Radio România Internațional

Tag: Ziua Limbii Romane

  • Jurnal românesc – 29.08.2018

    Jurnal românesc – 29.08.2018

    Secretarul de
    stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Veaceslav Șaramet, a
    participat, pe 27 august, la Festivalul Internațional de Folclor Meșterul
    Manole organizat în Criuleni, Republica Moldova. Festivalul are ca obiectiv valorificarea
    meșteșugului și a folclorului, aducând laolaltă, la ediția din acest an,
    artiști din România, Republica Moldova, Belarus, Lituania, Estonia, Italia, Republica
    Congo și Azerbaidjan. Mă bucur nespus să fiu astăzi aici, în calitate de român
    născut la Chișinău și reprezentant al Guvernului României. Mă bucur că ne putem
    implica prin diferite proiecte, precum ,
    Programul de tabere sau metodologia de acordare a burselor pentru
    studenți, a transmis secretarul de stat în cadrul galei festivalului.


    Ambasada
    României la Madrid invită orice firmă care dorește să își promoveze produsele
    în rândul cetățenilor români din Spania să fie prezentă cu stand propriu la
    sediul Ambasadei cu prilejul celei de a treia ediții a Zilei Porților Deschise,
    care va avea loc pe 22 septembrie. Companiile prezente la eveniment vor putea
    interacționa direct cu numeroșii cetățeni români pentru a le prezenta oferta și
    a afla direct de la aceștia ce produse îi interesează. Cei care vor trece pragul
    Ambasadei vor avea parte de concerte, dansuri și alte evenimente artistice,
    activități pentru copii, o tombolă, cărți și reviste gratuite, precum și de un
    ghișeu de informații consulare și posibilitatea de a vizita sediul Ambasadei și
    de a interacționa cu personalul reprezentanței diplomatice. Ediția din acest an
    a Zilei Porților Deschise la Ambasadă se desfășoară sub semnul Centenarului
    Marii Uniri.


    Ziua Limbii
    Române va fi marcată la Cernăuți, în Ucraina, pe 2 septembrie printr-o
    dezbatere despre importanța păstrării identității naționale și a limbii române
    în comunitățile istorice românești. Conferința, intitulată Limba noastră cea
    română, va fi urmată de un spectacol de muzică și dansuri populare
    tradiționale românești. Manifestarea va avea loc în Sala Filarmonicii din
    Cernăuți. În cadrul evenimentului, Institutul ,,Euxodiu Hurmuzachi pentru
    românii de pretutindeni, instituție aflată în subordinea Ministerului pentru
    Românii de Pretutindeni va premia câștigătorii Olimpiadei de Limba și
    Literatura Română, faza națională din Ucraina. Evenimentul este organizat de
    Societatea Culturală ,,Mihai Eminescu
    în parteneriat cu mai multe asociații românești din zona Cernăuți. Proiectul se
    înscrie în programul ,,Caravana Identității Românești – program din domeniul
    identitar românesc ce face parte din Planul de activități pentru anul 2018 al
    Institutului.


    Guvernatorul
    statului american Alabama, Kay Ivey, a adus un elogiu României, poporului român
    şi românilor americani, cu ocazia celebrării Centenarului Marii Uniri, prin emiterea
    unei proclamaţii, a anunţat Ambasada României la Washington. Documentul
    menţionează că SUA şi România au un Parteneriat strategic construit în jurul
    valorilor democratice, legăturilor istorice şi a angajamentului comun pe calea
    asigurării securităţii transatlantice şi a prosperităţii reciproce. În textul
    proclamaţiei, guvernatorul laudă talentul, energia şi creativitatea
    generaţiilor succesive de români americani, precum şi moştenirea culturală
    bogată a acestora. Alabama este al nouălea stat american care omagiază,
    printr-o proclamaţie specială, Centenarul Marii Uniri.

  • Jurnal românesc – 28.08.2018

    Jurnal românesc – 28.08.2018

    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni (MRP) a început plățile privind acordarea de burse sau stimulente financiare
    etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina, înscriși în clasa I a anului
    școlar 2017-2018 și care studiază în școlile cu predare în limba română sau cu
    studiul unor materii în limba română ca limbă maternă, din sistemul de
    învățământ preuniversitar din Ucraina. Bursele se acordă pentru perioada
    ianuarie-iunie 2018, fiind acordate de MRP prin asociațiile, fundațiile și alte
    organizații neguvernamentale ale românilor din Ucraina, care au fost selectate
    în acest sens, având ca obiect, totodată, identificarea beneficiarilor burselor
    sau stimulentelor financiare, colectarea documentației necesare pentru plata
    acestora și transmiterea dosarelor către MRP. În perioada următoare vor fi
    acordate bursele pentru toate dosarele depuse și verificate de către
    departamentele de specialitate din cadrul ministerului.


    Institutul
    Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni și Asociația pentru cultură
    a românilor/vlahilor din Serbia organizează pe 31 august, la Bor, cu prilejul
    Zilei Limbii Române, conferința Limba noastră românească – Pod peste Dunăre.
    Lideri ai românilor/vlahilor din Timoc, etnologi, reprezentanți ai mediului
    asociativ și jurnaliști vor susține prelegeri despre importanța învățământului
    în limba maternă pentru comunitatea de români din regiune și despre provocările
    la adresa cultivării identității românești prin oportunitățile de conservare și
    promovare a limbii române în Serbia de răsărit. Proiectul are drept scop
    conștientizarea de către românii/vlahii din Timoc a rolului esenţial pe care
    limba română îl joacă în formarea continuă şi evoluţia comunității de care
    aparțin. De asemenea, conferința va sublinia caracterul unitar al limbii,
    culturii și civilizației românești și statutul limbii române ca limbă oficială
    a Uniunii Europene. Proiectul se înscrie în programul ,,Caravana Identității
    Românești – program din domeniul identitar românesc     ce face parte din Planul
    de activități pentru anul 2018 al Institutului.


    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Uniunea
    Etnicilor Români din Bulgaria AVE, va organiza pe 2 septembrie conferinţa cu
    titlul Promovarea şi păstrarea limbii române la clasele pilot cu predare în
    limba română,     cu prilejul sărbătoririi Zilei Limbii Române. Proiectul se
    adresează comunităţii româneşti de la sud de Dunăre. În cadrul evenimentului,
    vor susţine prelegeri profesori din România şi Bulgaria despre rolul şi
    importanţa limbii române pentru comunitatea românească din regiunea Vidin. La
    final, va avea loc un recital de cântece şi poezii în limba română, susţinut de
    copiii care urmează cursurile de limbă română.


