage principalele concluzii din profiluri.

    O serie de sondaje și dezbateri din întreaga Europă arată că sănătatea este una dintre principalele priorități ale cetățenilor. Vytenis Andriukaitis, fostul comisar pentru sănătate și siguranță alimentară, și-a exprimat satisfacția că promovarea sănătății și prevenirea bolilor primesc în sfârșit atenția binemeritată.

    Sunt foarte mândru că am inițiat ciclul Starea sănătății în Uniunea Europeană și că am contribuit, împreună cu OCDE și cu Observatorul european pentru sisteme și politici de sănătate, la realizarea a două cicluri pentru cele 28 de state membre ale Uniunii, la care se adaugă Norvegia și Islanda – a mai spus comisarul. El a explicat că această bază solidă de cunoștințe specifice fiecărei țări, dar și întregii Uniuni Europene contribuie la procesul de elaborare a politicilor de la nivel național și la cooperarea la nivelul comunitar. Vytenis Andriukaitis și-a exprimat speranța ca succesorul său să continue acest exercițiu și ca un număr mai mare de state membre să participe, pe bază de voluntariat, la discuțiile ulterioare pe marginea constatărilor acestuia, dar și să împărtășească bunele practici.

    Profilurile de țară în ceea ce privește sănătatea includ o analiză aprofundată a sistemelor de sănătate, analizând starea a populației și factorii de risc importanți, precum și eficacitatea, accesibilitatea și reziliența sistemelor de sănătate din fiecare stat membru al Uniunii. Rapoartele reflectă în mod clar obiectivele pe care diferitele state membre le au în comun, evidențiind posibile domenii în care Comisia poate încuraja învățarea reciprocă și schimbul de bune practici.

    Raportul însoțitor subliniază câteva dintre cele mai importante tendințe manifestate în transformarea sistemelor noastre de sănătate. Este vorba, între altele, de: reticența față de vaccinuri, transformarea digitală a promovării sănătății și a prevenirii bolilor, diferențele în ce privește accesul la asistența medicală, inovările în materie de competențe în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății.


  • Un duș mobil pentru persoanele fără adăpost

    Un duș mobil pentru persoanele fără adăpost

    Începând cu luna
    septembrie, oamenii străzii din Bucureşti au o modalitate inedită de acces
    la igiena corporală: un duş mobil pus la dispoziţie de Asociaţia Carusel,
    organizaţie caritabilă care de mulţi ani încearcă să îmbunătăţească viaţa
    marginalilor din capitală. Vehiculul care găzduieşte acest duş alături de
    maşini de spălat şi uscat rufe circulă de două ori pe săptămână şi a devenit
    deja foarte bine cunoscut de către beneficiarii săi, după cum aflăm de la
    Carmen Voinea, coordonatoare de comunicare în cadrul Asociației Carusel:


    Am ieșit săptămânal pe teren. Suntem foarte bucuroși să vedem că sunt
    persoane care vin special la noi ca să folosească dușul mobil. De asemenea,
    folosesc mașinile de spălat haine și uscat rufe. E greu de estimat deocamdată,
    dar, în aceste două luni, zeci de persoane au folosit dușul mobil. Dușul mobil
    este, de fapt, o auto-utilitară care a fost creată de la zero pentru noi de o
    firmă specializată de la Cluj. Am căutat mult timp pe cineva care să o facă fix
    după dorința noatră, cu toate specificațiile tehnice pentru ca interiorul să
    fie ca un duș de acasă având în plus și mașină de spălat și de uscat rufe


    Pentru conceperea programului Duşul Mobil, Asociaţia Carusel s-a inspirat
    din iniţiative similare aplicate în SUA şi în Franţa. Pe lângă facilităţile
    deja menţionate, auto-utilitara din Bucureşti este dotată cu toaletă, uscător
    de păr, instrumentar de tuns, wi-fi gratuit și spații de depozitare pentru
    toate materialele pe care echipa le distribuie pe teren, căci pe lângă
    facilitățile de spălare, se oferă și materiale de ingienă intimă și haine
    primite din donații. Momentan, Duşul mobil poate fi găsit în zona centrală a
    Bucureştiului, cuprinsă între Piaţa Universităţii şi Piaţa Unirii, căci depinde
    de reţeaua de hidranţi.

