Tag: Ziua Limbii Romane

  • Jurnal românesc – 01.09.2021

    Jurnal românesc – 01.09.2021

    Marcarea Zilei Limbii Române evidenţiază rolul acesteia ca liant al comunităţilor de români de peste hotare şi între aceştia şi România, a transmis Ministerul Afacerilor Externe. MAE afirmă că diplomaţia română sprijină constant efortul acestor comunităţi de a păstra vie limba română, ca element trainic şi constitutiv, precum şi necesitatea transmiterii sale mai departe noilor generaţii. Instituţia arată că depune eforturi permanente prin care încurajează studierea limbii române în comunităţile româneşti şi în mediile universitare din afara ţării şi prin care susţine derularea unor proiecte educaţionale în străinătate, ce contribuie la promovarea în lume a valorilor culturale româneşti.

    Prin limba română, element definitoriu al identităţii şi istoriei poporului român, ne afirmăm latinitatea şi contribuim la patrimoniul cultural european prin diversitatea, bogăţia şi forţa sa expresivă, precizează ministerul. Un mesaj cu prilejul Zilei Limbii Române a fost transmis şi de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit acestuia, pentru conaţionalii de peste hotare, limba română este cea care îi face să se simtă acasă, iar, într-o diaspora atât de numeroasă, rolul său de liant este mai important ca niciodată. Ziua Limbii Române este sărbătorită din 2013 atât în ţară cât şi peste hotare.

    Cetăţenii români pot intra în Bulgaria, de pe 1 septembrie, pe baza prezentării unui certificat european digital COVID valid pentru vaccinare, trecerea prin boală sau test sau a unui document similar care conţine aceleaşi date ca certificatul digital, a transmis Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Române. Din România se poate intra pe teritoriul statului vecin prin punctele de trecere a frontierei Giurgiu – Ruse, Calafat – Vidin, Bechet – Oriahovo, Turnu Măgurele – Somovit-Nikopol şi Vama Veche – Durankulak. Poliţia de Frontieră română precizează că vămile Ostrov – Silistra, Zimnicea – Svishtov şi Negru Vodă – Kardam se pot folosi de către persoanele care tranzitează teritoriul Bulgariei, cu condiţia să poată garanta părăsirea imediată a ţării vecine. Totodată, autorităţile bulgare au informat că cetăţenilor români le este permisă intrarea pe teritoriul Bulgariei numai prin puncte de trecere a frontierei unde se află personal medical bulgar.

    Festivalul de Film Central European se desfăşoară, în perioada 1 – 5 septembrie, în mai multe spaţii din Timişoara. Pe lângă competiţia propriu-zisă, la care participă filme din ultimii doi ani, central-europene, sud-est europene sau coproducţii premiate la diverse festivaluri reprezentative pentru ţările din care provin, manifestarea conţine şi secţiunile Panorama, Filme studenţeşti, Filme documentare, Filme pentru copii şi Focus Norvegia. Acestor module li se adaugă lansarea de carte Cinema în Republica Socialistă România. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film, semnată de Bogdan Jitea. Categoria evenimente conexe mai conţine atelierele de educaţie cinematografică organizate de la Asociaţia Culturală Contrasens şi dedicate tinerilor între 14 şi 26 de ani. Festivalul de Film Central European de la Timişoara este cuprins în programul cultural prioritar al Centrului de Proiecte al Municipiului Timişoara şi este susţinut de Centrul Naţional al Cinematografiei şi de Uniunea Cineaştilor din România.

    Opt personalități din Republica Moldova au fost decorate cu medalia Centenarul Marii Uniri oferită de președintele Klaus Iohannis în semn de apreciere pentru efortul depus în vederea păstrării identității naționale și a răspândirii valorilor culturale românești. Ceremonia s-a desfăşurat pe 31 august la sediul Ambasadei României la Chișinău. Printre cei care au primit distincţia din partea ambasadorului Daniel Ioniță se numără scriitoarea şi medicul Teodora Rotaru, directoarea Bibliotecii Naționale, Elena Pintilei, directoarea executivă a Complexului Vatra Neamului, Viorica Moraru, artistul Nicolae Botgros, actorul și regizorul Sandu Grecu, lingvistul Alexandru Bantoș, scriitorul și ziaristul Vitalie Ciobanu și conducătorul ansamblului etno-folcloric Ștefan Vodă, Tudor Ungureanu. Radio Chişinău transmite că evenimentul a făcut parte din acțiunile organizate de Ambasada României cu ocazia marcării a 30 de ani de relații diplomatice între România și Republica Moldova și a centenarului Teatrului Mihai Eminescu din Chișinău.

    Miracol, cel mai nou lungmetraj regizat de Bogdan George Apetri, a fost selectat în cadrul celei de-a 78-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, care are loc în perioada 1 – 11 septembrie. Pelicula va concura alături de alte 18 lungmetraje în secţiunea Orizzonti. Este prima participare a unui lungmetraj românesc într-o secțiune competițională la acest festival în ultimii 12 ani. Totodată, scurtmetrajul Plastic semiotic, regizat de Radu Jude, va fi prezentat în afara competiției. Organizatorii festivalului au anunţat şi lansarea unei extensii a secţiunii Orizzonti, intitulată Orizzonti Extra, în care va fi acordat un premiu al publicului.


  • România 43

    România 43

    Ziua Limbii Române este sărbătorită în România începând din 2013, la 31 august, fiind instituită prin Legea 53/2013.



  • DRP – Ziua Limbii Române,  eveniment online

    DRP – Ziua Limbii Române, eveniment online

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni organizează Ziua Limbii Române, un eveniment online, moderat de secretarul de stat Oana Ursache, marți, 31 august.

    Prin această inițiativă ne dorim să aducem la aceeași masă atât cercetători din comunitățile istorice, cât și din diaspora. Prima conferință științifică, dedicată păstrării limbii române în comunitățile istorice, va începe la ora 11 și va reuni profesori și lectori universitari din Macedonia de Nord, Serbia, Ucraina și România. Vor fi atinse subiecte precum formarea cadrelor didactice de limba română în comunitățile istorice, precum și transmiterea dialectului aromân și a limbii române în cadrul comunităților de aromâni din Peninsula Balcanică.

    Conform sursei citate, de la ora 17, reprezentanți ai mediului academic românesc din diaspora vor dezbate ultimele tendințe în predarea limbii române. Subictele abordate vor fi despre manuale de limba română, dar și despre crearea de platforme electronice care să conțină materiale adecvate nevoilor elevilor, indiferent de țara în care s-ar afla.

    Evenimentul va fi transmis live, mâine, de la ora 11, respectiv ora, pe pagina de Facebook a Departamentului. Păstrarea identității românești prin promovarea educației în limba maternă rămâne unul dintre obiectivele prioritare pe agenda acțiunilor întreprinse de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și în acest an, precizează DRP.

  • Retrospectiva săptămânii 30.08 – 05.09.2020

    Retrospectiva săptămânii 30.08 – 05.09.2020

    Moţiunea ratată


    Guvernul
    liberal de la Bucureşti a supravieţuit, luni, fără mari emoţii, încercării PSD
    de a-l demite prin moţiune de cenzură.
    Principalul
    partid de opoziţie nu a reuşit să strângă cvorumul de şedinţă, de 233, adică
    jumătate plus unu din totalul senatorilor şi deputaţilor. În sală au fost
    prezenţi doar 226 de parlamentari. Boicotată, potrivit anunţurilor făcute din
    vreme, de PNL, USR şi PMP, şedinţa nu
    s-a mai putut organiza după decizia UDMR de a nu participa la asigurarea
    cvorumului.

    Mai mult, parlamentari social-democraţi şi de la partidele care
    susţineau moţiunea, ALDE şi Pro România, au lipsit de la apelul nominal pentru
    verificarea prezenţei. Lider PSD şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, Marcel
    Ciolacu, a decis excluderea din partid a absenţilor nemotivaţi. Premierul
    liberal Ludovic Orban a apreciat că moţiunea ratată e un moment extrem de
    benefic pentru România, fiindcă guvernul său trebuie să facă faţă unor
    provocări presante şi are nevoie de deplină capacitate de exerciţiu.



    Campanie cu mască


    Între timp, continuă campania electorală pentru alegerile locale
    de pe 27 septembrie, în condiţii menite să prevină infectările cu noul coronavirus.