    Pe 6 septembrie,
    ICR Lisabona celebrează Ziua Limbii Române printr-un eveniment care va oferi
    publicului portughez ocazia de a cunoaște mai bine România, dintr-o perspectivă
    complexă, pluridisciplinară. Participanții vor putea asista la cursuri cu
    tematici diverse. Printre subiectele abordate se vor regăsi noțiuni generale
    despre limba română, istoria și mitologia României, 100 de ani de la Marea
    Unire, evocări ale unor importante personalități românești, lecții demonstrative
    de artă culinară cu degustare și informații turistice despre România. Cursurile vor fi susținute de Prof. Dr.
    Simion Doru Cristea şi Prof. Rodica-Adriana Covaci.

  • El Día de la Lengua Rumana en el Instituto Cultural Rumano de Madrid

    El Día de la Lengua Rumana en el Instituto Cultural Rumano de Madrid

    El próximo 30 de agosto, el Instituto Cultural Rumano de Madrid abrirá sus puertas para celebrar el Día de la Lengua Rumana mediante unas actividades organizadas junto con la Embajada de Rumanía en el Reino de España.




    Las personas interesadas podrán visitar la biblioteca, participar en la proyección de un documental y también en cursos demonstrativos de rumano.




    Más detalles sobre las actividades en una entrevista a Ovidiu Miron, coordinador de proyectos.




    La entrevista ha sido difundida por el programa Paseo cultural (monica_tarau@rri.ro).




  • Jurnal românesc – 23.08.2018

    Jurnal românesc – 23.08.2018

    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia Intotero, s-a
    întâlnit, joi, la Reşiţa, cu reprezentanţii autorităţilor publice locale şi
    serviciilor publice deconcentrate din judeţul Caraş-Severin, in cadrul etapei a
    -II- a a campaniei naționale Informare acasă! Siguranță în lume!. Si subsecretarul
    de stat din cadrul MRP, Victor Ionescu, a prezentat, joi, în județul Timiș,
    cele mai importante elemente ale acestei campanii derulată de Minister și de
    instituțiile partenere, campanie care are drept scop informarea românilor cu
    privire la riscurile la care se expun atunci când decid să lucreze, să studieze
    sau să se stabilească peste hotare. Această a doua etapă a campaniei li se
    adresează persoanelor adulte, vizând în principal muncitorii sezonieri, și are
    loc în perioada august – septembrie în toate județele țării și în Municipiul
    București. Prima etapă, dedicată tinerilor interesați să studieze în
    străinătate, s-a derulat în perioada mai – iunie.


    Iordania este un partener real pentru România şi comunitatea
    euro-atlantică a afirmat ambasadorul României la Amman, Nicolae Comănescu,
    într-un interviu acordat AGERPRES. Ambasadorul român a vorbit despre istoria
    relaţiilor politico-diplomatice şi economice bilaterale şi despre rolul
    comunităţii româno-iordaniane în consolidarea acestora. Nicolae Comănescu a subliniat că
    există o mare deschidere pentru identificarea şi stimularea de noi oportunităţi
    comerciale şi de investiţii. În opinia sa, cooperarea în domeniul cultural şi
    educaţional reprezintă de asemenea o prioritate, precum şi promovarea şi
    dezvoltarea turismului între cele două ţări. Ambasdorul român a precizat că numărul
    cetăţenilor români din Iordania este de aproximativ 5.000 de persoane,
    majoritatea făcând parte din familii mixte, alături de cetăţeni iordanieni care
    au studiat în România în perioada anilor ’70 – ’80. Potrivit acestuia, în
    Iordania funcţionează trei asociaţii cu profil românesc şi un club al
    absolvenţilor iordanieni de studii superioare în România. Rolul de bază al
    asociaţiilor este de a promova interesele comunităţii româneşti, cu accent pe
    activităţi cu profil cultural, iar scopul clubului este de a sprijini relaţia
    de cooperare între România şi Regatul Haşemit al Iordaniei. Asociaţiile
    româneşti se implică, în sprijinul ambasadei sau chiar individual, în
    organizarea unor evenimente care promovează cultura, civilizaţia şi tradiţiile
    româneşti – ‘Ziua Brâncuşi’, ‘Ziua Limbii Române’, ‘Ziua Mărţişorului’.
    Ocazional, comunitatea românească se implică pentru sprijinirea unor
    conaţionali care traversează situaţii personale delicate, cum ar fi dificultăţi
    financiare sau conflicte domestice. Susţinem mediul asociativ şi promovăm
    proiecte de interes pentru aceştia, inclusiv prin atragerea de fonduri de la
    instituţii din România. Unul dintre proiectele concrete pe care l-am dori
    concretizat este organizarea unor cursuri de limbă română şi contăm pe
    sprijinul asociaţiilor în acest sens.




    Aspecte ce ţin de fenomenul migraţiei şi participarea militară în
    teatrele de operaţii din Balcanii de Vest, Afganistan şi Irak au constituit
    temele abordate miercuri de secretarul de stat pentru politica de apărare,
    planificare şi relaţii internaţionale din cadrul MApN, Mircea Duşa, la
    întâlnirea cu ambasadorul Italiei la Bucureşti, Marco Giungi. Potrivit
    unui comunicat al MApN transmis AGERPRES, cei doi oficiali au discutat despre
    cooperarea bilaterală politico-militară, în cadrul Parteneriatului Strategic
    Consolidat dintre cele două ţări. Cei doi oficiali au pledat pentru
    intensificarea colaborarii miltarilor din cele două ţări în teatrele de
    operaţii din Balcanii de Vest, Afganistan şi Irak. Un punct important de pe
    agenda discuţiei l-a reprezentat Misiunea NATO Resolute Support din Afganistan
    şi contribuţia importanta a României şi Italiei, la această misiune. Potrivit
    MApN, România participă în prezent cu 700 de militari şi îşi va majora
    contribuţia, în anul 2019, până la 780 de militari, o parte dintre aceştia
    urmând să fie încadraţi înComandamentul de instruire, asistenţă şi
    consiliere Vest (TAAC W), condus de Italia.

  • Jurnal românesc – 20.08.2018

    Jurnal românesc – 20.08.2018

    Ministrul pentru
    românii de pretutindeni, Natalia Elena Intotero a deschis, luni, cea de-a doua
    etapă a Campaniei Naționale Informare acasă! Siguranță în lume!. Campania
    derulată de Ministerul Românilor de Pretutindeni și de instituțiile partenere
    are drept scop informarea românilor cu privire la riscurile la care se expun
    atunci când decid să lucreze, să studieze sau să se stabilească peste hotare.
    Această a doua etapă a campaniei se adresează persoanelor adulte, vizând în
    principal muncitorii sezonieri, și are loc în perioada august – septembrie în
    toate județele țării și în Municipiul București. Prima etapă, dedicată
    tinerilor interesați să studieze în străinătate, s-a derulat în perioada mai -
    iunie.