    Carmen Voinea: Dușul mobil, de fapt, se conectează la
    hidranți și staționează pentru câteva ore – circa opt ore pe zi – când ieșim pe
    teren în anumite cartiere. Aceste cartiere cu problemele lor au fost
    identificate în timpul celorlalte programe derulate de noi. Sunt zone în care
    stau mulți dintre beneficiarii noștri și zone unde acestor le e ușor să ajungă.
    Momentan, se aflăm în zona Unirii-Universitate și urmează să ne conectăm
    într-un alt punct în zona Gării de Nord


    Duşul
    mobil, ca şi celelalte programe ale Asociaţiei Carusel, se bazează pe
    implicarea voluntarilor de toate vârstele, aflăm tot de la Carmen Voinea: Carusel are o echipă minunată formată din aproape 70 de voluntari care
    provin din domenii de activitate din cele mai diverse şi au vârste extrem de
    variate. Cred că facem o echipă foarte bună împreună cu voluntarii noştri care
    sunt fie studenţi, fie membrii altor organizaţii non-guvernamentale, fie
    IT-işti, fie angajaţi ai unor corporaţii multinaţionale. Asta ni se pare
    minunat pentru că vedem că oamenii au nevoie să se implice, să facă ceva mai
    mult în afara slujbei de zi cu zi. Mai mult. Credem că voluntarii sunt o cale
    de acces către o comunitate mai largă. Ei pot transmite mai departe apelul
    nostru la solidaritate, la renunţarea la prejudecăţi, la discursuri care
    stigmatizează sau marginalizează


    Una
    dintre voluntare este Florentina Croitoru, absolventă a Facultăţii de Asistenţă
    Socială, în prezent masterandă în cadrul aceleaşi instituţii de învăţământ.
    Pentru Florentina, Duşul mobil îi oferă ocazia de a-şi practica meseria, dar
    nu numai. Îşi poate exersa şi dezvolta empatia.

    Florentina Croitoru: Mi-a fost foarte teamă, la început, că nu mă voi descurca. Când am
    debutat în voluntariat, am început prin a merge pe teren în fiecare miercuri
    seară, de la ora 20:00. Inițial, nu m-am simțit în stare să vorbesc cu ei.
    Mi-era teamă să nu le spun ceva greșit, să nu se simtă poate ofensați… În
    timp, am ajuns să ne cunoaștem și au prins încredere. Oamenii aceștia trec prin
    diverse traume în stradă – abuzuri fizice, psihice – și de aceea le e greu să
    se deschidă în fața străinilor și să accepte un ceai, o pătură sau un sendviș.
    Foarte mulți ne-au și refuzat, după care am învățat cum să gestionez situația
    și să le arăt că eu sunt acolo ca să le fac un bine și să le dau o mână de
    ajutor


    Pe
    Florentina Croitoru, transformarea beneficiarului a impresionat-o cel mai tare
    după voluntariatul în cadrul Duşului mobil.


    Ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost transformarea lor. Când au
    intrat prima oară în duș arătau ca orice om care locuiește pe stradă. După ce
    termină dușul și ies de acolo, sunt alți oameni. Nu pot să spun că arătau ca
    oamenii normali, căci ei oricum sunt oameni normali. Dar aspectul fizic
    contează foarte mult. De foarte multe ori sunt marginalizați din cauza
    aspectului: în metrou, în tramvai, în spațiile publice… Prin Dușul mobil,
    noi redăm demnitatea oamenilor, căci, din păcate, de foarte multe ori, și cei
    defavorizați ajung să creadă că au pierdut-o.


    Oamenii străzii nu numai
    că nu s-au simţit ofensaţi sau reticenţi, ci au fost entuziasmaţi de proiectul
    duşului mobil, ei aşteptând auto-utilitara în toate zonele unde ştiu că
    soseşte.