    Potrivit ministerului de Interne, este obligatorie purtarea măştii de
    protecţie, iar pentru toate persoanele care participă la evenimente sau
    întruniri electorale se va efectua triajul observaţional şi dezinfectarea
    obligatorie a mâinilor. Regulile de acces şi de protecţie individuală se afişează în locuri vizibile. Se asigură o
    distanţă fizică de minimum un metru între participanţi, inclusiv pentru
    acţiunile desfăşurate pe stradă sau din uşă în uşă.

    La evenimentele şi
    întrunirile desfăşurate în spaţiu închis pot participa maximum 50 de persoane,
    iar durata va fi limitată la maximum două ore. În cazul evenimentelor şi
    întrunirilor desfăşurate în aer liber, organizatorii trebuie să asigure
    limitarea numărului participanţilor la maximum o sută.La scrutin vor fi aleşi 41 de preşedinţi de consilii judeţene,
    circa 3200 de primari, peste 1300 de consilieri judeţeni şi 40 de mii de
    consilieri locali. Acesta era programat în iunie, dar a fost amânat din cauza
    pandemiei, iar aleşilor locali li s-au prelungit mandatele cu jumătate de an.



    COVID&relaxare


    Restaurantele, cafenelele, cinematografele şi teatrele din România
    s-au redeschis pe 1 septembrie.
    La recomandarea Comitetului Naţional pentru
    Situaţii de Urgenţă, cluburile şi barurile rămân închise, iar unităţile
    redeschise trebuie să asigure măsuri stricte de siguranţă. Sălile de spectacol
    şi de teatru, precum şi cinematografele funcţionează doar la jumătate din
    capacitate. A crescut şi numărul admis al participanţilor la evenimente
    private, cursuri de instruire, workshop-uri pentru adulţi, inclusiv cele pentru
    implementarea proiectelor de finanţare din fonduri europene, de la 20 la 50 de
    persoane în interior şi de la 50 la 100 în exterior.



    La
    Bucureşti, despre represiunea de la
    Minsk


    Senatul
    României a adoptat, miercuri, în unanimitate, o Declaraţie de solidaritate cu
    poporul belarus, în care solicită stoparea violenţelor împotriva protestelor
    paşnice şi pledează pentru ‘o reacţie mai articulată’ din partea comunităţii
    internaţionale în eventualitatea în care situaţia nu va cunoaşte o ameliorare
    de urgenţă.
    Senatorii cer autorităţilor de la Minsk să respecte dreptul
    cetăţenilor de a participa la adunări publice, să se abţină de la folosirea
    ilegală sau excesivă a forţei, să îi elibereze pe cei reţinuţi pe nedrept şi să
    iniţieze un dialog politic autentic şi substanţial cu societatea civilă.

    Şi ministrul român de Externe, Bogdan
    Aurescu, a cerut eliberarea deţinuţilor politici şi a miilor de persoane
    arestate după protestele din Belarus. El a subliniat şi nevoia unei politici europene
    ferme şi coerente în relaţia cu Federaţia Rusă, care sprijină regimul
    longevivului Aleksandr Lukaşenko, la putere din 1994 şi calificat frecvent drept
    ultimul dictator din Europa. Anterior, ministrul Aurescu a anunţat că România alocă un ajutor de o
    sută de mii de euro pentru societatea civilă şi jurnaliştii independenţi din
    Belarusşi cere din nou sancţionarea celor vinovaţi pentru
    abuzurile comise în statul ex-sovietic. Demersurile condamnabile ale puterii de
    la Minsk nu pot rămâne fără un răspuns adecvat din partea Uniunii Europene – a
    conchis şeful diplomaţiei de la Bucureşti.



    Ziua limbii române


    Manifestări
    culturale organizate simultan în România, Republica Moldova, comunităţile
    istorice şi cele din diaspora au marcat, pe 31 August, Ziua Limbii Române.
    Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că ‘limba ne
    defineşte identitatea şi cultura, ne modelează şi ne inspiră. El a elogiat
    eforturile profesorilor de limba română din afara ţării, care transmit noilor
    generaţii rădăcinile moştenite din trecut şi le ajută să se definească cultural
    şi spiritual.
    Instituită, în 2013, de Parlamentul de la Bucureşti,

    Ziua Limbii Române se suprapune cu sărbătoarea oficială
    din Republica Moldova
    şi e un omagiu pentru mişcarea de redeşteptare
    naţională din statul vecin, majoritar românofon. Pe 31 august 1989, în plin
    regim sovietic, Parlamentul de la Chişinău, pichetat de circa 750 de mii de oameni, adică o şesime din populaţia de atunci a
    republicii, a decis declararea românei limbă de stat, precum şi trecerea la
    grafia latină în locul alfabetului chirilic impus de ocupanţi după anexiunea
    din 1940.

  • Jurnal românesc – 01.09.2020

    Jurnal românesc – 01.09.2020

    Circa 3.500 de
    cetăţeni români cu drept de vot din afara ţării s-au înregistrat pe portalul
    votstrainatate.ro pentru a participa la alegerile parlamentare programate în
    acest an, informează Autoritatea Electorală Permanentă. Dintre aceştia aproximativ
    2.560 au optat pentru votul prin corespondenţă şi circa 940 pentru votul clasic
    la urne. AEP le recomandă conaţionalilor din străinătate să opteze cu încredere
    pentru votul prin corespondenţă, ca modalitate sigură şi comodă de exprimare a
    voinţei electorale la distanţă, fără cozi, fără deplasări, fără costuri şi fără
    riscuri, mai ales în contextul pandemiei provocate de noul coronavirus.
    Informaţii privind procedura de înscriere sunt disponibile pe portalul
    votstrainatate.ro, iar cei care au întrebări sau sesizări le pot transmite la
    adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro. Autoritatea precizează că
    înregistrarea ca alegător prin corespondenţă sau la o secţie de votare din
    afara graniţelor ţării a fost deschisă la 1 aprilie şi se va încheia odată cu
    expirarea a 15 zile de la data începerii perioadei electorale.





    Ambasadorul Oana
    Cristina Popa a fost rechemată
    din calitatea de reprezentant al României la Belgrad de preşedintele Klaus
    Iohannis. Ea urmează să preia conducerea Delegaţiei Uniunii Europene în
    Muntenegru, după ce Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi
    politică de securitate, Josep Borrell, a desemnat-o în funcţie în luna iunie.
    Numirea a fost catalogată de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, drept
    o reconfirmare atât a contribuţiei şi expertizei României la nivel
    european în ceea ce priveşte zona Balcanilor de Vest, cât şi a
    profesionalismului Oanei Popa. Românca este diplomat de carieră, cu o
    vastă experienţă în regiunea Europei de Sud-Est. Între anii 2005-2009 a deţinut
    funcţia de ambasador al României în Croaţia. În perioada 2011-2012, Oana Popa a
    fost bursier postdoctoral al Academiei Române în cadrul programului European al
    ştiinţelor socio-umane, unde a realizat studii privind istoria proceselor negocierilor
    de pace din regiunea balcanică după 1990. Din 2016 a ocupat poziţia de
    ambasador al ţării noastre în Serbia.




    Ziua Limbii
    Române a fost sărbătorită în ţară, în comunităţile istorice şi în diaspora sub
    semnul pandemiei de COVID-19. În interiorul graniţelor au avut loc evenimente
    cultural-educative și artistice dedicate istoriei limbii române, în vreme ce
    reprezentanţele din străinătate ale Institutului Cultural Român au prezentat
    online proiecţii de film, expoziţii, recitaluri de muzică şi poezie şi cursuri
    de limba română. Limba ne defineşte identitatea şi cultura, ne modelează
    şi ne inspiră. Un mesaj special se îndreaptă către cei care vorbesc şi
    păstrează graiul românesc în afara graniţelor, a declarat presedintele
    Klaus Iohannis.

    Şeful Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, a apreciat că
    limba română este ca un organism viu şi că, în ciuda variatelor
    influenţe, are puterea de a rămâne ea însăşi. Mesaje de Ziua Limbii Române au
    venit şi din stânga Prutului. Preşedintele moldovean, Igor Dodon, a spus că
    este mai puţin important cum se numeşte limba pe care o vorbesc moldovenii, ce
    contează mai mult este esenţa şi magia ei. Nu trebuie să ne
    dezbine limba care, de fapt, ne uneşte, a scris acesta pe Facebook. La
    rândul său, fostul premier al Republicii Moldova, Maia Sandu, a îndemnat la
    folosirea corectă a limbii române. Cel mai bun mod de a sărbători Ziua
    Limbii Române este să vorbim corect, să citim românește, să ne cunoaștem
    scriitorii, să transmitem limba română generațiilor următoare. Să facem acest
    lucru nu o dată pe an, ci zi de zi. Să ținem minte că cineva a luptat pentru a
    putea vorbi limba română, limba mamei, a spus aceasta. Ziua Limbii Române
    a fost instituită prin lege în anul 2013.