    Cu ocazia
    Duminicii Migranților Români,     Natalia Elena Intotero a transmis un mesaj românilor de peste hotare: Fie
    ca distanțele mari care îi despart pe milioane de români de România să nu
    devină îndepărtare sau înstrăinare sufletească și, în An Centenar, să nu ne
    lăsăm învrăjbiți. Să fim uniți și să ne amintim că, indiferent de locul unde ne
    aflăm, purtăm cu noi România și suntem datori să ne păstrăm identitatea
    spirituală, culturală și de limbă.


    Locuitorii
    orașului Negrești-Oaș și-au dat întâlnire, sâmbătă, la Zilele Orașului – Zestrea Oașului, la care au luat parte mii de
    români de pretutindeni. Prezentă la deschiderea oficială, Natalia-Elena
    Intotero a salutat inițiativa ce reprezintă un liant între comunitatea rămasă
    în țară și cei plecați la muncă peste hotare și un bun prilej ca românii din
    diaspora să se reconecteze cu tradițiile și obiceiurile de acasă. Evenimentele
    de sâmbătă au inclus premierea elitelor orașului Negrești-Oaș, o serie de
    spectacole de muzică și dans și recitaluri de excepție.


    Comuna Cașin din
    România     s-a înfrățit cu localitățile Mahala (raionul Noua Suliță, regiunea
    Cernăuți, Ucraina) și Colibași (raionul Cahul, Republica Moldova). Sperăm ca
    aceste acte să nu rămână doar la nivel de semnătură, ci împreună să obținem
    fonduri europene!     a declarat, la eveniment, Daniel Soroiu, primarul comunei
    Cașin, potrivit Deșteptarea.ro. La rândul său, Elena Nandriș, primarul
    localității Mahala, a menționat: Noi, românii din Ucraina știm că ceea ce este
    întâmplător rămâne pe veci! Această zi a înfrățirii să fie ca pe veci să rămână
    înfrățite comunele noastre!     Demnitarul a făcut cunoscut faptul că în Mahala
    trăiesc împreună 7.200 de români și 4.500 de ucraineni. Festivitatea a fost
    completată de susținerea unui program artistic de către tineri veniți la Cașin
    din Ucraina.


    Ziua Limbii
    Române     va fi marcată la Cahul, în Basarabia, pe 31 august, printr-un concert
    extraordinar etno-jazz, susținut de Valeriu Boghean și Band-ul său. Valeriu
    Boghean este unul dintre cei mai talentați muzicieni din Republica Moldova.
    Este cunoscut ca fiind un maestru al instrumentelor aerofone, incluzând
    trompeta, saxofonul, flautul, tilinca, kavalul, dudukul, cimpoiul și
    clarinetul, dar nu ratează ocazia de a-și cuceri audiența cu interpretări la
    chitară clasică și bass. El va fi acompaniat de un band, format din unii dintre
    cei mai buni muzicieni din Basarabia, cu o mare experiență internațională.
    Proiectul se înscrie în programul ,,Caravana Identității Românești – program
    din domeniul identitar românesc     ce face parte din Planul de activități pentru
    anul 2018 al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi.

  • Chișinău, capitala culturii scrise românești, cu ocazia Zilei Limbii Române

    Chișinău, capitala culturii scrise românești, cu ocazia Zilei Limbii Române

    Peste 50.000 de volume ale editorilor
    din România au trecut Prutul pentru cea
    de-a doua ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest Chișinău 2017. În
    plus, alte câteva zeci de mii de cărți de la editurile din partea stângă a
    Prutului au fost oferite iubitorilor de carte românească. În perioada 30 august – 3
    septembrie, publicul basarabean a avut ocazia să cumpere cele mai noi apariții
    editoriale la prețuri promoționale.


    Deschiderea a avut loc în data
    de 30 august în prezența a numeroase personalități din domeniul culturii, dar
    și oficialități din România și Republica Moldova.


    Întotdeauna, de-a lungul istoriei, cartea
    a fost învingătoare pentru că ea conține un mesaj și un limbaj care nu fac
    altceva decât să se adreseze sufletului a declarat domnul Nicolae Brînzea, directorul general
    adjunct al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii
    de pretutindeni la deschiderea
    Salonului Internațional de Carte Bookfest Chișinău.

    De
    asemenea, în cuvântul său, domnul Nicolae Brînzea a mulțumit pentru sprijin
    Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, în special doamnei ministru
    Andreea Păstârnac, doamnei Monica Babuc, ministru
    al Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova pentru implicare în
    realizarea evenimentului, doamnei Liliana Țuroiu, președintele Institutului
    Cultural Român, celor două Asociații ale Editorilor de pe ambele maluri ale
    Prutului, care au înțeles importanța creării unui spațiu comun pentru carte și
    companiei Transgaz pentru sprijinul financiar oferit în acest proiect.

    Cea de-a doua ediție a Târgului de carte Bookfest Chișinău s-a bucurat
    de o prezența numeroasă, fiind o mărturie a ataşamentului pentru cartea
    românească a tinerilor din Republica Moldova.


    Salonul
    Internațional de Carte Bookfest Chișinău 2017 a fost organizat în parteneriat
    de Ministerul
    Culturii al Republicii Moldova, Institutul Cultural Român, Institutul Eudoxiu
    Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, instituţie aflată în
    subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Biblioteca Națională a Republicii Moldova,
    Uniunea Editorilor din Republica Moldova şi Asociația Editorilor din România.




    Parteneri media: TVR Internațional, TVR Moldova, Radio România Internațional: Teleradio Moldova, Moldova 1,
    Publika, Muz FM, Agerpres.

  • Sărbătoarea limbii române

    Sărbătoarea limbii române

    În
    martie 2013, Parlamentul României
    adopta legea care instituia Ziua limbii române la 31 august. În expunerea de
    motive ce a însoţit lansarea proiectului, în 2011, cei 154 de deputaţi şi
    senatori din toate grupurile politice de atunci ale Parlamentului subliniau
    faptul că limba română reprezintă fundamentul identităţii naţionale. De altfel,
    în acelaşi an, 2011, când a fost lansat proiectul legislativ, mai multe
    organizaţii ale românilor din jurul graniţelor au decis să sărbătorească limba
    română la 31 august.

    În iniţiativa parlamentarilor de la Bucureşti se mai
    aprecia că există 32 de milioane de vorbitori de limba română, dintre care 10
    milioane se află în afara graniţelor de astăzi ale României. Dintre aceştia,
    după cum considerau parlamentarii de la Bucureşti, 4 milioane se află în
    Republica Moldova. Acolo găsim şi răspunsul la întrebarea de ce a fost aleasă
    data de 31 august pentru a fi declarată Zi a limbii române. În momentul în care
    parlamentarii români adoptau legea privind instituirea zilei limbii române, în
    Republica Moldova, la 31 august, avea loc sărbătoarea Limba noastră. Formula echivocă era simbolul şi rezultatul
    presiunilor politice din spaţiul basarabean, unde cei care se opuneau
    redeşteptării naţionale se opuneau oricărei menţionări a limbii române ca limbă
    vorbită de majoritatea din Republica Moldova. După perceptele sovietice, unii
    susţineau că ar fi vorba de o limbă aparte, limba moldovenească. Este o dezbatere
    veche, de când imperiul ţarist ocupa Basarabia românească şi această idee a
    fost reactivată şi utilizată şi în timpul ocupaţiei comuniste sovietice. De
    fapt, cât timp Republica Moldova s-a aflat în Uniunea Sovietică, limba sa
    oficială era rusa şi nu limba vorbită de majoritatea covârşitoare a populaţiei,
    indiferent cum vroia ea să se numească.