  • Iniţiative civice ale părinţilor

    Iniţiative civice ale părinţilor

    Un oraș precum
    Bucureștiul supraaglomerat, poluat și locuit de oameni grăbiți, și tracasați
    chiar de problemele traiului urban pare a fi dificil de transformat într-un
    mediu prielnic creșterii copiilor. Iar, dacă acest lucru este posibil,
    realizarea lui depinde foarte mult de implicarea cetățenească, după cum o
    demonstrează și inițiativa Grow Up Romania. Proiectul a fost demarat în 2016 de
    un grup informal de părinți cu simț civic, dornic să facă din București un
    mediu prietenos cu familiile și conștient de faptul că nemulțumirile rostite în
    particular nu sunt suficiente. Ele trebuie aduse în fața autorităților a căror
    datorie este schimbarea în bine a orașului. Dintre acești părinți fac parte
    Dana Ostacie și Alma Cazacu, mămici tinere care, pe lângă slujba lor obișnuită
    și activitățile domestice, fac voluntariat pentru a-i mobiliza pe alți părinți
    să acționeze pentru rezolvarea unor probleme comune.

    Care sunt acestea, aflăm
    de la Alma Cazacu: Bucureștiul suferă destul de mult pentru că
    e foarte greu să traversezi orașul, să ajungi din punctul A în punctul B fără
    să dai de gunoaie sau de alte obstacole pe trotuar, fără să dai peste locuri de
    joacă degradate… Am făcut un chestionar pe care l-au completat părinții din
    grupul nostru informal din online care se ajută reciproc. Și cea mai întâlnită
    problemă este aceea a mașinilor parcate pe spațiul pietonal care fac imposibilă
    trecerea căruciorului în condiții de siguranță. 64% dintre părinții care au
    completat chestionarul reclamă acest lucru. Apoi 57% sunt nemulțumiți de lipsa
    de toalete publice potrivite și pentru copii cu mese de schimb, curate și cu
    spații în care poate să intre și un cărucior. Lipsa de rampe sau lifturi pentru
    cărucioare în mijloacele de transport în comun este reclamată de 48% dintre
    respondenți. Iar 44% se plâng de spațiile de joacă publice deteriorate și
    murdare care pun în pericol siguranța și sănătatea copiilor. Noi încercăm să
    creăm un fel de punte între cetățenii care au senzația că totul trebuie
    rezolvat de către autorități fără ca ei să spună ce probleme și care trebuie să
    știe că acea problemă trebuie comunicată într-un anumit mod.


    Nu a durat mult ca un
    număr semnificativ de părinți bucureșteni să se mobilizeze și să înceapă să
    trimită sesizări către primăriile celor șase sectoare care compun capitala.
    Dana Ostacie: Am reușit să ajungem la 7.000 de membri în
    comunitatea Grow Up Romania de pe pagina de Facebook. Avem anexat și un grup al
    voluntarilor. Activitatea noastră de bază este mobilizarea cetățenilor pentru
    ca și ei să acționeze la rândul lor. În primul rând, le oferim informații. De
    pildă, pentru depunerea de sesizări. Inițial, noi am depus cât mai multe
    sesizări privind spațiul public și așa am aflat care sunt adresele unde trebuie
    să ajungă fiecare solicitare pentru a nu fi plimbată de la o instituție la alta
    și pentru a nu dura luna întregi până la rezolvare. Prin urmare, am realizat un
    mic îndrumar pentru toată lumea, accesibil online, astfel încât depunerea de
    sesizări să se simplificie. În 5 minute, trimiți un email cu poze și locație și
    sunt toate șansele ca problema ta să fie luată în seamă și să fie și rezolvată.


    De obicei descurajați de
    birocrație și sceptici în privința amabilității funcționarilor publici,
    bucureștenii au fost încurajați și de reușita unor cereri trimise din partea
    membrilor comunității Grow Up Romania. Iată câteva exemple de situații
    rezolvate în felul acesta: treceri de pietoni revopsite, mutatul unui stâlp
    aflat chiar în mijlocul unei stații de autobuz care împiedica trecerea
    căruciorului și iluminarea unei zone de joacă din Parcul Carol unde, seara, în
    timpul iernii, copiii nu se mai puteau juca din cauza beznei.