    Scurtmetrajul
    Totul pentru Riana, în regia lui Mihai Dragolea, a câștigat premiul
    The Soapbox la Festivalul Internațional de Film de la Odense în
    Danemarca. România a fost reprezentată la manifestare şi de pelicula
    Celed, regizată de Anghel Damian. Cele două filme au concurat
    alături de 129 de producţii selectate dintr-o listă de 2.945 de scurtmetraje.
    Festivalul Internațional de Film de la Odense a fost înfiinţat în 1975 şi este
    cel mai vechi și mai cunoscut eveniment din Danemarca dedicat scurtmetrajelor.
    Prezenţa românească la festival a fost susținută de ICR Stockholm şi sprijinită
    de Ambasada României în Danemarca.




  • Jurnal românesc – 28.08.2020

    Jurnal românesc – 28.08.2020

    60 de români angajaţi la o companie de prelucrare a cărnii din regiunea britanică Perthshire au fost confirmaţi ca infectaţi cu noul coronavirus, transmite Ministerul Afacerilor Externe. În acest context, fabrica a fost închisă încă din data de 17 august, iar toţi muncitorii au intratîn autoizolare pentru 14 zile, perioadă în care beneficiază de sprijin atât din partea autorităţilor locale, cât şi din partea angajatorului. MAE precizează că, până în prezent, la nivelul Consulatului General la Edinburgh nu au fost primite solicitări de asistenţă din partea conaţionalilor afectaţi şi că oficiul se află în dialog permanent cu autorităţile şi este pregătit să le ofere ajutor. Românii pot cere asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Edinburgh: +44 013 15 24 94 91 şi +44 013 15 24 94 92. Pentru situaţii de urgenţă existp linia telefonică specială a consulatului +44 0795 185 84 45.

    Liga Studenţilor Români din Străinătate organizează online, pe 31 august, Atelierul de Lectură, un eveniment cultural dedicat Zilei Limbii Române. Manifestarea se desfăşoară sub patronajul Ambasadei României în Italia şi se adresează tuturor românilor, atât din diaspora, cât şi din ţară. Proiectul este coordonat de Alexandra Oana Chilian, care studiază psihologia la Universitatea Sapienza din Roma. Liga precizează că iniţiativa s-a născut din dorinţa membrilor săi de a promova cultura română în diaspora şi difuzarea ei printre românii cărora le este mai dificil să intre în contact cu literatura de calitate locuind departe de România. Prima ediţie a Atelierului de Lectură a avut loc în aprilie, iar de atunci întâlnirile sunt organizate lunar şi aduc împreună tineri studenţi şi profesori români din Italia alături de persoane de diverse profesii din mai multe oraşe. Cărţile despre care se discută variază de la publicaţii recente până la romanele clasice din perioada interbelică sau de la cărţi cu o nuanţă ştiinţifică până la filosofie, astfel încât să acopere gusturile unui segment cât mai vast de cititori. Atelierul de Lectură poate fi urmărit pe paginile de Facebook şi Instagram ale LSRS Italia de Ziua Limbii Române începând cu ora 19.00.

    Alina Cojocaru a fost desemnată Balerina anului de revista de specialitate Tanz, în cadrul Galei Premiilor Internaționale Tanz, printre cele mai cunoscute din lume în domeniul artei coregrafice. Românca a fost premiată pentru evoluţia din spectacolul Menajeria de sticlă de Tennessee Williams, prezentat de Baletul Operei din Hamburg, în coregrafia lui John Neumeier. Una dintre cele mai apreciate balerine ale lumii, Alina Cojocaru a colaborat până acum cu importante instituții muzicale, precum Opera din Paris, Teatrele Balshoi din Moscova, Colon din Buenos Aires și companiile de balet ale Operelor din Hamburg și Viena, iar în prezent este prim-balerină a Baletului Regal din Londra. Este pentru a doua oară în acest an când românca prinmeşte distincţia de Balerina anului. Pe 13 ianuarie, italienii de la revista Danza&Danza, care acordă premiile supranumite Oscar-urile dansului, i-au coferit la rândul lor acest titlu pentru interpretarea Julietei din baletul Romeo și Julieta, în coregrafia Johan Kobborg, în care a apărut alături de celebrul Sergei Polunin. În cadrul Premiilor Tanz, au mai fost distinși Arkam Khan – coregraful anului, pentru spectacolul Outwitting the devil, și Compania de Balet a Operei din Zurich, pentru spectacolul Fetița cu chibrituri de Helmut Lachenmann.

    Ziua Limbii Române, sărbătorită pe 31 august, va fi marcată de Institutul Cultural Român printr-o serie de expoziții, recitaluri de muzică și poezie românească, cursuri de limba română, toate prezentate pe paginile de Facebook, YouTube şi Instagram ale reprezentanțelor ICR din străinătate.

    ICR Chişinău prezintă spectacolul de muzică și poezie Odă limbii române, iar ICR Istanbul organizează recitalul Pianul cu poeme, susținut de pianista Ioana Maria Lupașcu și actrița Daniela Nane. ICR Lisabona va transmite o înregistrare în care o parte a membrilor EUNIC Portugalia vor recita, în limba română, poemul Ce te legeni?… de Mihai Eminescu, ICR Londra, o înregistrare a eseului Mi-e dor de Ana Blandiana în lectura actriței Anamaria Marinca, ICR Madrid deschide expoziţia de pictură Ea a fost aici, ce cuprinde lucrări ale artistei Sabina Elena Dragomir, iar ICR Paris difuzează melodiile Vals de Smiley & Feli și Până când nu te iubeam de Pink Martini, în cadrul proiectului Limba română prin muzică. Accademia di Romania in Roma publică textul Ora de iarnă de Adriana Bittel ca parte a cursului online de limba și cultura română dedicat grupei de nivel intermediar, ICR Stockholm pune în scenă un recital de poezie contemporană românească, cu participarea poetului Ioan Es. Pop și actriței suedeze de origine română Adriana Savin, ICR Tel Aviv difuzează colajul video Șezi blând și învață românește, ce include poveştile celor care participă la cursurile online de limba română, ICR Varşovia inaugurează expoziția de desene în aer liber Cu alte cuvinte…, cu ilustraţii semnate de Adrian Barbu, iar Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia transmite în cadrul proiectului Limba română prin ochi de copil, un dialog fiu-tată, ce are la bază perlele de limbă strânse de scriitorul Robert Șerban de la fiul său, Tudor.

  • Jurnal românesc – 14.07.2020

    Jurnal românesc – 14.07.2020

    Trei turişti
    români aflaţi în Grecia au fost testaţi pozitiv pentru infecţia cu noul
    coronavirus, transmite Ministerul Afacerilor Externe. Doi dintre aceştia,
    aflaţi în Insula Evia, au fost transferaţi într-o unitate hotelieră special
    amenajată pentru carantină unde vor rămâne timp de 12 zile. Ceilalţi membri ai
    grupului cu care cei doi conaţionali au intrat pe teritoriul elen au fost
    plasaţi în izolare şi urmează să revină în ţară cu un autocar pus la dispoziţie
    de agenţia prin care a fost achiziţionat pachetul turistic. Cel de-al treilea
    român infectat, aflat în Salonic, a contactat Consulatul General al României şi
    a transmis că se află într-un apartament închiriat împreună cu un alt cetăţean
    român care nu a fost, încă, testat.

    Consulatul României a anunţat că le-a
    solicitat autorităţilor elene să aplice procedurile prevăzute pentru astfel de
    cazuri, inclusiv o eventuală retestare a persoanei infectate. MAE reaminteşte
    că românii din Grecia pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon
    ale Ambasadei României la Atena +302 106 77 40 35 şi Consulatului General al
    României de la Salonic +302 310 34 00 88. Pentru situaţii de urgenţă există
    linia telefonică specială a misiunii diplomatice +306 978 99 62 22 şi a
    Consulatului +306 946 04 90 76. Instituţia recomandă, totodată, consultarea
    paginilor de internet mae.ro, atena.mae.ro şi salonic.mae.ro.