    În 1989, Republica Moldova a cunoscut
    minunata mişcare de redeşteptare naţională, în care populaţia majoritară,
    românii moldoveni, a cerut limba română cu alfabet latin, suveranitate, drapel
    şi stemă proprii. Toate aceste cerinţe au fost formulate cu vehemenţă la
    impresionanta adunare populară desfăşurată la 27 august 1989. Se apreciază că
    la Marea Adunarea Naţională din Chişinău din această dată istorică au participat
    750 de mii de oameni, a şasea parte a populaţiei Republicii Moldova.
    Evenimentele au evoluat rapid astfel că, după 3 zile, la 31 august 1989,
    Parlamentul de la Chişinău, numit încă Soviet, votează adoptarea limbii române
    ca limbă de stat şi trecerea ei la alfabetul latin. Anul următor, 1990, când şi
    România era liberă de comunism, în Republica Moldova a început să fie
    sărbătorită, la 31 august, Limba noastră cea română sau Ziua limbii române.
    De altfel, Republica Moldova poate fi numită o republică a poeţilor pentru că
    talentaţii scriitori de limba română de aici au fost în primele rânduri ale
    mişcării de redeşteptare naţională, în acest spaţiu răpit României de către
    Stalin.

    În acest an, Ziua Limbii Române a fost sărbătorită peste tot în lume, la
    nivel oficial sau în iniţiative care demonstrează că, într-adevăr, limba română
    reprezintă fundamentul identităţii naţionale. Tot acum s-a împlinit un secol de
    la publicarea poeziei Limba noastră, scrisă de Alexei Mateevici. Poet cu un
    destin dramatic, Alexei Mateevici s-a născut, a trăit, a luptat şi a murit în
    Basarabia. A scris Limba noastră, un adevărat imn al limbii române, la
    Congresul Scriitorilor din Basarabia, în momentele dificile ale anului 1917. În
    acelaşi an, poezia a fost publicată, iar poetul a murit, de tifos, la numai 29
    de ani. În 1938, compozitorul Alexandru Cristea, preot
    basarabean ca şi Mateevici, a scris o sensibilă partitură muzicală pentru
    poezia Limba noastră. În 1995, această melodie şi versurile lui Alexei
    Mateevici au devenit imnul oficial al Republicii Moldova. Nu ar mai fi de spus
    decât o strofă dintre cele 12 ale poeziei Limba noastră. Deloc întâmplător,
    am ales strofa a Vll-a, mai puţin cunoscută: Limba noastră îi aleasă/Să ridice
    slava-n ceruri,/Să ne spuie-n hram şi-acasă/Veşnicele adevăruri.

  • Limba română a fost omagiată în Timocul sârbesc

    Limba română a fost omagiată în Timocul sârbesc

    La Biblioteca Națională din Bor a avut
    loc în data de 31 august 2017 conferința Sinonimia vlah/român – provocări și
    realități. Graiuri vorbite de românii/vlahii din Timoc, organizată de
    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, în parteneriat
    cu Asociația pentru cultura românilor/vlahilor din Serbia Ariadnae
    Filum. Evenimentul a marcat sărbătorirea Zilei Limbii Române.


    Un cuvânt
    de salut a fost adresat de conducerea bibliotecii, de moderatorul conferinței,
    Zavișa Jurj, președintele Asociației Ariadnae Filum și de reprezentanții
    Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, care au
    transmis mesajul directorului general adjunct, Nicolae Brînzea.


    Venim
    în această zi de sărbătoare, în care omagiem limba română, cu un mesaj de
    felicitare, dar și de încurajare pentru toți vorbitorii de limbă română din
    Valea Timocului. Felicitări pentru capacitatea extraordinară de a păstra
    intactă o limbă nu scrisă, ci doar vorbită. Au vorbit-o străbunicii,
    bunicii, părinții și pe care se străduie să o vorbească și copiii. Încurajare
    pentru eforturile care trebuie depuse, în parteneriat, ca limba română să
    reziste. (…). Institutul <> vă asigură că
    va continua proiectele destinate etnicilor români din Serbia, cu accent pe
    utilizarea limbii române și în alt spațiu decât cel privat. Limba română rămâne
    factorul care ne unește și care reflectă conștiința comună a destinului românesc,
    a transmis domnul Nicolae Brînzea.


    Cele
    peste 100 de persoane de toate vârstele prezente la eveniment au
    audiat apoi prelegerea susținută de etnograful și lingvistul Slavoljub
    Gațovici, autor al seriei de Lucrări selectate privind Istoria
    Românilor/Vlahilor din Serbia de Răsărit în cinci cărți. Limba română
    s-a format și a evoluat de-a lungul Dunării, graiul timocean fiind o mărturie a
    acestui aspect. Controversa referitoare la graiul timocean ca limbă vlahă nu
    are fundament științific, ci doar o origine pur politică, croită de
    autoritățile sârbești, teză care poate fi combătută numai prin folosirea limbii
    române în școli și în biserici, fără piedici, fără presiuni, fără tertipuri.
    Limba vorbită de românii din Timocul sârbesc este o variantă a limbii române, nu
    o limbă distinctă, a concluzionat etnograful și lingvistul Slavoljub.
    Gațovici.


    Partener media: TVR Internaţional

  • MRP prezent la sărbătorirea Zilei Limbii Române, organizată de Institutul Hispano Rumano, în Spania

    MRP prezent la sărbătorirea Zilei Limbii Române, organizată de Institutul Hispano Rumano, în Spania

    O delegație a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), condusă de secretarul de stat Ovidiu Iane, se află, în perioada 1 – 4 septembrie a.c., într-o vizită de lucru în Regatul Spaniei.

    Cu această ocazie, demnitarul român va participa la evenimentul dedicat celebrării Zilei Limbii Române, organizat de Institutul Hispano Rumano, la Centrul Cultural Bohemia, din Castellón de la Plana. Alături de români rezidenți în regiune, la eveniment vor participa și oficialități și reprezentanți ai autorităților locale.

    Totodată, agenda de lucru a secretarului de stat cuprinde întrevederi cu reprezentanți ai mediului asociativ românesc din Comunitatea Valenciană, membri ai clerului Bisericii Ortodoxe din Castellón de la Plana, dar și reprezentanți ai presei de limbă română din regiune. În cadrul reuniunilor, delegația MRP va susține o sesiune de informare în ceea ce privește finanțările nerambursabile oferite de Guvernul României prin Minister, precum și acțiunile și programele dedicate sprijinirii românilor din afara granițelor.