    Dana Ostacie: Important este ca oamenii să insiste. Ideal ar fi să trimită cât mai
    mulți din zonă sesizări pe aceeași problemă. Cu câți sunt mai mulți, cu cât
    șansele ca sesizarea are mai multe șanse să fie prioritizată. Acum nu e deloc
    greu să trimiți o sesizare, mai ales prin email. A fost nevoie doar să-i
    motivăm și să le dăm puțină încredere prin exemple pozitive. După ce noi am
    prezentat reușitele noastre și am postat toate datele de contact ale
    autorităților, i-am îndrumat către cine să se adreseze și le-am arătat modele
    de sesizări pentru diverse probleme, au început să curgă sesizările. Ne bucurăm
    mult că lumea se implică și că ne trimit pozele cu reușitele lor.



    Nu toate sesizările se
    rezolvă rapid și nu toate primesc răspunsuri favorabile. În funcție de primărie
    sau de departament, răspunsurile variază. Important este, însă, ca spiritul
    civic, odată trezit, să nu obosească. În plus, este nevoie ca, tot prin
    implicare civică, cetătenii să se și educe reciproc. Iar, în acest scop, Grow
    Up Romania are propriile campanii precum cele de strângerea mizeriei lăsată de câine, de atenționare a șoferilor să nu
    parcheze pe trotuar și de reiterare a unor reguli de igienă de bază pentru ca
    oamenii să rețină că bunăstarea familiilor dintr-un anumit oraș depinde de
    acțiunile fiecărui cetățean în parte.

    Alma Cazacu: Noi ne-am străduit că
    avem un ton cât mai puțin agresiv în campaniile noastre. De pildă, mesajele
    părinților adresate șoferilor care parchează pe trotuare sunt foarte agresive.
    Dar noi suntem de părere că educația nu se face cu agresivitate și de aceea, am
    conceput un fluturaș în care explicăm că pentru părinții cu cărucioare și
    persoanele cu dizabilități e foarte greu să circule pe trotuar. Cel mai
    important e să nu uite că, odată ce șoferii coboară din mașină, sunt, la rândul
    lor, pietoni. Mai problematic a fost să interacționăm cu stăpânii câinilor care
    nu strângeau după ei. De aceea, am făcut afișe pentru a fi evita discuția
    directă și pentru nu se crede că vrem să acuzăm pe cineva. Noi nu vrem să
    acuzăm pe nimeni, ci doar să-i facem să înțeleagă că nu e în regulă să lase
    mizerie în urmă.




    În viitorul apropiat, Grow Up Romania își va continua
    demersurile pentru a transforma Bucureștiul într-un oraș prietenos cu părinții
    și copiii chiar prin implicarea cetățenilor în rezolvarea propriilor probleme.

  • Adrianna Michalska din Polonia

    Adrianna Michalska din Polonia

    Adrianna Michalska este coregrafă şi dansatoare. Vine
    din Polonia, de la Poznan, a făcut studii culturale şi de coregrafie la
    Universitatea Surrey Guildford UK, unde a obţinut şi o serie de premii pentru
    creativitate. Are o experienţă bogată în dansul contemporan şi activităţi
    diverse de voluntariat, care au purtat-o prin toată lumea. Călătoreşte de 8 ani, timp în care a locuit, a
    lucrat, a studiat şi a făcut voluntariat în Statele Unite, Marea Britanie, India,
    Scoţia, Ghana, Tailanda, Singapore şi Austria. În România a sosit cu ocazia unuiprogram european de voluntariat pe proiecte
    culturale, susţinut de organizaţia Curba de Cultură.


  • Ximena Reyes (Columbia)

    Ximena Reyes (Columbia)


    Ximena Reyes s-a născut în Columbia, însă a copilărit în Ecuador și Chile. Este jurnalisă, absolventă a Universității San Francisco de Quito din Ecuador. Viața a purtat-o prin toate colțurile lumii: mai întâi în Europa, în Suedia, apoi în Orient- Dubai, Turcia, în Rusia și înapoi în Europa, în Germania, de unde a sosit în 2015 în țara noastră. Această experiență multiculturală i-a fost foarte utilă în meseria pe care și-a ales-o, consultant intercultural și brand ambassador.



    A fost președinta Asociației Internaționale a Femeilor și ambasadoare în cadrul platformei Internations, dedicată expatriaților. Acum lucrează cu străini care se mută în România și cu români care se repatriază, pe care îi ajută să se integreze sau să se readapteze la cultura organizațională, comportamentală, socială din țara noastră. Ne povestește cum a început experienţa ei românească.