    Autorităţile din
    Belgia au inclus România pe lista statelor din zona portocalie de risc
    epidemiologic, anunţă Ministerul român de Externe. Astfel, începând din 13
    iulie, cetăţenilor care ajung din România pe teritoriul belgian în scop
    turistic li se recomandă vigilenţă crescută privind prevenirea şi apariţia unor
    simptome asociate infecţiei cu SARS-CoV2. MAE le recomandă românilor care
    intenţionează să călătorească în Regat să consulte informaţiile publicate pe
    site-ul autorităţilor belgiene diplomatie.belgium.be. Bucureştiul reaminteşte
    totodată că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de
    telefon ale Ambasadei României la Bruxelles +32 023 475 338, +32 023 450 040 şi
    +32 023 441 658. Pentru situaţii de urgenţă există linia telefonică a misiunii
    diplomatice +32 023 440 854. De asemenea, MAE recomandă consultarea paginilor
    de internet mae.ro şi bruxelles.mae.ro.




    Un angajat Ambasadei
    României la Washington a fost testat pozitiv la infecţia cu noul coronavirus,
    informează Ministerul de Externe, care precizează că starea de sănătate a
    acestuia este bună şi că a fost plasat sub supraveghere medicală. MAE arată că,
    urmare a infectării, la nivelul Ambasadei au fost luate măsuri de protecţie
    pentru restul colectivului misiunii diplomatice şi membrilor de familie ai
    acestora. Totodată, instituţia precizează că, pentru perioada următoare,
    activitatea uzuală a reprezentanţei diplomatice va fi adaptată pentru limitarea
    expunerii celorlalţi membri ai misiunii, dar că activităţile curente în mediul
    online vor fi menţinute. Românii din SUA pot solicita asistenţă consulară la
    numerele de telefon ale Ambasadei la Washington +1 202 332 23 92, +1 202 332 29
    35 şi +1 202 332 48 58. De asemenea, conaţionalii pot apela la Consulatele
    României la New York, Chicago, Los Angeles şi Miami, ale căror date de contact
    se găsesc pe paginile web newyork.mae.ro, chicago.mae.ro, losangeles.mae.ro şi
    miami.mae.ro.




    Departamentul pentru Românii
    de Pretutindeni marchează Ziua Limbii Române, sărbătorită la 31 august, prin
    organizarea a două evenimente online. Este vorba despre concursul de desene
    Prieteni la distanță- partea a 2-a şi concursul de eseuri Ce
    înseamnă pentru mine limba română. La concursul de desene se pot înscrie
    copii români de pretutindeni cu vârsta maximă de 10 ani, cu excepția celor care
    au reședința în Republica Moldova. În competiţia de eseuri pot intra tineri
    români din afara graniţelor, cu vârsta maximă de 18 ani, din nou cu excepția
    celor care au reședința în Republica Moldova. Înscrierile în cele două
    competiţii se vor desfăşura în perioada 20 iulie – 3 august la adresele de
    email desene@dprp.gov.ro, respectiv eseuri@dprp.gov.ro. Procedura şi condiţiile
    de înscriere pot fi consulate pe site-ul Departamentului pentru Românii de
    Pretutindeni www.dprp.gov.ro. Câştigătorii vor fi anunţaţi cu ocazia Zilei
    Limbii Române, la 31 august.




    ICR Londra transmite online,
    pe 15 iulie, o discuție live cu regizorul Eusebiu-Mihai Tudoriu și producătorul
    Robert Bogdanov cu ocazia difuzării piesei de teatru Angajare de
    clovn de Matei Vişniec. Cu acest prilej, va fi prezentat şi un mesaj al
    dramaturgului Matei Vișniec, înregistrat special pentru acest moment. Invitaţii
    vor răspunde întrebărilor venite din partea spectatorilor online, vor discuta
    despre teatrul românesc în Marea Britanie şi despre experiența acestora pe
    piața teatrală britanică. Piesa Angajare de clovn a avut premiera
    în Regatul Unit în primăvara lui 2019 și a fost ulterior jucată, în prezența
    lui Matei Vișniec, la Sibiu, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de
    anul trecut. Evenimentul ICR Londra va fi transmis online de la ora 21.00, ora
    României, iar înregistrarea va fi disponibilă pe pagina de Facebook și canalul
    de YouTube până pe 15 august.

  • Ziua limbii române

    Ziua limbii române

    Celebrată pe 31 august, Ziua
    limbii române a fost instituită prin lege în urmă cu şase ani. În expunerea de
    motive se explica faptul că importanţa limbii române nu trebuie marginalizată
    de tendinţele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă
    fundamentul identităţii naţionale, un punct deosebit de important pentru
    consolidarea unei societăţi puternice şi unite
    . Sarbatoarea
    este marcata si de comunitatile de romani din Serbia, Bulgaria, Ucraina si
    Ungaria vecine. Limbă romanică, româna este vorbită în toată lumea
    de 28 de milioane de persoane şi este a cincea, dupa numărul de vorbitori, dintre
    limbile romanice, după spaniolă, portugheză, franceză şi italiană.

    Sâmbătă,
    Academia Română organizează dezbaterea ‘Zestrea noastră – limba română’,
    prilejuită de sărbătorirea ‘Zilei Limbii Române’. Evenimentul răspunde
    primei misiuni a celui mai înalt for cultural şi ştiinţific al ţării, aceea de
    a se preocupa de normarea şi cultivarea limbii naţionale, prin elaborarea de
    dicţionare, gramatici, antologii de texte, studii şi cercetări, precum şi prin
    sesiuni ştiinţifice şi manifestări culturale destinate promovării limbii române
    ca principal factor identitar. De asemenea, zeci de evenimente sunt organizate
    prin reprezentanţele Institutului Cultural Român. Proiecţii de film, cursuri de
    limba română, spectacole de teatru, dezbateri, ateliere de pictură şi târguri
    de carte sunt câteva dintre manifestările organizate de Institutul Cultural
    Român la Madrid, Lisabona, Istanbul, Tel Aviv, Veneţia şi Chişinău.

    La
    Bucureşti, Ziua Limbii Române este celebrată prin expoziţia ‘Chioşcul de
    ziare’, deschisă în Sala ‘Podul Mogoşoaiei’ din Calea Victoriei. Dedicată
    presei de limba română din jurul graniţelor, expoziţia va putea fi văzută în
    perioada 29 august – 6 septembrie, fiind organizată de Institutul ‘Fraţii
    Golescu’ pentru românii din străinătate, în parteneriat cu Compartimentul
    Comunităţi Istorice. Publicul are, astfel, ocazia să citească ziare, reviste şi
    publicaţii culturale în limba română, ce provin din Republica Moldova,
    Bucovina, Ţinutul Herţa, sudul Basarabiei, Voievodina şi Ungaria. Ziua limbii
    române se sărbătoreşte, începând din anul 1990, şi în Republica Moldova, stat
    ex-sovietic, majoritar românofon. De altfel, in aceste zile, la Chişinău, se
    desfaşoară a patra ediţie consecutivă a Salonului Internaţional de Carte
    Bookfest Chişinău, iar cele mai importante edituri din România şi Republica
    Moldova sunt prezente la acest eveniment care îşi propune să consolideze
    dialogul cultural între editorii, autorii şi publicul de carte în limba română.

  • Jurnal românesc – 29.08.2019

    Jurnal românesc – 29.08.2019

    Aproximativ
    28.000 de români s-au înregistrat online pe portalul www.votstrainatate.ro până
    joi, informează Autoritatea Electorală Permanentă. Numărul celor care au optat
    pentru votul clasic, la urne, este de aproape 13.700, în vreme ce peste 14.200
    au ales votul prin corespondenţă. AEP îşi reiterează constant îndemnul adresat
    românilor din diaspora de a opta pentru votul prin corespondenţă, care
    presupune o procedură simplă şi sigură, ce permite evitarea aglomeraţiei de la
    secţiile de votare şi anularea costurilor deplasării la urne.

    Pentru a putea
    vota prin corespondenţă, românii cu drept de vot din străinătate trebuie să
    completeze online un formular pe portalul votstrainatate.ro căruia să-i ataşeze
    copia scanată sau fotografia actului de identitate şi copia documentului care
    dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile statului gazdă. AEP
    atrage atenţia că înregistrarea pe portalul www.votstrainatate.ro se poate face
    doar în nume propriu şi că formularele rămân deschise până pe 11 septembrie
    inclusiv. Cei care au întrebări şi sesizări legate de procedura de
    preînregistrare şi înscriere le pot adresa prin email la adresa contact@votstrainatate.ro.