    De asemenea, vizita va prilejui și o serie de întâlniri cu reprezentanți ai autorităților locale, precum: doamna Amparo Marco Gual, primarul orașului Castellón de la Plana și domnul David Barelles Adsuara, subprefectul provinciei Castellón, în vederea cooperării și schimbului de bune practici între cele două state și a dezvoltării de proiecte comune în folosul comunităților româno-spaniole.

  • Dezbatere dedicată Zilei Limbii Române

    Dezbatere dedicată Zilei Limbii Române

    Dezbatere la Academia Română



    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) și Academia Română au organizat joi, 31 august, o dezbatere dedicată Zilei Limbii Române.



    Evenimentul a urmărit să aducă în prim-plan necesitatea dezvoltării de noi strategii, adaptate contextului actual, precum și intensificarea colaborării interministeriale și interinstituționale, care să asigure, printr-o abordare integrată, continuitatea limbii române în afara granițelor țării.



    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a prezentat personalităților prezente, academicieni, profesori universitari, cercetători, studenți, reprezentanților mass-media de limba română din România și din străinătate, programele pe care MRP le derulează în vederea sprijinirii promovării limbii române.



    A fost amintit, în context, programul Limba română, educație și comunicare”, prin care MRP a trimis suporturi de curs pentru predarea și învățarea limbii române (în format print și electronic) către mediul asociativ, școlile parohiale și organizațiile care derulează cursuri de limba română în Italia, Spania, Belgia, Cipru și Marea Britanie. Proiectul va continua cu distribuirea de manuale și în alte țări, unde se găsesc comunități românești semnificative.




    Limba română, la îndemână”



    Totodată, în cadrul evenimentului, ministrul Păstîrnac a anunţat lansarea unui concurs de idei cu tema Limba română, la îndemână”, cu scopul de a realiza o aplicație interactive de învățare a limbii române, în variantă electronică, disponibilă gratuit pentru toate tipurile de calculatoare și telefoane mobile. Proiectul se adresează copiilor de origine română, cu vârsta cuprinsă între 6 şi 12 ani, care trăiesc în afara granițelor țării. Dezvoltarea aplicaţiei de limba română ia în considerare două elemente generale, învăţarea şi cunoașterea limbii române, precum și partea de vocabular şi conţinut cultural. MRP așteaptă pe adresa: aplicatielimbaromana@mprp.gov.ro, toate ideile, sugestiile și observațiile celor interesați.



    În viziunea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, o prioritate fundamentală este facilitarea studiului limbii române în comunitățile istorice, precum și în cele emergente. Ne dorim să promovăm proiecte educaționale moderne, dedicate românilor de pretutindeni, având alături în acest demers specialiști în domeniu, care prin expertiza și experiența lor pot contribui la perfecționarea strategiilor și programelor dedicate studiului în limba română. Trăim într-o societate cu o evoluție rapidă, unde trebuie întotdeauna să fim atenți la complexitatea fenomenelor sociale, economice, culturale, pentru a putea face față provocărilor și, mai ales, pentru a putea oferi sprijinul de care românii au nevoie. De aceea, cred foarte mult că, după ce mergem peste tot și dăm manuale de limba română copiilor care astăzi învață în limba română, avem din ce în ce mai multă nevoie de experți, de vocile lingviștilor, de vocile scriitorilor, ale profesorilor de limba română, ale academicienilor, avem nevoie de cupola Academiei pentru a explica importanța limbii materne”, a subliniat ministrul Andreea Păstîrnac.




    Participanţii principali



    La eveniment au participat reprezentanţi ai Guvernului României, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Culturii și Identității Naționale, precum și acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, prof. Gabriela Dindelegan, membru corespondent al Academiei Române — cu o intervenţie cu tema De ce iubesc cercetătorii străini atât de mult limba română? Farmecul limbii române”, acad. Gheorghe Păun, Secția Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei, Academia Română — cu o intervenție pe tema Despre limba română, dinspre România de la Argeş”, prof. Mircea Martin, membru corespondent al Academiei Române — cu o intervenţie cu tema Limba şi poezia”, acad. Ion Hadârcă, Academia de Ştiinţe a Moldovei — intervenţie cu tema Exilul şi libertatea limbii române”. Au participat, de asemenea, profesori români de peste hotare, cum sunt lector univ. dr. Oana Uţă-Bărbulescu, Universitatea Oxford, Marea Britanie, lector univ. dr. Elena-Tia Sandu, Universitatea din Szeged, Ungaria, conf. univ. dr. Maria-Crina Bud, Universitatea din York, Canada.



    Ziua

  • Jurnal românesc – 31.08.2017

    Jurnal românesc – 31.08.2017

    Deputatul Angel Tîlvăr, fost ministru delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, a declarat că Ziua Limbii Române, care se sărbătoreşte pe 31 august, este cel mai bun prilej pentru afirmarea identităţii şi spiritualităţii şi onorarea preţioasei moşteniri culturale. Potrivit acestuia, limba romană este suma experienţelor, trăirilor, tradiţiilor şi obiceiurilor naţionale şi este călăuza noastră sigură într-o lume din ce în ce mai diversă, complexă şi dinamică. Ziua aceasta reprezintă, spune Angel Tîlvăr, legământul nostru de a cinsti, de a păstra şi de a sărbători limba română, în toată frumuseţea, profunzimea şi curăţenia sa.



    La rândul său, ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă, a declarat, cu ocazia marcării la 31 august a Zilei Limba Noastră, sărbătoare naţională dedicată limbii române în Republica Moldova, că avem o datorie sfântă să transmitem mai departe generaţiilor viitoare bogăţia limbii române. Celebrarea concomitentă a limbii române la Chişinău şi Bucureşti demonstrează, încă o dată, că între ambele maluri ale Prutului există o profundă unitate de etnie, de limbă, de istorie – a adăugat Daniel Ioniţă. Ambasadorul României la Chişinău i-a felicitat pe toţi cei care vorbesc limba română şi a recitat poemul În limba ta de Grigore Vieru, iar înalţi demnitari moldoveni au depus coroane de flori la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare din centrul Chişinăului şi la busturile scriitorilor de pe Aleea Clasicilor.