  • Charlotte Fromenteaud

    Charlotte Fromenteaud

    Charlotte Fromenteaud este o mare iubitoare a limbii române. Vine din Franța,
    din orașul Angers, unde a făcut liceul. A urmat apoi cursurile Universității
    din Lyon și este licențiată în științe politice și engleză. A studiat în
    Argentina, la Buenos Aires, unde a obținut un masterat în relații
    internaționale și în Bruxelles, Belgia unde a obținut o diplomă de traducător
    interpret.

    De-a lungul carierei sale a colaborat cu diverse instituții, a făcut
    stagii de pregătire și voluntariat, în special la Bruxelles, iar acum se află
    la București, unde a sosit în septembrie 2017. A venit special pentru a învăța
    limba română. A colaborat ca voluntar cu catedra de interpretariat româno-francez
    la Universitatea din București și s-a angajat ca pedagog școlar la Liceul
    Francez Anne de Noailles din București.

    Charlotte este pasionată de limbi
    străine, vorbește fluent spaniola, ceea ce a ajutat-o foarte mult în învățarea
    limbii române. Cum a primit-o Bucureștiul și ce așteptări a avut, ce știa
    despre capitala noastră? Și de unde s-a născut această pasiune pentru limba
    română?




  • Săptămâna europeană a tineretului 2019

    Săptămâna europeană a tineretului 2019

    Săptămâna Europeană a Tineretului are loc o dată la doi ani, sărbătorind și promovând activități destinate tinerilor prin intermediul unor evenimente organizate în toate țările participante la programul Erasmus +. Cea de a noua ediţie, cu tema Eu şi democraţia tocmai s-a încheiat.

    În perspectiva apropiatelor alegeri pentru Parlamentul European, Săptămâna Europeană a Tineretului a fost marcată de dezbateri care s-au concentrat în special asupra modului în care tinerii pot fi activi în cadrul comunităților în care trăiesc și pot influența deciziile democratice.

    Comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a găzduit un dialog cu cetățenii, la care au fost invitați tineri, precum și o mare dezbatere la Parlamentul European din Bruxelles. Peste 800 de tineri au discutat despre participarea democratică și despre impactul Corpului European de Solidaritate asupra tinerilor, al ONG-urilor și al comunităților locale.Comisarul Navracsics a ţinut să felicite această generație de tineri europeni activi, dedicați și pregătiți să îi sprijine pe ceilalți:

    Corpul European de Solidaritate este foarte important pentru că, la fel ca şi programul Erasmus, arată faţa umană a integrării europene. E adevărat, el oferă o experienţă educaţională, dar face mai mult decât atât: le oferă tinerilor oportunitatea de a-i sprijini pe cailalţi, să dezvolte comunităţi. Este o experienţă a apartenenţei, a construirii unui viitor mai bun. Participanţii la Corpul European de Solidaritate şi cei care îi găzduiesc au muncit mult pentru a-i ajuta pe ceilalţi: copii, refugiaţi ori persoane cu dizabilităţi. Ei au ajutat comunităţile să-şi reclădească viaţa după dezastre naturale, au salvat animale sau au contribuit la conservarea patrimoniului cultural. De la lansarea Corpului European de Solidaritate, în 2016, aproximativ 125.000 de tineri s-au alăturat şi aproape 15.000 au luat parte la acţiuni în teren.

    Cel mai recent Eurobarometru privind tineretul arată că trei din patru tineri s-au implicat într-un fel sau altul în activități civice, fie că este vorba de participarea la vot, la o activitate de voluntariat , de aderarea la o mișcare ori de semnarea unei petiții online. Sondajul mai arată că peste două treimi dintre tineri (67%) consideră că prioritatea numărul unu a Uniunii Europene în următorii zece ani trebuie să fie protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice. A doua și a treia prioritate ar fi îmbunătățirea educației și a formării, inclusiv libera circulație a studenților, a ucenicilor sau a elevilor (56%) și – cu celaşi procent – combaterea sărăciei, a inegalităților economice și sociale.

    În plus, 72% dintre tinerii intervievați afirmă că, din momentul în care au dobândit capacitatea de a vota și până în prezent, au participat la alegeri locale, naționale sau europene.