    Ministrul pentru
    românii de pretutindeni, Natalia Intotero, care se află într-o vizită de lucru
    în Cipru, a participat la deschiderea Conferinței mondiale a ciprioților din
    afara granițelor, care are loc zilele acestea la Nicosia. Potrivit MRP,
    demnitarul român le-a mulțumit autorităților cipriote pentru deschiderea față
    de iniţiativele românilor de a-și menține și promova identitatea culturală,
    lingvistică și spirituală şi a reiterat importanța includerii pe agenda
    viitoarei Comisii Europene a problematicilor privind diaspora.

    Ministrul român
    a avut apoi o întrevedere cu comisarul prezidențial cipriot pentru Diaspora și
    Afaceri Umanitare, Photis Photiou, cu care a discutat despre proiectele pe care
    autoritățile din cele două țări le au în derulare în sprijinul cetățenilor din
    cele două diaspore şi despre organizarea unor evenimente culturale comune în
    România și Cipru. Natalia Intotero mai are prevăzute intrevederi cu
    reprezentanţii comunităţii româneşti din Cipru, care numără peste 40.000 de
    oameni.




    Fântânile Urbane
    amplasate în Piaţa Unirii din Bucureşti au fost recunoscute, omologate şi
    catalogate de World Record Academy drept Cel mai lung şir de fântâni
    coregrafice sincronizate din lume. Recunoaşterea internaţională din
    partea Academiei Recordurilor Mondiale vine la un an de la lansarea
    spectacolului de apă, muzică şi lumini Simfonia Apei, care are loc
    în fiecare weekend în centrul capitalei României. Până în prezent, au avut loc
    70 de show-uri Simfonia Apei, la care au asistat peste 219.000 de
    oameni. Fântânile din Piaţa Unirii au fost construite la sfârşitul anilor ’80
    şi au o lungime de 1,4 kilometri. Spectacolele Simfonia Apei
    durează aproximativ 45 de minute, iar accesul este gratuit. World Record
    Academy este cea mai mare organizaţie internaţională care verifică şi
    omologhează recorduri mondiale. Din România au mai fost publicate peste o sută
    de recorduri mondiale din toate domeniile.




    Institutul
    Cultural Român, împreună cu Institutul Frații Golescu pentru
    românii din străinătate organizează, cu ocazia Zilei Limbii Române, a 7-a
    ediţie a evenimentului Chioșcul de ziare, dedicat presei de limbă
    română din jurul granițelor. Vizitatorii sălii Podul Mogoșoaiei de
    pe Calea Victoriei din Bucureşti pot citi ziare şi reviste în limba română din
    regiunile cu populaţie românească din jurul ţării. Publicațiile provin din
    Republica Moldova, Bucovina, Ținutul Herța, Sudul Basarabiei, Voivodina și
    Ungaria și fac parte atât din colecţia ICR, cât şi din cea a Institutului
    Frații Golescu. Expoziţia va rămâne deschisă până pe 6 septembrie,
    iar intrarea este liberă.

  • Jurnal românesc – 06.09.2018

    Jurnal românesc – 06.09.2018

    Problemele românilor din afara graniţelor au fost
    discutate, miercuri, în cadrul unei dezbateri organizate în Parlamentul
    European de la Bruxelles. Drepturile etnicilor români la propria limbă, istorie
    şi cultură în teritoriile istorice sunt încălcate de autorităţile statelor în
    care locuiesc aceştia, iar România face prea puţin pentru a-i proteja – au apreciat
    unii participanşi. Ei au deplâns faptul că şcolile cu predare în limba română
    în statele vecine sunt tot mai puţine, aşa încât creşte continuu numărul
    românilor asimilaţi. Au fost, de asemenea, menţionate atacurile la adresa
    identităţii celor aproape jumatate de milion de etnici români din Ucraina, ca
    urmare a adoptării la Kiev a noii legi a educaţiei, ce restricţionează sever
    dreptul la învăţământ în limba maternă. Potrivit reprezentanţilor lor, românii
    din Valea Timocului (estul Serbiei) sunt cei mai lipsiţi de drepturi, fiindca
    Belgradul nici măcar nu-i recunoaşte ca atare. Participanţii s-au pronunţat şi
    pentru reunificarea cu România a Republicii Moldova vecine.


    Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a
    declarat, miercuri, că instituţia pe care o conduce intenţionează să depună
    plângere penală împotriva celor care au promovat şi distribuit informaţii
    potrivit cărora vaccinurile ar fi ineficiente şi riscante. Sorina Pintea
    a dat asigurări că vaccinurile
    utilizate în România sunt sigure şi eficiente, fiind verificate după cele mai
    înalte standarde de calitate existente în lume. Declaraţia vine ca reacţie la o
    campanie de dezinformare declanşată în spaţiul public şi în mediul online.
    Mesaje pe reţelele de socializare şi materiale tipărite, distribuite în zone
    aglomerate sau în cutiile poştale, îi îndeamnă pe români să nu-şi vaccineze
    copiii. Pentru a le oferi credibilitate, autorii acestor mesaje folosesc în mod
    neautorizat sigle ale Ministerului Sănătăţii, Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
    şi UNICEF. Într-o reacţie similară, UNICEF şi OMS afirmă că asigurarea
    accesului universal la imunizare este mai importantă ca niciodată, din cauza
    epidemiei de rujeolă care afectează mai multe ţări europene. În ultimii
    doi ani, în România, mii de persoane s-au îmbolnăvit de rujeolă, iar 59 au
    murit, majoritatea copii. Cele
    două organisme internaţionale sunt îngrijorate că, în România, rata de
    vaccinare împotriva rujeolei este cu mult sub pragul de 95%, care asigură
    protecţie pentru întreaga comunitate.


    Pe 8 septembrie, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi
    va marca Ziua Limbii Române la Ismail, în Ucraina. Programul cuprinde o
    conferință pe tema importanței limbii române în comunitățile istorice, un
    recital de poezie dedicat Zilei Limbii Române și un spectacol de muzică
    românească, muzică ușoară și dansuri populare, susținut de ansambluri
    folclorice, colective populare și muzică instrumentală din raioanele Ismail și
    Reni. Organizarea evenimentului reprezintă o bună ocazie de valorificare și
    promovare a identității culturale române în rândul persoanelor de origine
    română şi a celor aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc din
    sudul Basarabiei. Printre invitați se numără reprezentanți ai Consulatului
    General al României la Odesa, profesori de la Universitatea Dunărea de Jos
    din Galați, profesori de la Colegiul Pedagogic Costache Negri din Galați,
    istorici, jurnaliști din Galați, reprezentanți ai comunităților de etnie română
    din regiunea Odesa, poeți, scriitori, profesori și studenți de la Universitatea
    Umanistă de Stat din Ismail.


    Parlamentul
    de la Kiev a ratificat acordul dintre Ucraina şi România privind cooperarea în
    domeniul transporturilor militare. Acordul respectiv a fost semnat la 21
    aprilie 2016 de către miniştrii apărării din cele două state, în timpul vizitei
    la Bucureşti a preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko. Documentul stabileşte
    termenii şi condiţiile, procedurile şi autorităţile responsabile pentru
    efectuarea transportului pe teritoriul ambelor părţi pe reţeaua rutieră,
    feroviară, precum şi în apele teritoriale, în sprijinul operaţiunilor de menţinere
    a păcii, al exerciţiilor comune, precum şi al altor activităţi de cooperare în
    care România şi Ucraina sunt implicate în temeiul acordurilor la care sunt
    parte. România a ratificat Acordul în decembrie 2017.

  • Jurnal românesc – 03.09.2018

    Jurnal românesc – 03.09.2018

    Ministerul pentru
    Românii de Pretutindeni a anunţat, luni, încheierea celei de a cincea etape a
    proiectului Descoperă și Cunoaște România, ediția Centenar, dedicată
    românilor din sudul Republicii Moldova. In perioada 31 august – 2 septembrie,
    participanții au vizitat Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț, unde
    grupul din Republica Moldova a descoperit patrimoniul istoric şi arheologic din
    estul României, Muzeul Memorial Ion Creangă şi Cetatea Neamțului. Programul a
    mai inclus vizite la Mănăstirile Agapia şi Popăuți, urmată de tururi ale Casei
    Memoriale Mihai Eminescu din Ipotești si ale Casei Memoriale Nicolae
    Iorga.Proiectul MRP Descoperă și Cunoaște România își propune să contribuie
    la consolidarea dialogului între etnicii români din afara granițelor, în
    vederea menținerii legăturilor identitare românești. Edițiile anului Centenar
    sunt dedicate comunităților istorice și se desfășoară în perioada martie -
    decembrie 2018.