    Şi ambasadorul României la Tunis, Dan Stoenescu, fost ministru pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, a făcut o declaraţie, pentru postul nostru de raido, despre Ziua Limbii Române:





    Europarlamentarul Maria Grapini a avut o implicare activă în Parlamentul European în ceea ce priveşte Directiva privind detaşarea lucrătorilor, reuşind să treacă prin votul comisiei mai multe amendamente pe care le-a propus şi susţinut pe marginea acestui subiect. Potrivit Mariei Grapini, chiar la nivelul unor şefi de stat se doreşte ca lucrătorii detaşaţi din Est spre Vest să fie salarizaţi la nivelul salarizării din ţara gazdă, din Vest, situaţie care ar genera grave consecinţe pe piaţa muncii şi nu numai. “Eu cred că este bine să explicăm că dorim să protejăm lucrătorii, dar şi industria din ţările mai puţin dezvoltate din Est şi să existe, în acest sens, o etică. De aceea propunerile mele au mers în următorul sens: acelaşi salariu, la aceeaşi muncă, în acelaşi loc, într-o anumită ţară, în contextul în care lucrătorul este angajat, indiferent de naţionalitate, gen, religie. Dacă, spre exemplu, un român, un bulgar sau un ceh, este angajat într-o companie din Germania, Franţa, Italia sau Suedia -angajat şi nu detaşat – este clar că trebuie plătit cu acelaşi salariu cu cel al persoanei autohtone”, a explicat europarlamentarul Maria Grapini.



    Aproape 210.000 de români au plecat în străinătate anul trecut, numărul acestora fiind în uşoară creştere în comparaţie cu anul 2015, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Cei mai mulţi sunt tineri aflaţi la început de carieră. Numărul emigranţilor de anul trecut este la cel mai ridicat nivel din 2009 încoace. Astfel, numărul emigranţilor români nu scade, în ciuda faptului că salariile angajaţilor români au crescut semnificativ în ultimii ani, iar creşterea economică de anul trecut a plasat România pe primul loc în UE. Specialiştii spun că există două motive principale pentru care migraţia creşte: pe de-o parte, s-au multiplicat posibilităţile de plecare ale oamenilor, au din ce în ce mai multe rude şi cunoştinţe care îi pot ajuta să plece în străinătate, iar pe de altă parte oamenii nu au încredere în modul în care funcţionează sistemul. INS mai precizează că România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul migraţiei externe continuând să fie a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării, după scăderea generată de sporul natural negativ.


  • Ziua Limbii Române, marcată de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”

    Ziua Limbii Române, marcată de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”

    Ziua Limbii Române va fi marcată de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni în comunitățile istorice din jurul României. În perioada 27 august – 6 septembrie, în Serbia, Bulgaria şi Ucraina vor avea loc evenimente culturale menite să promoveze limba română și identitatea românească. Astfel, duminică, 27 august, sunt programte mai multe evenimente.




    Spectacol la Pocraina, regiunea Vidin



    La Pocraina, regiunea Vidin, Bulgaria, va avea loc un spectacol care va debuta cu un recital de poezie și cântece românești susținut de copiii și tinerii care au participat la cursurile de limbă, cultură și civilizație românească organizate de Asociația “AVE”, spectacolul va continua cu o reprezentație de muzică și dansuri populare românești susținută de ansamblurile populare de copii din Vidin şi un recital al interpretului Ion Crețeanu și al grupului de copii din “Poienițele” din Poiana Mare (jud. Dolj).




    Spectacol la Bor, Serbia



    La Bor, Serbia, la Biserica Sf. Arhangheli și Sf. Constantin Brâncoveanu va avea loc un eveniment cu tradiție organizat în parteneriat cu asociaţii reprezentative ale românilor din Timoc. Programul va debuta cu un recital de poezii și cântece susținut de copiii etnicilor români din zonă și de cântece bisericești interpretate de corul “Ioan Valahul” format din preoții români care slujesc în Timoc și va continua cu reprezentații de muzică şi dansuri populare româneşti ale unor ansambluri locale, solişti populari români/vlahi din Timoc (nord-estul Serbiei), respectiv din satele cu populaţie majoritar românească.




    Concert la Cetatea Albă



    Tot duminică, la Cetatea Albă, pe scena din interiorul cetății, Institutul Cultural Român, prin Direcția Românii din Afara Granițelor, organizează un concert al formației Zdob și Zdub” din Republica Moldova. Programul va cuprinde și reprezentații folclorice autentice ce vor fi susținute de ansambluri populare românești din Sudul Basarabiei (Regiunea Odesa, Ucraina).

  • Ziua Limbii Române în rețeaua ICR din străinătate

    Ziua Limbii Române în rețeaua ICR din străinătate




    Promovarea limbii române a constituit o preocupare
    constantă în activitatea Institutului Cultural Român, în acord cu linia
    strategică şi cu obiectivele principale ale legii de funcționare. Rețeaua
    Institutelor Culturale Românești din Străinătate susține anul acesta o serie de
    evenimente dedicate limbii române, împreună cu Ambasadele sau Consulatele din
    țările de reședință, la sediile institutelor sau în colaborare cu importanți
    parteneri culturali locali. Majoritatea proiectelor se vor derula în jurul
    datei de 31 august, declarată Ziua Limbii Române. Astfel:




    Institutul Cultural Român de la Beijing va organiza
    evenimentul Cinstirea Zilei Limbii Române, ediția a 3-a, în 26 august
    2017, la Târgul Internațional de Carte de la Beijing, desfășurat la Noul Centru
    Expozițional. Ding Chao, Gao Xing și Wang
    Chuan – buni cunoscători și promotori ai limbii române – vor susține o serie de
    prelegeri.




    Institutul Cultural Român
    Mihai Eminescu de la Chişinău va organiza în perioada 23-24 august manifestări culturale dedicate Zilei
    Limbii Române în Republica Moldova, prin marcarea a 100 de ani de la trecerea
    în eternitate a lui Alexei Mateevici și a 100 de ani de la apariția poemului Limba noastră. În cadrul colocviului
    științific vor susține comunicări
    critici literari din România și din Republica Moldova. Concertul omagial
    este un spectacol de muzică (Orchestra de Muzică Populară Folclor și de
    Capela Corală Academică Doina) și poezie (creația poetului Alexei Mateevici),
    recitalul fiind susținut de actorii Anișoara Bunescu și Nicolae Jelescu. Institutul
    Cultural Român Mihai Eminescu la Chișinău în colaborare cu Biblioteca
    Publică Raională Leova organizează pe 31 august 2017, ora 11.00, în incinta
    bibliotecii, vernisarea expoziției George Coșbuc – Nunta Zamfirei. Expoziția
    urmărește parcursul biografic al poetului și aduce în atenția publicului o
    serie de documente și fotografii, poezii reprezentative din opera sa, articole,
    scrisori, documente de arhivă, facsimile, articole, extrase din presa vremii.
    Vernisajul va fi urmat de simpozionul Odă limbii române, la care susțin
    prelegeri acad. Valeriu Matei și dr. hab. în filologie Anatolie Eremia. Vor
    susține recitaluri actorul Nicolae Jelescu și cantautorul Viorel Burlacu. De asemenea va fi organizat, în 4-5 septembrie, Congresul Internațional al Eminescologilor, ediția a VI-a. Evenimentul se va desfășura sub egida Academiei Române,
    Academiei de Științe din Moldova, Institutului de Filologie al Academiei de
    Științe a Moldovei și a Centrului Academic Internațional Mihai Eminescu din
    Chișinău. Congresul întrunește eminescologi importanți din România, Turcia,
    Ucraina, Austria, Bulgaria, Chile, Italia și Republica Moldova (Nicolae
    Georgescu, Victor Crăciun, Theodor Codreanu, Viorel Dinescu, Mihai Stan, George
    Condă, Dumitru Copilu Copillin, Tudor Nedelcea, Bogdan Crețu, Mihaela Mocanu).






    Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir de la
    Istanbul organizează lansarea cărţii pentru copii Florile Vieții de
    Alexandrina Olălău, cu ilustrații de Ramona Olălău, în 31 august.




    Institutul Cultural Român de la Londra
    marchează Ziua Limbii Române prin crearea unui eveniment dedicat pe pagina de
    Facebook a Institutului, cu scopul de a promova programul de cursuri de limba
    română derulat, începând cu 31 octombrie 2016. Evenimentul va fi completat cu
    scurte mărturii narative care vor ilustra motivaţiile şi experienţele foştilor
    cursanţi. Aceste fragmente narative vor fi însoţite de portretele fotografice ale
    respondenţilor.




    Institutul Cultural Român de la Lisabona va marca Ziua Limbii Române prin
    organizarea unor cursuri de limba română pe 5 septembrie 2017. Printre
    subiectele abordate se vor regăsi noțiuni generale despre istoria și geografia
    României, evocări ale unor importante personalități românești, asemănări și
    deosebiri între limbile română și portugheză, lecții demonstrative de artă
    culinară cu degustare și informații turistice despre România.




    Institutul
    Cultural Român de la Madrid propune
    proiectul Evenimente dedicate promovării limbii române, care va avea loc în 31
    august 2017. Vor avea loc multe activităţi de promovare a cursurilor
    de limbă română și de creștere a vizibilității activităţilor organizate de
    Institut. Participanţii vor primi cărţi în limba română şi alte materiale
    promoţionale.




    Institutul Cultural Român de
    la New York propune un eveniment la sediu, în 31 august 2017. Vârste și
    chipuri ale limbii române în SUA va avea două componente: o conferință susținută de dr. Mona Momescu, lector de limba și
    cultura română la Catedra N. Iorga din cadrul Columbia University, New York, și o expoziție de carte, care va conține câteva bijuterii bibliofile,
    inclusiv unele manuale la care se face referire în conferință, provenind
    din colecția particulară a dr. Mona Momescu. Expoziția va rămâne deschisă până
    pe 15 septembrie 2017.




    Institutul Cultural Român de la Paris va organiza conferința
    Limba și identitate românească în 31 august 2017, care va avea atât caracter științific, prin conferințele
    susținute de doi profesori universitari – Laura Zăvăleanu și Alvaro Rocchetti,
    de la Université Sorbonne Nouvelle -, cât și unul de popularizare a limbii
    române, a unicității acesteia în spațiul est-european.




    Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare
    cu Editura Familia din Israel și cu Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba
    Română (ASILR), vor organiza un eveniment de celebrare a Zilei Limbii Române,
    în 31 august 2017, care va consta într-o dezbatere despre poezie ca limbă
    internațională de legătură între popoare, precum și despre poezia în cultura
    iudaică, însoțită de recitaluri de poezie românească și de momente muzicale. Sub egida Zilei
    Limbii Române, Institutul va organiza o serie de evenimente de prezentare în
    Israel a volumelor Degete mici, Zilele
    regelui și Toate bufnițele,
    semnate de Filip Florian, în colaborare cu Cercul Cultural din Haifa și
    Universitatea Ben Gurion din Beer Sheva, în perioada 11-15 septembrie 2017, la Haifa, Beer Sheva și la sediu.




    Institutul Cultural Român de la Stockholm a organizat o conferință și o lectură publică de poezie în 21 august 2017. Programul a cuprins prezentarea unora
    dintre cei mai reprezentativi autori ai literaturii române precum şi o
    prezentare a editurii și a revisteiScrisul
    Românesc. De asemenea, va avea loc o donaţie de carte către biblioteca
    Institutului. Cei doi invitaţi, Florea Firan, directorul editurii şi revistei Scrisul Românesc din Craiova, respectiv
    Carmen Claudia Miloicovici, redactor-şef al revistei şi Editurii Scrisul Românesc,
    au prezentat câteva din volumele lui Mihai Eminescu, Alexandru
    Macedonski, Tudor Arghezi, Marin Sorescu şi aforisme ale lui Constantin
    Brâncuşi.




    Institutul Cultural Român de la Varșovia propune un proiect
    expozițional, menit să familiarizeze publicul polonez cu istoria și
    particularitățile limbii române. Expoziția va avea loc în perioada 31 august – 20
    septembrie și este concepută ca o serie de 25 de planșe dedicate limbii române,
    începând cu o trecere în revistă a etapelor istorice de formare a limbii,
    continuând cu influențele slave, turcești, grecești, maghiare, germane și
    romanice, oferind, în același timp, și un tablou al limbii române de astăzi,
    trecută prin etapele proprii de modernizare.




    Institutul Cultural Român de la
    Viena propune un eveniment de prezentare a Bibliotecii Institutului, inaugurată
    în data 30 august 2014, cu ocazia Zilei Limbii Române. Pe 31 august, Maria
    Demble, bibliotecar, va prezenta oferta de carte a bibliotecii, precum și achizițiile de titluri noi. http://icr.ro/pagini/ziua-limbii-romane-in-reteaua-icr-din-strainatate

  • Jurnal românesc – 25.08.2017

    Jurnal românesc – 25.08.2017

    Preşedintele
    Franţei, Emmanuel Macron, s-a aflat joi în prima sa vizită în România, unde a
    discutat atât cu preşedintele Klaus Iohannis, cât şi cu premierul Mihai Tudose.
    Cu această ocazie, liderul francez şi-a exprimat speranţa că se va ajunge la la
    un compromis, până la sfârşitul anului, în ceea ce priveşte reglementările
    europene referitoare la angajarea muncitorilor din state ale Uniunii Europene
    în care salariile sunt mai mici. Macron a evocat posibilitatea unui acord, în
    timp ce Iohannis a declarat că aceste reguli trebuie clarificate şi
    îmbunătăţite. Pe de altă parte, Iohannis a exprimat interesul ţării pentru
    creşterea investiţiilor franceze în România, dar şi dorinţa de a colabora în
    vederea consolidării proiectului european. Obiectivul României de aderare la
    Spaţiul Schengen rămâne unul de actualitate, a mai spus şeful statului, care a
    adăugat că aderarea va transmite un semnal puternic în sprijinul construcţiei
    europene. Şi preşedintele Emmanuel Macron este de părere că România are dreptul
    să ceară aderarea la Spaţiul Schengen şi este total deschis faţă de acest
    subiect, însă consideră că Europa Spaţiului Schengen nu funcţionează bine. De
    aceea, este nevoie de o reformă a regulilor comune în acest domeniu şi de un control
    mai bun al frontierelor.