  • Fiona Duțu

    Fiona Duțu

    Fiona Duțu locuiește de mulți ani în România, unde a ajuns
    pentru prima oară în 1991. Vine din Londra, unde a studiat Sociologie și
    Psihologie. Acea venire în România, când avea doar 19 ani, i-a schimbat viața.





  • Viitorul Program Erasmus+

    Viitorul Program Erasmus+

    Erasmus+ este programul prin care Uniunea Europeană sprijină educația, formarea, tineretul și sportul în Europa. Dispune de un buget de 14,7 miliarde EURO şi va fi derulat până în 2020, bani cu ajutorul cărora peste 4 milioane de europeni vor putea câștiga experiență și vor avea acces la studii, formare și voluntariat în străinătate.

    Programul Erasmus+ va continua şi după 2020 pentru a putea contribui la crearea unui veritabil spațiu european al învățământului până în 2025, în care elevii şi studenţii să se poată mișca liber peste frontiere și între discipline, și în care sistemele de educație și formare profesională vor fi incluzive, inovatoare și orientate spre învățarea de-a lungul vieții. Pentru a contribui la transformarea acestei viziuni în realitate, viitorul program Erasmus va sprijini noi inițiative ambițioase, cum ar fi Inițiativa Universităților Europene sau Centrele de Excelență Profesională. Acestea au potențialul de a deveni noi repere ale programului, împreună cu noua inițiativă DiscoverEU.

    Despre viitorul Program Erasmus+ ne spune Emilian Pavel, europarlamentar şi raportor pentru aviz în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European:

    Programul Erasmus+ a reușit ceva greu de calculat în bani: a contribuit la formarea, în rândul tinerilor mai ales, a unei identități europene de care avem mare nevoie. Aceasta este, cred eu, menirea programului Erasmus+, acesta este secretul succesului său de până acum. Totuși, pentru a continua la același nivel, cred în continuare că programul are nevoie de mai multă finanțare. Noi, atât în Comisia pentru ocuparea forței de muncă, cât și în Comisia pentru cultură, am propus o triplare și sper că și Consiliul va veni și va sprijini acest demers. Cred, de asemenea, că este nevoie de îmbunătățirea comunicării dintre beneficiari, Comisia Europeană și organismele naționale. Nu în ultimul rând, în era digitală e nevoie de o simplificare, de creșterea accesibilității și de reducerea birocrației. Și nu trebuie să uităm că Erasmus+ trebuie să devină mai incluziv, trebuie să asigure acces și celor defavorizați și celor care suferă de o dizabilitate și trebuie clar să asigure egalitate între femei și bărbați.


  • Programul de Tabere ‘ARC’ 2019

    Programul de Tabere ‘ARC’ 2019

    Programul ‘ARC’ este un program de tabere prin care elevi, studenţi, tineri şi profesori români din toate colţurile lumii, se conectează la valorile patrimoniului românesc, îşi dezvoltă abilităţile de comunicare în limba română şi leagă prietenii. Taberele se organizează Centrele de Agrement: Sulina din judeţul Tulcea, în perioada 2 iulie – 27 august a.c., opt serii de câte şapte zile; Oglinzi din judeţul Neamţ, în perioada 1 iulie – 12 august a.c., şase serii de câte şapte zile; Căprioara din judeţul Hunedoara, în perioada 1 iulie – 12 august a.c., şase serii de câte şapte zile; Săcelu din judeţul Gorj, în perioada 1 iulie – 12 august a.c., şase serii de câte şapte zile.

    Se vor organiza atelierelor de conversaţie în limba română; ateliere creative de arte plastice; de istorie şi cultură română; precum şi alte activităţi desfăşurate în tabere. Ca voluntar în programul ‘ARC’ contribui la spiritul de colaborare şi unitate al românilor de pretutindeni; promovezi România, cultura şi civilizaţia românească; împărtăşeşti celorlalţi din cunoştinţele tale; influenţezi în mod pozitiv viitorul unui tânăr şi îl încurajezi să-şi descopere legătura cu România; trăieşti o experienţă nouă alături de o echipă formată din oameni tineri şi entuziaşti; îţi dezvolţi abilităţile de comunicare şi îţi faci prieteni din toată lumea; primeşti adeverinţă de voluntariat.