    60 de elevi şefi de promoţie şi olimpici din România
    şi Republica Moldova participă, începând de luni, la Timişoara, la o tabara de
    elită. Aceştia vor avea ocazia de a vizita companii importante din Timişoara,
    de a se întâlni cu specialişti din domeniile business, artă sau medicină, de a
    se implica în societate. La finalul acestei călătorii, tinerii vor realiza un
    proiect pentru comunitate şi vor putea participa la o licitaţie unde îşi vor
    promova ideea. Tabăra gratuită este organizată de Universitatea de Vest, care
    încearcă, astfel, să atragă cât mai mulţi studenţi valoroşi la Timişoara.


    Institutul ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ pentru Românii de
    Pretutindeni marchează Ziua Limbii Române la Corcea, în Albania, pe 7
    septembrie. Evenimentul include o conferinţă despre importanţa limbii române în
    comunităţile istorice româneşti şi despre zonele în care este vorbit dialectul
    aromân, urmată de un moment artistic susţinut de interpreţi locali şi
    ansambluri folclorice din zonă. Conferinţa va sublinia caracterul unitar al
    limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti şi statutul limbii române ca limbă
    oficială a UE. De asemenea, proiectul are drept scop conştientizarea de către
    aromânii din Corcea a rolului esenţial pe care limba română/ dialectul aromân
    îl joacă în formarea continuă şi evoluţia comunităţii de care aparţin.


    Pe 8
    septembrie, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi va marca Ziua Limbii Române la Ismail,
    în Ucraina. Programul cuprinde o conferință pe tema importanței limbii române
    în comunitățile istorice, un recital de poezie dedicat Zilei Limbii Române și
    un spectacol de muzică românească, muzică ușoară și dansuri populare, susținut
    de ansambluri folclorice, colective populare și muzică instrumentală din
    raioanele Ismail și Reni. Organizarea evenimentului reprezintă o bună ocazie de
    valorificare și promovare a identității culturale române în rândul persoanelor
    de origine română şi a celor aparţinând filonului lingvistic şi cultural
    românesc din sudul Basarabiei. Printre invitați se numără reprezentanți ai
    Consulatului General al României la Odesa, profesori de la Universitatea
    Dunărea de Jos din Galați, profesori de la Colegiul Pedagogic Costache
    Negri din Galați, istorici, jurnaliști din Galați, reprezentanți ai
    comunităților de etnie română din regiunea Odesa, poeți, scriitori, profesori
    și studenți de la Universitatea Umanistă de Stat din Ismail.


    Pe 9
    septembrie, la Praga, pe terasa Muzeului Etnografic din Parcul Kinsky, Asociaţia
    Românilor și Comunitatea Moldovenilor din Republica Cehă organizează cea de a
    IX-a ediţie a Sărbătorii Românilor din aceasta ţară. In program – momente
    artistice, ateliere meşteşugăreşti, activităţi pentru copii, expoziţii cu
    vânzare – unde se vor regăsi elemente din portul popular românesc şi multe alte
    obiecte specifice – degustare de produse culinare româneşti. În cadrul acestui
    eveniment, ICR Praga şi Agenţia Națională de Presă AGERPRES organizează
    proiecţia filmului documentar Marea
    Unire – România la 100 de ani, expoziţia de fotografie intitulată România. Evoluţie şi lansarea albumului de
    fotografie cu acelaşi titlu, care cuprinde imagini din arhiva istorică a
    AGERPRES, pentru a marca celebrarea Centenarul Marii Uniri. Sărbătoarea
    Românilor din Republica Cehă a fost organizată cu sprijinul Ministerului pentru
    Românii de Pretutindeni, sub patronajul Primăriei Praga, al Ambasadelor
    României şi Republicii Moldova în Cehia.

  • Retrospectiva săptămânii 26.08 – 01.09.2018

    Retrospectiva săptămânii 26.08 – 01.09.2018


    Reuniunea anuală a diplomaţiei române


    La Bucureşti s-a desfăşurat, zilele trecute, reuniunea diplomaţiei române într-un context special având în vedere că acesta este anul Centenarului Marii Uniri. Între principalele teme de dezbatere a fost mandatul Bucureştiului la preşedinţia Consiliului UE, în prima jumătate a anului viitor. Adresându-se participanţilor la reuniune, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că îşi doreşte ca România să poată exercita o preşedinţie eficientă a Consiliului UE, un exerciţiu prin care ţara va avea de câştigat în relaţiile cu instituţiile europene, statele membre ale UE şi partenerii externi. Prezent la reuniune, ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, a cerut sprijinul reprezentanţilor corpului diplomatic pentru ca exercitarea acestui mandat să fie un succes pentru România. Victor Negrescu: TRACK ‘Ne pregătim insistent pentru acest proces şi nu există riscuri ca România să nu exercite acest mandat de preşedinţie. România va exercita acest mandat şi sunt convins că poate fi un mandat de succes, prin implicarea tuturor şi, evident, contăm, în această logică, pe sprijinul dumneavoastră, dar nu putem considera acest moment un moment lipsit de provocări. Sunt oportunităţi de care am vorbit şi despre care se va vorbi, dar sunt şi foarte multe provocări, provocări pentru România, ca ţară, dar mai ales provocări pentru Uniunea Europeană, că vorbim de Brexit, că vorbim de viitorul buget european, că vorbim de alegerile pentru Parlamentul European sau dezbaterea despre viitorul Uniunii Europene’. Reuniunea anuală a diplomaţiei române reprezintă o platformă de dezbatere a priorităţilor României în contextul evoluţiilor internaţionale, iar anul acesta l-a avut invitat special pe ministrul de externe german, Heiko Maas.



    Pesta porcină se extinde în România


    Cu circa 800 de focare de pestă porcină africană confirmate într-un sfert din judeţe din sud-est şi nord-vest, România acţionează pentru a opri extinderea celei mai grave maladii a animalelor de după al Doilea Război Mondial. Cea mai dură dintre măsuri ţine de eutanasierea tuturor porcilor din zonele în care a fost confirmată prezenţa virusului, proces aflat în plină desfăşurare. Au fost instituite filtre rutiere pentru a depista tentativele de a scoate din perimetru animale bolnave sau produse provenind de la acestea şi s-a luat decizia de a se permite vânarea porcilor mistreţi şi a şacalilor din Delta Dunării, purtători de virus. În pofida acestor măsuri, boala se răspândeşte rapid, pentru că nu există tratament sau vaccin – spun autorităţile. Preşedintele Klaus Iohannis, care a cerut despăgubirea cât mai rapidă a celor afectaţi, consideră că din cauza modului defectuos în care este gestionată această situaţie de criză, producătorii autohtoni au fost împinşi în pragul falimentului. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a dat asigurări că proprietarii animalelor eutanasiate vor fi despăgubiţi.



    Ziua Limbii Române – 31 august


    Ziua Limbii Române este marcată de autorităţi şi instituţii publice, de reprezentanţele diplomatice şi institute culturale ale României din străinătate, prin organizarea unor programe şi evenimente cultural-educative cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate limbii române. Reprezentanţele Institutului Cultural Român din străinătate au organizat o serie de evenimente dedicate limbii române, la sediile institutelor sau în colaborare cu importanţi parteneri culturali locali. Majoritatea proiectelor se derulează în jurul datei de 31 august, declarată in 2013, Ziua Limbii Române – zi celebrată şi în Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă).



    Republica Moldova – 27 de ani de independenţă


    Republica Moldova a marcat Ziua Independenţei, pe fundalul unor proteste ale opoziţiei şi a evacuării forţate, la Chişinău, a unui grup de manifestanţi. Pe 27 August 1991, pe harta Europei apărea un nou stat, Republica Moldova, creat pe o parte a teritoriilor româneşti răsăritene înglobate forţat în Rusia sovietică, în 1940. Iar România, convalescentă după comunism, a fost prima ţară care a recunoscut noua republică. Acum, după 27 de ani, România, membră a UE şi NATO, este cel mai înfocat pledant în favoarea integrării europene a micului stat vecin, majoritar românofon, în acord cu aspiraţiile declarate ale autorităţilor de la Chişinău.