    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni organizează, în colaborare cu Academia Română, o
    dezbatere cu ocazia celebrării Zilei Limbii Române. Sub deviza renașterea și
    reînnoirea limbii române în diaspora, acțiunea urmărește să aducă în prim plan
    atât necesitatea asigurării continuității lingvistice între generații, cât și
    excelența și rezultatele deosebite ale membrilor comunităților, ca vectori
    importanți în promovarea imaginii României în lume. Evenimentul va avea loc pe
    31 august, la Bucureşti. Participă membri ai Guvernului României, academicieni,
    profesori, lectori sau promotori ai limbii române de peste hotare. Sărbătorită
    în fiecare an pe 31 august, începând din 2013, Ziua Limbii Române constituie un
    prilej deosebit de celebrare, recunoaștere și aprofundare a importanței limbii
    materne ca element esențial în menținerea identității românești, atât în țară,
    cât și în rândul comunităților românești de pretutindeni.


    Ziua Limbii
    Române va fi marcată de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de
    pretutindeni şi în comunitățile istorice din jurul României. În perioada 27
    august – 6 septembrie, în Serbia, Bulgaria şi Ucraina vor avea loc evenimente
    culturale menite să promoveze limba română și identitatea românească. În regiunea
    Vidin din Bulgaria va avea loc un spectacol care cuprinde recitaluri de poezie
    și cântece românești, precum şi o reprezentație de muzică și dansuri populare
    românești. La Biserica Sf. Arhangheli și Sf. Constantin Brâncoveanu din Bor
    (Serbia) va avea loc un eveniment cu tradiție organizat în parteneriat cu
    asociaţii reprezentative ale românilor din Timoc. Programul va debuta cu un
    recital de poezii și cântece susținut de copiii etnicilor români din zonă și de
    cântece bisericești interpretate de corul Ioan Valahul, format din
    preoții români care slujesc în Timoc. Tot cu ocazia Zilei Limbii Române,
    Institutul Cultural Român, prin Direcția Românii din Afara Granițelor,
    organizează un concert al formației Zdob și Zdub din Republica Moldova la
    Cetatea Albă din Ucraina. Programul va cuprinde și reprezentații folclorice
    autentice ce vor fi susținute de ansambluri populare românești din Sudul
    Basarabiei (Regiunea Odesa, Ucraina).

  • O limbă, două popoare, mai multe state

    O limbă, două popoare, mai multe state

    În
    martie 2013, Parlamentul României adopta legea care începea astfel: Se instituie ziua de 31 august ca Ziua Limbii Române. Ne
    vom pune, desigur, întrebarea cum a fost aleasă ziua de 31 august pentru a
    căpăta această semnificaţie excepţională. Deloc întâmplător, 31 august este şi
    în Republica Moldova sărbătoarea limbii române. Mai mult, parlamentarii români
    au ales special sărbătoarea din statul vecin, Republica Moldova, pentru a fi
    sărbătoare şi în România. Şi astfel, 31 august a devenit o adevărată sărbătoare
    a limbii române şi a românilor, a tuturor celor care vorbesc limba română,
    oriunde s-ar afla ei în lumea largă.

    Semnificaţia zilei de 31 august în
    Republica Moldova este clară şi aparţine istoriei recente. În august 1989,
    când, la Moscova, dar şi la Bucureşti, comuniştii erau încă la putere, în
    Republica Sovietică Socialistă Moldova, pe atunci una dintre cele 15 republici
    ale colosului sovietic, populaţia majoritară îşi cerea dreptul la limbă şi
    identitate naţională. În forma sa, care se păstrează şi astăzi, statul
    moldovean fusese creat în 1940. Atunci, teritoriul dintre Prut şi Nistru al
    Regatului României fusese luat de Stalin şi Armata Roşie în urma unui ultimatum.
    La sfârşitul lunii iunie 1940, Moscova cere Bucureştiului să îi cedeze
    provincia istorică Basarabia, dar şi jumătatea nordică a unei alte provincii,
    Bucovina. Termenii ultimatumului sovietic erau extrem de duri şi zilele
    următoare aveau să fie de-a dreptul dramatice pentru întreaga fiinţă
    românească. Stalin şi puterea sovietică la de la Moscova nu aveau să ierte
    vreodată decizia din 1918 a românilor din Basarabia de a se uni cu România, şi
    o spun clar în acest ultimatum care are anexată şi o hartă cu teritoriul cerut
    imperativ de sovietici. Singură în faţa forţei staliniste, România este nevoită
    să cedeze Basarabia şi Bucovina de Nord.

    În ultimii ani ai puterii sovietice,
    reformele lui Gorbaciov au permis popoarelor închise în URSS să îşi ceară
    dreptul la identitate naţională sau chiar independenţă. Printre acestea se
    aflau şi românii basarabenii, cei care avuseseră mai mult de suferit din partea
    Moscovei pentru că, dincolo de Prut, era o ţară, România, unde oamenii erau de
    aceeaşi etnie şi vorbeau aceeaşi limba ca şi cei din republica sovietică numită
    Moldova. În Moldova sovietică, limba de stat era rusa, iar alfabetul chirilic
    fusese impus limbii române majoritar vorbite acolo.

    În 1989, românii din
    Moldova sovietică cer răspicat dreptul la identitate naţională, la limba română
    şi la alfabet latin. Toate acestea au devenit reforme în statul de dincolo de
    Prut, victorii ale luptei de redeşteptare naţională a românilor din Moldova
    sovietică. Limba română şi grafia latină au fost cerinţele principale ale unei
    uriaşe adunări populare intrată în istorie drept Marea Adunare Naţională din 27
    august 1989, la care se estimează că au participat 750 de mii de oameni, cam o
    şesime din populaţia republicii. La presiunea populară, Legislativul de la
    Chişinău al Moldovei încă sovietice decidea, la 31 august 1989, că limba română
    este limba oficială a Republicii Moldova.

    În 1990, când Uniunea Sovietică încă
    exista, românii moldoveni de la Chişinău au declarat ziua de 31 august
    sărbătoarea naţională Limba noastră cea română. În sfertul de secol scurs de
    la proclamarea independenţei Republicii Moldova, au fost multe tentative de a
    nega adevărurile rostite cu mult curaj în timpul anilor mirifici de luptă
    pentru drepturi naţionale pe pământurile româneşti luate de sovietici în
    1940.

    Pentru toţi românii, însă, oricum
    sunt şi vor fi ei numiţi de marile sau mai micile puteri, 31 august rămâne ziua
    când limba română şi toate semnficiaţiile identitare pe care le reprezintă s-au
    impus ca adevăr în faţa întregii lumi.