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni asigură cazare, masă şi transport de la Bucureşti la tabără şi retur. Vrei să cunoşti români din afara graniţelor şi să-i ajuţi să cunoască România? Dacă da, şi îndeplineşti următoarele cerinţe: eşti student, masterand sau cadru didactic etc.; ai abilităţi de comunicare şi te adaptezi uşor; eşti creativ şi plin de energie, eşti disponibil o serie sau mai multe serii. Trimite-ne: o scrisoare de intenţie, un CV şi copia actului de identitate, la adresa de e-mail:taberearc@mprp.gov.ro sau prin poştă, la adresa Bd. Primăverii, nr. 22, sector 1, Bucureşti, până la 30 iunie 2019. Te aşteptăm în echipa noastră!

  • Erasmus+: Un alt an record în 2017

    Erasmus+: Un alt an record în 2017

    În 2017, UE a investit foarte mult în Eramus+,
    iar acest lucru a permis oferirea mai multor oportunități pentru tineri ca
    niciodată înainte. Cifrele arată că acest program rămâne pe calea cea bună în
    vederea îndeplinirii obiectivului său de a sprijini 3,7 % dintre tinerii
    din UE între 2014 și 2020. Raportul anual al Comisiei Europene subliniază, de
    asemenea, faptul că programul devine mai deschis pentru persoanele care provin din
    medii defavorizate     precum și pentru organizațiile mai mici. Sprijinul acordat
    programului este mai puternic ca oricând.


    Purtătorul-șef de cuvânt al Comisiei
    Europene, Margaritis Schinas a oferit mai multe amănunte: Veşti bune în continuare. Pe lângă celebrarea Zilei Internaţionale a
    Educaţiei, am publicat şi raportul nostru anual legat de programul Erasmus+,
    care s-a dovedit a fi mai apreciat ca niciodată. În 2017 Uniunea Europeană a
    investit o sumă-record, de 2,6 miliarde de euro, în programul Erasmus+, cu 13 %
    mai mult decât în 2016. Acest lucru a permis unui număr de aproximativ 800 000
    de tineri europeni să studieze, să se formeze sau să facă voluntariat în
    străinătate, ceea ce reprezintă o performanţă şi o creştere cu 10% faţă de
    2016.


    Programul Erasmus+ a finanțat, de asemenea, cooperarea dintre
    instituțiile de învățământ, organizațiile de tineret și întreprinderi. În
    total, circa 85 de mii de organizații au participat la peste 22 de mii de
    proiecte. Totodată, programul a permis studenților din învățământul superior,
    stagiarilor și cadrelor didactice să petreacă o perioadă de studiu, formare sau
    predare în străinătate în cursul anului universitar 2016/2017. Franța, Germania și Spania au fost
    principalele trei țări de origine pentru studenți, în timp ce Spania, Germania
    și Regatul Unit au fost cele mai populare trei destinații pentru studii. Raportul
    anual evidențiază încă o dată faptul că programul Erasmus+ nu se adresează numai
    studenților și cadrelor universitare. El a continuat să ofere cursuri de
    formare pentru cursanți și cadre didactice din învățământul profesional (160
    000), tineret și tineri lucrători (158 000), precum și cadre didactice din
    domeniul educației adulților (6 400).


    Mai mult, proiectele de cooperare au adus
    beneficii și profesorilor și cadrelor didactice din școli (47 000), precum și
    elevilor acestora (110 000). Erasmus+ și programele anterioare acestuia se
    numără printre cele mai de succes programe ale UE. Începând din 1987, ele le-au
    oferit tinerilor mai ales oportunități de a dobândi noi experiențe călătorind
    în străinătate. Aria geografică de aplicare a programului s-a extins de la 11
    țări în 1987 la 33 în prezent (cele 28 de state membre ale UE, precum și
    Turcia, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Norvegia, Islanda și
    Liechtenstein). Totdată, programul
    sprijină eforturile în vederea stabilirii unui Spațiu
    european al învățământului     până
    în 2025, o prioritate politică a UE pentru a se asigura că     învățarea, studiile și cercetarea nu sunt afectate de frontiere.