    Cerbul de Aur la 50 de ani


    România organizează din nou, la Braşov (centru), după o întrerupere de nouă ani, Festivalul Internaţional ”Cerbul de Aur”, între 29 august – 2 septembrie 2018. Festivalul a debutat în 1968 şi a avut 17 ediţii la care au susţinut recitaluri vedete internaţionale precum Diana Ross, Julio Iglesias, Dalida, Tom Jones, Vaya con Dios, Coolio, Christina Aguilera, Ricky Martin, Toto Cutugno, Ray Charles, Pink, UB 40, Scorpions şi multe alte nume importante din industria muzicală. Formatul manifestării este unul special în anul Centenarului României şi semicentenarului Cerbului de Aur, spun organizatorii, incluzând o gală aniversară, două zile de concurs, o gală a festivalului, spectacolul România Centenar şi alte evenimente. Show-ul a adus în concurs anul acesta 18 concurenţi din 15 ţări, dintre aceştia trei fiind din România.



    România fără echipe de fotbal în competiţiile europene


    România nu va fi reprezentată în competiţiile continentale de fotbal după ce campioana CFR Cluj (nord-vest) şi vicecampioana FCSB (fosta Steaua Bucureşti), au ratat calificarea în grupele Ligii Europa. CFR a pierdut ambele partide jucate cu campioana Luxemburgului, Dudelange, 0-2 în deplasare şi 2-3, joi seară, pe teren propriu. Bucureştenii de la FCSB au câştigat returul de acasă cu austriecii de la Rapid Viena, scor 2-1, dar a fost insuficient pentru calificare, deoarece pierduseră partida tur cu 3-1.


  • Jurnal românesc – 31.08.2018

    Jurnal românesc – 31.08.2018

    Preşedintele Klaus Iohannis a decorat, joi, cu ocazia Zilei Limbii Române, mai multe personalităţi şi instituţii de învăţământ din diaspora, amintind că limba română a reprezentat unul dintre pilonii pe care s-a bazat înfăptuirea Marii Uniri. El le-a mulţumit profesorilor de limba română din străinătate şi reprezentanţilor instituţiilor care susţin învăţarea limbii române pentru contribuţia lor. Sunteţi cei care insuflaţi tinerelor generaţii dragostea de ţară, păstrând, prin intermediul limbii, legătura esenţială cu România. Totodată, datorită dumneavoastră, cetăţenii străini au acces la limba şi la cultura noastră. Predarea şi învăţarea limbii române, ca limbă maternă sau străină, sunt instrumentele principale de transmitere a identităţii şi valorilor româneşti. Vă felicit pe toţi pentru oportunităţile pe care le creaţi pentru românii din afara ţării, prin organizarea de întâlniri periodice, care au devenit o parte importantă şi apreciată a vieţii în comunităţile de români de pretutindeni, a afirmat Iohannis.



    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) a lansat, vineri, de Ziua Limbii Române, broşura 100 de eseuri pentru 100 de ani, care cuprinde lucrările a 100 de copii români născuţi în diaspora sau în comunităţile istorice, participanţi la Taberele ARC-Centenar din acest an. Copiii au pus pe hârtie ce înseamnă pentru ei România şi Centenarul Marii Uniri. Câştigătorii au primit diplome, medalii, memory-stick-uri şi brăţări, toate personalizate, şi beneficiază de locuri în tabăra ARC, ediţia 2019, informează un comunicat al MRP.


    În evaluarea lucrărilor s-a ţinut cont de originalitatea acestora, valorizându-se iniţiativa şi disponibilitatea copiilor. Cele mai multe premii au fost câştigate de copii ce trăiesc în Republica Moldova, Ucraina şi Italia, arată sursa citată. În cinstea Zilei Limbii Române, MRP a lansat şi un material video în care copii români de pe toate meridianele recită poezia Limba românească de Gheorghe Sion. În An Centenar, este mai important ca oricând să îmbrăţişăm lucrurile care ne unesc, care ne reprezintă pe toţi românii, în egală măsură, indiferent de meleagurile unde trăim. Limba română nu doar face parte din identitatea noastră, ea este una cu spiritul neamului nostru.


    Îi încurajez pe toţi conaţionalii noştri de pretutindeni să vorbească şi să scrie în limba română şi să le insufle şi copiilor dragostea faţă de graiul din străbuni. A transmite şi a cultiva limba română reprezintă o datorie sfântă pe care o avem faţă de trecut şi faţă de viitor, a declarat ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero.



    Ministerul de Externe se alătură, ca în fiecare an, instituţiilor statului român care marchează, la 31 august, sărbătorirea Zilei Limbii Române. Sărbătoarea dedicată acestui element fundamental al profilului identitar al poporului român capătă valenţe simbolice deosebite în anul Centenarului Marii Uniri, îndemnând, totodată, la diversificarea modalităţilor privind cultivarea şi îmbogăţirea moştenirii noastre lingvistice în rândurile tinerelor generaţii şi ale iubitorilor limbii române din întreaga lume. MAE acordă o atenţie sporită consolidării reţelei lectoratelor de limbă, cultură şi civilizaţie românească din străinătate, iniţiind sau sprijinind demersurile pentru dezvoltarea acesteia.


    De asemenea, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României facilitează extinderea Proiectului Ministerului Educaţiei Naţionale privind predarea cursului de limbă, cultură şi civilizaţie românească în unităţi de învăţământ din state membre ale UE. Pe linia susţinerii şi încurajării studiului limbii române se înscrie şi programul de burse acordate de către statul român, prin intermediul Ministerului de Externe, prin care beneficiarii urmează studii în limba română. Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României organizează, în aceste zile, manifestări variate pentru aniversarea Zilei Limbii Române, devenită o tradiţie a activităţii de diplomaţie publică şi culturală.



    Preşedintele Klaus Iohannis a fost invitat de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii la Palatul Buckingham. Suverana va organiza o recepţie cu ocazia aniversării a 70 de ani pe care Prinţul Charles îi împlineşte pe 14 noiembrie. La eveniment, urmat de un dineu de gală, vor participa mai mulţi şefi de stat şi guvern, precum şi reprezentanţi ai familiilor regale din Europa. Prințul Charles este un prieten declarat al României și s-a întâlnit de mai multe ori cu preşedintele Klaus Iohannis, cu ocazia vizitelor în țara noastră.


  • Președintele Klaus Iohannis a decorat personalități și instituții de învățământ de peste hotare

    Președintele Klaus Iohannis a decorat personalități și instituții de învățământ de peste hotare

    Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat, cu prilejul Zilei Limbii Române, decretele de decorare a mai multor personalități și instituții de învățământ de peste hotare.

    Astfel, în semn de apreciere pentru contribuția deosebită avută la promovarea și conservarea educației în limba română, pentru rezultatele obținute în procesul de formare intelectuală și umană a tinerelor generații din cadrul comunităților românești din diaspora, Președintele României a conferit:

    Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria E – Patrimoniul cultural național Liceului Mihai Eminescu Carapciu (Regiunea Cernăuți, Ucraina), Liceului Mihai Eminescu Solotvino (Regiunea Transcarpatia, Ucraina), Școlii elementare 2 Octombrie Nicolinț (Republica Serbia), Școlii Generale 3 Octombrie Sân Mihai (Republica Serbia), Școlii românești Milne Valley (Canada), Școlii românești (Republica Cipru) și Liceului Mihai Eminescu Sofia (Republica Bulgaria);

    Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria F – Promovarea culturii Colegiului de Educație pentru Copii Juan de Austria Alcalá de Henares (Regatul Spaniei) și Școlii IC Corrado Melone din Ladispoli (Republica Italiană).

    Cu prilejul Zilei Limbii Române, în semn de apreciere pentru contribuția personală avută la promovarea și conservarea educației în limba română, pentru dăruirea cu care s-au implicat în menținerea identității culturale în rândul comunităților românești din diaspora, Președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria F – Promovarea culturii:

    – doamnei Roxana Magdalena Bârlea , lector doctor de limba română la Universitatea Aix-Marseille, Republica Franceză;

    – doamnei Ancuța Corina Borzási, profesor de limbă, cultură și civilizație românească, Dublin, Irlanda;

    – doamnei Elena De Chiara, profesor, Școala românească de pe lângă Parohia Ortodoxă Română Sf. Grigorie Teologul din Schiedam, Regatul Țărilor de Jos;

    – doamnei Rodica Adriana Covaci, profesor de limbă, cultură și civilizație românească, Lisabona, Republica Portugheză;

    – doamnei Georgeta Laura Dachin, profesor, coordonator al Școlilor de limbă română din Aarhus și Faarvang, Regatul Danemarcei;

    – doamnei Coralia Ditvall, lector doctor de limba română la Universitatea Lund, Regatul Suediei;

    – doamnei Cécile Folschweiller, profesor doctor, responsabilă de studiile de limba română și director adjunct al Departamentului Europa al Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale, Republica Franceză;

    – doamnei Georgiana Gălățeanu Fârnoagă, lector doctor, Universitatea California din Los Angeles, Statele Unite ale Americii;

    – doamnei Ramona Gonczol, profesor de limba română la University College London, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;

    – doamnei Vivianne Gherghel, profesor, Regiunea Toscana, Republica Italiană;

    – doamnei Ana-Maria Gîrleanu-Guichard, conferențiar, director al Departamentului de Studii Românești, Universitatea din Strasbourg, Republica Franceză;

    – doamnei Minodora Grigorescu, profesor, Toronto, Canada;

    – doamnei Lucreția Manolache, profesor, Școala Românească din Eindhoven, Regatul Țărilor de Jos;

    – doamnei Maria Mihaiela Marton, profesor de limbă, cultură și civilizație românească, Regatul Spaniei;

    – doamnei Angela Nicoară, profesor, Școala IC Corrado Melone din Ladispoli, Republica Italiană;

    – doamnei Ileana Alexandra Orlich, profesor doctor, Universitatea de Stat din Arizona, Statele Unite ale Americii;

    – doamnei Iuliana Elena van Peppen, profesor, Școala Românească din Haga și Școala Românească din Amsterdam, Regatul Țărilor de Jos;

    – domnului Dorin Perie, profesor universitar doctor, Universitatea Amsterdam, Regatul Țărilor de Jos;

    – doamnei Zinaida Pinteac, profesor, Școala generală din Frumușica Veche, Raionul Sărata, Regiunea Odesa, Ucraina;

    – doamnei Livia Popa, profesor, Toronto, Canada;

    – doamnei Andreia Roman, fost conferențiar la Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale, Republica Franceză;

    – domnului Nicolae Stanciu, profesor, Lectoratul de limbă, cultură și civilizație românească, Universitatea de Stat din Karaganda, Republica Kazahstan;

    – doamnei Una Vasiljević, profesor de limba română, Centrul de cultură românească din Boljevac, Republica Serbia.

    De asemenea, cu ocazia aniversării a 90 de ani de viață, în semn de apreciere și recunoaștere deosebită a valorii profesionale, pentru rezultatele de excepție obținute în procesul de formare intelectuală și umană a tinerelor generații din cadrul comunităților românești din diaspora, Președintele României a conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, categoria F Promovarea culturii, domnului profesor universitar dr. Alexandru Niculescu, specialist în lingvistică romanică și românească.

    În semn de apreciere pentru contribuția personală semnificativă pe care a avut-o la dezvoltarea relațiilor româno-germane, precum și la promovarea imaginii comunității românești în Germania, Președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Național Pentru Merit în grad de Ofițer domnului Thomas Geisel, primarul orașului Düsseldorf, Republica Federală Germania.

    Totodată, în semn de apreciere pentru contribuția personală semnificativă pe care a avut-o la dezvoltarea schimburilor academice dintre România și Germania, pentru dăruirea cu care s-a implicat în promovarea culturii, limbii și civilizației române, Președintele României a conferit Ordinul Național Pentru Merit în grad de Ofițer domnului profesor doctor Werner Schaal, Republica Federală Germania.

    În semn de apreciere pentru contribuția personală avută la promovarea culturii române în Germania, pentru activitatea susținută de promovare a patrimoniului cultural al sașilor transilvăneni, Președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, categoria F – Promovarea culturii, domnului dr. Matthias Buth, poet și publicist, Republica Federală Germania.

  • Jurnal românesc – 30.08.2018

    Jurnal românesc – 30.08.2018

    ‘Ziua Limbii Române’ va fi
    marcată la Cahul, în Basarabia
    , în data de 31 august, printr-un concert
    extraordinar etno-jazz, susţinut de Vali Boghean şi Band-ul său. Valeriu
    Boghean este unul dintre cei mai talentaţi muzicieni din Republica Moldova,
    aclamat de publicul care umple sălile de spectacole până la refuz. Pe lângă
    vocea sa inconfundabilă, este cunoscut ca fiind un maestru al instrumentelor
    aerofone, incluzând trompeta, saxofonul, flautul, tilinca, kavalul, dudukul,
    cimpoiul şi clarinetul, dar nu ratează ocazia de a-şi cuceri audienţa cu
    interpretări la chitară clasică şi bass. El va fi acompaniat de un band format din unii dintre cei mai buni
    muzicieni din Basarabia, cu o mare experienţă internaţională. Concertul are loc
    în Piaţa Horelor din Municipiul Cahul. Evenimentul, care se adresează românilor
    din Basarabia, este organizat de Institutul ‘Euxodiu Hurmuzachi’ pentru românii
    de pretutindeni, instituţie aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de
    Pretutindeni, în parteneriat cu Consulatul General al României la Cahul şi
    Primăria oraşului Cahul. Proiectul se înscrie în programul ,,Caravana
    Identităţii Româneşti – program din domeniul identitar românesc’ ce face parte
    din Planul de activităţi pentru anul 2018 al IEH.


    ICR Bruxelles promovează studiul limbii române ca
    limbă străină în spaţiul belgian prin organizarea de cursuri de limbă pentru
    adulţi încă din 2010. În anul academic 2018-2019, cursurile sunt structurate pe
    3 niveluri lingvistice, de la începători la avansaţi, şi se desfăşoară la
    Bruxelles, în perioada septembrie 2018 – iunie 2019. În paralel, ICR Bruxelles
    lansează o nouă serie a cursurilor de limba română ca limbă străină pentru
    studenţii internaţionali ai Colegiului Europei de la Bruges (septembrie – noiembrie
    2018). Cursurile se integrează în politica educaţională a Departamentului de
    Limbi Străine al colegiului şi răspund nevoilor studenţilor specializaţi în
    ştiinţe politice, drept european, administraţie publică europeană şi afaceri
    europene. ICR Bruxelles omagiază limba română prin manifestări poetice în
    cadrul unor festivaluri de anvergură.


    Participanţii la Marşul centenarului,
    inceput pe 1 iulie, au parcurs 1200 de km pe jos de la Alba Iulia, centrul
    României şi locul simbolic al Marii Uniri de la 1918, şi vor să ajungă pe 1
    septembrie la Chişinău, unde va avea loc o manifestaţie unionistă de amploare. Cei 34 de cetăţeni români participanţi la Marş îşi continuă drumul către capitala Rep.Moldova după ce au fost lăsaţi să
    treacă graniţa. Singurul căruia nu i se permite accesul în Rep.Moldova este
    liderul Mişcării Acţiunea 2012, George Simion, pe care autorităţile vamale îl
    acuză de comportament agresiv şi inadecvat. El a negat acuzaţiile aduse.
    Liderul Platformei Unioniste Acţiunea 2012, George Simion, a mai fost declarat
    indezirabil în R. Moldova în 2015 şi 2016. Ambasadorul Republicii Moldova la
    Bucureşti a fost invitat să dea explicaţii cu privire la motivele pentru care, initial, cetăţenilor
    români nu li s-a permis trecerea frontierei. Ministerul român de Externe
    declarase, anterior, că urmăreşte cu ‘atenţie şi preocupare’ situaţia creată la
    graniţa cu Republica Moldova şi solicitase explicaţii.


    O carte pentru un frate este sloganul campaniei
    desfășurate în această vară de Asociația Eudava din Drobeta Turnu Severin,
    care intenționează să strângă cărţi pentru românii din provinciile istorice.
    Volumele vor fi donate românilor din Ucraina și din Republica Moldova. Campania
    se încheie pe 31 august, de Ziua Limbii Române.


    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
    reaminteşte că valabilitatea cardurilor de sănătate s-a prelungit la 7 ani.
    Este vorba despre termenul de valabilitate a cardurilor naţionale de sănătate
    emise până la 31 iulie 2018, care a fost prelungit de la 5 la 7 ani prin
    Hotărâre de Guvern. Potrivit CNAS, aceste carduri sunt recunoscute drept
    valabile de Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate timp de doi ani
    după data de expirare a valabilităţii inscripţionată. În
    cazul cardurilor emise anterior datei de 31 decembrie 2012, termenul de
    valabilitate este 31 decembrie 2019, mai menţionează CNAS.